CAIET DE SARCINI

- instalatii sanitare interioare

retelele de alimentare cu apa si canalizare menajera

1. GENERALITATI
În cadrul prezentului proiect sunt tratate instalatiile sanitare interioare si
retelele de alimentare cu apa si canalizare aferente proiectului“ EXTINDERE SI
DOTARE DISPENSAR UMAN”, avand ca beneficiar,
Prezentul caiet de sarcini are rolul de a ajuta antreprenorul privind executia
lucrarii, prin date suplimentare privind acest proiect.

2. PRESCRIPTII GENERALE SI DE CALITATE PENTRU MATERIALE

2.1.Conductele interioare de apa rece si apa calda de consum de la constructia
proiectata, se vor executa din tuburi si fitinguri din polipropilena de presiune.
2.2.Canalizarea menajera interioarae se va executa din tuburi din polipropilena de
scurgere.
2.3. Reteaua exterioara de apa rece de consum se va executa din tuburi din
polietilena de inalta densitate,PEHD, avind De32mm; Pn 6 atm.
2.4.Retelele de canalizare exterioara menajera se vor executa din tuburi de scurgere
din PVC-SN4-Dn 160mm.
2.5. Materialele si produsele folosite de executant trebuie sã fie însotite de
certificate de calitate, în care sa fie cuprinse toate rezultatele, verificarile si
încercarile la care acestea se supun conform standardelor în vigoare.

3. EXECUTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE SANITARE

3.1. Indicatii generale
Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare interioare de apa si canalizare
se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii.
Dimensionarea conductelor de apa rece si calda s-a facut conform
STAS 1478 ,in functie de debitul de calcul.
Dimensionarea conductelor de canalizare interioara a apelor uzate STAS-
1795, in functie de debitele de calcul.
3.2. Verificarea materialelor
La executarea lucrarilor de instalatii sanitare si tehnologice se vor utiliza
numai materiale si accesorii care corespund tehnic si calitativ prevederilor
proiectului.
Inaintea punerii in opera, toate materialele (conductele, armaturile, fitingurile,
obiectele sanitare si accesoriile acestora) se vor supune unui control cu ochiul liber,
pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic
si calitativ (deformari la obiecte, starea filetelor, functionarea armaturilor). Se vor
remedia defectiunile respective sau se vor inlocui aparatele si materialele ce nu pot
fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
3.3.Depozitare si manipulare
 Pastrarea materialelor pentru instalatiile de alimentare cu apa se va face in
magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure
buna lor conservare si securitate deplina.
Materialele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta
nefavorabila pe durata depozitarii , pot fi depozitate pe platforme special amenajate
in acest scop cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a
soarelui (materiale de izolatii, obiecte sanitare) se vor depozita sub sopron.
Manipularea materialelor, utilajelor se va face cu respectarea normelor
de tehnica securitatii muncii in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o
atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile (armaturi, obiecte
sanitare, etc.).
Livrarea tevilor in bare de 3m - 6m.
3.4. Montarea conductelor
Conductele de apa rece si calda vor fi montate dupa trasare conform
proiectului. La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect
astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor.
Trasarea se va face asigurandu-se lungimi minime de conducta, precum si
accesul in timpul exploatarii.
Pe trasee comune, conductele instalatiilor se vor grupa astfel incat sa poata
folosi suporturi comune.
Distanta minima intre conductele paralele neizolate sau intre aceste a si
fetele finite ale elementelor de constructii adiacente va fi de minimum 3 cm.
Distantele minime intre conductele de apa sau canalizare si conductele de
instalatii electrice se fac conform Normativului pentru proiectarea si executarea
instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V I7.
Pe traseele conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer sau
de apa in caz de golire.
Panta minima de montare a conductelor de apa rece si calda este de 1%.
3.5.Imbinarea conductelor si fitingurilor din polipropilena de presiune
Imbinarea tevilor din PP de presiune se va realiza numai cu piese uzinale si
sunt îmbinãri fixe. Ele se realizeazã prin sudurã tip “electrofuziune”.Se realizeazã la
tevi cu fitinguri prevãzute cu rezistentã electricã înglobatã superficial care dupã
ansamblu se gãseste in tubul sau piesa cu care se racordeazã.Bornele situate în
exteriorul zonei de sudurã permit racordarea acestei rezistente la o sursã de energie;
Dupã rãzuirea, curãtirea si pozitionarea pieselor de îmbinat se aplicã tensiunea la
borne;Se realizeazã fuziunea de suprafatã între piesele de îmbinat.Conditiile de
utilizare si compatibilitatea tuburilor din P.P.de presiune si a pieselor de racordare
sunt precizate de producãtori.
Montarea conductelor în interiorul clãdirilor Conductele vor fi montate dupã ce
în prealabil s-a fãcut trasarea lor.Traseele instalatiilor interioare de apã si canalizare
se vor alege astfel încât sã se asigure lungimi minim de conducte cu posibilitãti
maxime de preluare a dilatãrilor precum si cu posibilitãti de acces în timpul
exploatãrii. Pentru conductele de PP se vor evita trecerile prin: încãperi cu mediu
agresiv pentru aceste tipuri de materiale.La trasare se vor respecta cu strictete
pantele prevãzute în proiect, astfel ca sã fie asiguratã aerisirea si golirea completã a
conductelor.Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor de aer sau de apã (în
cazul contrar se va asigura golirea)Sustinerea conductelor montate pe pereti se face
prin brãtãri sau pe console.La trecerea prin pereti si plansee se vor proteja
conductele din PP cu tub cu diametru mai mare din acelasi material din care este
prevãzutã conducta sau alt material. Spatiul liber dintre conductele din PP si tubul de
protectie se va completa cu pâslã mineralã, carton, etc. Tubul de protectie se va fixa
pe perete sau planseu. Nu se admit îmbinãri ale conductelor în tuburile de protectie,
distanta minimã între marginea tubului de protectie si cea mai apropiatã îmbinare va
fi de 3 cm.La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egalã cu
grosimea finit1 a peretelui, iar la trecerea prin plansee tubul de protectie va depãsi
partea superioarã finitã a planseului cu 20 mm si va fi la nivelul pãrtii finite inferioare
a planseului.Prinderea si sustinerea conductelor verticale se va realiza cu brãtãri si
protectii elastice, fixate pe perete.In cazul conductelor cu mufe prinderea se va
realiza la cca 4 cm de mufã.Punctele fixe se vor realiza prin intermediul a 2 coliere
metalice cu surub fixate pe conductã protejate cu bandã de grosime de 2 mm de
ambele pãrti ale unei brãtãri încastrate în perete.In cazul retelelor aparente tevile se
vor monta numai dupã ce s-au executat tencuielile. Distanta liberã de la conductã la
perete va fi minimum 1 diametru.Conductele vor fi obligatoriu termoizolate cu placi
din elastomeri de 9 mm grosime.
3.6.Sustinerea conductelor
Sustinerea conductelor montate pe pereti se va face prin coliere fono
absorbante si coliere din platbanda cu suporti pentru conductele din otel, zincate.
3.7.Obiecte sanitare si armaturi specifice acestora
Obiectele sanitare prevazute (lavoare si closete), sunt din portelan sanitar,
aflate în productie curenta sau import, de calitate superioara. Modelul si culoarea lor
ramân la optiunea beneficiarului.
Obiecte sanitare prevazute în grupurile sanitare:
- lavoare din portelan sanitar simple marimea 600 mm, cu etajere din portelan
sanitar, montate pe piedestal;
- closete din portelan sanitar cu oglinda si ietire laterala sau verticala cu
rezervorul montat pe vas;
- cada de dus acrilica, patrata 900 x 900 mm.
In sala de mese se monteaza doua spalatoare duble din inox cu picurator
Echipamentele pentru obiectele sanitare ce urmeaza a fi procurate sunt
urmatoarele:
- baterie amestecatoare pentru lavoar si spalator, monocomanda, din alama
cromata, cu racrduri flexibile ø½”pentru racordare;
- baterie amestecatoare de perete pentru baie, monocomanda, cu dus flexibil;
- robinet de închidere cu sfera si mufe;
- ventil de scurgere pentru lavoar ø 1 ¼”;
- sifoane pentru lavoar si cada de dus din polipropilena de scurgere;
Montajul obiectelor sanitare se va face conform planurilor de nivel si a
schemei coloanelor.
La montarea obiectelor sanitare se vor respecta urmatoarele operatiuni
premergatoare:
- montarea obiectelor sanitare se face numai dupa ce s-au executat lucrarile
de fnisare;
- însemnarea locurilor de fixare pe pereti se va face astfel încât sa nu
degradeze sau sa pateze elementele de constructii gata finisate.
- se va verifica daca bateriile si robinetele obiectelor sanitare sunt întepenite si
daca au garnituri.
- prinderea obiectelor sanitare de pereti sau pardoseala se va face cu ajutorul
suruburilor cu cap semiînecat, nichelate si unse cu vaselina, prin însurubare în dibluri
de lemn de fag bine uscate, de forma piramidala (sau spirale de sârma, acolo unde
nu se pot monta dibluri).
Diblurile se fixeaza cu mortar de ciment, înaintea lucrarilor de finisaj.
Starea obiectelor sanitare se verifica vizual. Acestea nu trebuie sa fie ciobite,
cu incluziuni, sausa prezinte fisuri.
Dupa montajul conductelor de legatura, montarea obiectelor sanitare si proba
de presiune se va face verificarea fizica a acestora constând în:
- îndeplinirea conditiilor de aspect, de calitate a executiei si a distantelor de
montaj prevazute în proiect;
- obictele sanitare trebuie sa fie solid fixate pe perete,pardoseala sau
postamente;
- armaturile de serviciu trebuie sa fie montate corect, estetic si etans;
- robinetele si bateriile trebuie sa asigure un jet continuu de apa, o închidere
perfecta si manevrare usoara;
- sifoanele obiectelor sanitare trebuie sa asigure scurgerea normala a apei.
La intalatiile de WC se verifica daca:
- rezervorul functioneaza normal, adica sa se umple si sa se închida complet,
fara descarcari periodice sau scurgerea continua a apei;
- spalarea sa se faca uniform si în bune conditii pe toata suprafata vasului.
La conductele de apa se va verifica:
- paralelismul între conducte si suprafata finisata a peretelui;
- posibilitatea de golire a instalatiei si de evacuare a aerului;
- armaturile trebuie sa se închida perfect, sa fie etanse, usor accesibile, usor
de manevrat si dedemontat;
- în timpul functionarii nu trebuie sa apara în nici o parte a instalatiei zgomote
suparatoare.
3.8.Probarea instalatiilor, lucrãrilor anexe si darea lor în functiune
Probarea instalatiilor se efectueazã conform standardelor si reglementãrilor
tehnice specifice în vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normativ 56, Normativ
I9-2015,Ghid-GP 043/99, Norme sanitare HG, etc.).Probarea conductelor se
face înainte de darea în functiune a instalatiilor sau dupã reparatii si poate fi:
-probare pe tronsoane a conductelor (probã preliminarã);
-probarea pe ansamblu a conductelor (probã finalã – fazã determinantã).
Se vor supune la probã numai tronsoanele care îndeplinesc urmãtoarele
conditii:
-au montate toate armãturile;
-s-a efectuat o spãlare a conductelor în vederea curãtirii prealabile.
Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulicã prevãzutã în proiect,
dupã:
-la cca 2 h dupã realizarea sudurii pentru PP;
-imediat dupã realizarea îmbinãrilor la conducte din PVC .
Inainte de efectuarea probei de presiune se verificã:
-concordanta lucrãrilor executate cu proiectul;
- caracteristicile armãturilor, robinetelor, etc.,
- calitatea îmbinãrilor.
Proba se începe dupã 15 minute din momentul în care în conductã s-a atins
presiunea maximã de probã. Nu se admit probe cu aer comprimat.Pe toatã perioada
de probe conductele trebuie ferite de lovituri. Presiunea de încercare la etanseitate
la rece si la cald va fi de regulã de 1,5 presiunea de regim sau presiunea indicatã de
proiectant în caietul de sarcini, însã minimum 6 bar (presiune mãsuratã în punctul cel
mai de jos al instalatiei).Durata de încercare va fi de 20 minute, timp în care nu se
admite scãderea presiunii.Presiunea în conducte se realizeazã cu o pompã cu piston
si se va citi pe un manometru montat pe pompã, care se va amplasa în punctul cel
mai de jos al conductelor.Pe durata de incercare se vor verifica toate traseele si
îmbinãrile.Pentru încercarea de etanseitate si rezistentã la cald, instalatia de apã
caldã se mentine în functiune timp de 6 ore la temperatura de 60C, timp în care se
verificã modul de comportare al elementelor instalatiei ca urmare a dilatãrilor si
eforturilor mecanice suplimentare datorate acestora.Dupã rãcirea completã se va
repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.Pentru lucrãri ascunse probele
se vor efectua înainte de izolarea si mascarea conductelor.Proba se considerã
reusitã pe tronsonul respectiv dacã sunt îndeplinite urmãtoarele conditii:
- la examinarea vizualã sã nu prezinte scurgeri vizibile de apã, pete de
umezealã pe tuburi si în special în zona mufelor, la îmbinãri;
- pierderea de presiune sã nu depãseascã valorile prevãzute în proiect;
Inainte de darea în functiune instalatiile executate din PP vor fi umplute si
golite dupã 24 ore timp de 3 zile consecutiv. Instalatiile se vor dezinfecta cu o
solutie de 2030 mg/l clor, care trebuie sã rãmânã în retea cel putin 24 ore. Dupã
acest timp se eliminã apa cu clor din conducte si se spalã cu apã curatã pânã când
se îndeplinesc conditiile de potabilitate cerute de normele în vigoare (STAS
1342).Procesele verbale si actele care se întocmesc la probarea si darea în folosintã
a instalatiilor vor fi cele cerute de normele în vigtoare.Instalatiile de canalizare
interioare executate cu conducte din materiale plastice se vor verifica la etanseitatea
îmbinãrilor.Conductele prevãzute cu elemente de mascare vor fi verificate pe
parcursul executiei, înaintea inchiderii lor.Incercarea de etanseitate la conductele de
canalizare a apelor meteorice se face prin umplerea cu apã a conductelor pe toatã
înãltimea clãdirii.Incercarea de etanseitate a conductelor de canalizare menajerã se
va face prin umplerea cu apã a conductelor pânã la nivelul de refulare prin sifoanele
de pardosealã sau ale obiectelor sanitare.
3.9.Verificara instalatiilor de canalizare
Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse urmatoarelor incercari:
- incercarea de etanseitate;
- incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate se va face controlandu-se traseele conductelor si
punctele de imbinare.
In timpul incercarii de etanseitate instalatia de canalizare menajera se va
umple cu apa pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de
evacuare a apelor.
Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor
sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei.
-Pe parcursul incercarii de functionare se vor controla pantele, piesele de
curatire, sustinerile, etc.
3.10.Efectuarea receptiei lucrarilor de instalatii de apa si canalizare
Receptia lucrarilor de instalatii de apa si canalizarese va efectua in
conformitate cu prescriptiile privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor si anume:
- "Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente " indicativ C 56.
In timpul receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in
conformitate cu documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in
vigoare cu privire la executarea lucrarilor, si anume:
- echiparea cu obiecte sanitare corespunzatoare;
 - respectarea traseelor conductelor;
- folosirea materialelor prevazute;
- functionarea normala a obiectelor sanitare, a armaturilor
la parametrii prevazuti;
- rigiditatea fixarii in elementele de constructie
a conductelor;
- modul de dispunere a armaturilor si accesibilitatii acestora;
- aspectul general al montarii instalatiilor.

4. EXECUTAREA RETELELOR DE APÃ DIN PEHD

Retelele exterioare de apa se vor executa din tevi din polietilena de inalta
densitate,PEHD avand PN6at cu imbinari prin compresiune cu fitinguri .
Materialele si produsele folosite de executant trebuie însotite de certificate
de calitate în care sã fie cuprinse rezultatele verificãrilor si încercãrilor la care
acestea au fost supuse conform STAS-urilor în vigoare.
●TRANSPORTUL, ÎNCARCAREA, DESCARCAREA
În transportul tuburilor din polietilena, planurile de prindere trebuie sa fie lipsite
de asperitãti.Tuburile trebuie prinse evitand iesirile excesive în afara planului de
încãrcare. Legãturile pentru fixarea încarcaturii pot fi realizate cu funii sau benzi
de cânepa sau astfel încât tuburile sã nu sufere deteriorãri.Depozitarea se va
face pe un teren plan stivele nedepasind înaltimea de 2 m indiferent de diametrul
tuburilor. Când depozitarea se face în loc deschis, pentru perioade mai lungi, se
recomandã protejarea împotriva razelor solare. Piesele de racord si accesoriile se
livreaza în general în ambalaje, iar atunci când se livreazã fara ambalaj va trebui
avuta grija la transport si depozitare, sa evite lovirea si îngramadirea pentru a se
evita deformarea sau deteriorarea lor.
●RACORDURI SI PIESE SPECIALE
Racordurile si piesele din PEHD sunt pentru imbinari prin compresiune si
trebuie sa corespunda acelorasi caracteristici ca si tuburile.Tehnologia executarii
conductelor din tevi de PEHD comporta urmãtoarele faze si operatiuni :
a) FAZA PREMERGATOARE
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului) si amenajarea acceselor
de-a lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor.
Marcarea traseului si fixarea de repere în vederea executiei lucrarilor la cotele
din proiect. La marcare se vor convoca toti beneficiarii de retele stradale în vederea
depistarii acestora în teren încheindu-se în acest scop un proces verbal.
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de
executia conductei.
b) FAZA DE EXECUTIE
Asamblarea tevilor;
Saparea transeelor;
Lansarea tevilor;
Imbinarea tevilor;
Umplerea partiala a transeei;
Montarea armaturilor, pieselor speciale in caminul de bransament;
c) FAZA DE PROBE SI PUNEREA ÎN FUNCTIUNE
Probarea conductei;
Înlaturarea defectiunilor;
Executarea umpluturilor si refacerea terenului;
Dezinfectarea instalatiilor pentru transportul apei potabile;
 Punerea în functiune la presiunea de regim si verificarea capacitatii de
transport;
Receptia generala a conductei.
●DESCRIEREA FAZELOR DIN TEHNOLOGIE
Trasarea si nivelmentul
Înainte de începerea lucrãrilor constructorul va materializa pe teren
traseul conductei conform planselor din proiect marcând punctele caracteristice
prin borne sau tarusi. În cazul în care elementele de trasare din proiect sunt
insuficiente sau apar neconcordante între situatia din teren si proiect se vor solicita
clarificari din partea proiectantului.De-a lungul aliniamentelor se vor bate tarusi de o
parte si de alta a traseului la o distantã suficientã pentru a rãmâne nedeplasati în
timpul lucrãrilor, pentru materializarea permanentã a axului conductei în timpul
executiei.Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigle de nivel si cruci de
vizare pentru a asigura cotele din proiect si pante continue.
Asamblarea tevilor
Asamblarea tevilor, se va face cu racorduri speciale din PEHD, cu etansare
prin compresiune.
Racorduri si piese speciale
Racordurile si piesele speciale din PEHD. trebuie sa rãspundã acelorasi
caracteristici ale tuburilor.
Sapatura se va începe numai dupa completa organizare a santierului,
aprovizionarea cu tevi si celelalte materiale necesare astfel ca santurile sa ramâna
deschise numai pe timpul strict necesar.Saparea santului se va face conform unui
grafic detaliat al executiei conductei, întocmit de constructor pe baza posibilitatilor
de lucru ale santierului.Sapatura se va executa manual si mecanizat.Saparea
ultimului strat de 20 - 30 cm de deasupra cotei de pozare va fi executatã numai
manual. Amenajarea patului conductei se va face conform prevederilor din proiect.
Pamantul rezultat din sapatura se va depozita pe o singura parte a transeei,
opusa partii pe care se lucreaza la asamblarea conductei.
Pozarea în transee si umplerea cu pãmânt a transeei.
Latimea minima a unei transei este determinata de valoarea diametrului
"D" al tubulaturii. Deci B = D + 40 cm;
Proba generala, spalarea si dezinfectarea conductei
Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, inlaturarea defectiunilor si
legarea tronsoanelor se trece la proba generala.Se vor deschide robinetele de
dezaerisire se se va incepe umplerea conductei asigurandu-se evacuarea
completa a aerului din conducta.Dupa umplerea conductei cu apa se vor inchide
robinetele de dezaerisire din aval catre amonte si se va pune lent sub presiune
conducta pana la atingerea presiunii de regim. Se va verifica starea de
etanseitate a conductei in special la sudurile dintre tronsoane inlaturandu-se
defectiunile daca este cazul si apoi se vor completa umpluturile de pamant.Spalarea
conductei se va face pe tronsoane cu un debit care sa asigure o viteza de minimum
1,5 m/s si nu mai mica decat viteza de curgere in regim permanent.Durata spalarii
va fi stabilita astfel incat volumul de apa folosita sa fie de cel putin dublul volumului
tronsonului care urmeaza a fi spalat.Evacuarea apei de spalare se va face prin
conductele de golire, evitandu-se ca apa sa fie descarcata prin intermediul
constructiilor din aval.Dezinfectia conductelor se va face la cel mult trei zile de la
terminarea spalarii prin introducerea pe la extremitatea din amonte a unei solutii
dezinfectante preparata de regula cu clor sau cu o substanta clorigena avand
concentratia de 20/30 mg clor pe litru timp de 24 de ore. Operatia de dezinfectare
se repeta ori de cate ori este necesar in cazul cand analizele bacteriologice
(trei probe consecutive) arata ca apa nu indeplineste conditiile de potabilitate
conform STAS 1342 .
Receptia si punerea în functiune
Receptia lucrarilor se face în conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini si cu regulamentul în vigoare privitor la efectuarea receptiei obiectivelor de
învestitii.Receptia conductelor din tevi de PEHD este precedata de controlul
riguros al acestora care cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele elemente :
- respectarea dimensiunilor si a cotelor prevazute în proiectul de executie ;
- respectarea prescriptiilor de montaj si functionare a robinetelor, a aparatelor de
mãsura;
- asigurarea etanseitatii conductei ;
- respectarea masurilor de protectie si securitate a muncii ;
- asigurarea capacitatii de transport.
Verificarea se refera atât la elementele de constructii cât si la instalatiile
hidraulice, mecanice, electrice, etc., efectuîndu-se cu respectarea standardelor în
vigoare si a actelor cu caracter normativ.La receptie se verifica si executarea
tuturor lucrarilor accesorii ale conductei.Punerea în functiune a lucrarilor de
alimentare cu apa necesita luarea în prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii :
- întocmirea regulamentului de exploatare si întretinere cu respectarea
instructiunilor tehnice în vigoare ;
- instruirea personalului de exploatare si verificarea însusirii de catre acesta
a prevederilor regulamentului de exploatare ;
- dezinfectarea tuturor constructiilor si instalatiilor care urmeaza sa fie în
contact direct cu apa potabilã;
- obtinerea autorizatiei sanitare de la organele de resort.
Alimentarea cu apa rece, se va executa din reteaua de apa existenta pe
drumul de acces.
La punerea în functiune a conductelor care se va face de catre antreprenor,
va participa în mod obligatoriu si personalul care va exploata instalatiile respective.

5. EXECUTAREA RETELELOR EXTERIOARE DE CANALIZARE

MENAJERA
Retelele exterioare de canalizare menajera se vor executa din tuburi din PVC-
SN4 avand Dn 160mm .
Tehnologia de executie
Tehnologia de executie, comporta urmatoarele faze si operatiuni:
a) Faze premergãtoare:
-pregatirea traseului colectorului (eliberarea terenului si amenajarea
acceselor de-a lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor);
-marcarea traseului si fixarea de repere în vederea executiei lucrãrilor, la
cotele din proiect;
- receptia, sortarea si transportul tuburilor si a celorlalte materiale legate de
executia conductei.
b) Faze de executie:
- saparea transeelor;
- lansarea tuburilor;
- îmbinarea tuburilor;
- umplerea partiala a transeei.
c) Faze de probe si punere în functiune:
 - probarea racordului de canalizare;
- înlaturarea defectiunilor;
- executarea umpluturilor si refacerea terenului, conform destinatiei initiale.
Din prezentul caiet de sarcini, fac parte integrantã standardele, normativele si
instructiunile privind executarea terasamentelor, probelor si protectia muncii în
vigoare la data executarii lucrarilor.
Trasarea
- Înainte de începerea lucrarilor, antreprenorul va materializa pe teren traseul
retelelor.
- Dupa materializarea traseului, antreprenorul si investitorul vor trece la
identificarea tuturor lucrarilor subterane existente pe acest traseu.
- Traseul va fi materializat prin tarusi, marcând:
- vârfurile de unghiuri de aliniament;
- punctele de schimbare a pantei canalizarii.
- Antreprenorul va completa trasarea cu alte puncte pe care le va considera
necesare pentru executia corecta a lucrarilor si va verifica în permanenta pozitia
corecta a reperelor si exactitatea aplicarii în teren a cotelor din proiect.
- Înainte de începerea sapãturilor, antreprenorul va fixa stâlpi în punctele
principale ale traseului, de 10/15 cm diametru, care nu vor fi deplasati pana la
terminarea lucrarilor. Pe aceste perechi de stalpi se vor fixa, transversal axei
canalului, rigle de vizare pentru realizarea pozitiei canalului. Aceste pozitionari se
vor realiza prin nivelment topografic de precizie.
- Pozitia riglelor de vizare, se va verifica obligatoriu înainte de montarea
tuburilor.
- Realizarea precisa a adâncimii si pantei canalului fata de riglele de vizare
se face cu ajutorul crucilor de vizare.
Sapatura
- Executia sapaturii se va începe numai dupã completa organizare a
santierului si aprovizionarea cu tuburi si celelalte materiale necesare, astfel ca
santurile sa ramana deschise numai timpul strict necesar.
- Saparea santurilor se va începe conform unui grafic detaliat al executiei
canalului întocmit de antreprenor pe baza posibilitãtilor de lucru ale santierului.
- Sapatura se va executa numai manual, conform prevederilor din proiect.
- Amenajarea patului canalului se va face conform indicatiilor din proiect.
- Pãmântul rezultat din sãpãturã se va depozita pe o singura parte a
transeei, opuse partii pe care se efectueazã transportul si asamblarea colectorului.
- În timpul executiei lucrãrilor se vor lua masuri pentru securitatea si
stabilitatea constructiilor si instalatiilor învecinate sau interceptate, conform
prevederilor tehnicii protectiei muncii si prevenirii accidentelor. De asemenea se vor
lua masuri de evacuare a apelor acumulate în sapatura, din infiltratii sau ploi.
- În cazul întâlnirii unor conducte, cabluri sau alte instalatii, care ar putea
produce accidente (electrocutãri, explozii) antreprenorul va sesiza investitorul si
consultantul, care vor stabili masurile de protejare, sprijinire sau devieri provizorii.
Imbinarea si montarea tuburilor
- Imbinarea tuburilor din PVC –SN4-Dn 160mm, se va face cu inele din
cauciuc.
- Verificãrile pe santier se vor face cu sabloane speciale.
- Lansarea tuburilor în transee se va face cu atentie pentru a se evita orice
ciocnire a acestora, prinderea tuburilor fiind admisã numai cu chingi sau cabluri
protejate. Prinderea se face obligatoriu în douã puncte, fiind interzisã trecerea
cablurilor prin tub.
- Pentru montare, tuburile se vor aseza cu mufele îndreptate spre directia de
montaj, care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.
- În mod obligatoriu montajul tuburilor va începe din aval spre amonte.
- Cãminele de vizitare se vor executa din tuburi din beton simplu, Dn 800 mm,
în conformitate cu STAS 2448-82.
Umplerea transeei
- Umplutura cu pãmânt a transeelor se va face dupã efecetuarea controlului
planimetric al axei transeei si a controlului de nivelment al cotelor de fund si panta
canalului, dupã verificarea calitãtii executiei si dupã efectuarea primei probe de
etanseitate.
- Tuburile de canalizare se vor poza pe un strat de nisip de 15 cm grosime,
strat ce se va mentine de jur imprejurul conductei, pe toata latimea transeei.
Compactarea se va face cu maiul de mana, tangent la conducta, pentru a nu
produce deformatii in structura materialului.
- Umplutura restului transeei se va face în straturi orizontale de max. 20
cm grosime, udate si bine bãtute cu maiul.
- Pãmântul folosit în umpluturã va fi cel rezultat din sãpãturã, bine
fãrâmitat si curãtat, astfel încât sã nu prezinte bulgãri si corpuri mari care ar putea
deteriora tuburile.
- Este interzisã îngroparea lemnãriei provenitã din cofraje, sprijiniri, podeste, etc.
- Este interzisã umplutura cu pãmânt înghetat lângã tub.
- La terminarea lucrãrilor se vor îndepãrta toate materialele de constructie
rãmase, precum si surplusul de pãmânt, lasãndu-se amplasamentul lucrãrilor în
stare curatã.
- Pe traseul racordului, platformele si pavajele se vor reface corespunzator
folosind maximal materialele rezultate la desfacere.
Camine de vizitare
Pe traseul canalizarii, in punctele de racord ale canalizarii interioare si la
schimbarile de directie, se vor executa camine de vizitare din tuburi din beton simplu
avand Dn 800 mm. Caminele vor fi acoperite cu capace si rame din fonta, carosabile.
Fundatia caminelor se va executa din beton marca B100.
Verificãri si probe de receptie
- Se va verifica aliniamentele cu ajutorul oglinzilor, iar pantele canalului prin
nivelment legat de bornele de nivelment.
- Abaterea limitã de executie, admisã la pantele canalului exprimatã în
cm/100 m, va fi egalã cu panta de proiect exprimata în mm/m (%.). De exemplu, la
panta de proiect de 2,5%. abaterea limita va fi de + 2,5 cm/100 m.
- Cotele radierului canalului nu vor putea însã diferi în nici un punct cu mai
mult de + 5 cm fatã de cotele prevãzute în proiect.
- Este obligatorie efectuarea a cel putin doua verificãri pe 100 m de canal,
în afarã de verificãrile speciale ce se vor efectura separat.
Probele de etanseitate
- Efectuarea probelor si umplerea canalului cu apã nu se va începe mai
curând de 14 zile dupã montajul tuburilor.
- Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor închide etans.
- Cantitatea de apã adãugatã va reprezenta pierderea de apã din tronsonul
probat, care nu va trebui sã depãseascã 0,15 l/s si 100 m lungime de canal.
Receptia lucrãrilor
 - Receptia lucrãrilor se va face conform prescriptiilor în vigoare, dupã
efectuarea încercãrilor, urmãrindu-se respectarea prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
- La receptie, antreprenorul va preda investitorului în bunã stare reperele de
bazã ale lucrãrii (borne) împreunã cu cartea constructiei.
- La receptie, antreprenorul va prezenta certificatele de calitate a
materialelor puse în operã, precum si procesele verbale de lucrãri ascunse, însusite
de investitor.
Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice, se va face in bazinul de
stocare vidanjabil, proiectat in incinta.
Bazinul de stocare va fi din din polipropilena alpha plus un material foarte
rezistent la socuri mecanice si la majoritatea substantelor chimice. Bazinul este
prevazut cu ranfortari interioare si exterioare pentru a rezista fara probleme presiunii
pamantului.Bazinul de stocare va avea caracteristicile: V = 20m 3,L= 4,5m si D= 2,4m.

7. EXPLOATAREA SI MODUL DE COMPORTARE IN TIMP

Controlul si verificarea retelelor exterioare montate in sol se fac lunar prin
parcurgerea traseului si observarea:
- starii umpluturilor pe traseu;
- starii umpluturilor in jurul caminelor si hidrantilor;
- baltirii sau depozitarii de materiale pe traseul retelei sau pe camine;
- starii caminelor (starea generala a constructiei, starea capacului, a treptelor
de acces si a vanelor, precum si existenta apei in camin).
Pentru depistarea defectiunilor in stare incipienta se recomanda ca in timpul
verificarii sa se foloseasca aparatura electronica de detectare, iar operatia sa se
desfasoare in timpul noptii, pentru a evita influenta zgomotelor produse de vehicole
si de consumul marit al apei in timpul zilei.Rezultatul controlului si verificarii, precum
si propunerile de remediere, se trec intr-un proces verbal de constatare.Revizia
retelelor se face parcurgand traseul acesteia pentru a constata starea retelei si a
constructiilor aferente (ca la verificare), precum si usurinta de manevrare
(inchidere si deschidere) a vanelor, functionarea armaturilor . Revizia retelei se
face de doua ori pe an (de regula inainte si dupa perioada de inghet).
Reparatiile curente constau in remedierea defectiunilor constatate cu ocazia
operatiunilor de verificare si revizie.Defectiunile intalnite trebuie remediate indata
ce au fost sesizate. In cazul unor defectiuni care impun inlocuirea unor portiuni mai
mari din retelele ingropate, se recomanda refacerea conductei la parametrii initiali.
Se va da o atentie deosebita modului de umplere cu pamant a transeii, dupa
efectuarea reparatiei, pentru a evita spargerea tubului prin lovire cu corpuri tari sau
scoase din umpluturi sau aduse din alte locuri.Dupa efectuarea reparatiei si
umplerea cu pamant a transeii este obligatoriu aducerea terenului la starea initiala
(anterioara anterioare defectiunii).Reparatiile capitale se planifica in functie de starea
generala a retelei si a instalatiilor si constau in inlocuirea unor portiuni de conducte
sau/si a unor accesorii( robinete, etc.) care au suferit deteriorari avansate.Reparatiile
accidentale se fac ori de cate ori apare o defectiune sau o avarie pe retea sau in
instalatie.Pentru mentinerea calitatii apei la parametrii normali si pentru
eliminarea depunerilor din conducte, care reduc sectiunea utila a acesteia, este
necesar ca, periodic, retelele sa fie curatate, spalate si dezinfectate. Curatarea,
spalarea si dezinfectarea retelei se efectueaza la intervale de 3 - 5 ani sau atunci
cand se constata alterarea calitatii apei sau cand s-au produs depuneri in
conducte si intotdeauna dupa efectuarea unor lucrari de reparatii sau extinderi.
 Verificarea calitatii apei se face prin analize de laborator si constatari directe,
iar existenta depunerilor se constata prin masuratori si direct prin reducerea
capacitatii de transport si necesitatea maririi presiunii de pompare.
Dezinfectia conductelor trebuie efectuata periodic si dupa fiecare reparatie
sau curatare, folosind cloramina, clorura de var in solutie sau clor gazos. Repunerea
in functiune se face dupa ce rezultatele analizelor confirma o calitate
corespunzatoare a apei.Operatia de dezinfectie se va efectua de personal
special instruit.
Primenirea apei din ramificatii care alimenteaza hidranti se va face prin
punerea in functiune a acestora o data pe luna.

6. OBLIGATII SI RASPUNDERI
Executantul lucrarilor de instalatii va respecta întocmai caietul de
sarcini.Dirigintele de santier poate dispune oprirea lucrarilor sau refacerea lor în
cazul în care constatã cã nu se respectã conditiile prevãzute în caietul de sarcini
sau în planurile de executie.Orice schimbãri sau modificari solicitate de executant
sau de beneficiar se vor poate face numai cu consultarea si avizul scris al
proiectantului.

7. NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII

Se vor respecta urmatoarele:
Legea protectiei muncii/2006;
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrãri de instalatii tehnico –
sanitare,si a lucrarilor de apa si canalizareexterioare,Ordin nr. 117/27.03.1996;
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrãri de instalatii
tehnico-sanitare si apa si canalizare sunt obligatorii pentru toate activitatile cu
acest profil si se difuzeaza celor interesati prin Inspectoratele de Stat Teritoriale
pentru Protectia Muncii;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii.

8. STANDARDELE DE REFERINTA SI NORMATIVE

- STAS 1867-75 - Ramificatii
- STAS 1540-79 - Lavoar
- STAS 2066-79 - Vas closet
- C2 55 C1N 1/5-67 - Etajera portelan
- STAS 2581-80 - Robineti
- STAS 6054-73 - Terenuri de fundatii, adâncime de înghet;
- STAS 1343/1/75 - Normele de consum de apã;
- STAS 816-86 - Tipuri de îmbinare;
- STAS 2914-73 - Verificarea compactãrii;
- STAS 2448-73 - Cãmine de vizitare;
- SR 1343-1 - Determinarea cantitatilor de apa potabila pt.loc.urbane
si rurale;

- SR 1846- 1 -2006-Canalizari exterioare-determinarea debitelor de

ape uzate de canalizare
- STAS 1795-87 -Canalizari interioare
- STAS-1478-90 -Alimentare cu apa constructii civile si industriale
- I9-2015 - -Normativ privind proiectarea, execuția și
exploatarea instalațiilor sanitare aferente clădirilor
 - NTS - aprobate cu ordinele nr.34 si 60/75, ord.110/77 si ordinul 39/77 ale
Ministerului Muncii si Sãnãtãtii.
Legea privind calitatea în constructii nr. 10/1995
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptie a lucrãrilor de
constructii si instalatii aferente
I25-72 - Instructiuni tehnice pentru efectuarea încercãrilor hidraulice si
pneumatice la recipiente
N.P.003/1996 – Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor tehnico – sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
NRPM-93 - Norme republicane de protectie a muncii
Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii.

Proiectant