Nr.

189 An VIII/21 – 20 Aprilie 2015 52,30 RON

Publica ie bilunar -bilingv de analiz geopolitic

Moto:“Opiniile sunt libere, dar nu i obligatorii” I. L. Caragiale

apte teme fundamentale pentru

România 2014
1
 (În ordine alfabetic )

Anis. H. BAJREKTAREVI Simion COSTEA Dan DUNGACIU

Prof. (FH) Dr. Anis Bajrektarevic, Acting Deputy
Director of Studies EXPORT EU-ASEAN-NAFTA
Professor and Chairperson International Law and
Global Political Studies University of Applied
Sciences IMC-Krems AUSTRIA
Fost diplomat de carier în
Bosnia Her egovina (la începutul
anilor ‘90), este membru al Institutu-
lui Interna ional IFIMES, autor a zeci
de prezent ri, discursuri, seminarii,
colocvii, ca i a numeroase eveni-
mente publice (mese rotunde, excur-
sii de studiu etc).
Conferen iar universitar doctor la
Universitatea de stat “Petru Maior”
Târgu Mure
Doctor în istor ie,
“Profesor Jean Monnet”
de integrare european
acreditat de UE, laureat
al Premiului Academiei
Române pentru opera
de istoric al integr rii
europene. Redactor ef al revistei
“L’Europe unie” din Paris, autor i
coautor a numeroase c i, studii i
articole.
Director - Institutul de tiin e Politice i
Rela ii Interna ionale al Academiei
Române
Master în politologie,
doctorat în sociologie, cu
numeroase stagii în str i-
tate la institu ii presti-
gi oas e din Marea
Britanie, SUA, Austria,
Grecia, Italia. Consilier al
pre edintelui Republicii Moldova pen-
tru integrare european . Autor i coau-
tor a numeroase articole, studii i c i.

Adrian CONSTANTINESCU Dieter FARWICK

Doctor în economie interna ional i master în drept interna ional public Senior Vice-Pre edinte World Secu-
Cercet tor tiin ific i ef se sector la Institutul de Economie Mondial , rity Network Foundation
reprezentant permanent adjunct i negociator ef rezident al României la General de brigad
GATT/OMC, apoi diferite func ii în diploma ie pân la Ambasador în Rega- (ret), fost consilier al
tul Suediei i Republica Macedonia. Autor i co-autor a circa 20 de c i. lui Manfred Woerner,
fost ef al Opera iilor
Mihaiu M RG RIT Sergiu MEDAR la Cartierul general
Analist politico-militar, director de pro- Ata at militar la Washington, NATO i al serviciului
iect în Funda ia EURISC - Institutul ef al Direc iei Informa ii Milita- de informa ii al armatei
European pentru Managementul Riscu- re, apoi al Direc iei Generale germane. Este membru al Institutului
lui, Securit ii i Comunic rii de Informa ii din Ministerul Interna ional de Studii Strategice
Analist politico-militar Ap rii, pentru ca, în finalul (IISS) - Londra. Autor a ase c i de
de fine e, autor al mai carierei, s fie Consilier Prezi- geopolitic i securitate, numeroase
multor studii i articole den ial pentru Securitate Na ional la Pre edin ia articole i analize.
ap rute în presa de României. În calitate de profesor universitar, se
specialitate i presa preocup în continuare de problematica securit - Vasile PU CA
civil privind armata, ii na ionale i a serviciilor de informa ii. Autor al Profesor universitar dr. la Universita-
cercetarea strategic , numeroase studii i comunic ri pe probleme de tea Babe Bolyai Cluj-Napoca
strategia de securitate na ional , servi- securitate na ional , al c ii “Diploma ia ap rii” Pred cursuri de istorie
ciile de informa ii i democra ia, inte- i coordonator al volumului “Informa iile militare în contemporan , rela ii
grarea în NATO etc. contextul de securitate actual” -2006. În prezent interna ionale i negoci-
abordeaz aspecte legate de “Managementul eri. A lucrat în diploma ie
Murray HUNTER securit ii companiilor”. la New York i Washin-
Professor asociat la Universitatea gton D.C, apoi a fost
Malaysia Perlis Vladimir SOCOR membru al Guvernului i
Antreprenor, consul- Senior fellow la The Jamestown Foundation i negociator ef pentru
tant, profesor i cerce- Eurasia Daily Monitor aderarea României la
tor de 30 de ani în Analist politic pe probleme est- Uniunea european , ef al Departa-
mediul de afaceri din eropene, îndeosebi ale fostelor mentului pentru Afaceri Europene în
zona Asia-P acifi c. republici ale URSS i actualul spa- Guvernul României, membru al par-
Membru editorialis a iu al CSI, specializat pe probleme lamentului. Consultant pentru nume-
nou jurnale academice politice, conflicte etnice i resurse roase societ i române i str ine,
interna ionale i face parte din consi- energetice. Senior fellow la Institu- autor a numeroase c i. Membru în
liul consultativ al “Diplomatic tul de Studii Strategice i Politice conducerea mai multor organiza ii
Insight”, “4th Media”, precum i al Washington, autor a numeroase articole i comu- profesionale interna ionale, pred la
“Addelton Academic Publishers” din nic ri publicate în Wall Street Journal, alte publi- prestigioase institu ii de înv mânt
New York. ca ii prestigioase. Este frecvent guest lecturer la superior din str in tate.
Harvard University - National Security Program
la Kennedy School of Government i membru al
Euro-Atlantic Security Study Group.

Marian RIZEA Dorian VL DEANU

Ofiter de contra-informatii economice (colonel în re- Cercet tor tiin ific principal gr.I în cadrul
zerv ), este prof.univ.dr.ing. la Universitatea Ecologica Academiei Române. Profesor universitar
din Bucuresti, cadru didactic asociat al Universitatii de asociat.
Petrol si Gaze Ploiesti, membru titular al DIS-CRIFST Licen iat în economie i automatiz ri
Academia Romana, are expertiza in domeniul asigurarii i calculatoare, doctor în economie, autor a
securitatii informatiilor clasificate, a infrastructurilor critice peste 100 de lucr ri în domeniul macroeco-
energetice si a protectiei mediului, analizei de risc si studiilor geopoli- nomiei. A elaborat prima strategie în domeniul serviciilor
tice, este autor/coautor, a 17 carti si peste 250 articole de specialitate publice comunitare la nivel na ional. Autor, coautor i
publicate in reviste din tara si strainatate. 2 coordonator a primei genera ii de legisla ie realizate de
Guvernul României în serviciile publice (2002-2004).
CUPRINS Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

I. EDITORIAL - Anis H. BAJREKTAREVI anarhiei generalizate, o coali ie de 10

4 100 de ani de la masacrul
armenilor în Turcia
Corneliu PIVARIU
II. Actualitatea geostrate-
gic mondial
5 R zboi sau pace – eseu asu-
pra implic rii României în con-
flictul Occidentului cu Rusia
- Adrian SEVERIN
state, sub conducerea Arabiei Saudite
i cu consultarea i încuviin area Ad-
ministra iei Barack Obama, trecea la
executarea opera iunii “Furtuna Fermi-
ii” (“Asifat Al-Hazm”, Firmness
Storm), cu scopul declarat de ”a pune
cap t mi rii puciste a rebelilor
houthi i i a acoli ilor lor i de a salva
unitatea, integritatea i libertatea po-
porului yemenit frate”.
III.Principalele elemente ale
situa iei din Orientul Mijlociu

20 PUNCTE DE VEDERE -
For a militar arab comun
- Corneliu PIVARIU
21 Summitul arab din Egipt: 8
rezolu ii minus una
- Abdel Latif AL-MANSOURI
23 Vechi pove ti …actuale: IV. Serviciile de informa ii în
Israelul i programul s u nu- secolul XXI i problemele de
Sunt deja aproape doi ani de când clear securitate
avertizez atât deciden ii politici - Munir SALAMEH
(români dar mai ales str ini) cât i
opinia public asupra inevitabilit ii Sus inut de propria doctrin na ional 34 Geopolitica european în
acestui conflict. Am atras aten ia c de ap rare dar i, în aceea i m sur , perioada post-Crimeea. O ar-
ordinea mondial consecutiv R zbo- de acordul aliatului de peste Ocean,
mat distinct a UE i amenin-
iului rece nu se poate instala în mod statul evreu a ales s nu semneze i
spontan i c ea trebuie negociat cu nu devin parte a Tratatului de rile Rusiei.
to i actorii regionali i globali atunci Neproliferare a Armelor Nucleare de - Mihaiu M RG RIT
când raportul de for e ne este favora- la a c rui na tere se împlinesc, în Din perspectiva securit ii interna io-
bil. Am avertizat c , dac politica occi- 2015, 74 de ani. nale, focusat îndeosebi pe Europa,
dental nu se va schimba vom avea, primele luni ale acestui an au fost
printre altele, r zboi civil în Ucraina i 24 Dincolo de Iran: diploma ia dominate nu numai de persisten a i
vom asista la dezmembrarea acestei acutizarea tensiunilor politice i diplo-
ri, cu consecin a destabiliz rii între-
nuclear a Orientului Mijlociu
matice la nivelul marilor deciden i
gii Europe. - Dumitru CHICAN politici ai lumii, ci au adus i un întreg
27 Statul Islamic: de la arsenal de provoc ri i amenin ri
8 Ceea de face Putin acum “Da’ish” la “Damis” militare deschise ….
este o tragedie pentru Rusia - Reza SHAHRESTANI V. Tehnologii i echipamente
- interviu exclusiv cu dr. cu întrebuin are militar , noi
Jonathan Eyal—Director in- sisteme de arme
terna ional RUSI—Londra
41 Distrug torul USS Cole
Nu cred c cineva la Moscova î i în- (DDG - 67)
chipuie c Ucraina va mai reveni în
sfera de influen a Rusiei, dar cred - Cornel VAIDA
strategia Moscovei este de a con-
solida enclavele controlate de ru i i VI. Apari ii editoriale, studii,
de a men ine guvernul de la Kiev într- 30 Yemen: sezonul “furtunilor”
o situa ie de ah permanent, adic
materiale noi
orice încercare a Ucrainei de a se
- Dumitru CHICAN
apropia de Occident s fie contracara- Din ordinul regelui Salman Bin Abdul
imediat cu o divizare teritorial i Aziz Al-Saud, în zorii zilei de 26 mar- 42 apte teme fundamentale
economic i mai mare i mai acut tie, o nou “furtun ” militar a fost pentru România 2014, autori:
în Ucraina. dezl uit în de erturile Orientului Dan DUNGACIU, Vasile IUGA
Mijlociu . Dup mai multe luni de evo-
i Marius STOIAN, Prezentat
14 Europa de Est – ultima dez- lu ii dramatice în Yemenul trecut de la
starea de r zboi civil în pr pastia de Cornel VAIDA
am gire a lumii
3
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

Motto: “Opiniile sunt libere, dar nu i obligatorii”—I.L.Caragiale

EDITORIAL
100 de ani de la masacrul armenilor în Turcia

Corneliu PIVARIU
La 24 aprilie 2015 se împlinesc 100 de ani de la tragedia care a marcat puternic isto-
ria poporului armean. La aceea i dat în 1915, mii de lideri ai comunit ii armene din
Istanbul au fost deporta i, ad ugându-se la numeroase alte comunit i armene depor-
tate de pe teritoriul Turciei, cei mai mul i dintre ace tia fiind executa i sau murind din
cauza condi iilor inumane la care au fost supu i pe timpul deport rii. Ceea ce în Arme-
nia se nume te “genocidul armean”, fiind recunoscut de numeroase state ale lumii (23 ri în 2014) i
institu ii interna ionale ca atare. Men ion m într-o ordine aleatorie i f o enumerare complet : Ru-
sia, Canada, Olanda, Italia, Grecia, Vatican, Polonia, Fran a, Elve ia.
Chiar dac oficial, SUA nu a recunoscut genocidul, de i în campania electoral din 2008 pre edinte-
le Barak Obama s-a angajat s recunoasc masacrul armenilor ca genocid, pozi ie la care a renun at
ulterior (pentru a nu periclita o posibil apropiere dintre Turcia i Armenia în perioada respectiv ), dife-
rite comisii parlamentare americane au adoptat rezolu ii în acest sens, una dintre acestea, la 10 apri-
lie 20144, Rezolu ia Comisiei de Politic Extern a Senatului nr. 410, condamn i comemoreaz ge-
nocidul armean, considerându-l un act de “eliminare a peste 2.500 de ani de prezen a armenilor în
ara lor natal istoric”. Rezolu ia a fost adoptat cu 12 voturi pentru i 5 împotriv . 43 de state SUA au
recunoscut genocidul armean ca atare.
Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei a adoptat, la 24 aprilie 1998, o Rezolu ie în care se
men ioneaz “Azi comemor m aniversarea a ceea ce a fost denumit primul genocid al secolului XX i
salut m memoria armenilor victime a acestei crime împotriva umanit ii”. O formulare identic “primul
genocid al secolului XX” se reg se te în mesajul de la 12 aprilie 2015 al Papei Francis, la Vatican,
adresat cu ocazia anivers rii a 100 de ani de la “Metz Yeghren” (Marea Crim ).
Pre edintele turc Recep Tayyp Erdogan a aten ionat, la 15 aprilie 2015, c Turcia va ignora orice
decizie care va defini uciderea armenilor din perioada Primului R zboi Mondial ca genocid, Ankara
luând m sura rechem rii trimisului s u la Vatican, în semn de protest la declara ia de mai sus a Papei
Francis i a convocat la ministerul turc de externe trimisul papal, pentru a-i solicita clarific ri.
La 14 aprilie SUA au cerut o recunoa tere a crimelor împotriva armenilor în Primul R zboi Mondial,
îns a le califica drept genocid. Desigur, în condi iile geopolitice actuale, este foarte pu in probabil
ca la Casa Alb s se ia decizia ca SUA s recunoasc masacrul armenilor ca genocid. Aceasta cu
atât mai mult cu cât posibilit ile de reconciliere istoric între Ankara i Erevan s-au redus sensibil du-
e ecul ini iativei americane în acest sens (cele dou Protocoale semnate la Geneva în octombrie
2009 sub directa mediere a secretarului de stat american de atunci, Hilary Clinton). De altfel
Yerevanul a i luat decizia retragerii acestor protocoale din Parlament, unde erau trimise pentru ratifi-
care, iar dup decizia Erevanului de a se apropia i mai mult de Rusia, prin aderarea la Uniunea Va-
mal (3 septembrie 2013) i Uniunea Economic Eurasiatic , o normalizare a rela iilor dintre Turcia i
Armenia apare ca tot mai îndep rtat . La aceasta se mai adaug o alt problem , cea a situa iei din
Nagorno-Karabakh, unde evenimentele din 2014 i din prima parte a acestui an nu arat c ar evolua
în sens pozitiv, ci dimpotriv , pericolul unui nou conflict între Armenia i Azerbaidjan se men ine în ac-
tualitate. Desigur, în aceast problem , Anakara este de partea conducerii de la Baku.
În ceea ce prive te problema complex a masacrului armenilor în Primul r zboi Mondial, a a cum
remarca înc în 2010, pe atunci ministrul turc de externe, Ahmed Davutoglu “Aceasta are o dimensiu-
ne psihologic . Are o dimensiune juridic . i are o dimensiune politic i istoric ”. În nici una din aces-
te dimensiuni cele dou state nu au reu it s ajung la abord ri i pozi ii comune. i nici nu întreve-
dem ajungerea la o în elegere într-un viitor pe termen mediu. Din p cate, alte probleme mai stringen-
te, trec acest subiect pe un plan secund în agenda regional i geopolitica mondial .

4
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
Actualitatea geostrategic mondial
"Sunt deja aproape
doi ani de când aver-
tizez atât deciden ii
politici (români dar
mai ales str ini) cât i
opinia public asupra
inevitabilit ii acestui conflict. Am atras aten ia c or-
dinea mondial consecutiv R zboiului rece nu se
poate instala în mod spontan i c ea trebuie negoci-
at cu to i actorii regionali i globali atunci când ra-
portul de for e ne este favorabil. Am avertizat c , da-
politica occidental nu se va schimba vom avea,
printre altele, r zboi civil în Ucraina i vom asista la
dezmembrarea acestei ri, cu consecin a destabili-
rii întregii Europe. Am semnalat faptul c resusci-
tarea puterii ruse ti este i rezultatul dezbin rii acto-
rilor euro-atlantici, precum i a coniven ei mai mult
sau mai pu in tainice a unora dintre ace tia cu Rusia.
Presa m-a ignorat în timp ce politicienii, în majorita-
tea lor, i-au dat mâna ca s scape de mine. În pre-
zent toat presa mondial este în fl ri pe respecti-
vele teme, iar omenirea se afl în pragul unui r zboi
pe care nu tie cum s îl evite."
Adrian SEVERIN*
Si vis pacem, para bellum dar i si vis pacem, para
pacem!
Anticipând evolu ia lucrurilor la nivel global, în 2009,
în calitate de vicepre edinte al Grupului Socialist din
PE pentru politica extern , de ap rare i de securita-
te, am propus o nou Conferin pentru Securitate i
Cooperare în Europa care s actualizeze Actul Final
de la Helsinki în condi iile lumii post-bipolare. De
asemenea am ini iat un for parlamentar de discu ii în
format trilateral – UE, Rusia, SUA – care s explore-
ze posibilit ile de a defini o nou arhitectur de se-
curitate în emisfera nordic . Primele dou întâlniri în
cadrul acelui format au i avut loc în 2010 la Washin-
gton i Moscova. Urma o a treia întâlnire la Bruxel-
les. Obligat s p sesc func ia respectiv (nu pentru
a fi comis vreo ilegalitate ci pentru c din punct
de vedere politic devenisem indezirabil) am l sat
“mo tenire” aceste ini iative. Ele au fost rapid i total
abandonate.
*) Adrian Severin- n scut la 28 martie 1954. Deputat în Parlamentul României iunie-iulie 1990 i apoi 1992-2007. Ministru de exter-
ne al României în perioada decembrie 1996-decembrie 1997, membru al Adun rii Parlamentare a Consiliului Europei (PACE) între
1993-1997 i 2003-2007. Europarlamentar român de la 1 ianuarie 2007 pân în 2014. Doctor în drept.
www.ingepo.ro
Anterior formulasem propuneri asem toare în
calitate de Pre edinte al Adun rii Parlamentare a
OSCE sau de pre edinte al Sub-comisei pentru afa-
ceri externe a Adun rii Parlamentare a Consiliului
Europei.
Punând cap la cap diferite sugestii pe care eu sau
al ii le-am f cut de-a lungul timpului în diferite foruri
interna ionale, s-ar putea contura un posibil proiect
pentru o nou structur geo-politic apt a se consti-
tui în baz a unei arhitecturi de securitate viabile în
Europa de est. Iat câteva dintre ele:
I. rea ezarea constitu ional a Ucrainei într-o
structur de tip federal respectând, pe de o parte,
principiul na ionalit ilor iar pe de alt parte, pe cel al
asimetriei, în conformitate cu care autorit ile federa-
le vor putea lua nestingherit decizii în chestiunile de
interes comun atribuite competen ei lor;
II. inând seama de faptul c o asemenea reform
nu s-a realizat, cum era de dorit, înainte de izbucni-
rea actualei crize, anumitor subiec i ai federa iei li s-
ar putea acorda un ”statut special” în virtutea c ruia
fie excepta i de la politicile de integrare în structuri
politice transna ionale institu ionalizate care le-ar pu-
tea afecta identitatea cultural i/sau geo-politic , ori
dimpotriv s poat intra în proiecte de cooperare
avansat cu asemenea structuri dac identitatea lor
cultural i geo-politic sunt astfel înt rite (dup mo-
delul folosit în cazul arhipelagului Auland cu ocazia
intr rii Finlandei în UE);
III. garantarea neutralit ii militare a Ucrainei pe
întregul s u teritoriu de azi;
IV. integrarea Ucrainei într-un spa iu comun de
libertate, justi ie i securitate cu UE (adic asimilarea
modelului de organizare social vest-european);
V. solu ionarea conflictului transnistrean prin rein-
tegrarea Transnistriei în componen a Ucrainei, core-
lativ cu integrarea imediat a Republicii Moldova în
UE i includerea acesteia într-un plan structurat de
modernizare finan at de UE i SUA;
VI. conferirea unui statut interna ional special
Crimeii i punerea ei sub mandatul Federa iei Ruse
pân la crearea condi iilor pentru organizarea unui
referendum care s stabileasc dac locuitorii ei do-
resc s formeze o entitate statal de sine-st toare
sau s intre în componen a Rusiei;
5
www.ingepo.ro
VII. realizarea unei pie e comune de la Lisabona
la Vladivostok pe baza unui tratat comprehensiv de
liber schimb între UE, Ucraina, Rusia, Belarus i
Kazahstan;
VIII. edificarea unei Comunit i a statelor sud-
caucaziene dup modelul UE care s includ
Georgia propriu-zis , Abhazia, Osetia de Sud, Arme-
nia i Azerbaijanul (cu regiunea autonom Nagorno-
Karabah), care s garanteze libertatea traficului co-
mercial în Transcaucazia i care, din punctul de ve-
dere al alian elor politice i al strategiilor de securita-
te s urmeze modelul adoptat de Finlanda la finele
celui de al Doilea R zboi mondial;
IX. organizarea unui sistem de cooperare i secu-
ritate în bazinul M rii Negre pe baza unui tratat în-
cheiat între entit ile politice riverane i anume Ru-
sia, Turcia, UE (eventual reprezentat de România i
Bulgaria), Ucraina i Comunitatea statelor sud-
caucaziene (eventual reprezentat de Georgia);
X. organizarea unui sistem de cooperare avansa-
(coordonare politic , racordare economic i sin-
cronizare institu ional ) de la Marea Baltic la Marea
Neagr implicând Polonia, Ucraina i România (la
care poate fi asociat Republica Moldova).
Cei care au ajuns cu lectura în acest punct sunt ru-
ga i s nu sar în sus; nici de bucurie nici de furie.
Propunerile enun ate nu sunt singurele posibile i
probabil nu toate acceptabile. Pentru moment impor-
tant este ca ele s fie formulate i a ezate cu grij
pe agenda discu iilor. Analiza lor trebuie s porneas-
de la realitatea de pe teren iar nu de la utopii.
Adoptarea sau respingerea lor trebuie s se bazeze
pe un calcul comparativ al costurilor i beneficiilor. În
fine, juste ea lor se cere evaluat f a ne împiedica
de prejudec i, de mituri sau de interese personale.
În context va trebui hot rât dac o pace strâmb es-
te mai bun decât un r zboi drept, în ce m sur un
zboi drept poate duce acum la o pace dreapt i
dac eventuala strâmb tate a p cii poate fi îndrepta-
prin înse i atuurile inerente oric rei p ci mai de-
grab decât prin ororile intrinseci unui r zboi?
Realitatea este c Rusia (domul Putin i ai s i) nu
pot da înapoi f s primeasc ceva în schimb. C
e drept sau nu, nu mai are importan . Mobilizarea
de for i unitatea Occidentului euro-atlantic îl poate
doar determina pe Pre edintele rus s fie mai rezo-
nabil. Atât.
În acela i timp, fapt este c SUA au alte priorit i i
alte griji în lume decât s porneasc un r zboi cu
Rusia pentru Ucraina. Retorica ruso-sceptic ar pu-
tea fi popular dar r zboiul nu. Americanul de rând
nu îl sus ine. O confruntare prin intermediari ar mai
merge. Exist , îns , na iuni atât de inepte încât s
6
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
accepte a fi carne de tun de dragul echilibrului geo-
strategic global?
Pe de alt parte, SUA nu pot nici ele ceda pur i
simplu. Ele nu pot l sa Rusia s domine (eventual
împreun cu Germania) Europa i, de pe o atare ba-
s î i extind umbra asupra întregii Eurasii. Dac
nu vrea r zboiul, pe care în cele din urm , inând
seama de raporturile actuale de putere, tie c îl va
pierde, Rusia trebuie, deci, s fie preg tit a da ceva
la schimb Americii.
În ceea ce prive te UE, aceasta începe s sufere
tot mai mult de pe urma r zboiului economic cu Ru-
sia. Criza de cre tere a UE, cumulat cu efectul de
recul al sanc iunilor aplicate Rusiei, ambele amplifi-
cate în percep ia public de ofensiva mediatic i
(dez)informativ purtat de Moscova, îi face pe liderii
europeni (în primul rând Germania) s conchid c
sunt pe punctul de a sc pa situa ia de sub control.
Solu ia militar nu d r spunsuri acestor probleme.
Este adev rat c vest-europenii nu î i pot permite,
din punct de vedere geo-politic (c la punctul de ve-
dere moral de mult nu se mai gânde te nimeni) s
lase Ucraina Rusiei dar nici Rusia nu vrea s se
complice anexându-o. Are i a a destule probleme
cu gestionarea actualului s u teritoriu.
Pe acest fundal se cer a fi apreciate interesele
Ucrainei. Care sunt, îns , interesele reale ale Ucrai-
nei? i cum se raporteaz ele la mijloacele concrete
ale Ucrainei de a i le satisface?
Ucraina este evident interesat în stabilitate, securi-
tate, prosperitate i respectul demnit ii sale na iona-
le. Atingerea lor este func ie de trei variabile: teritoriu
(geografie), demografie (popula ie), context extern.
Rusia s-a folosit de fragmentarea etno-cultural
i civiliza ional a Ucrainei pentru a aprinde focul
secesionimului crimean i malorus este evident.
Respectiva fragmentare este, îns , o realitate pe ca-
re nu Rusia putinian a creat-o. Ea nu este nici re-
zultatul unui proces istoric natural (a a cum, spre
exemplu, este cazul ceang ilor din România, al sue-
dezilor din Finlanda sau chiar al ru ilor din Letonia)
ci consecin a unei decizii politice menite (ca i trans-
ferul Transnistrei c tre Republica Moldova) s cree-
ze st ri de fapt artificiale de natur a constitui struc-
turi de rezisten geo-strategic ale imperiului sovie-
tic i a împiedica destr marea acestuia. Asemenea
Republicii Moldova dar mai mult decât ea, Ucraina
de azi nu se a eaz pe principiul na ionalit ilor ci pe
criterii geo-politice i acelea configurate în logica dis-
rutei URSS.
Putea-va oare Ucraina s î i g seasc vreodat
lini tea, stabilitatea i securitatea în asemenea con-
di ii?! Poate ea s se integreze în civiliza ia europea-
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
post-bipolar ca relicv geo-politic a URSS? Iar
dac nu poate, cum î i va valorifica în izolare i inse-
curitate resursele naturale spre a ajunge la prosperi-
tate i la dreptatea social f de care va face im-
plozie? În fine, vorbind de demnitatea na ional , în
numele c rei identit i culturale va reclama Ucraina
respectul respectivei demnit i i în interiorul c ror
frontiere î i va pune de acord identitatea cultural cu
identitatea geo-strategic ?
Evident, Ucraina ar trebui s aspire a fi un stat civic
i multicultural iar nu un stat etnic. State civice sunt
toate statele europene care s-au n scut în secolele
XIX i XX ca state etnice (cum a fost i România).
Pentru a ajunge la acest rezultat nu se poate s ri,
îns , peste etape. Este indispensabil ca Ucrainei s i
se lase timpul spre a parcurge drumul istoric firesc.
Cine este, îns , dispus s i-l lase? F a- i rezolva
mai întâi problemele geo-politice Ucraina nu î i va
putea solu iona problemele de identitate cultural i
nu î i va dobândi coeren a cultural . Pe de alt par-
te, f o identitate cultural cert nu se poate afla
baza rezolv rii problemelor geo-politice. Se intr ast-
fel într-un cerc vicios care, spre binele Ucrainei, tre-
buie t iat.
Un stat nu este foarte greu de organizat. O na iune
care s îi dea substan i viabilitate nu se poate
coagula, îns , peste noapte. În cursa contra timpului
Ucraina post-sovietic este obligat s fac sacrificii
materiale pentru a deveni o Ucrain na ional i a- i
dobândi astfel securitatea.
Comunitatea interna ional trebuie s ajute Ucraina
în a suporta asemenea sacrificii. A cere doar ucrai-
nenilor acceptarea lor este dificil, nerealist i inechi-
tabil. Ucrainei trebuie s i se compenseze prin sprijin
economic i integrare în ordinea solidarit ii europe-
ne costurile aferente transform rii dintr-un stat ex-
sovietic într-un stat na ional i dintr-o na iune geo-
politic într-una civico-cultural . În acest scop este
obligatoriu s se asigure i modificarea cadrului geo-
politic regional i global de o manier care s dea
sens transform rilor efectuate de ucraineni. Se cere
ca astfel ei s poat ob ine: prin reducerea pe ter-
men scurt a for ei tactice, cre terea poten ialului stra-
tegic pe termen lung; prin ajust rile teritoriale, câ ti-
guri securitare; prin acces la democra ia transna io-
nal garan ia stabilit ii interne.
Aceasta presupune acceptarea faptului c , dincolo
de caracterul ei global, problema ucrainean este
doar o parte a unei probleme coerente mult mai am-
ple având ca obiect gestiunea colectiv a mo tenirii
imperiului sovietic i definirea statutului post-sovietic
al Rusiei. Apare astfel c problema ucrainean , pen-
tru unii insolubil , poate fi rezolvat numai prin com-
www.ingepo.ro
plicarea ei (sic!), respectiv prin punerea ei în context
regional. În locul încerc rii dureroase i pân la urm
zadarnice de a schimba prin for datele problemei,
se propune dep irea problemei prin aducerea ei în
pachetul din care face în mod natural parte i prin
abordarea ei odat cu întregul pachet.
România este interesat de asemenea abord ri în-
trucât securitatea i stabilitatea sa sunt dependente
de securitatea i stabilitatea Ucrainei vecine, precum
i de cele ale statelor riverane M rii Negre (inclusiv
Rusia). De aceea, românii nu trebuie numai s fie
gata a se r zboi la nevoie cu vecinii ci mai ales a fa-
ce totul spre a promova proiecte de natur a le oferi
acestora mai mult securitate i stabilitate.
În spiritul unor asemenea observa ii, reflec ii i ini i-
ative nu poate fi decât salutat declara ia parlamen-
tar recent a dnei Gabriela Cre u în sus inerea unei
noi Conferin e pentru Securitate în Europa care s
aduc la zi Actul Final de la Helsinki din 1975 creind
contextul în care criza strategic din rela iile Rusiei
cu Occidentul euro-atlantic (s-ar putea spune chiar
mai corect din rela iile Orientului euro-asiatic cu Occi-
dentul euro-atlantic) s fie dep it f a se trece
prin r zboi.
Totul este s nu se în eleag c o asemenea idee
ar fi o alternativ la actualele ac iuni ale NATO. Cu
atât mai mult cu cât manevrele militare din România,
rile baltice i Marea Neagr (în mod absolut legitim
i legal supravegheate de Rusia) nu se vor o provo-
care la adresa Rusiei (iar Rusia tie asta) ci o descu-
rajare, pe linia deciziilor luate la Summitul alian ei din
ara Galilor, a unei eventuale agresiuni ruse ti; s -
vâr ite nu împotriva Ucrainei ci a statelor membre
NATO.
Si vis pacem, para bellum! (Dac vrei pacea, preg -
te te-te de r zboi!) România trebuie s dea o ase-
menea semnifica ie actualelor exerci ii militare NATO
i s fac din ele:
a) ocazia pentru reafirmarea capacit ii sale de a
se insera util în strategia Occidentului euro-atlantic la
Marea Neagr i în Europa de est i sud est, ca par-
tener suveran i pies de articulare a stabilit ii regio-
nale iar nu ca protectorat folosit ca avanpost pe fron-
tul confrunt rii cu Rusia;
b) punctul de plecare i argumentul pentru o nou
CSCE iar nu preambulul unui al doilea r zboi al
Crimeii.
Pân la urm preg tirile de r zboi conserv pacea.
Aceasta, îns , numai dac sunt f cute cu gândul la
pace i corelativ cu o viziune ra ional i pozitiv
asupra p cii. Si vis pacem, para pacem! (Dac vrei
pacea, preg te te-te de pace!)
7
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

Interviul exclusiv pentru Pulsul Geostrategic cu dr.

Jonathan Eyal - Director pentru Rela ii Interna ionale Pulsul Geostrategic (P.G.): Dr. Eyal, v mul umim
i Director pentru Studii Interna ionale - Royal United a i acceptat s acorda i acest interviu pentru citi-
Services Institute (RUSI) – Londra, 8 aprilie 2015 torii no tri în pofida agendei dvs interna ionale deo-
sebit de înc rcate, mai ales în condi iile evolu iilor
geopolitice actuale. Ne vom concentra pe evolu iile
Dr Jonathan Eyal
din Ucraina, îns acestea se desf oar într-un ca-
Func ie: Director pentru dru care nu poate fi neglijat i, de aceea, cu permisi-
Rela ii Interna ionale i Di- unea Dumneavoastr , vom face i câteva scurte in-
rector pentru Studii cursiuni care nu se refer strict la Ucraina.
Interna ionale La nivel european, economiile continu s se afle
Dr. Eyal este Director pentru într-o stare precar , iar perspectivele economice i
Rela ii Interna ional la Royal financiare nu sunt optimiste. Stagnarea economic a
United Services Institute i provocat omaj îngrijor tor în rândurile tinerilor din
editor al buletinului RUSI UE i din întregul continent. Risc Europa, în opinia
Newsbrief. S-a n scut în dvs, s înregistreze un deceniu (decenii) pierdut/e,
România îns a a tr it ma- ca în cazul Japoniei sau, i mai r u, o genera ie pier-
rea majoritate a timpului în Anglia. A studiat la dut ?
Universit ile din Oxford i Londra, având drept pre- Dr. Jonathan Eyal (J.E.): Dup p rerea mea cred
tire ini ial dreptul i rela iile interna ionale, dome- riscul ca acest lucru s se întâmple exact a a es-
nii în care i-a i luat atât prima licen cât i maste- te major pentru c , s nu uit m, pe moment, discu ia
ratul cu distinc ie. A ob inut, în 1987, la Oxford, doc- se poart în principal legat de tema stabiliz rii finan-
toratul cu o tez în care a analizat rela iile dintre ciare, adic despre reducerea deficitelor bugetare
minorit ile etnice din Europa R ritean începând i a datoriilor externe ale rilor care sunt membre
cu sfâr itul Primului R zboi Mondial. ale eurozonei. Dar problema esen ial i mult mai
Dup ce a predat la Oxford timp de trei ani, dr. Eyal grav este una de competitivitate, una de productivi-
a fost numit cercet tor la Royal United Services Insti- tate a for ei de munc din Uniunea European i una
tute for Defence Studies din Londra. Începând cu de adaptare la noul sistem global, la noua globaliza-
1990, dr. Eyal este Director pentru Studii re, dac vre i, a economiilor mondiale. Deci presiuni
Interna ionale la Institut. care se manifest acum i în alte ri cum ar fi Chi-
Dr. Eyal a scris c i despre cheltuielile militare ale na, care simte concuren a din partea altor ri din
fostului Pact de la Var ovia i a publicat un studiu Asia, cu produc ie mai bun i cu costuri cu for a de
despre rela iile militare din Balcani în timpul comu- munc mult mai ieftine. Deci problemele principale
nismului. Este un comentator avizat al problemelor ale Uniunii Europene continu s fie globalizarea i
est-europene pentru cotidienele The Guardian, The locul Europei ca un tot în Uniunea European . Este,
Independent, The Times i pentru edi ia de duminic de fapt, un oc prin care Europa a început s piard ,
a publica iei the Observer. A prezentat, de aseme- înc din anii 80, încet încet, dar care acum a devenit
nea, o depozi ie în fata Comitetului pentru Politic evident pentru noi - pierderea acestei competi ii
Extern a Camerei Comunelor cu privire la modul de pentru globalizare. i a doua problem este - cred -
formulare a politicii externe britanice în Europa R - o rea ezare a structurilor politice în Europa, pentru
ritean i a contribu iei echipelor de exper i la pla- , e clar, asist m aici la o eroziune a legitimit ii
nurile de pace pentru fosta Iugoslavie. A fost consili- structurilor politice pe care le avem, structuri politice
er pentru studiile Uniunii Europene referitoare la pro- care nu se mai refer la ideologie, care nu pot s
cesul de partajare a activelor fostului stat iugoslav i ofere nici o viziune pentru tineretul din Europa, mi -
a publicat dou studii pe tema erorilor comise de Oc- ri populiste de tot felul, de stânga, de dreapta, ca-
cident în gestionarea conflictului din Balcani înce- re atrag un num r din ce în ce mai mare de aleg -
pând cu 1991.Vorbe te curent limbile englez , fran- tori, în special tineri i noi metode de a transmite me-
cez , român , italian , maghiar i german . sajul politic; adic nu mai este vorba de mitinguri po-

8
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

Wesley Clark considera, în urm cu pu in timp, c

litice, de afi e electorale, flutura i distribui i pe str zi,
discursuri îndelungate în parlamente ci mai mult un Rusia va relua în lunile urm toare ofensiva în Ucrai-
na. Folosind sl biciunile UE i ale NATO, care cre-
contact direct cu popula ia la toate nivelurile. La nivel
economic i la nivel politic este nevoie de o reform de i c sunt obiectivele strategice ale Rusiei i pân
esen ial în Europa pe care, pentru moment, nimeni unde crede i c este ea dispus s mearg ?
nu încearc s o ini ieze. J.E.: Sunt de fapt trei obiective strategice:
- Obiectivul strategic num rul unu, care este de
P.G.: În condi iile sc derii semnificative în ultimile scurt durat , este de a consolida enclavele din
luni a cota iilor i eiului pe pie ele interna ionale, a Ucraina i a le transforma într-o structur prin care
sanc iunilor economice impuse Federa iei Ruse i a antajeze orice guvern ucrainean viitor. Nu cred
devaloriz rii rublei, cât de atractiv pe termen mediu cineva la Moscova î i închipuie c Ucraina va mai
i lung va mai fi Rusia pentru teritoriile separatiste reveni în sfera de influen a Rusiei, dar cred c stra-
aflate sub controlul s u i pentru cele aflate în a a- tegia Moscovei este de a consolida enclavele contro-
numitele conflicte înghe ate, mai ales c în respecti- late de ru i i de a men ine guvernul de la Kiev într-o
vele teritorii nu exist sectoare economice prin ale situa ie de ah permanent, adic orice încercare a
ror exporturi c tre Federa ie s-ar putea diminua Ucrainei de a se apropia de Occident s fie contraca-
sau contracara impactul pierderilor? rat imediat cu o divizare teritorial i economic i
J.E.: nici o îndoial c aceste enclave, de fapt mai mare i mai acut în Ucraina.
colonii strategice, pe care Moscova le-a creat la înce- - În al doilea rând, o strategie pe termen mediu o
putul anilor 90, imediat dup pr bu irea URSS, sunt constituie câ tigarea de c tre Rusia a pariului cu
complet artificiale, în sensul c nu au nici o capacita- Occidentul, adic de a ar ta c în confruntarea din
te s supravie uiasc de sine st tor: Abhazia, Ucraina ea este cea care a câ tigat confruntarea i
Osetia de Sud, Transnistria i noile enclave gen sta- nu Occidentul. Ceea ce înseamn c , la un anumit
te, create de Rusia în Estul Ucrainei, toate aceste moment, elul Rusiei este de a vedea e ecul sanc iu-
enclave nu au nici o ans de a supravie ui singure. nilor economice i de a ar ta v dit opiniei publice
Cum am spus, nu au economie de sine st toare, interna ionale c cineva care încearc s intre într-o
nu au capacitate de a genera venituri pentru popula- competi ie cu Moscova pe tema sferelor de influen
ia local . Dar, paradoxal, chiar Nu cred c cineva la Moscova va pierde. De fapt, mai mult sau mai
dac economia Rusiei este în c - pu in, acesta a fost i elul Moscovei
i închipuie c Ucraina va mai în scurtele r zboaie din Georgia din
dere, precum i capacit ile Rusi- reveni în sfera de influen a
ei de a aproviziona aceste encla- Rusiei, dar cred c strategia 2008.
ve vor fi reduse, dependen a Moscovei este de a consolida - Ultimul scop, care este de fapt unul
acestor enclave fa de Rusia es- enclavele controlate de ru i i pe termen lung, este de a discredita
te total , în sensul c nu v d cum de a men ine guvernul de la Ki- toate institu iile de securitate din Eu-
aceste enclave pot s se reorien- ev într-o situa ie de ah perma- ropa de ast zi. P rerea mea este c
teze într-o direc ie diferit chiar Moscova în elege foarte bine c
nent exist o mare diferen între Ucraina,
dac ar dori s o fac . Rusia, i
ea, continu s fie dependent total, inclusiv psiholo- care nu este nici membr NATO i
gic, de men inerea acestor enclave pentru c nu v d nici în Uniunea European i, s zicem, rile baltice
un lider la Moscova care s renun e de bun voie la sau România care sunt membre în aceste dou
avantajele strategice pe care aceste enclave le asi- structuri. Cred c Moscova în elege aceast distinc-
gur . Deci, într-un fel, atât aceste enclave cât i Ru- ie perfect, deci nu va fi vorba despre o invazie în -
sia sunt condamnate s fie dependente una de alta rile baltice. Vom asista la anumite încerc ri de desta-
i singurul perdant din toat aceast afacere este bilizare care vor fi îndeajuns de reduse ca amploare
evident cet eanul rus de rând care vede înc o dat pentru a nu pune în ac iune NATO, încerc ri lipsite
cum veniturile Rusiei sunt cheltuite sau risipite în de importan ca semnifica ie pentru a pune un ma-
mod inutil pe ni te structuri comuniste învechite i re semn de întrebare asupra garan iilor de securitate
men inute în aspic în aceste enclave în diferite p i pe care NATO le-a dat noilor ri membre. Deci, re-
ale Europei. pet, elul principal de lung durat , i aici m refer la
vreo 4-5 ani de acum încolo, este discreditarea tutu-
P.G.: a cum devine din ce în ce mai evident, ac iu- ror structurilor de securitate din Europa i, în mod
nile Rusiei în Ucraina au fost bine preg tite din timp special, a semnifica iei articolului 5 al Tratatului de la
i asta presupune un plan mai amplu. Rusia a evalu- Washington, pentru ca dup aceea s se ajung la o
at bine momentul situa iei generale mondiale. situa ie în care status-quo-ul teritorial care a existat
9
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

în Europa la sfâr itul r zboiului rece s fie bulversat. mai abil decât apare pe moment.

P.G.: Pot actualele i viitoarele sanc iuni aplicate Ru-

P.G.: Dar, în acest context, s nu uit m de pozi ia i siei s o determine s se opreasc ? Nu cumva chiar
de interesele Rusiei în Ungaria, vizita recent i în- pierderile financiare suferite oblig Rusia s mearg
tâlnirile cu Victor Orban sau de vizita premierului mai departe, pentru ca, prin câ tigul teritorial, s le
grec la Moscova. compenseze?
J.E.: îndoial , cred c este o gre eal de a ve- J.E.: Nu tiu dac câ tigul teritorial este v zut la
dea strategia Rusiei ca fiind una nemijlocit de ostili- Moscova ca o compensa ie direct pentru pierderile
tate i confruntare cu NATO. De fapt cred c asist m economice suferite. Dar, ceea ce este evident, este
aici la vreo patru politici diferite ale Rusiei, toate pentru moment nu exist niciun semn c adminis-
având acela i el: tra ia lui Vladimir Putin are vreun interes în a schim-
- Prima este o politic de prietenie cu anumite ri ba macazul. Dimpotriv , cred c linia general de la
cheie din Europa cu care Rusia crede c poate s Moscova este c într-un fel Rusia a devenit victima
creeze un front comun. Aici m refer la Germania în unui complot comun între Arabia Saudit , ca produ-
cazul c reia, pentru moment, politica Rusiei n-a câ - tor de ei, i Statele Unite i Europa, care au pro-
tigat, dar în privin a c reia nu cred c ru ii i-au vocat o c dere artificial a pre ului eiului, dar c
abandonat speran ele, dar i aceast c dere nu va fi de
la o rela ie între Rusia i nu uit m c exist anumite ri în Euro- lung durat , c sanc iunile
Fran a. Deci, pentru aceste pa pentru care tenta ia de distrugere a sta- economice nu vor fi men inu-
dou state, Rusia î i arat tus-quo-ului existent în Europa este mare te pentru o perioad îndelun-
obrazul – fa a, surâz toare; gat i c , pân la urm , Rusia va fi cea care va ie i
- O alt categorie de state este aceea cu care Rusia zâmbind din aceast situa ie. La Moscova, nu apare
nu are nicio ans de a crea o rela ie bun . Aici m o idee c aceste sanc iuni au creat o izolare perma-
refer la Polonia, România dar i la Marea Britanie, în nent a Rusiei i c trebuie s fac o concesie de-
cealalt parte a continentului, ri în care Moscova a cât în cercurile de reformatori, care oricum au fost
decis categoric c nu are ce s investeasc în rela i- critice la adresa lui Putin, i nicidecum în cadrul
ile cu acestea, pentru c ele nu vor sus ine niciodat cercurilor de decizie. Dimpotriv , ace tia din urm
o politic pro-ruseasc . În cazul lor, Rusia î i conti- cred c Rusiei va câ tiga în final aceast confrunta-
nu politica tradi ional de sanc iuni economice, de re.
antaj i diferite amenin ri;
- A treia structur este cea a rilor mici care pot fi P.G.: Cum poate fi dep it de c tre NATO proble-
intimidate i amenin ate. M refer aici la rile balti- ma r zboiului hibrid?
ce, care constituie primul interes de moment al Rusi- J.E.: Nu poate fi dep it din punct de vedere abso-
ei, pentru c sunt v zute ca veriga slab din lan ul lut. S ne amintim c nu Moscova a inventat r zboiul
Nord-Atlantic; hibrid. Acesta a existat de secole. S nu uit m de
- i, finalmente, categoria a patra, ri care pot fi îm- coloana a cincea, existent înc din secolul XIX.
br ate cu dragoste, r ite cu dragoste de c tre Deci, ideea de infiltr ri ale unor anumite persoane
Moscova. i aici m refer la Grecia, Bulgaria - ca care s destabilizeze un stat din interior nu este no-
posibilitate, dar i la Ungaria i la Slovacia i Cehia. , de fapt s nu uit m c se poate argumenta c
nu uit m c exist anumite ri în Europa pentru România a fost exact victima acestei strategii din
care tenta ia de distrugere a status-quo-ului existent partea Uniunii Sovietice în problema basarabean în
în Europa este mare. Sârbii, de exemplu, sunt anii ‘20-’30 i la fel au procedat i for ele hitleriste
afecta i de status-quo. Sârbii, ca i ru ii, cred c sta- împreun cu Ungaria în anii ’40, deci nu este în sine
tus-quo-ul care exist pentru moment în Europa nu ceva de actualitate i r spunsurile nu pot fi date în
este în avantajul lor, la fel i ungurii, care sunt poten- mod absolut. Cred c sunt dou lucruri: în primul
ial la fel de revizioni ti ca i Moscova. Pe moment, rând trebuie testat structura de înt rire a trupelor în
nu spun c sârbii sau ungurii vor declan a vreo acti- momente de criz . De exemplu, toate structurile pen-
vitate care poate amenin a serios securitatea euro- tru transferul de echipament i de efective militare
pean . Dar, ceea ce vreau s spun este c e fals c NATO c tre rile baltice, c tre rile din Europa
Moscova nu are deloc discipoli i alia i în Europa i e Central ca România i Polonia, toate aceste exerci-
la fel de fals c Moscova are o singur strategie în ii trebuie testate mult mai intens, mult mai rapid
Europa. Adev rul este c Moscova are mai mul i ali- acum. Trebuie repozi ionate toate, echipamente mili-
i decât ne închipuim i politica ruseasc este mult tare i structuri militare de baz , de infrastructur

10
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

care pot s permit NATO o deplasare rapid de for- de la început, este un stat care a avut probleme ma-
e în momentul necesar. i, num rul trei, trebuie s jore de guvernare i care nu poate fi împins într-o
urm rim orice evolu ie, indiferent cât de neînsemna- reform economic care s produc o prosperitate în
, orice fel de structuri false create pentru a a-zisa cinci minute. Din acest punct de vedere, cred c tre-
eliberare a etnicilor ru i sau respectarea drepturilor buie s fim dispu i s arunc m multe miliarde de do-
omului sau alte structuri care submineaz democra i- lari pur i simplu pentru a men ine acest stat pe linia
ile din Europa i care sunt finan ate direct de c tre de plutire i nu în scopuri mercantile.
autorit ile ruse ti în momentul acesta. Dar, pân la
urm , r spunsul cel mai clar în leg tur cu r zboiul P.G.: Poate Ucraina s eradicheze grava i generali-
hibrid este o reac ie la care Moscova nu se a teapt , zata corup ie, pentru ca statul de drept s poat
adic de a contracara uneori anumite situa ii ce par func iona? Care va fi locul i rolul oligarhilor ucraineni
minore cu o ac iune major . De exemplu, dac cine- în viitoarea Ucrain ?
va încearc s declare o a a zis J.E.: Problema este c oligarhii
republic autonom sau popular ..r spunsul cel mai clar în leg tur ucrainieni s-au reinventat, s-au
rus în Estonia, r spunsul NATO cu r zboiul hibrid este o reac ie la reciclat foarte abil i au devenit
nu ar trebui s fie un simplu pro- care Moscova nu se a teapt , adi- înc o dat parte din structura
test sau o mi care de câteva tru- de a contracara uneori anumite politic care este acum la putere
pe, ci o mi care mult mai masiv situa ii ce par minore cu o ac iune la Kiev. Cred c sunt anumite lu-
de zeci de mii de militari, s zi- major cruri pentru care istoria nu poate fi
cem. Dac acest lucru se întâm- ref cut . Adic , ceea ce s-a în-
pl în anumite p i ale Europei, cred c poate autori- tâmplat în ultimii 25 de ani de la pr bu irea URSS-
ile de la Moscova vor începe s în eleag c dac ului, structurile de oligarhi care s-au creat acolo, sunt
ac iunile lor r mân imprevizibile, atunci i r spunsu- mult mai apropiate de modelul rusesc decât de mo-
rile occidentale vor fi imprevizibile. Dar repet, nu este delul european. Cred c aceste lucruri ne vor înso i i
o strategie, nu cred în inten iile NATO de a g si un va trebui s le toler m poate înc o jum tate de se-
spuns clar la strategia de r zboi hibrid, este vorba col. Eu nu v d ca situa ia s se schimbe foarte rapid.
de un ansamblu de r spunsuri care este necesar. Acela i lucru se întâmpl i cu corup ia. Cred c , pâ-
la urm , vorbim de o încercare de a limita feno-
P.G.: Care ar fi cel mai eficient sprijin pe care l-ar menul i nu de una de a-l elimina, care este mult,
putea acorda UE i SUA, Ucrainei? mult mai dificil . Trebuie s avem în vedere c unul
J.E.: În primul rând, o încercare de a convinge clasa din cele mai eficace medicamente, dac pot s spun
politic de la Kiev c oricât de dureroas este pierde- a, sau m suri împotriva corup iei este un sistem
rea teritoriilor din est, cel mai r u lucru pe care Ucrai- politic previzibil. Adic , dac oamenii tiu c dac
na poate s -l fac acum este s atunci când p sesc puterea nu
mân paralizat pe acest sub- Trebuie s avem în vedere c unul vor intra în închisori, nu vor fi se-
iect i s nu fac nici o reform din cele mai eficace medicamente, chestra i, nu- i vor pierde averea,
economic . Adic , trebuie s dac pot s spun a a, sau m suri este posibil ca ace ti oameni s
convingem liderii de la Kiev c împotriva corup iei este un sistem nu încerce s fure tot ce se poate
timpul nu este în favoarea lor i politic previzibil în câteva minute, cât se afl ei la
, cu cât încearc s amâne putere. Deci, într-un fel, eradica-
reformele economice, cu atât situa ia devine mai gra- rea corup iei este un proces de genera ii, este un
. Pân la urm , este experien a care este cunos- proces care trebuie f cut, este o lupt care trebuie
cut de toat lumea, inclusiv de c tre europeni, c dus , dar cred c pân la urm este o problem la
alternativa la reform este numai o reform mai înde- diferite niveluri. Nu este o problem de eradicare to-
lungat , mai dureroas i mai prost înf ptuit . Deci, tal sau de tolerare a corup iei. Spunând acest lucru,
din acest punct de vedere, cred c primul lucru pe trebuie men ionat faptul c ac iunile întreprinse de
care trebuie s -l facem este s le spunem acest lu- România în ultimul timp arat c este posibil, chiar
cru r spicat i foarte sincer prietenilor no tri de la de la un nivel foarte grav al corup iei, chiar de la un
Kiev. S le spunem c paralizia, obsesia lor pentru moment în care nimeni nu are încredere în ac iunile
care în parlamentul de la Kiev nu se discut nimic anticorup ie, c acest lucru este posibil într-o structu-
altceva decât despre enclavele din est joac direct în politic în care corup ia începe s devin neac-
favoarea intereselor Rusiei i nu în favoarea Ucrai- ceptabil . Eu a spune c asta este cea mai bun
nei. i, num rul doi, trebuie s avem o m sur de solu ie pentru Ucraina, nu una în care corup ia este
în elegere, c este un stat care nu a func ionat bine eliminat , ci una în care corup ia începe s devin

11
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

neacceptabil pentru clasa politic . Suntem departe gândeasc i la problema de securitate care vine din
de asta. Rusia. Deci, n-a spune c este un r spuns absolut
printr-o negare total a structurilor regionale, dar ori-
P.G.: În UE se vehiculeaz i sunt ac iuni ale unor ce discu ie despre Pilduski, Antante i alte structuri
diferite grup ri de stat, corespunz toare unor intere- din anii ’20-30 este, dup p rerea mea, un mare pe-
se regionale, cum ar fi cea nordic , de la Vi egrad, ricol.
cea mediteranean . În ultimul timp în media apare
tot mai frecvent ideea unei reedit ri actualizate a ini- P.G.: O ultim întrebare, dr. Eyal, cum crede i c va
iativei (nematerializate) a polonezului Pilduski, din arata Europa peste 15 ani?
perioada premerg toare celui de-al Doilea R zboi J.E.: rerea mea este c Europa peste 15 ani va
Mondial, în diferite variante: Polonia – România – ar ta, îmi pare r u s v dezam gesc aici, probabil
Turcia sau cel mai recent tot o idee polonez , blocul: similar cu ceea ce avem acum. Cred c va fi foarte
Marea Britanie, Danemarca, rile scandinave, rile dificil s ne gândim la o Europ a Statelor Unite ale
baltice, Polonia i România. Ce p rere ave i despre Europei, a a cum anumite personalit i înc viseaz
aceste ini iative? Oare nu sunt de natur s sl beas- în Europa, pentru c structura este prea anevoioas ,
coeziunea i s afecteze substan a UE? prea mare pentru a asigura coeren a. Cred c Ger-
J.E.: rerea mea este c aceste ac iuni dovedesc mania va r mâne puterea covâr itoare în Europa,
cât de periculoas este politica Rusiei în Europa i dar nu va de ine niciodat complet monopolul de pu-
cât poate acest lucru s paralizeze structurile de se- tere pe continent i asta este, într-un fel, marele
curitate pe care le avem. avantaj al Europei i cred,
Repet, nu avem nevoie de ...nu avem nevoie de noi structuri în Europa, în acela i timp, c vom r -
noi structuri în Europa, am am creat toate structurile care sunt necesare. mâne destul de prosperi,
creat toate structurile care Avem o structur care este eminamente eco- dar nu atât de prosperi cât
sunt necesare. Avem o nomic , cu implica ii politice fundamentale, am fost la nivel mondial în
structur care este emina- care este Uniunea European , i avem o urm s zicem cu o gene-
mente economic , cu impli- structur care este eminamente militar , dar ra ie sau dou i cred c
ca ii politice fundamentale, cu implica ii politice - NATO. pân la urm Rusia nu va
care este Uniunea Euro- avea succes în distrugerea
pean , i avem o structur care este eminamente structurilor europene pentru c , pân la urm , s nu
militar , dar cu implica ii politice - NATO. Avem o uit m c cel mai mare du man al Rusiei au fost în-
structur care ne strânge împreun pe to i europenii totdeauna liderii ru i. Ceea ce face Putin acum este
i o alt structur care strânge pe to i europenii îm- o tragedie pentru Rusia i p rerea mea este c nu
preun cu America de Nord, adic Statele Unite i va reu i în viitor s distrug structurile de securitate
Canada. Dup p rerea mea, toate aceste structuri care exist în Europa. Evident, anticip m cu to ii aici,
au fost create la sfâr itul celui de-al doilea r zboi dar eu nu am ajuns la nivelul de a fi complexat, dez-
mondial pentru a preveni structuri regionale de secu- armat sau pesimist pentru viitor.
ritate care pân la urm au fost incapabile s men i-
pacea în Europa, împotriva fascismului din Ger- Titlul i subtitlurile apar in Pulsului Geostrategic
mania i a comunismului din URSS. Deci, orice situ- Interviu realizat de Corneliu PIVARIU
ie la care revenim cu structurile acestea este
nefast , este dup p rerea mea un mare pericol
pentru Europa. Spunând acest lucru, cred c
exist totu i anumite posibilit i de a încuraja
structuri regionale, atâta timp cât este foarte clar
aceste structuri nu vin s afecteze NATO sau
Uniunea European i nu creeaz structuri para-
lele. Eu cred c este mai u or, poate, s men i-
nem Ungaria de partea noastr prin structuri în
care slovacii, cehii sau polonezii pun presiuni
asupra Budapestei. Cred c este mai u or de
cut asta în acest cadru. Cred c este mai u or
de a convinge pe spanioli, portughezi, italieni de
exemplu c de i au necesit i de securitate ma-
jore în Marea Mediteran trebuie totu i s se

12
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

13
www.ingepo.ro
Prof. Anis H. Bajrektarevi
Imperiul istoric rus s-a pr bu it în
urm cu 25 de ani. De i nu s-a
comentat îndelung asupra acestui
aspect, el a marcat i sfâr itul unei
societ i alternative în Europa.
derea lumii a doua a deschis calea celei de-a treia
lumi arhaice (a Iugoslaviei i dincolo de Europa, la
nivel global a Mi rii de Nealiniere).
Evenimentele din 11 septembrie au marcat un mo-
ment în care sfâr itul istoriei a depins de noi to i, a
fost ziua în care lumea a devenit plan . UE a p truns
în Est, dar numai ca i „pretext” al NATO. Nu este de
mirare c Europa de Est – dup ce a asistat la m -
cel rirea Iugoslaviei – i-a abandonat procesul de
utare a identit ii i a capitulat. Înfrângerea final a
civiliza iei a venit în curând: popoarele Europei de
Est, îndeosebi slavii, au predat în t cere cele mai
importante dezbateri ale lor – slavismul, anti-
fascismul i propria identitate – exclusiv unei Europe
rosofone aflat în revenire.
Dezam giri însp imânt toare i exclusive
Este în prezent Europa de Est un caz clasic de con-
ducere indirect ? Este oare o periferie imperialist
aprofundat a unor conduc tori locali independen i,
în timp ce în realitate adev rata putere se afl în ex-
terior, de i ea este puternic sus inut la nivel local de
o re ea de ONG-uri, corpora ii multina ionale i „elite”
locale selectate?
** ** ** **
Spa iul dintre Europa Central i Rusia formeaz
Europa de Est, o noutate istoric pe harta politic a
Europei (vezi cele patru h i de mai sus). Gruparea
Europei Atlantice dateaz din secolul al XIV-lea-al
XV-lea, a Europei Centrale de la mijlocul secolului al
XIX-lea, în timp ce Europa de Est contemporan a
ap rut dup sfâr itul celui de-al doilea R zboi Mon-
dial i dup c derea Uniunii Sovietice – ceea ce în-
seamn c are mai pu in de 100 de ani în cel mai
bun caz, dup unii având doar pu in peste dou de-
cenii. Nu este surprinz tor faptul c pentru est euro-
peni cultura politic dominant cuprinde i temeri i
reflect cele câteva state mici extrem de nesigure.
Captive i lini tite, acestea sunt reduse din punct de
vedere al teritoriului, cu popula ii mici, cu resurse na-
14
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
turale pu ine i cu deschidere direct la ape calde. În
cele din urm , sunt verticalit i cu istorie i cultur
restrâns , i în ansamblu cu politici pe termen lung
similare. Ele î i exercit na ionalitatea i suveranita-
tea dintr-un context istoric mult prea adesea incert.
Prin urmare, ele sunt de multe ori nep toare, dez-
organizate i suspicioase, aproape nevralgice i xe-
nofobe, adesea cu accese de tonalitate.
Înfiin area statului-na iune (pe criterii lingvistice) în
Europa Atlantic , Scandinav i Central a fost o
poveste cu un relativ succes. Dar, în Europa de Est
acest proces a suferit frecvente corec ii, culminând
în Balcani, Caucaz i Orientul Mijlociu, fiind evidente
în zona central sau baltic a Europei de Est.
Aceast afirma ie poate p rea ocant pentru mul i.
De ce? În ultimii 25 de ani, analizele noastre asupra
Europei de Est au fost mai degrab chestiuni de în-
credere i nu reflect ri ale unei realit i empirice.
Acest „discurs” a fost dominat de direc iile intelectua-
le fragmentate care sunt mai culturale (poezie, pictu-
, film) decât cele economice i geo-politice. Modul
în care este definit o provocare determin în mare
sur modul în care se va reac iona la aceasta -
afirm în mod eficient Brzezinski. Astfel, artele vor
determina întotdeauna emo ii, în timp ce tiin a va
cerceta i va examina faptele.
Dac vârful Europei Atlantic-Centrale s-a confruntat
cu o problem (economic ) care a fost evaluat ca
fiind distributiv i compus , cine i când va examina
holistic i tiin ific Europa de Est rusofon i proble-
mele sale arz toare geo-economice (distributive,
compuse), socio-politice/ideologice (spa iu-timp în
istorie) i geopolitice (logice i regionale)? Când se
va analiza la modul serios acest aspect?
Dac egalitatea rezultatului (venitului) a fost o dog-
comunist egalitarist , este conceptul de egalita-
te a oportunit ilor o realitate tangibil oferit Europei
de Est sau este doar o utopie în el toare vândut
statelor aflate în tranzi ie cucerite, pr date, ridiculiza-
te i canibalizate?
Care este situa ia actual a Europei de Est – si-
tua ia economiei, a s ii societ ii i a efici-
en ei guvernamentale?
Comparând datele oferite de IDU (Indexul de Dez-
voltare Uman al ONU) i to i indicii socio-economici
i de s tate relevan i ai WB, OECD, UNCTAD,
ILO i WHO referitori la direc iile demografice din
ultimele dou decenii, putem identifica cu mare u u-
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

rin o cre tere economic i socio-uman importan- recipien i pasivi ai dezvolt rii creativit ii, politicii i
în Asia i America Latin i o cre tere moderat în economiei globale2.
alte regiuni. Singura direc ie de cre tere negativ Estul nu î i exercit suveranitatea politic (disp rut
(incluzând i date despre suicid i analfabe i) compa- odat cu UE), suveranitatea militar (disp rut odat
rabil din punct de vedere al duratei i gravit ii cu cu NATO), suveranitatea economic i monetar
cea din Estul Europei, se poate identifica în Africa (disp rut odat cu de-industrializarea intern inten-
sub-saharian (îndeosebi în regiunea lacului Chad i „predicat ” de FMI, BERD, BIE i BCE)3, i nici
par ial între Marile Lacuri i Cornul Africii). Mai mult, suveranitatea financiar (disp rut dup p trunderea
date recente referitoare la genera ii aduc în aten ie ncilor germane, austriece i elve iene)4. Monedele
problema spinoas a viitorului tinerilor din Europa de na ionale care exist înc în Europa de Est i-au
Est. Nici activitatea economic a acestora
i nici rata natalit ii nu sus ine povara
financiar pe care o imprim viitorului ac-
tuala genera ie iresponsabil i fatalist .
Astfel, eufemisme precum state aflate în
tranzi ie sau noua Europ nu pot ascunde
realitatea c Europa de Est a fost tratat
în ultimii 25 de ani ca fiind beligerant-
fatalist , ca i prad de r zboi pe care a
câ tigat-o Vestul în r zboiul s u împotri-
va Rusiei comuniste1.
Se constat c Europa de Est (auto-)
fragmentat , deindustrializat , îmb trâni-
i depopulat ( i de-slavicizat ) este
probabil cea mai pu in influent regiune
din lume – una dintre foarte pu inele dez-
am giri. Extrem de submisivi i rigizi în
mediul dinamic al promi torului secol al
XXI-lea, est-europenii sunt printre ultimii
1. Sc derea brusc a speran ei de via în Rusia, de la 72 la 59 de ani, este o direc ie care se întâlne te la statele aflate în r zboi.
Avem de-a face cu dovada f precedent c Rusia a suferit un asemenea declin brusc i ireversibil dup c derea Uniunii Sovietice
într-o perioad istoric de pace. Mai pu in alarmant decât Rusia post-sovietic este i cazul celorlalte republici sovietice i est-
europene cu privire la speran a de via – f a mai men iona ratele devastatoare ale na terilor, exodului intelectual i a altor date
demografice. Spre exemplu, speran a de via a unui berlinez n scut în zilele noastre este de 100 de ani, în timp ce a unui moscovit
este de doar 67 de ani. Pe scurt, Estul este incapabil s i i (re)produc propria via . Sau, dup conceperea ei, s o p streze
acas . Unii ar considera c avem de-a face din nou cu un r zboi pentru lebensraum, dar de data aceasta a unui auto-impus
Endlösung (solu ie final ).
2. Cu câteva excep ii ale statelor Visegrád (precum Polonia sau Cehia, i în ultima vreme Ungaria), care se opun în mod constant
mi rii generale (dar numai în domeniul restrictiv al politicilor fiscale ale UE sau în chestiuni economice), Europa de Est este inca-
pabil s conceap i s promoveze în mod eficient o politic extern echilibrat i multi-vectorial . Fergusson merge pân la a
sus ine în fa a est-europenilor c : „privesc Bruxelless-ul (NATO) a a cum anterior coloni tii britanici se supuneau oric ror m suri
adoptate în Londra”.
3. “Criteriul de intrare al statelor est-europene a fost deosebit de costisitor: a a numitele economii mici i deschise, de-industrializate
i pline de datorii nu au avut nici o ans de a deveni parteneri egali. Pentru majoritatea dintre acestea, ISD (Investi ii Str ine Di-
recte) au fost singurele solu ii economice, care le-au transformat în colonii...” sus inea câ tig torul premiului Nobel, economistul
Stiglitz în volumul „Pre ul Inegalit ii”. În plus, ratele de schimb valutar rigide i puternice din Europa de Est sunt utile doar str inilor.
Ajut importatorii i dezavantajeaz produc torii locali i exportatorii. Aceast politic economic anti-cre tere i anti-ecologist a
fost abandonat în mod universal cu mult timp în urm chiar i de c tre statele de pe lista ONU a statelor cele mai pu in dezvoltate.
Nu este surprinz tor deci c PIB-ul din majoritatea statelor est-europene este cu mult sub nivelul celui din anii 1990, iar indicele
amprentei ecologice este la un nivel alarmant.
4. Conform datelor oferite de Institutul de Economie din Budapesta (Universitatea Corvinus), în ultimele dou decenii, volumul activi-
ii bancare austriece a crescut cu 370%. Cum este posibil acest procent spectaculos într-un stat cu o economie na ional plan i
o cre tere demografic negativ ? Ocuparea sud-estului Europei de c tre sectorul financiar str in nu a creat noi locuri de munc i
nici nu a recreat o baz industrial . A a cum a concluzionat i Institutul din Budapesta, inten ia era de a epuiza lichidit ile ( i
economiile private) ale beligeran ilor s ci i i înfrân i. În 1914, b ncile din Austria controlau i Croa ia, Bosnia, vestul României,
nordul Serbiei, Ungaria, sudul Poloniei i vestul Ucrainei. Dar, la acea vreme, avea i stricta obliga ie de guvernare deoarece toate
ceau parte din Monarhie. Recunoscând formal suveranitatea acestor entit i, Austria (a a cum este cazul Suediei în raport cu
statele baltice din partea de nord a Europei i al Germaniei în partea central a Europei de Est) nu are obliga ii de guvernare. Poate
socializa extern (externaliza) toate costurile inclusiv riscurile bancare i poate individualiza toate profiturile (internaliza), p strându-le

15
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

pierdut – de mult timp – substan a vital : func ia an- Europei de Est este deplin i complet 7. Dac ocu-
tropologic i economic . parea Europei de Est dup cel de-al Doilea R zboi
Majoritatea statelor est-europene nu controleaz Mondial a fost deschis i brutal , de data aceasta
nici m car o banc comercial de pe teritoriul este una tacit , dar subversiv i profund coroziv 8.
na ional5. Estul nu- i controleaz nici direc ia proprie
i nici (interpretarea) istoriei: datorit p trunderii ma- Estul între ucrainizare i pakistanizare
sive a Europei Centrale, estul a fost puternic relativi- Trebuie s reamintim c NATO va trebui s fie me-
zat, trivializat i redus la t cere cu privire la propriul canismul prezen ei militare fizice americane în Euro-
u anti-fascism trecut i prezent. În plus, acest re- pa. Sau, a a cum spunea Lordul Ismay în
giune nu controleaz în mod eficient nici mass- 1949:”pentru a ine ru ii la distan , americanii pre-
media sa. Mass-media de aici (cu orientare i propri- zen i i germanii lini ti i”. Faptul c SUA a r mas în
etari dubio i) este descurajant , dezorientant i vestul Germaniei i c armata sovietic s-a retras din
aduce la t cere orice sentiment de mândrie na iona- estul Germaniei nu a însemnat „democratizare” sau
, influen asupra direc iei na ionale sau necesit ii „tranzi ie”. A fost o înfrângere militar direct a Rusi-
de auto-(re-)evaluare. ei lui Gorbaciov în duelul pentru sectoare importante
Estul este profund îmb trânit i depopulat – cea ale Europei Centrale i de Est. În urma r zboiului,
mai rea situa ie posibil – ceea ce va face orice RDG a disp rut de pe harta politic a Europei, fiind
prospect viitor a unui interval generational deplin i absorit de Germania de Vest, în timp ce armata
decisiv pur i simplu imposibil6. Honduras-izarea american continu s fie prezent în Germania
doar pentru sine. Criteriile de aderare la UE i independen a nominal a entit ilor din Europa de Est (calmate prin media pre-paid
i ghidate de c tre elitele post-paid), înseamn c activele economice i celelalte sunt externalizate, dar statele trebuie s poarte
povara men inerii statului de sine st toare. „Transformarea economiei de pia într-una atractiv pentru ISD (Investi ii Str ine Di-
recte) a fost în cazul nostru cauza pentru deindustrializare, pauperizare, ceea ce a dus în cele din urm la pierderea fondurilor pen-
tru majoritatea activit ilor sociale de stat. Atunci când cineva îndr zne te s afirme „din aceast cauz s-au pr bu it educa ia, imo-
biliarele i s tatea”, sunt imediat evalua i ca fiind socio-romantici i sunt acuza i de conservatorism social...” afirm Directorul
Institutului Economic Croat, Prof. Slavko Kulic, concluzionând c „...suferin ele a din ce în ce mai mul i oameni nu înseamn nimic
pentru arhitec ii s ciei, ace ti Talibani ai neoliberalismului”. O edi ie recent a unui studiu Oxford asupra distribu iei bog iilor în
lume, confirm din p cate aceast perspectiv sumbr .
5. Actualele rela ii de munc din majoritatea statelor est-europene (Europa rusofon de asemenea) se aseam secolului al XVIII-
lea i nu celui al XXI-lea, îndeosebi în privin a locurilor de munc din sectorul privat. Ele sunt caracterizate de absen a total a un-
ionismului comercial, de standarde de munc deprimante precum i de o protec ie extrem de slab a altor drepturi sociale, de me-
diu sau de s tate. „Condi iile de munc stringente au ajuns la o limit de nesuportat, astfel c pu inii „manageri de top” stila i pot
juca golf mult mai adesea i pentru mai mult timp...Cum se poate construi coeziune social atunci când atât de mul i oameni sufer
din cauza asocialilor dubio i i pr tori...” îmi spunea unul dintre ambasadorii est-europeni care a fost i primar într-o capital est-
european înainte de a deveni ambasador la Viena.
6. În urm cu zece ani, în cadrul, unui forum OSCE despre demografie, avertizam:”...schimb rile durabile, sociale i economice
care s includ i evolu ii tehnologice importante – de-a lungul istoriei noastre – au ap rut în primul rând între genera ii”. Acesta a
fost motorul evolu iei noastre...În prezent, în societ ile est-europene aflate în colaps demografic (raportul na terilor, exodul de in-
telectuali i genera ii), tinerii nu vor reprezenta niciodat altceva decât o minoritate – în marea de oameni îmb trâni i, cu idei vechi,
fatali ti din punct de vedrere psihologic i incapabili din punct de vedere biologic, cei care sunt p str torii status-quo-ului. Astfel, în
aceste demografii nu va avea loc nici o schimbare genera ional care s aduc idei socio-politice noi sau evolu ii tehnologice”.
(Pentru o imagine demografic detaliat i recomand ri/concluzii consulta i: Bajrektarevic, A. (2005), Our Common Futures: EURO-
MED Human Capital beyond 2020, Forumul Crans Montana, Monaco, 2005, precum i Bajrektarevic, A. (2005), Green/Policy Paper
Submitted to the closing plenary of the Ministerial (Sumarul recomand rilor i al concluziilor Reuniunii ministeriale OSCE, Praga
2005), Documente OSCE 2005.)
7. Europa de Est este Hondurizat – termenul referindu-se la opera ionalizarea Doctrinei Monroe din America Central , prin care
Washingtonul accept ca vecin tatea sa strategic s adopte sisteme politice i economice na ionale proprii într- anumit m sur ,
în timp ce SUA men ine influen a final (emisferic ) în privin a politicii externe. A a-numita doctrin Brezhnev (ireversibilitatea
câ tigurilor comuniste) postulat de sovietici (Suslov-Stalin) este echivalent Honduriz rii - Finlandiz rii.
8. Europa de Est, caracterizat de o îmb trânire dramatic , este profund afectat i de un exod genera ional i al intelectualilor.
Trecute prin ordinea comunist , aceste economii emergente, state în tranzi ie de in for e reac ionare (care adesea glorific partea
gre it a istoriei), „elite”pred toare i mase de deziluziona i (într-o via f respect i demnitate, umili i i ridiculiza i în trivialitatea
propriului lor declin). Chiar i dac sunt create noi locuri de munc sau sunt p strate cele vechi, ele nu sunt altceva decât perdele
de fum: programele de stat pentru sprijinirea s racilor în care exist armate de omeri i angaja i în sisteme problematice nu duc la
altceva decât la salarii mizere i slujbe care plafoneaz . Fostul cabinet ministerial slovac se lamenta:”Estul nostru eliberat” tr ie te
din împrumuturi externe, sau în cel mai bun caz ca i suburbia industrializat din vestul Europei, prin câteva franchize „generoase”
precum Renault, VW or Hugo Boss. De fapt acestea nu sunt altceva decât linii de ansamblare automate sau ateliere de croitorie –
care se practic în mod formal doar in statele din lumea a treia. Pe lâng sistemul rusesc de aprovizionare Energia-Soyuz (legat de
programul spa ial), ce altceva mai avem creat local de la Bratislava la Pacific? Exist vreun produs indigen nou din punct de vedere
tehnologic în ultimele decenii? ...Programele de aderare la UE sunt mai rele decât acordurile de capitulare care au fost semnate
între otomani i China Imperial ”.

16
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

unificat 9. De fapt, mai mult de jum tate din cele 75 movat-o în privin a Rusiei înc din secolul al VIII-lea.
de baze militare americane externe sunt situate în Moscova consider Kievul a fi o loca ie emo ional –
Europa. Pân în prezent, în Germania se g sesc 25 o leg tur indispensabil de ata ament istorico-
de astfel de baze. civiliza ional – ceva care face Rusia a fi atât cre tin ,
Dup cum se tie, la începutul anilor 90, „vidul de cât i european . Putin a subliniat cu t rie acest lu-
securitate” – Europa de Est a fost abordat în mod cru: anexarea subit a Crimeii (revenirea la statutul
multiplu: pe lâng UE i NATO (CE pre-Mastricht i de dinainte de 1954) a fost o surpriz nepl cut i
post-Mastricht), a mai existat Consiliul Europei, umilitoare care poart o înc rc tur de politic exter-
CSCE (dup summitul de la Budapesta din 1993 OS- important atât pentru NATO, cât i pentru UE.
CE), BERD i BIE. Toate furnizau dimensiuni politice, Aflat în deriv , un stat e uat dincolo de reabilitare,
economice umane i comerciale, asisten i Ucraina este prizoniera propriei sale drame de secu-
expertiz 10. Aceste evolu ii creau tensiuni de ambele ritate. Înc o dat , dilema fals a suferit din nou o
i; Rusia devenea mai asertiv (asupra fostelor implozie în acest stat în care popula ia este împ it
sale periferii) iar Europa de Est devenea nep toa- în mod egal cu privire la apartenen a sa – în spa iu,
re. Pân în prezent, fiecare dintre cele dou p i timp i pagin de istorie. Europa de Est se zbate în
descriu NATO din perspectiva securit ii: una ca fiind continuare, consumându-se între ucrainizare i
o structur obligatorie, iar cealalt ca fiind o structur pakistanizare12. Restul Europei pl te te deja pre ul
imposibil de acceptat. propriei sale politici externe prin facturi considerabil
Nu este surprinz tor c pivotul absolut al Europei mai mari ale consumatorilor la energie.
de Est – Ucraina - este captiv în aceast dilem : Pe scurt, Europa Atlantic este un centru de putere
între hegemonia pan-slavic a Estului i politic , cu dou dintre cele trei puteri nucleare euro-
„imperialismul pie ei libere” a Vestului11. Pentru Ucra- pene i cu doi dintre cei cinci membri permanen i ai
ina, Rusia este o realitate geografic , socio-istoric , Consiliului de Securitate ONU, P-5. Europa Centrala
cultural i lingvistic . În prezent, aceast realitate este un centru de putere economic , Europa Rusofo-
este mult mai pu in reflectat decât seduc torul i este o putere energetic , Europa Scandinav este
distantul club euro-atlantic. Pentru Rusia, Ucraina pu in din toate iar Europa Central este nimic din ce-
este mai degrab un pivot geopolitic patetic al flancu- le de mai sus.
lui de vest, sau, se poate spune, prima pierdere din
politica infam de restric ionare pe care Vestul a pro-
Autorul este pre edinte i profesor de drept in-
9. Capitularea lui Gorbaciov a adus un capital de încredere germanilor. Odat extins din punct de vedere teritorial (sau, în expri-
mare eufemistic – unificat ), Germania de Vest a transpus aceast nou dimensiune i centralitatea sa în versiunea avansat a
uber-economiei bazat pe export a Machtpolitik – drang nach. Nu este surprinz tor c cabinetul über-Mutti direc ioneaz gradual
ara în afara Westbindung-ului sus inut de NATO (o alian , nu mai este considerat o necesitate strategic ) i c tre învechita, uni-
laterala Ostpolitik of Wandel durch Kopf-Handel (schimbare prin modificarea gândirii). Ambasadorul Cancelarului Merkel, Michael
Schäfer, este i mai încrez tor în politica extern Made in Deutschland. În cadrul interviului acordat presei din China, acesta afirma:
„Nu cred c mai exist Vestul. /Kundnani, H. (2015), Leaving the West Behind – Germany Looks East, Foreign Affairs Magazine 94
(1) 2015/
10. Prin intermediul condi ion rilor stabilite de BERD-BIE i prin criteriile de aderare la UE, Europa de Est a fost practic for at s
renun e la fundamentul s u esen ial industrial i de servicii. Acest dictat al înfrân ilor – numi i în mod eufemistic state în tranzi ie sau
noua Europ – a fost urmat de împrumuturi i capital primit de la Aderarea la UE i de fonduri structurale. Ele au fost „vândute” esti-
cilor ca i premii i au fost prezentate în acest mod unei popula ii induse în eroare. (S-a procedat astfel pentru a se lini ti popula ia i
pentru a pacifica scenele locale, nefiind menite s modernizeze, re-industrializeze sau s diversifice economia, sau pentru a face
produc ia i sectorul serviciilor mai competitive sau mai eficiente. S-a supus puterea deteriorat a Estului – pentru ca popula ia de
acolo s se obi nuiasc i s fie încurajat s consume produsele i serviciile str ine.) Fondurile s-au folosit în mare parte pentru
produse vestice. Europa Atlantic i cea Central s-au extins din punct de vedere geografic, în timp ce din punct de vedere eco-
nomic au supus baza industrial local . Pentru aceasta, elitele est-europene iau împrumuturi i renun la o parte din suveranitate
emi ând obliga iuni de stat. În acest mod, i-au îndatorat propriile state dincolo de limitele suportabilului i au scos statele acestea
din grupul statelor concurente economic sau politico-militar.
11. Acesta este împov rat i de imperialismul în grab – un amestec inflmatoriu de traume lituaniano-poloneze i germanul „destin
manifest” de a fi sortit din nou din punct de vedere istoric, ner bd tor la rezultate rapide – pur i simplu incapabil de a capitaliza un
succes anterior. Unul dintre studen ii mei germani spunea ironic: „Ironia cu consecin e neinten ionate este c rela ia intens dintre
Über-mutti (Cancelarul Merkel) i boxerul Klitscho este interpretat de Moscova ca fiint asexuat , dar nu apolitic .” Este interesul
cosmopolit pentru soarta str inilor din Germania al unuia care spunea: „multiculturalismul este mort în Europa...” (Sarkozy, Cameron
i Merkel au afirmat deschis i în mod repetat „moartea multiculturalismului”), ca i cum grupul de state-na iune din Europa Atlantic
i Centr au o istorie lung i cordial de multiculturalism.
12. Ucrainizarea ar putea fi atribuit slavilor din est i vest – care au luptat în mod asem tor. Pakistanizarea ar trebui s prezinte
scenariul slavilor din sud: în locul adev rului i al reconcilierii, vina este menit s fie un mecanism de control, dup o perioad de
escaladare care a mers de la isteria unei mici diferen e la crime care nu pot fi explicate.

17
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

terna ional i studii de politici globale, Universi- 13.Mead, W.R. (2014), The Return of Geopolitics
tatea IMC Krems, Austria. Cartea publicat anteri- – The Revenge of the Revisionist Powers, Revista
or „FB – Geopolitica tehnologiei” a fost publicat Foreign Affairs 93(2) 2014
de c tre Addleton Academic Publishers din New 14.Greco, T.H. (2009), The End of Money and the
York. Urm torul s u volum „Geopolitica – Euro- Future of Civilization, Chelsea Green Publishing
pa dup 100 de ani” va fi publicat în curând. 15.Serfaty, S. (2014) Why we need to be patient
Toate h ile din articol (pag. 19) sunt ideile au- with Russia, Europe’s World – Jurnalul UE Foreign
torului i au fost întocmite de Anneliese Policy, Bruxelles (pag 73)
Gattringer. 16.Bajrektarevi , A. (2013), Multiculturalism is D
(r)ead in Europe – MENA Oil and the (hidden)
Referin e: political prize Europe pays for it, Nordic Page, Oslo
1.Bajrektarevi , A. (2013), Future of Europe (Of Norway
Lisbon and Generational Interval), Jurnalul UE 17.Ikenberry, G.J. (2014), The Illusion of
„Europe’s World”, Bruxelles Geopolitics, Revista Foreign Affairs 93(3) 2014
2.Brzezinski, Z. (1997), The Grand Chessboard, 18.Kagan, R. (2004), Of Paradise and Power,
Basic Books (Perseus); Vintage Books (pag 85)
3.Fukuyama, F. (2012), The Future of History,
Revista Foreign Affairs 91(1) 2012
4.Friedman, G. (2009), The Next 100
Years, Anchor Books/Random House NY;
5.Ferguson, N. (2005), Colossus – The
Rise and Fall of the American Empire,
Penguin Books (pag 255)
6.Bajrektarevi , A. (2005), Green/Policy
Paper Submitted to the closing plenary of the
Ministerial (Sumarul concluziilor i recoman-
rilor reuniunii ministeriale OSCE din Praga
2005), OSCE Documents/EEA
2005/05/14857/En
7.Clark, C. (2013), The Sleepwalkers: How
Europe Went to War in 1914, HarperCollins
Publishers
8.Eco, U. (2001), Eternal Fascism: 14 way
of looking at a Blackshirt, Five Moral Pieces –
Essays (orig. Cinque Scritti Morali, 1997),
Eseu publicat ini ial în „NY Review of Books”,
22 VI 1995 (pp.12-15)
9.Stiglitz, J.E. (2012), The Price of
Inequality, Penguin Economics
10.Wallerstein, I. (1999), The End of the
World as We Know it: Social Science for the
XXI century, Minneapolis: University of Minne-
sota Press
11.OECD (2014), Society at a Glance 2014
– The Crisis and its Aftermath (Indicatori soci-
ali OECD), OECD Paris Publications
12.World Bank (2014), World Development
Report 2014: Risk and Opportunity –
Managing Risk for Development, WB
Publications

18
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015 www.ingepo.ro

19
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

PUNCTE DE VEDERE
For a militar arab comun

Corneliu PIVARIU
Ini iativa egiptean de creare a unei For e Militare Arabe Comune (vezi i Pulsul Geostrategic
nr.186/05.03.2015, pag. 22) î i vede concretizarea în decizia ultimei reuniuni a Ligii Arabe, care la 25
martie anun c a luat ini iativa constituirii acestei for e. Aceast decizie are loc în condi iile escalad rii
conflictului din Yemen, înc lzirea rela iilor Teheranului cu rile occidentale i a ceea ce Liga Arab con-
sider a fi dezangajamentului SUA în Orientul Mijlociu. Aceast for va cuprinde circa 40.000 militari
din câteva ri arabe (în principal Egipt, dar i din Iordania, Maroc, Sudan i Consiliul de cooperare din
Golf), dislocat în Egipt i va fi comandat de un general saudit. For a este conceput pentru a fi flexibi-
i a avea capacitatea de a reac iona rapid la crizele care au loc în Orientul Mijlociu i Africa de Nord
(MENA). Finan area acesteia se va realiza în principal prin contribu ia statelor bogate din Golf.
Este relevant sprijinul larg de care s-a bucurat aceast ini iativ din partea rilor membre ale Ligii Ara-
be (22 de state, Siria fiind suspendat ), dar din motive diferite. Marocul i Iordania spera ca participarea
lor s contribuie la strângerea rela iilor i facilitarea dezvolt rii rela iilor economice cu Arabia Saudit .
Egiptul, într-o situa ie economic precar , sper în sporirea asisten ei financiare din parte rilor Consili-
ului de Cooperare din Golf, cât i la o recâ tigarea prestigiului regional prin participarea i g zduirea
acestei for e pe teritoriul s u. Sudanul i Qatarul sper ca, prin participarea lor s li se deschid noi
oportunit ile de cooperare regional i interna ional , în acela i timp cu înt rirea securit ii interne în
propriile lor ri.
Primele documente referitoare la aceast decizie a Ligii Arabe, relev c for a va dispune de toate ce-
le trei principale componente: for e terestre, aerienei i navale. For ele terestre vor dispune de circa
35.000 militari, organizate pe trei categorii: o for de reac ie rapid , opera iuni speciale i o for pentru
opera iuni de salvare. For ele navale vor avea circa 3-5.000 de militari, iar for ele aeriene 500-1.000 de
militari (probabil în majoritate din Iordania).
Cadrul ini ial pentru realizarea finan rii acestei for e se pare c a fost deja convenit, ceea ce, din
acest punct de vedere, creeaz bazele unei posibile concretiz ri în termen relativ scurt a acestei for e.
Trebuie totu i s avem în vedere i elemente de alt natur , care nu favorizeaz ac iunea efectiv i
eficient a unei asemenea for e pe termen scurs. Este vorba în primul rând de probleme de ordin politic,
apoi de cele logistice i de procedur , de dotarea destul de diferit a for elor care creeaz nu numai
probleme de asigurare logistic , dar i de comunicare, care ar trebui standardizat uniform pentru toate
componentele for ei. La acestea se mai adaug cele de antrenare i coeziune in ac iune, astfel încât, în
opinia noastr , o asemenea for nu va deveni opera ional mai devreme de circa doi ani. Cum va evo-
lua situa ia politic din zon i dac ideea va mai fi actual dup acest timp, este dificil de prev zut cu
certitudine.
Revenind la problemele de ordin politic, va fi dificil de hot rât asupra ac iunilor pe care aceast for le
va executa. Ca un exemplu, Egiptul va dori probabil s execute o prim misiune în Libia, în timp ce
Arabia Saudit va prefera s acorde prioritate Yemenului sau unei ac iuni în Irak. Amenin area pe care
Statul Islamic o reprezint pentru rile din regiune va trebui i ea luat în considerare. Vom asista la o
eventual folosire a a acestei for e i pe teritoriul Siriei, dup ce aceasta este sfâ iat de r zboi civil
înc din 2011, iar conducerea - reprezentat de Bashar al-Assad - nu mai controleaz decât o parte din
teritoriul rii (ultima pierdere important fiind ora ul Idlib din nord-vestul rii)?
Evolu iile situa iei politico-militare din Orientul Mijlociu, dar i influen ele geopolitice asupra zonei, pot
crea situa ii noi la care aceast for , în curs de constituire, va fi chemat s ac ioneze, sau care vor
impune modific ri ce vor duce la schimb ri importante (inclusiv posibila dispari ie) a acesteia.
Iat de ce ne men inem scepticismul, manifestat înc de la apari ia ini iativei pre edintelui egiptean
referitoare la constituirea acestei for e, privind transpunerea efectiv în practic a acestei decizii a Ligii
Arabe, care de-a lungul întregii sale existen e ne-a obi nuit cu numeroase ini iative care au r mas nu-
mai pe hârtie.

20
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
Principalele elemente ale situa iei din Orientul Mijlociu
AbdelLatif Al-Mansouri
În zilele de 28-29 martie, în sta iunea turistic egip-
tean Sharm El-Sheikh s-au desf urat lucr rile celei
de-a 26-a Conferin e la Nivel înalt al Ligii Statelor
Arabe, o reuniune care, potrivit Cartei constitutive, ar
fi trebuit s fie convocat anual, dar care, ca marea
majoritate a celor 25 de conferin e anterioare (în de-
cursul celor 70 de ani care au trecut de la crearea
Ligii), a avut un caracter “extraordinar”, impus de
evolu iile conjuncturale de pe e ichierul arab al Ori-
entului Mijlociu. De data aceasta, caracterul extraor-
dinar al reuniunii pan-arabe a fost dat de declan a-
rea, la ini iativa i sub conducerea Arabiei Saudite, a
opera iunii militare “Furtuna Fermit ii”, cu participa-
rea a zece state din zona Golfului, Orientul Mijlociu,
Maghrebul Arab plus Pakistanul i Turcia, cu scopul,
sintetizat de regele Salman Bin Abdul Aziz Al-Saud,
de “restabilire a legalit ii în Yemen i de ap rare a
religiei, demnit ii i securit ii arabe i regionale”. Nu
a constituit, prin urmare, o surpriz sus inerea pe ca-
re înal ii participan i au exprimat-o pentru interven ia
armat , înso it de elogii mai mult sau mai pu in re i-
nute la adresa “curajului” i “în elepciunii politice” a
monarhiei saudite i a suveranului s u.
Comunicatul final al summit-ului enumer principa-
lele 8 puncte care au figurat pe ordinea de zi a lucr -
rilor i asupra c rora congresmanii arabi au c zut de
acord. Acestea sunt urm toarele:
1. Sus inerea f rezerve a campaniei militare
“Furtuna Fermit ii” pân la reinstaurarea legalit ii,
normalit ii i stabilit ii în Yemen;
2. Anun ul privitor la decizia Ligii Arabe de creare
a unei “For e Arabe Comune”, constituit în baza
prevederilor din “Tratatul de Ap rare Comun “ adop-
tat în urm cu 7 decenii, aceasta urmând a avea ca-
racter expedi ionar, de desf urare rapid , cu un
efectiv estimat la cca. 40.000 oameni, i a deveni
opera ional în decurs de 4 luni de la data
summitului de la Sharm El-Sheikh;
3. Conferin a a adresat un apel c tre Consiliul de
Securitate al ONU care este chemat s “î i asume
responsabilit ile care îi revin” pentru solu ionarea
crizei din Siria, în spiritul Rundei Geneva- 1 a dialo-
gului inter-sirian (care, spre deosebire de Runda Ge-
neva 2- precondi ioneaz orice solu ionare politic a
zboiului civil din aceast ar de plecarea prealabi-
21
www.ingepo.ro
de la putere a regimului condus de Bashar Al-
Assad);
4. A fost convenit ca, în cadrul aparatului tehnic al
Ligii, s fie finalizat forma modificat a Consiliului
Arab pentru Securitate i Pace;
5. Conferin a i-a exprimat solidaritatea i sus ine-
rea politic pentru guvernul legal al Libiei în lupta
pentru încheierea conflictelor din aceast ar i
“revenirea rii în familia arab ”
6. Reuniunea a adoptat un Apel adresat Republicii
Islamice Iran care este chemat s pun cap t ocu-
pa iei asupra insulelor emirateze Abu Mussa, Marele
Tomb i Micul Tomb (asupra c rora Iranul i-a impus
controlul în 1971, respingând categoric orice revendi-
care emiratez asupra acestor teritorii. Tema a deve-
nit un leit-motiv nelipsit de pe agenda reuniunilor la
vârf ale Ligii Arabe)
7. Tradi ionala reiterare a “sprijinului i solidarit ii
arabe” pentru cauza poporului palestinian, sus inere
înso it de “respingerea ferm ” a declara iilor f cute
de premierul israelian Benjamin Netanyahu în cadrul
campaniei sale electorale premerg toare alegerilor
legislative de la 17 martie ( în care liderul israelian se
angaja, ca, în cazul unei victorii la urne – pe care a
i ob inut-o, s nu mai ia în considera ie “alternativa
celor dou state” pentru solu ionarea dosarului pales-
tinian)
8. Conferin a i-a reafirmat, deasemenea,
“întregul sprijin” pentru Liban.
Lucru rarisim în istoria Conferin elor la Nivel Înalt
ale Ligii Arabe, summitul de la Sharm El-Sheikh a
avut surpriza de a lua cuno tin , în lectura secreta-
rului general al Ligii, Nabil Al-Arabi, de un mesaj
adresat conferin ei de c tre liderul Federa iei Ruse,
pre edintele Vladimir Putin. Pentru interesul informa-
tiv i documentar, red m traducerea integral a
acestei scrisori: “Stima i lideri i efi de guverne ai
statelor membre ale Ligii Arabe, lucr rile acestei reu-
niuni la nivelul cel mai înalt au loc în contextul com-
plexelor evolu ii i prefaceri politice i economico-
sociale pe care le cunosc rile din Orientul Mijlociu
i Nordul Africii cu care Rusia între ine vechi, tradi io-
nale i trainice rela ii de prietenie i cooperare. Fede-
ra ia Rus este al turi de popoarele statelor arabe i
de aspira iilor lor c tre un viitor mai bun i c tre solu-
ionarea pa nic i la ad post de orice ingerin e ex-
terne a problemelor cu care acestea sunt confrunta-
www.ingepo.ro
te. Constat m, cu deosebit regret, c , în momentul
de fa , situa ia de securitate a numeroase state
arabe este amenin at de existen a i actele nume-
roaselor organiza ii extremiste i teroriste care i-au
extins controlul asupra unor ora e i regiuni întregi,
provocând suferin e pentru sute de mii de oameni
nevinova i i distrugând patrimoniul universal cultu-
ral i inestimabil care se afl în aceast parte a lu-
mii. Condamnând cu t rie aceste ac iuni criminale,
Rusia consider c extirparea eficient a terorismu-
lui nu va fi posibil f normalizarea situa iei regio-
nale, sens în care acord m o importan deosebit
solu ion rii urgente a crizelor din Siria, Libia i Ye-
men, pe baza principiilor de drept interna ional i
printr-un dialog cuprinz tor care s permit realiza-
rea reconcilierii na ionale, în general. Acord m, în
acela i timp, o aten ie deosebit problemei palestini-
ene care nu poate fi solu ionat decât prin asigurarea
dreptului legitim al poporului palestinian de a avea
propriul stat integrat, viabil i independent, cu capita-
la în Ierusalimul de Est. Rusia va continua s depun
eforturi pentru realizarea acestui obiectiv, ac ionând
pe toate c ile i prin toate canalele, inclusiv în cadrul
Cvartetului interna ional pentru mediere. Rolul aces-
tuia, ca i al Ligii Arabe trebuie s sporeasc , în
acest sens. Rusia este gata pentru dinamizarea me-
canismului de parteneriat cu Liga Arab , în spiritul
rezolu iilor adoptate la cele dou reuniuni de la Mos-
cova i Khartoum ale Clubului pentru Cooperare ara-
bo-rus. V urez tuturor mult succes i numai bine”.
spunsul la mesajul pre edintelui rus nu s-a l sat
teptat, dar, contrazicând prognozele participan ilor,
el nu a luat forma unui punct din seria celor opt pe
care le con ine Comunicatul final, ci a unei “scrisori
de r spuns” citit de eful diploma iei saudite, prin ul
Feissal Bin Abdul Aziz care a inut s precizeze c
îndepline te aceast misiune din îns rcinarea lui
Mawlay (Domnul meu, în arab )...regele Salman Bin
Abdul Aziz. Textul mesajului de r spuns prezentat de
ministrul saudit a fost, mai degrab , un comentariu
adresat Conferin ei, din partea c reia nu a fost trans-
mis un r spuns oficial la mesajul pre edintelui rus.
“Cu permisiunea dumneavoastr - a spus prin ul
Feissal - doresc s fac câteva observa ii referitoare
la pre edintele rus care vorbe te despre problemele
Orientului Mijlociu ca i cum Rusia nu ar fi unul din
factorii care au determinat apari ia acestor probleme.
Referindu-se, de pild , la Siria, pre edintele (Vladimir
Putin) aminte te de dramele pe care le tr iesc sirie-
nii, dar ignor c Rusia este o surs fundamental a
acestor drame, prin furnizarea, pentru regimul sirian,
de armament în cantit i cu mult mai mari decât ar fi
nevoie pentru ca acesta s lupte împotriva propriului
popor, de i dreptul interna ional interzice livrarea de
22
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
armament c tre regimurile aflate în conflict cu popoa-
rele proprii. În aceste condi ii, cum trebuie s în ele-
gem sensul scrisorii pe care ne-a adresat-o Vladimir
Putin? Este vorba de o persiflare a opiniilor i efortu-
rilor noastre sau este vorba de o total neîn elegere
a calamit ii pe care o tr iesc sirienii? Nu este cu pu-
tin ca tocmai cel care a fost inspiratorul celor dou
Geneve s ne invite la ac iune pentru o solu ionare
politic i, în acela i timp, s continue a furniza cu
generozitate armament pentru regimul sirian care i-
a pierdut legitimitatea i a rupt orice pun i de leg tur
cu lumea civilizat . Sper m c pre edintele rus s
în eleag dorin a lumii arabe de a avea cele mai bu-
ne rela ii cu Rusia de al c rei sprijin avem nevoie
pentru solu ionarea problemelor interna ionale i, mai
ales, a acelora care afecteaz nemijlocit interesele
arabe. Nu doresc s exprim o atitudine împotriva Ru-
siei, ci vreau s accentuez, dimpotriv , ca vrem s
construim împreun cu Rusia i a tept m ca Federa-
ia s se manifeste ca prieten care vrea, cu adev rat,
binele pentru lumea arab ”.
În contextul în care oficialii americani fac tot mai
frecvente referiri la o regândire a solu iilor posibile
pentru criza din Siria, care s ia în considerare o ne-
gociere direct cu regimul de la Damasc, mesajul
inedit pe care pre edintele rus Vladimir Putin l-a
adresat unei reuniuni la nivel înalt a Ligii Statelor
Arabe pentru a o convinge, într-un limbaj lipsit de sti-
listica diplomatic obi nuit , de necesitatea unei
“reconcilieri generale na ionale” în Siria – adic a
unui dialog care s duc la men inerea, într-o form
sau alta, a regimului din Damasc, este, mai degrab ,
un “balon de încercare” având rosul de a sonda pozi-
ionarea (în cadru oficial i institu ional) a comunit ii
arabe fa de o solu ionare a r zboiului sirian cu
men inerea în ecua ie a însu i factorului principal ca-
re a generat tragedia sirian i a împiedicat, vreme
de patru ani, încetarea acesteia. Reac ia, la fel de
nediplomatic i virulent a Ligii Arabe, transmis nu
direct i nu prin intermediul Secretariatului General al
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
Ligii, c ruia mesajul lui Putin i-a fost destinat, ci prin
vocea unui ministru de Externe – fie el i al Arabiei
Saudite – arat cât se poate de elocvent situa ia de
înghe pe care o cunosc rela iile Federa iei Ruse i
monarhiile arabe din Golf – cu reverbera iile impuse
de Ryad celorlalte capitale arabe reprezentate la
summit.
Iar aceasta a f cut ca din lista problemelor cu ca-
racter de rezolu ie, enumerat în comunicatul final, s
lipseasc ceea ce Moscova ar fi a teptat: un salut de
întâmpinare din partea Orientului Mijlociu.
Ceea ce nu înseamn , desigur, c raporturile ruso-
arabe se exprim doar prin comunicate formale i
schimburi de mesaje protocolare: La sediul ONU din
New York reprezentan ii diplomatici ai celor ase sta-
te arabe membre ale Consiliului de Cooperare al
Golfului purtau, la începutul lunii aprilie, “tratative difi-
cile” cu misiunea Federa iei Ruse pe marginea unui
proiect de rezolu ie care prevede instituirea unui
embargou sever asupra livr rilor de material militar
tre rebelii houthi i i forma iunile loiale fostului pre-
edinte Ali Saleh. Moscova, în calitate de membru
permanent al Consiliului de Securitate, respinge o
asemenea formulare în proiectul de rezolu ie, insis-
tând ca, în cazul unui embargou, acesta s se aplice,
nediscriminatoriu, asupra tuturor for elor i forma iu-
nilor yemenite angajate în r zboiul civil, inclusiv asu-
pra forma iunilor loiale pre edintelui Abed Rabbuh
Mansour Hadi. Este, într-un fel, r spunsul lui Putin la
“r spunsul” primit de la Arabia Saudit .
23
www.ingepo.ro
Dr. Munir Salameh, Ramallah
Nu mai constituie de mult vreme un secret faptul
, de la întemeierea rela iilor bilaterale strategice
dintre Statul Israel i Statele Unite ale Americii, toate
administra iile care s-au succedat, de-a lungul dece-
niilor, la Casa Alb , i-au declarat sus inerea ferm
pentru dezvoltarea continu a programelor militare
israeliene – inclusiv în domeniul arsenalelor nucleare
i chimice – fapt justificat prin nevoia de asigurare a
superiorit ii de for a noului stat creat la 14 mai
1948 într-un mediu arab ostil i imprevizibil. Sus inut
de propria doctrin na ional de ap rare dar i, în
aceea i m sur , de acordul aliatului de peste Ocean,
statul evreu a ales s nu semneze i s nu devin
parte a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nuclea-
re de la a c rui na tere se împlinesc, în 2015, 74 de
ani. apte decenii i jum tate de-a lungul c rora cli-
matul geopolitic i militar al Orientului Mijlociu a fost,
în cea mai mare parte a timpului, punctat de eveni-
mente conflictuale în care au fost angrenate lumea
arab i Israelul: patru r zboaie majore, na terea i
extinc ia mi rii palestiniene de rezisten mult timp
descris ca ideologie i entitate terorist , transforma-
rea Iranului monarhic în republic religioas islamic
deschis i oficial ostil Israelului i decis s “ tearg
de pe harta regional ” aceast “entitate alogen im-
plantat în inima na iunii arabe”, potrivit lexicului poli-
tic al Teheranului i al alia ilor s i din “frontul refuzu-
lui i rezisten ei”, multe alte situa ii conflictuale de
anvergur mai restrâns dar cu pagube i consecin e
dramatice, în Liban i în teritoriile palestiniene auto-
nome i enumerarea ar putea continua pân în ziua
de ast zi când “noul Orient Mijlociu” î i consum ulti-
mele speran e aduse de a a-numita prim var arab
amenin at s expieze atât sub povara instabilit ii i
dezorient rii din lumea arab , cât i a impetuoasei i
brutalei agresivit i primitive a unui terorism islamic
a c rui victim primordial este, înainte de toate,
religia islamic îns i. În toat aceast perioad , tra-
gedia de la Hiro hima i Nagasaki nu s-a mai repetat
în geografia Orientului Mijlociu, iar eforturile sus inute
ale regimului teocratic din Teheran de a face din Iran
o ar membr a “clubului atomic” nu s-au concretizat
– din fericire, o fericire pe care unele voci continu s
o numeasc “nefericire”, iar perspectiva ca statele
arabe s mai reprezinte o amenin are militar serioa-
pentru existen a i securitatea na ional a statului
Israel ine mai degrab de domeniul imaginarului de-
cât de realitatea capacit ilor arabe de a mai între-
www.ingepo.ro
prinde o asemenea aventur r zboinic . În atari con-
juncturi, o mai veche “poveste” este readus în dez-
batere, inclusiv în mediile politice israeliene – aceea
a “eternei necesit i” de dezvoltare în ritm sus inut i
la cele mai înalte standarde a capacit ii militare a
statului, inclusiv în domeniul arsenalelor de distruge-
re în mas . Despre existen a sau inexisten a unei
capacit i militare nucleare a Israelului s-a vorbit f
încetare în ultima jum tate de secol, f ca un r s-
puns ne-echivoc s fi fost formulat. Dincolo, îns , de
specula ii sau adev ruri, întrebarea care s-ar putea
pune la acest început de mileniu se refer la m sura
în care de inerea arsenalelor nucleare mai reprezin-
, cu adev rat, o “necesitate vital ”.
Dup încheierea celui de-al doilea R zboi Mondial,
premierul israelian de atunci, David Ben Gurion, se
adresa savan ilor evrei de origine german stabili i în
Israel, c rora le spunea: “v cer ca înc din momen-
tul acesta, s acorda i aten ie cercet rilor nucleare i
face i tot ceea ce este posibil pentru dotarea cu
arme nucleare a statului Israel”. Peste ani, în 1966,
ex-pre edintele israelian Shimon Perez declara de la
tribuna Knessetului: “Nu v d vreun motiv pentru care,
de la aceast tribun s îi dau asigur ri lui Nasser
(fostul lider egiptean Gamal Abdel Nasser-n.n.) i s
îi permit s tie ce facem i ce nu facem noi. Cunosc
arabii ne pun la îndoial inten iile nucleare i mai
tiu c tocmai aceasta constituie un element de des-
curajare. De ce trebuie s risipim aceste îndoieli i
de ce s le l murim?”
Un alt pre edinte israelian, Efraim Katzer declara, în
1972, c “Israelul nu va fi primul care s introduc
armele nucleare în regiunea Orientului Mijlociu, dar
avem capacitatea de a produce asemenea arme, chi-
ar într-un interval de timp foarte scurt l”.
24
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
Chiar în perioada urm toare cre rii sale, Israelul a
acordat o aten ie deosebit olimilor - imigran i în
Erez Israel din Europa, Statele Unite, Rusia sovietic
i din alte regiuni ale lumii, ceea ce a permis ca, în-
cepând mai ales cu anii ’90, statul s dispun de o
puternic elit de intelectuali i savan i în domeniul
fizicii, chimiei, matematicii, medicinei i, în general,
al tiin elor aplicative. Cercet rile i prospec iunile
geologie pentru descoperirea unor z minte de ura-
niu au fost demarate în de ertul Neghev înc din
anul 1949 când a fost înfiin at i Institutul Weisman
pentru Cercet ri Nucleare ale c rui eforturi pentru
descoperirea unor noi procedee de producere a apei
grele i extragerea uraniului din z mintele de fos-
fa i au permis i dezvoltarea unui program de pro-
duc ie a arsenalelor chimice, inclusiv a celor prohibite
prin acordurile i conven iile interna ionale.
În cadrul acestor programe Israelul s-a dotat cu 7
reactoare nucleare, cel mai mare dintre acestea fiind
reactorul de la Dimona, în de ertul Neghev, construit
în 1957, în cooperare cu Fran a, urmat, în 1960, de
construirea, cu sprijin american, al unui alt reactor, la
Ashdod, profilat pe producerea de plutoniu, i a mai
multor unit i de produc ie chimic militar , cu asis-
ten britanic . Acestora li se adaug alte amplasa-
mente de cercet ri, experiment ri i produc ie milita-
de armament neconven ional, mai importante fiind
considerate centrul “Palmechim”, în Neghev, pentru
experimente în domeniul rachetelor balistice din cla-
sa Ierihon, amplasamentul “Yodigat” pentru asambla-
rea i dezasamblarea rachetelor nucleare i unitatea
de la Kfar Zakariya care serve te ca depozit i silo-
zuri pentru ogive cu înc rc tur atomic . Un alt am-
plasament de depozitare pentru rachete nucleare
tactice se afl într-o localitate din zona estic a
Galileei .
Sporadicele referiri de pres sau în
rapoarte ale institutelor de cercet ri
tiin ifice care vorbesc despre existen-
a unui arsenal nuclear i chimic în
posesia statului evreu, sunt dezmin ite
sau puse în conul de umbr al unor
spunsuri evazive, în sensul politicii
de “men inere a incertitudinii ca ele-
ment de descurajare” de care vorbea
fostul pre edinte Shimon Perez. La
finele anului 2006, când ex-premierul
Ehud Olmert declara, pentru presa
german , c “Israelul de ine capaci-
i nucleare”, afirma iile sale au fost
cu promptitudine negate în presa isra-
elian , iar oficiali militari israelieni au
reluat, pentru opinia public , mai ve-
chiul leit-motiv potrivit c ruia “ Israelul
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
nu va fi primul care s introduc arma atomic în re-
giunea Orientului Mijlociu”, sugerând, indirect, mai
ales pentru tiin a statelor arabe, c un asemenea
arsenal exist , dar nu Israelul va fi prima ar din re-
giune care s -l utilizeze. Este vorba, în definitiv, de o
politic a men inerii în nesiguran a adversarului,
justificat , din perspectiv israelian , prin aceea c o
eventual confirmare oficial a existen ei unor ase-
menea arsenale în dotarea armatei israeliene (toate
obiectivele cu preocup ri în domeniul militar nuclear
i chimic se afl în administrarea Ministerului israeli-
an al Ap rii) ar putea s declan eze în regiune o
curs a înarm rilor neconven ionale cu impact nega-
tiv direct asupra superiorit ii strategice a Israelului în
raport cu vecinii s i din vecin tatea regional .
În anii ’90, publica ia Sunday Times f cea cunoscu-
te declara iile (sus inute cu probe imagistice i docu-
mentare) f cute de expertul israelian Mordechai
Vanunu, de inut, 18 ani, în Israel sub acuza ia de tr -
dare i spionaj i care declara c statul evreu dispu-
ne de între 100 i 200 focoase nucleare, inclusiv
bombe termonucleare, concluzia la care Sunday
Times a ajuns, dup aprofundarea acestor informa ii
i consultarea unor exper i prestigio i (Theodor
Taylor, fost ef al programului pentru arme atomice
la Pentagon, Frank Barnaby, fost de in tor al acele-
ia i func ii), era aceea c Israelul “nu este un pitic” în
materie de armament neconven ional, el trebuind s
fie considerat o putere nuclear redutabil , cu un ar-
senal de cel pu in 100 ogive i dispunând de capaci-
i pentru produc ia de bombe atomice i cu nitro-
gen, toate acestea plasându-l pe locul al 6-lea pe
lista puterilor nucleare.
Este o “poveste” veche dar care, ca orice poveste,
ar trebui s fie trecut în “cartea cu pove ti” a istoriei
de c tre toate statele care au fabricat asemenea po-
ve ti reale sau care mai aspir la un asemenea epos
al apocalipsei posibile.
25
www.ingepo.ro
Ambasador prof. Dumitru CHICAN
Dosarul nuclear al Republicii Islamice Iran a deve-
nit, de mai mult vreme, i continu s fie i dup
semnarea, la 3 aprilie, a Acordului-Cadru în negoci-
erile 5+1-Iran, nu numai unul dintre pivo ii în jurul
rora graviteaz aten ia opiniei publice interna io-
nale, ci i, în egal m sur , un punct de referin ma-
jor pentru maniera de abordare i decizie politico-
militar în aproape toate chestiunile privitoare la situ-
ia din regiunea Orientului Mijlociu, începând cu re-
ezarea axelor i echilibrelor de putere, pân la r z-
boiul global împotriva fenomenului terorist i la com-
peti iile pentru influen între marii actori deciden i ai
lumii contemporane. Se vorbe te, îns , mai pu in sau
deloc, despre o competi ie paralel , desf urat , prin
mijloacele “soft power” ale diploma iei, miza acesteia
fiind circumscris , pe de o parte, preocup rilor pe
care statele arabe din regiune le manifest pentru
accesul la energia nuclear utilizabil în scopuri civi-
le sau de natur strategic i, pe de alt parte, inte-
resului pe care marile puteri dezvoltate din punct de
vedere economic, tehnologic i militar îl arat pentru
a- i asigura o parte cât mai consistent la “împ irea
tortului nuclear” al Orientului Mijlociu, a a cum se
prefigureaz acesta în momentul de fa .
Dintr-o asemenea perspectiv , pot fi identificate,
deja, trei mari coordonate de-a lungul c rora se con-
tureaz i se manifest “diploma ia nuclear ” a Ori-
entului Mijlociu:
1. Este vorba, în primul rând, de traiectoria urma-
de demersurile pentru împiedicarea ajungerii la o
solu ionare politic i durabil a contenciosului nu-
clear dintre Iran i comunitatea occidental sau de
consecin ele reale pe care un asemenea acord le
poate avea asupra echilibrului geostrategic regional
în regiunea Orientului Mijlociu. Pre edintele Barack
Obama – care este degrevat de preocuparea pentru
un nou mandat în Biroul Oval - dore te cu înfrigurare
fac din realizarea acestui acord poarta i trambu-
lina care s îl proiecteze în paginile istoriei ca un
adev rat “pacemaker” i s justifice laurii premiului
Nobel pentru Pace, acorda i, ante-factum, înc de la
preluarea primului s u mandat la cârma Americii i a
lumii globale. Nu sunt necunoscute nici opozi ia
acerb i nici demersurile întreprinse de guvernul
israelian de dreapta condus de Benjamin Netanyahu
pentru a împiedica realizarea consensului america-
www.ingepo.ro
no-iranian în problema dosarului nuclear al regimului
teocratic, pozi ie al c rei apogeu a fost atins la 3
martie, prin discursul pe care eful fostului Cabinet
de la Tel-Aviv l-a rostit în Congresul american i ca-
re, având un impact negativ asupra raporturilor, i
a deteriorate, dintre liderul israelian i pre edintele
Barack Obama, a subliniat r spicat c singurul acord
care trebuie s fie convenit cu Iranul este unul prin
care aceast ar s fie împiedicat , o dat pentru
totdeauna, de a avea acces la un arsenal nuclear.
Chiar i în interiorul Congresului s-au auzit nu pu ine
voci care au sus inut necesitatea adopt rii unui
amendament legislativ care s permit Congresului
analizeze i s delibereze asupra documentului
înainte ca acesta s fie semnat. O cerere pe care
Barack Obama a respins-o sub argumentul c ea
limiteaz atribu iile i competen ele tradi ionale ale
pre edintelui. Oricum, indiferent de rezultatul cu care
negocierile în formula “5+1” se vor finaliza, disputele
pe marginea acestui subiect vor continua, poate chi-
ar cu o mai mare intensitate, în func ie de repercusiu-
nile pe care aceast form de finalizare le va avea,
cu certitudine, atât asupra raporturilor dintre Occident
i Iran, cât i asupra evolu iilor politico-militare i în
domeniul luptei împotriva fenomenului terorist-
islamist în regiunea Orientului Mijlociu.
2. O a doua coordonat de manifestare a
“diploma iei nucleare” în regiune se reg se te în
competi ia interna ional pentru ob inerea unei pre-
zen e i a unui control cât mai larg pe pia a nuclear
a Orientului Mijlociu, în condi iile în care exper ii
prognozeaz o cre tere notabil a cererii de tehnolo-
gie i logistic nuclear din partea comunit ii arabe,
atât pentru utiliz ri în domeniul cercet rii i al servi-
ciilor sociale civile, cât i cu dubl utilizare civil
pentru asigurarea unui echilibru strategic regional
stabil. În acest sens, o manifestare dinamic deose-
bit se constat din partea
Federa iei Ruse care, por-
nind de la realitatea c Iranul
posed , deja, mai multe re-
actoare nucleare, încearc
exploateze dorin a simila-
pe care o au mai multe
state arabe interesate, în
principal, de folosirea energi-
ei atomice pentru produce-
rea de electricitate, în dome-
niul desaliniz rii apei de ma-
re, în diverse sectoare ale
ii etc. Din acest punct
de vedere, Rusia a încheiat,
deja, contracte i conven ii
de cooperare în domeniul
26
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
construirii i exploat rii reactoarelor nucleare (pe lân-
cele deja realizate în Iran), cu Algeria, Egipt, Ior-
dania, Libia, Oman, Kuwait, Qatar, Turcia, Siria. Di-
ploma ia ruseasc de profil a reu it s fructifice relati-
vul imobilism i conservatorism manifestat de Uniu-
nea European i Statele Unite în ceea ce prive te
aspectele concrete, executive, ale proiectelor de coo-
perare nuclear cu statele lumii arabe, adjudecându-
i, astfel, preferin ele de cooperare ale partenerilor
arabi din regiunea Orientului Mijlociu.
Un loc nu mai pu in important i activ îl de ine i
Fran a care s-a orientat, cu prec dere, c tre monar-
hiile arabe din Golf, unde sunt în curs de desf urare
negocieri cu Arabia Saudit pentru realizarea mai
multor centrale electro-nucleare, iar în 2009 a sem-
nat cu Emiratele Arabe Unite un contract în valoare
de 20,4 miliarde dolari pentru construirea, în partene-
riat cu Coreea de Sud, a patru reactoare nucleare în
zona vestic a emiratului Abu Dhabbi. Cu prilejul vizi-
tei pe care pre edinta Coreei de Sud, Park Geun-
hye, a efectuat-o în Arabia Saudit , în luna martie,
Ryadul i Seulul au semnat un memorandum de în e-
legere în domeniul cooper rii nucleare care prevede,
îndeosebi, instituirea unui “parteneriat strategic” bila-
teral pentru formarea cadrelor de cercetare în secto-
rul nuclear i construirea, în Arabia Saudit , a mai
multor centrale atomice de mic i medie putere, a
ror valoare total se va cifra la peste 2 miliarde
dolari. În cursa pentru accesul la energie neconven i-
onal se înscrie i Egiptul care, în baza acordurilor
de finan are realizate la recentul summit economic
de la Sharm El-Sheikh, a inclus în programele sale
de dezvoltare na ional i construirea primei centrale
nucleare-electrice proprii.
i 3. O a treia direc ie de desf urare a “diploma iei
nucleare” în regiunea Orientului Mijlociu se refer , cu
deosebire, la Statele Unite ale Americii i rela iile din-
Busher ©AFP
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
tre acestea i Republica Islamic Iran în perioada de
dup negocierile pe marginea dosarului nuclear al
Teheranului i are în vedere men inerea climatului de
cooperare i alian cu monarhiile arabe din golf, în-
deosebi Arabia Saudit , în raport cu evolu ia rela iilor
încordate dintre acestea i regimul din Teheran sens
în care, chiar la începutul lunii martie, eful diploma-
iei americane, John Kerry, aflat într-un turneu de lu-
cru într-unele din aceste ri, i-a informat partenerii
despre faptul c Administra ia Barack Obama nu va
renun a, pe de o parte, la întreprinderea tuturor de-
mersurilor i m surilor necesare pentru ca aspira iile
de expansiune regional ale Iranului s nu devin o
amenin are real pentru securitatea i stabilitatea
intern a statelor arabe vecine i, pe de alt parte,
despre decizia Statelor Unite de a pune în aplicare
un plan – la a c rui elaborare se lucreaz în prezent
– pentru a asigura o “umbrel de protec ie nuclear
sau de alt natur ” pentru partenerii arabi din Golf
împotriva agresiunilor externe – ori de unde ar veni
acestea - fiind vorba de un mecanism similar celor
aplicate de c tre America în cazul Japoniei, Coreei
de Sud i al statelor europene de la frontiera sud-
estic a Alian ei Nord-Atlantice. Interlocutorii arabi au
primit, îns , cu rezerve oferta american , motiva i
fiind atât de neclarit ile privitoare la modul concret
de realizare, finan are i func ionare a acestei
“umbrele”, cât i, în egal m sur , de persisten a
unor suspiciuni nedeclarate cât prive te seriozitatea,
consecven a i sinceritatea Washingtonului în înde-
plinirea promisiunilor diplomatice avansate în diverse
conjuncturi pe care le-au cunoscut rela iile bilaterale
i colective, f ca acestea s fi fost urmate i de
suri palpabile. Este ra iunea pentru care noul su-
veran saudit, regele Salman insist ca în orice aran-
jament colectiv de securitate nuclear cu Statele Uni-
te s fie angrenat, ca partener, i Pakistanul, singura
ar islamic membr a “clubului nuclear” cu care
Arabia Saudit promoveaz raporturi dintre cele mai
dinamice. Aten ia de care beneficiaz rela iile bilate-
rale dintre Ryad i Islamabad este confirmat i de
frecventele contacte i schimburi de vizite între res-
ponsabilii militari, de securitate i strategici din cele
dou ri, încoronate cu vizita pe care, însu i regele
Salman, în calitate de prin -mo tenitor, a efectuat-o
în Pakistan, în luna februarie 2014 i vizita din luna
martie a.c. a premierului pakistanez Nawaz Sharif în
capitala saudit , prilej cu care a fost abordat
chestiunea unei mai strânse i diversificate cooper ri
securitare bilaterale c reia i se circumscrie i sub-
stan iala finan are pe care monarhia de la Ryad o
acord Pakistanului în dezvoltarea programelor nu-
cleare pân la nivelul la care aceast ar din
subcontinentul indian s devin un real factor de
www.ingepo.ro
descurajare opus proiectelor expansioniste iraniene
în regiunea Golfului i în restul Orientului Mijlociu.
Este prematur i lipsit de temei s se glosseze pe
marginea unei virtuale competi ii în spiral a preocu-
rilor arabe în domeniul nuclear strategic, dar, în
acela i timp, nu trebuie ignorat nici faptul c “factorul
nuclear” are perspective s devin element cu pon-
dere, chiar i mai pu in vizibil , în calculele i jocurile
viitoare ale strategiei i geopoliticii Orientului Mijlociu.
Reza SHAHRESTANI, Bruxelles
Referindu-se la declara ii i comentarii ale unor res-
ponsabili sectoriali din cadrul “Statului Islamic din
Irak i Siria” (Da’ish) postate pe siturile i în publica i-
ilor electronice ale acestei grup ri, presa arab sem-
naleaz , în ultima perioad , existen a unei decizii a
“califului” Abu Bakr Al-Baghdadi de a introduce o re-
distribuire structural a efectivelor sale i a
redesf ur rii geografice a acestora prin crearea
unei francize proprii intitulate, deocamdat , “Statul
Maghrebului Islamic” ( Dawlat Al-Maghreb Al-Islamiy-
Damis) ca extensie a entit ii din Irak i Levant în
nordul arab al continentului african, cunoscut , înde-
ob te, sub geonimul Maghreb. Ideea fundamental
aflat la baza acestei orient ri este aceea ca, paralel
cu “statul” “Da’ish”, s se constituie o prezen per-
manent i combatant a acestuia în regiunea men-
ionat , din Maroc, în vest, pân în Libia, la est i ca-
re s fie, în acela i timp, o plac turnant pentru ex-
pansiunea “califatului” în direc ia Nord, spre statele
sud-europene riverane coastei mediteraneene i,
spre Sud, c tre zona Sahelului i regiunea
subsaharian a continentului negru unde, nu cu mult
timp în urm , mi carea terorist nigerian Boko Ha-
ram i-a declarat trecerea în subordinea Da’ish i
unde exist un mozaic de grupuscule jihadist-
teroriste gata s fac , la rândul lor, jur mânt de su-
punere (bay’a) fa de autoritatea “califului” Abu Bakr
Al-Baghdadi.
Cel pu in dou elemente preliminare sus in credibili-
tatea unei asemenea perspective:
- Existen a, în efectivele Da’ish din Irak i Siria, a
i unui consistent num r de combatan i proveni i din
statele arabe maghrebiene, îndeosebi Libia, Maroc,
Algeria i Tunisia, care sunt disponibili pentru a se
reîntoarce în rile de origine pentru a asigura atât
baza uman , cât i prezen a geografic a grup rii din
Siria i Irak, în cadrul viitorului “Damis” i pozi iona-
rea unei p i a acestora pe fronturile teroriste africa-
27
www.ingepo.ro
ne din Sahel i regiunea african sub-saharian ;
- Atractivitatea crescând pe care o are agresiva
propagand a Da’ish pe re elele de socializare
(Facebook, Twitter, Youtube i Daily Motion) i prin
propriile mijloace audio-vizuale, imprimate i radiofo-
nice, adesate, cu deosebire, jihadi tilor autohtoni de-
ja prezen i pe “câmpurile de lupt ” din Maghrebul
arab i care au avantajul unei bune inser ii sociale i
a unei aprofundate cunoa teri a societ ilor din state-
le respective, spre a nu mai vorbi de experien a com-
bativ pe care mul i dintre ace tia au dobândit-o în
ac iunile teroriste executate i în confrunt rile cu in-
stitu iile statale de securitate maghrebiene.
Rapoarte ale serviciilor de securitate i informa ii din
Tunisia, Maroc i Algeria confirm preocup rile
“Statului Islamic” pentru crearea noii entit i
magrebiene denumit cu acronimul “Damis”, iar re-
prezentantul ONU pentru negocierile de pacificare a
Libiei a declarat, recent, c , deja, efective ale Statului
Islamic din Siria i Irak au fost observate, în ultimul
timp pe teritoriul libian, cu inten ia aparent de conti-
nuare a afluirii c tre celelalte state maghrebiene ve-
cine. Oricum, teritoriul statelor arabe nord-africane
este avut în vedere, de c tre conducerea “Da’ish”
atât ca arie de expansiune a “califatului” i de extin-
dere a opera iunilor violente spre Europa i c tre sta-
tele africane cele mai instabile i haotice, cât i ca un
“centru de comand “ i “ad post” pentru conducerea
i aparatul decizional al actualului “Da’ish”, în situa ia
în care interven ia coali iei interna ionale i a celorlal-
te for e armate din Irak, Iran, Hezbollah, Siria, ar pro-
duce o schimbare major de situa ie în defavoarea
acestei structuri jihadist-extremiste.
Dac ar fi s se caute o explica ie plauzibil a faptu-
lui c tot mai numeroase grup ri teroris-jihadiste de
Rakka - Siria
28
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
mai mari sau mai mici dimensiuni sunt interesate s
se contopeasc sub flamura neagr a “califatului” lui
Al-Bakri i s execute ordinele acestuia, ar trebui s
fie eviden iate câteva aspecte nu lipsite de semnifica-
ie în acest sens.
Este vorba, în primul rând, de impactul “mobilizator”
pe care l-au produs rezultatele ob inute de structura
“Da’ish” înc de la impunerea controlului s u asupra
ora ului irakian Mossul i expansiunea teritorial a
acesteia în regiunea Rakka pân aproape de perife-
riile ora ului strategic Alep din Siria, i pân în zona
ora ului libanez Arasan din apropierea frontierei -
adic în zone cu o popula ie majoritar sunnit care
poate fi determinat , inclusiv prin recursul la for , s
adopte ideologia i “constitu ia statului islamic Da’ish”
i s ofere, astfel, un punct de sus inere pentru stra-
tegia i opera iunile de viitor ale organiza iei teroriste.
Un al doilea factor care a determinat op iunea pen-
tru constituirea prelungirii “statului maghrebian
Damis” se reg se te în falimentul înregistrat de ma-
joritatea statelor care au cunoscut fenomenul
“prim verii arabe” i care s-au transformat în câmpuri
de confruntare între puzderia de mili ii i deta amen-
te armate, majoritar confesionale, al c ror unic scop
este acela de a- i institui propriul control asupra unor
por iuni cât mai întinse din teritoriul na ional al rilor
respective. Un important pas în direc ia expansiunii
sale nord-africane a fost ob inut de Da’ish în Libia i
(deocamdat ) în regiuni disparate din Tunisia i Al-
geria. Din acest punct de vedere, anarhia generaliza-
din Libia face din aceast ar “baza” de plecare i
“rampa de lansare” a viitoarelor ac iuni ofensive ale
Da’ish pentru expansiunea teritorial în Maghrebul
arab i zonele africane adiacente.
Este vorba, apoi, despre realitatea, deplin con tien-
tizat de c tre “Da’ish”, c structu-
rile jihadiste active în Maghrebul
arab i, în primul rând,
“ O rg a n i za i a A l - Q a i d a d i n
Maghrebul Islamic” (AQMI) i - au
pierdut semnificativ din capacitate
i ofensivitate, nemaiavând capa-
citatea de a- i realiza obiectivul
programatic ini ial, acela de institu-
ire în nordul arab african, a unui
stat islamic i, cu atât mai pu in, a
unui “califat” de amploarea i agre-
sivitatea celui creat în Siria i Irak
de c tre Abu Bakr Al-Baghdadi. i,
oricum, date fiind vechile i violen-
tele fric iuni i ciocniri dintre
Da’ish, pe de o parte i qaidismul
reprezentat, în Siria, de “Djabhat
Al-Nussra” i, în Maghreb, de
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
AQMI, ar face inacceptabil pentru “califul” A l-
Baghdadi o coabitare cu aceste structuri i, mai ales,
o împ ire, cu acestea, a controlului i puterii asupra
regiunilor geografice respective. De altfel, exprimând
una din “legile de aur” ale comportamentului i abor-
rilor sale, “Da’ish” afirma, într-o recent postare
electronic : “Membrii grup rilor jihadiste afla i pe
câmpul de b lie ne sunt fra i întru aceea i religie i
credin i nu vom arunca asupra lor anatema i ru-
inea. Dar ei au r mas prizonieri ai înapoierii i nepu-
tin ei de a r spunde imperativului vremii care le im-
pune s se strâng sub acela i stindard, care este
stindardul califatului Da’ish i s fac jur mânt de
supunere califului tuturor musulmanilor, Abu Bakr Al-
Baghdadi”.
Raportând toate aceste considerente la evolu iile i
situa ia din fiecare stat maghrebian arab în parte, se
pot desprinde câteva considerente sintetice:
- Numero i combatan i libieni i irakieni din
Djabhat Al-Nussra au p sit rândurile acestei forma-
iuni plecând în Libia unde, al tura i fac iunii “Ansar
Al-Shari’a” (afiliat la “Da’ish) lupt , al turi de alte
grupuri salafiste. pentru a- i impune controlul asupra
resurselor i infrastructurii petroliere a rii, pentru a-
i asigura, dup precedentele sirian i irakian, surse
suplimentare de venituri financiare din comercializa-
rea ilegal a petrolului. Libia este, astfel, selectat
pentru a oferi baza de plecare c tre constituirea
“statului maghrebian Damis”, ea oferind surse acce-
sibile de finan are i facilit i de deplasare c tre sta-
tele din Sahelul african – Mali, Niger, Ciad, Nigeria –
pân în Mauritania;
- Tunisia este desemnat drept coridor de tranzit,
ea având, îns , pentru “Da’ish”, i o important în-
semn tate strategic nu numai prin pozi ia pe care o
ocup în geografia Maghrebului i prin aceea c se
afl , înc , angajat într-o dificil , contorsionat i im-
previzibil perioad de tranzi ie
politic , ci i prin faptul c ea ofer
teritoriul propice pentru activismul
a numeroase fac iuni jihadiste con-
stituite din fo ti combatan i autoh-
toni reveni i din Siria i Irak, dar i
din jihadi ti algerieni, mauritanezi,
nigerieni etc., cu o bogat experi-
en pe frontul jihadului, fiind pre-
vizibil ca aceast ar s devin cu
rapiditate un focar de concentrare
a terori tilor jihadi ti autohtoni sau
veni i din alte regiuni arabe i afri-
cane adiacente. Multe dintre aces-
te grupuscule (precum cel autointi-
tulat “Brigada Aqaba Ben Nafy”)
au fost afiliate grup rii Al-Qaida
29
www.ingepo.ro
din Maghrebul Islamic” (AQMI) de care s-au desprins
în ultima vreme, fuzionând cu “Statul Islamic” al lui
Abu Bakr Al-Baghdadi;
- În ceea ce prive te Algeria, aceasta reprezint
un veritabil “rezervor jihadist” ale c rui funda ii au
fost consolidate în perioada “deceniului negru” pe
care ara l-a tr it în anii ’80 ai secolului trecut. Ea es-
te, în acela i timp, locul de na tere al organiza iei Al-
Qaida din Maghrebul Arab (AQMI) i este dominat
de o cultur aparte a jihadismului “pe calea lui Dum-
nezeu”, chiar dac , i în acest caz, AQMI i-a pierdut
din atractivitate, multe dintre fostele sale deta amen-
te componente, trecând în diziden prin fuziunea cu
“Da’ish din Siria i Irak”;
- De i se afl relativ departe, în plan geografic, de
“califatul” lui Al-Baghdadi, nici Marocul nu este la
ad post de amenin rile “califatului” care, în mai mul-
te rânduri, a amenin at cu transformarea regatului
într-un “câmp de r zboi”. O amenin are care poate
deveni realitate în condi iile în care mai multe sute de
marocani lupt în rândul “Da’ish” înc de la apari ia
acestuia i care nu- i ascund disponibilitatea de a
executa ac iuni teroriste pe teritoriul marocan. Faptul
for ele de securitate ale regelui Mohammed VI au
reu it s dezmembreze mai multe celule teroriste,
îndeosebi în partea de nord a rii, nu a eliminat posi-
bilit ile ca Marocul s fie, în condi ii propice, victim
a amenin rilor proferate de “califul” Al-Baghadi. De
altfel, la 23 martie, autorit ile de la Rabat anun au
re inerea unei celule teroriste format din 13 cona io-
nali care, în cursul anchetelor, i-au recunoscut sim-
patia pentru “Statul Islamic” precum i inten ia de a
ac iona pentru transformarea Marocului într-un
“vilayet” al ISIS”.
Toate informa iile existente sugereaz c “Da’ish”
nu va da înapoi de la transformarea Maghrebului într-
un nou “califat” cu numele de “Damis” a c rui con-
www.ingepo.ro
fruntare – odat constituit – se va dovedi o sarcin
deloc u oar pentru armatele na ionale ale rilor
arabe din aceast parte a Africii.
NOTA: La 4 aprilie, principalele cotidiene arabofone
publicau o tire potrivit c reia liderul re elei-mam al
Qaida, Ayman Al-Zawahiri inten ioneaz ca, pân la
mijlocul anului, s anun e dizolvarea re elei pe care o
conduce, la 28 de ani de la înfiin area acesteia, în
Afghanistan, sub direc ia sauditului Ossama Bin
Laden. Lansarea public a acestei decizii “istorice”
va fi înso it i de “dezlegarea” tuturor structurilor i
francizelor qaidiste de “jur mântul de supunere” fa
de conducerea tradi ional a re elei i, implicit de do-
bândirea de c tre acestea a libert ii de a continua
activeze independent sau de a se afilia cu alte
structuri jihadiste i, în primul rând, cu “Statul Isla-
mic” al “califului” Al-Baghdadi. Ceea ce, din perspec-
tiva viitorului “Damis” nu va fi decât un semn încura-
jator în direc ia constituirii i activ rii.
Ambasador prof. Dumitru CHICAN
Din ordinul regelui Salman Bin Abdul Aziz Al-Saud,
în zorii zilei de 26 martie, o nou “furtun ” militar a
fost dezl uit în de erturile Orientului Mijlociu. Du-
mai multe luni de evolu ii dramatice în Yemenul
trecut de la starea de r zboi civil în pr pastia anarhi-
ei generalizate, o coali ie de 10 state, sub conduce-
rea Arabiei Saudite i cu consultarea i încuviin area
Administra iei Barack Obama, trecea la executarea
opera iunii “Furtuna Fermit ii” (“Asifat Al-Hazm”,
Firmness Storm), cu scopul declarat de ”a pune ca-
t mi rii puciste a rebelilor houthi i i a acoli ilor
lor i de a salva unitatea, integritatea i libertatea po-
porului yemenit frate”. Un poten ial uman i logistic
uria a fost mobilizat în acest scop, participarea i
mobilizarea uman i militar la derularea “furtunii”
fiind urm toarea: Arabia Saudit : 100 avioane de
bombardament i 150.000 de oameni; Emiratele Ara-
be Unite: 30 de aparate de lupt ; Qatar: 10 bombar-
diere; Bahrein: 15 aparate de lupt ; Iordania, Maroc
i Sudan cu câte 6 avioane fiecare; Egipt: 16 avioa-
ne, dou distrug toare, o fregat i mai multe ambar-
ca iuni de patrulare la intrarea în strâmtoarea Bab El-
Mandeb i în apele M rii Ro ii; Pakistanul: sus inere
logistic i maritim i angajamentul de interven ie
direct în cazul oric rei “agresiuni” care ar putea
avea loc împotriva Arabiei Saudite. F când not
aparte (probabil sub impulsul rezultatelor pl cute
i… palpabile cu care s-a încheiat recentul summit
economic de la Sharm El-Sheikh, sau, poate, din do-
30
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
rin a de a repara, peste ani, lamentabilul e ec al in-
terven iei militare în Yemen panarabistului pre edinte
Gamal Abdel Nasser, în anii 50), noul lider egiptean
Abdel Fattah El-Sissi a fost primul care i-a declarat
întreaga disponibilitate de a participa la opera iune i
cu trupe terestre, dac evolu ia “furtunii” o va impu-
ne. Exemplul s u a fost, urmat, în acela i sens i de
Iordania i Maroc. Asemenea predecesorului s u
Abdullah II care nu a iertat lui Barack Obama i Con-
siliului de securitate “ofensa” de a nu fi ascultat i
urmat anumite sfaturi date de monarhia de la Ryad
în chestiuni de politic regional , suveranul Salman a
sat ( cel pu in unei p i a mijloacelor arabe de in-
formare în mas ) impresia c , hot rând cu o surprin-
toare rapiditate interven ia “salvatoare” în Yemen,
a luat aceast decizie nu numai pentru a preveni o
posibil implantare (prin “Hezbollahul yemenit” con-
dus de Al-Houthi) a prezen ei iraniene – dup prece-
dentele irakian, sirian i libanez) ci i pentru a da o
dovad de “fermitate” celor care, din 2011 încoace,
au neglijat “Ini iativa de Pace” elaborat de Ryad i
lansat în numele Consiliului de Cooperare al Golfu-
lui pentru acela i scop al “ap rii Yemenului suve-
ran, unitar i independent”, dar neglijat cu suveran
senin tate i de comunitatea interna ional , i de re-
beli, i de fostul pre edinte Ali Abdallah Saleh, foarte
doritor de a- i recâ tiga, cu orice pre , fotoliul prezi-
den ial din care a fost alungat în urm cu trei ani de
vântul “prim verii arabe”.
Cât prive te for ele loiale fostului pre edinte Ali
Abdallah Saleh, acestea se compun (cf. Al-Jazeera,
28 martie) din: 12 brig zi de blindate, 12 brig zi de
infanterie motorizat i aeropurtat , 18 brig zi infan-
terie, 3 brig zi vân tori de munte, 11 brig zi artilerie
i ap rare anti-aerian , 1 brigad rachete cu raz
lung de ac iune, avia ia dispunând de 140 aparate
de vân toare vechi. Întreg acest poten ial se confrun-
cu probleme tactice generate de r spândirea lui
pe teritoriul rii i de inexisten a unor re ele rutiere
care s permit o deplasare rapid c tre teatrele de
opera ii, îndeosebi în regiunile de nord i de litoral,
cu relief predominant muntos i accidentat.
Pentru o mai exact plasare contextual a opera i-
unii “Furtuna Fermit ii” , nu este lipsit de importan-
o succint retrospectiv a principalelor evolu ii ca-
re au succedat-o pe e ichierul intern yemenit în ulti-
ma jum tate de an:
- 19 august 2014: rebelii houthi i î i comaseaz
masiv combatan ii i partizanii în jurul capitalei
Sana’a, cerând, imperativ, demisia guvernului i a
pre edintelui Abed Rabbuh Mansour Hadi, precum i
renun area la decizia acestuia din urm de a mai
acorda subven ii guvernamentale pentru produsele
petroliere;
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
- 9 septembrie 2014: violente i sângeroase cioc-
niri între for ele de securitate i rebelii care au luat cu
asalt sediul guvernului yemenit;
- 21 septembrie 2014: Dup mai multe zile de
confrunt ri armate, rebelii iau sub control capitala,
inclusiv sediile pre edin iei, guvernului, ministerelor,
unele loca ii ale armatei i for elor de securitate, re-
dac iile principalelor mijloace mediatice oficiale tip ri-
te i audiovizuale;
- 9 octombrie 2014: numero i mor i i r ni i în ur-
ma unui atac executat de jihadi ti Al-Qaida împotriva
aglomera iilor rebele din capital . Ciocnirile între re-
beli i militan ii qaidi ti vor continua, sporadic, în dife-
rite loca ii din teritoriu;
- 3 ianuarie 2015: Liderul rebel Abdel Malik El-
Houthi, amenin cu invadarea districtului Maareb i
ocuparea câmpurilor i instala iilor petroliere aflate în
regiune;
- 19 ianuarie 2015: Atentat rebel e uat asupra
primului ministru yemenit Khaled Bahhah;
- 20 ianuarie 2015; Rebelii ocup palatul preziden-
ial i impun arest la domiciliu pre edintelui Abded
Rabbuh Mansour Hadi;
- 22 ianuarie 2015: Pre edintele Hadi, urmat de
primul ministru Bahhah î i anun demisiile din dem-
nit ile de inute;
- 11 februarie 2015: Începe închiderea i evacua-
rea misiunilor diplomatice occidentale la Sana’a;
- 21 februarie 2015: Eliberat din arestul la domici-
liu, pre edintele Mansour se refugiaz , în secret, la
Aden;
- 3 martie 2015: Pre edintele yemenit cere public
reluarea, la Ryad, a “dialogului de reconciliere na io-
nal ”, cerere respins de rebeli i de gruparea ex-
pre edintelui Saleh (care o va accepta, tradiv, în a
treia zi de la începerea bombardamentelor aliate;
Adenul este declarat capital provizorie a rii;
- 9 martie: Consiliul de Cooperare al Golfului î i
reitereaz apelul de reluare a dialogului de reconcili-
ere în capitala Arabiei Saudite;
- 16 martie 2015: Este constituit “Frontul Unificat
de Opozi ie” de lupt împotriva rebeliunii houthite;
- 22 martie 2015: întrunit în reuniune extraordina-
, Consiliul de Securitate cere – f nici un rezultat
– depunerea armelor de c tre rebeli i reluarea dialo-
gului politic intern;
- 23 martie 2015: Masive înt riri militare i umane
sunt afluite de c tre rebeli în direc ia capitalei provi-
zorii Aden, în inten ia de a ocupa ora ul i a- i impu-
ne controlul asupra strâmtorii Bab El-Mandeb, la in-
trarea în Marea Ro ie;
31
www.ingepo.ro
NOTA: La 30 martie, generalul Ahmad Osseiri, pur-
tor de cuvânt al for elor coali iei, declara, la Ryad,
“Furtuna Fermit ii” va continua “ pân când pre-
edintele Abed Rabbuh Mansour Hadi va putea s
se reîntoarc la Sana’a pentru a- i prelua prerogati-
vele preziden iale i pân când aramta yemenit va
fi în m sur s asigure, independent, securitatea i
normalitatea în ar ”.
La 30 martie, în cea de-a cincea zi a opera-
iei, for ele coali iei au anun at luarea sub control a
tuturor porturilor maritime yemenite i impunerea
unei blocade asupra naviga iei înspre i dinspre
coastele Yemenului. Cu acest prilej, a fost înregis-
trat i un prim incident în care a fost implicat Tehe-
ranul, în momentul în care ambarca iuni de patrula-
re iraniene au încercat s împiedice, prin salve de
avertisment, ajungerea navelor de r zboi egiptene
în zona Bab El-Mandeb. Vasele agiptene au ripos-
tat cu artileria din dotare, silind navele inraniene s
seasc perimetrul.
- 26 martie: La Ryad este anun at declan area
opera iunii “Furtuna Fermit ii” pentru “restabilirea
legalit ii i ordinii în Yemen”.
Iranul condamn ac iunea pe care o calific drept
“agresiune” i “interven ie extern ”. Un discurs simi-
lar are i Hassan Nasrallah, secretarul general al
partidului Hezbollah din Liban. Comunitatea arab i
interna ional “salut ” ini iativa i î i exprim sus ine-
rea politic pentru aceasta.
*
a cum a fost conceput , opera iunea “Furtuna
Fermit ii” este planificat a se desf ura în trei prin-
cipale etape:
1) Interven ia masiv a avia iei pentru distrugerea
centrilor nervo i ai sistemului de ap rare a for elor
atacate (centre de comand , camere de opera ii, ae-
roporturi, caz rmi, depozite de muni ii, noduri rutiere,
rampe de lansare a rachetelor etc.) i instituirea unui
control total asupra spa iului aerian yemenit, pentru
paralizarea misiunilor avia iei i anihilarea coridoare-
lor aeriene de livr ri militare din partea Iranului. La 29
martie, în a patra zi de opera ii, comandamentul
saudit anun a c acest din urm obiectiv fusese, de-
ja, realizat. Aceast prim etap ar urma s aib o
durat de câteva s pt mâni, în func ie de rapiditatea
cu care vor fi atinse obiectivele în totalitate obiective-
le tactice i strategice;
2) Cea de-a doua etap va însemna intrarea în
ac iune a unit ilor speciale i de comando cu misiu-
www.ingepo.ro
nea de a dezorganiza cooperarea i coordonarea
dintre for ele houthite rebele i cele loiale pre edinte-
lui Saleh i de a asigura paza i protec ia obiectivelor
sensibile i de importan strategic împotriva unei
captur ri a lor de c tre for ele inamice sau pentru
eliberarea lor, în situa iile în care acestea se for afla,
deja, sub controlul for ei adverse;
3) În cazul în care primele dou etape nu î i vor fi
realizat scopurile planificate, se va proceda la anga-
jarea masiv a for elor terestre, ceea ce, potrivit ma-
jorit ii anali tilor i exper ilor, ar însemna începerea
unui r zboi de lung durat , înalt costisitor din punct
de vedere uman i material i cu finalitate incert .
* deja, un nou Hezbollah, adic o verig care, izolând ,
Opera iunea constituie, f doar i poate, o premie-
în istoria din ultimele decenii a unui asemenea gen
de solidaritate militar arab , care, chiar dac s-a
bucurat de sus inerea necondi ionat a celei de-a 26-
a reuniuni extraordinare la nivel înalt a Ligii Arabe
desf urat la 28-29 martie, la Sharm El-Sheikh,în
Egipt, ea nu este circumscris Tratatului de Ap rare
Arab Comun care, în 2015 împline te, împreun
cu Liga, 70 de ani de la înfiin are, ci este o “ac iune
saudit ”, prin excelen ini iat sub semnul ostilit ii
i st rii conflictuale mocnite care exist între
wahhabismul saudit sunnit i iismul “revolu ionar”
persan.
Pe de alt parte, opera iunea “Furtuna Fermit ii”
trebuie abordat dintr-o dubl ipostaz : ca alian
arabo-arab – i aceasta o premier în ultimii 40 de
ani – i ca alian regional care reune te reprezen-
tan i ai Orientului Mijlociu i Africii de Nord precum i
ai proximit ii regionale prin prezen a Pakistanului i
a Turciei.
Coali ia trebuie privit , în al treilea rând, ca materia-
lizare a unei acutiz ri f precedent a luptei pentru
suprema ie regional , manifestat într-o form parti-
cipativ multipolar , într-o regiune în care normaliza-
rea i evolu ia rela iilor dintre Iranul islamic i Occi-
dentul condus de Statele Unite ale Americii pot adu-
ce noi amenin ri la adresa fragilului echilibru între
iismul iranian i sunnismul al c rui lider absolut
Arabia Saudit se consider i dore te s se afirme
în continuare. Nu este lipsit de semnifica ie faptul c
în lu rile oficiale de pozi ie i în cvasi-totalitatea de-
clara iilor provenite de la responsabilii saudi i, referi-
toare la ra iunile care au stat la baza constituirii noii
coali ii, se reg se te i “imperativul “ap rii credin-
ei”. Ori despre care “credin ” poate fi vorba în con-
junctura în care principala int a campaniei yemenite
– rebeliunea houthit - apar ine confesiunii zeidite
iite, aflat pe cale de a deveni, dac nu a devenit,
32
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
în sudul Peninsulei Arabice, sunnismul, face jonc iu-
nea, la nord, cu influen a i controlul altei “semiluni
iite” care include Irakul, Siria i Libanul, închizând în
totalitate cercul iit dac monarhia nu ar fi determinat
Sudanul –contra unor ispititoare promisiuni financiar-
economic - s se desprind de atrac ia hipnotic a
Iranului, al turându-se coali iei celor zece i dac ,
prin acelea i mijloace pecuniare de persuasiune,
Egiptul nu ar fi acceptat s devin , în flancul nord-
african, un contrafort de ap rare anti- iit în campa-
nia pentru liderism a monarhiei de la Ryad.
Turcia, la rândul s u, condus de spiritul “neo-
otoman” al lui Recep Teyyp Erdogan, nutre te ace-
lea i aspira ii de suprema ie sunnit regional împo-
triva aspira iilor iraniene în care Ankara vede o aspi-
ra ie expansiv similar nu numai în “semiluna” iit
arab de care Turcia este înconjurat în regiunea
Levantului i a Siriei Mari, dar i prin influen a pe ca-
re Teheranul poate s o exercite asupra minorit ilor
kurde din Irak, prin intermediul conducerii iite pro-
iraniene de la Bagdad. O alian suportabil cu
Arabia Saudit este, oricum, pentru Erdogan, mai
confortabil i decât o hegemonie regional iranian .
Dar, în acela i timp, se poate afirma c aceast mo-
NOT : Surse politice i militare yemenite nu au ex-
clus posibilitatea ca, profitând de situa ia creat prin
declan area opera iunii “Furtuna Fermit ii” i cu
sus inere iranian , pre edintele Eritreei, Asiasi
Aforke s încerce o repetare a tentativei f cute în
1995, de ocupare prin for a celor 3 insule care
alc tuiesc arhipelagul yemenit Hanish, la intrarea în
Marea Ro ie. Tentativa, degenerat într-o sânge-
roas confruntare armat între Yemen i Eritreea s-
a încheiat la Curtea Interna ional de Arbitraj care,
în 1998, a dat câ tig de cauz p ii yemenite, dar
climatul de conflict în jurul statutului real al
arhipelahului s-a men inut f întrerupere
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
bilizare rapid nu ar fi fost posibil i nici nu ar fi be-
neficiat de un sprijin concret – fie el i doar la nivelul
logisticii i al furniz rii de informa ii de c tre SUA -
dac la aceasta nu ar fi contribuit, pe de o parte, i
apropierea termenului de finalizare a negocierilor
americano-iraniene în problema dosarului nuclear i,
pe de alt parte, dac Iranul nu ar fi comis o serie de
erori tactice care, pentru comunitatea arab , au fost
un semnal c “Iranul este gata s bat la por ile Gol-
fului arab”, iar printre acestea pot fi amintite, manifes-
rile i declara iile orgolioase ale responsabililor de
la Teheran care vorbeau insistent de “reconstituirea
de facto a noului imperiu persan cu capitala la
Baghdad”, determinarea i sus inerea masiv a rebe-
lilor houthi i pentru instituirea controlului (iranian) la
strâmtoarea Bab El-Mandeb i la Marea Ro ie, fapt
inacceptabil nu doar pentru arabi, ci i pentru comu-
nitatea occidental care, prin sus inerea coali iei,
sanc ioneaz ambi iile iraniene, a a cum, în 1956, au
sanc ionat Egiptul lui Gamal Abdel Nasser pentru
închiderea naviga iei prin Canalul de Suez i implicit
prin Marea Ro ie i tentativa de blocare a portului
israelian Eilat). Ap rarea marilor fluxuri de tranzit ma-
ritim petrolier, între care Marea Ro ie nu se afl pe
ultimul loc, a cânt rit cu mult mai mult în stabilirea
pozi ie SUA fa de “Furtuna” saudit decât soarta
regimului yemenit al lui Mansur Hadi i a unei ri
uate precum Yemenul care , pentru SUA, nu mai
este interesant decât în m sura în care acesta conti-
nu s fie fief al terorismului qaidist (a c rui
combatare nu figureaz în planul de lupt al opera i-
unii conduse de saudi i). Este vorba, apoi, tot legat
de “gafele” iraniene, de amenin rile deschise lansa-
te de “generalul-vedet ” Qassem Soleymani care,
aflat în turneu la Deraa, de partea nordic a frontierei
iordaniano-siriene, a amenin at deschis cu ocuparea
Regatului Hashemit al Iordaniei i exemplele ar pu-
tea continua.
O chestiune care, deocamdat , nu a fost abordat ,
se refer la etapa post-conflict i la planurile de
“pacificare” real a Yemenului. Nemaivorbind de dis-
trugerile dispropor ionate pe care raidurile de bom-
bardament le-au provocat înc din primele 3 zile ale
interven iei i care stârnesc, în mod firesc, nemul u-
mirea unei mari p i a popula iei yemenite, trebuie
se g seasc un r spuns la întrebarea urm toare:
ce se va întâmpla cu houthi ii, în condi iile în care
aceast sect zeidit iit reprezint , totu i peste
40% din demografia yemenit , ea neputând s fie
eliminat – f consecin e dramatice – de la viitorul
“proces de reconciliere na ional ”, cu atât mai mult
cu cât, ini ial, aceast minoritate a avut un rol nu lip-
sit de importan în îndep rtarea de la putere a fostu-
lui pre edinte Ali Abdallah Saleh, în contextul
33
www.ingepo.ro
“prim verii arabe”.
La 3 aprilie, dup 8 zile de negocieri contra crono-
metru, la Lausanne, în Elve ia, reprezentan ii diplo-
matici ai Iranului, Uniunii Europene, celor cinci
membri permanen i ai Consiliului de Securitate i
Germaniei au anun at “victoria istoric ” ob inut prin
încheierea unui acord-cadru în problema dosarului
nuclear iranian care consfin te criteriile în baza c -
rora urmeaz s fie continuate tratativele menite s
duc , pân la 30 iunie, la încheierea “acordului politic
final”. Salutat de negociatori, primit cu rezerve de al i
observatori i cu distan are evident de al ii – Israe-
lul, în primul rând i Congresul american dominat de
republicani, documentul este rod al unui compromis
în care nici Iranul i nici comunitate occidental nu
câ tig cât ar fi vrut i nici nu pierd prea mult fa de-
cât s-ar fi a teptat. Ceea ce au constatat observato-
rii, la o prim lectur , este faptul c “principiile” i
“criteriile” con inute în acordul-cadru de la Lausanne,
permit, pe de o parte, ridicarea sanc iunilor economi-
ce i financiare impuse regimului de la Teheran i, pe
de alt parte, nu fac nici o referire politic la leit-
motivul acuza iilor aduse regimului teocratic de a fi
“sponsor al terorismului”. Din acest punct de vedere,
a comenta m sura în care “mult-a teptatul” acord
iraniano-occidental va avea un impact direct i imedi-
at, în sens pozitiv sau negativ, asupra pozi iilor politi-
ce ale vecinilor arabi ai Iranului, angaja i în opera iu-
nea militar “Furtuna Fermit ii” pentru “solu ionarea
crizei din Yemen”, sau, pe un termen mediu, asupra
evolu iilor regionale politico-militare în care Iranul es-
te profund implicat ar fi o întreprindere prematur .
Dup 2 s pt mâni de la declan area opera iunilor
armate împotriva rebelilor houthi i yemeni i, nu exis-
, înc , semnale conving toare i credibile c
“Furtuna” se desf oar în modul festivist în care es-
te prezentat de media arabofon , rezisten a îndârji-
cu care atacan ii sunt întâmpina i anun ând, mai
degrab , o campanie de lung durat i cu schimb ri
imprevizibile de ambele p i implicate în noul r zboi
yemenit.
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
Serviciile de informa ii în secolul XXI i problemele de securitate

nume personal, fie c devoaleaz mai mult aceste

Mihaiu M RG RIT rela ii, fie c demonstreaz înc o dat capacitatea
managerial nepotrivit a liderului informal al Uniunii
Din perspectiva securi-
- cancelarul actual al Germaniei. Ambele variante
ii interna ionale, fo-
sunt nefavorabile pentru interesul general comunitar.
cusat îndeosebi pe
Îngropând aproape definitiv problema Crimeei, înclin
Europa, primele luni ale acestui an au fost dominate
cred c e ecul celor doi lideri politici europeni oc-
nu numai de persisten a i acutizarea tensiunilor poli-
cidentali pare a fi fost chiar premeditat. Sl biciunile
tice i diplomatice la nivelul marilor deciden i politici
lor în rela iile cu pre edintele rus Putin, sus inute de
ai lumii, ci au adus i un întreg arsenal de provoc ri
interese economice importante, îi creaz acestuia un
i amenin ri militare deschise ce au produs, în plus,
ascendent substan ial în negocierile din domeniul
panic i îngrijorare în rândul popula iei multor ri
politic. Asemenea negocieri, la un asemenea nivel,
europene democrate, în leg tur cu lini tea i securi-
întotdeauna se încheie cu condi ion ri politice, mai
tatea lor. Am în vedere faptul c , acum, mai mult ca
ales acum când din Ucraina se degaj în toate direc-
oricând, b lia pentru rolul principal într-o inevitabil
iile un puternic iz de praf de pu rusesc. De fapt,
’’oper ’’ a unui nou R zboi rece a debutat cu ’’aria
pe ansamblul pozi iilor oficiale ale UE fa de criza
calomniei’’ în versiunea rus ’’Vladimir Putin vs.
din aceast ar , mai iese în eviden , înc o dat ,
Scutul antirachet american’’ sau ’’singur împo-
consecven a Germaniei doamnei Merkel în încerca-
triva tuturor’’, ajungând ca, în al treilea act de pre-
rea sa de a îndep rta Europa de sub influen a politi-
edin ie, protagonistul de la Kremlin ’’s se adrese-
a NATO i a liderului ei – SUA, liderul ce promo-
ze’’ lumii democrate numai în termenii ’’pace sau
veaz totu i autentice valori euroatlantice, în care
zboi ’’, prin pace în elegând, exclusiv, ’’a a cum
popoarele Europei centrale i de Est, desc tu ate de
vreau eu’’.
comunism, i-au pus mari speran e. De fapt, în Ame-
Geopolitica european în perioada post – rica exist mai mult loc pentru democra ie i pentru
Crimeea i valorile autentice euroatlantice credin .
Azi, nimeni nu mai poate contesta succesul ob inut Proiectul unei armate distincte a UE reluat de
de Rusia în r zboiul hibrid declan at de cet eni Jean – Claude Juncker i Javier Solana.
ucrainieni proru i din Estul Ucrainei. Nici faptul c el
În fa a amenin rilor deschise ale Federa iei Ruse la
a fost planificat i organizat din timp cu sprijin rusesc,
adresa acestor valori euroatlantice, manifestate prin
escaladat pân la autoproclamarea de republici inde-
declara ii i fapte de o gravitate f precedent în pe-
pendente, cu anexarea Crimeei la Rusia. Aceast
rioada post - R zboi rece, constat m cum lideri im-
anexare i continuarea luptelor insurgen ilor proru i
portan i ai UE îl ajut indirect pe abilul Vladimir Putin
împotriva for elor guvernamentale ale puterii de la
i îndeplineasc nestingherit obiectivele sale stra-
Kiev, pe restul teritoriului ocupat de ei, au marcat
tegice imperiale. El continu s destabilizeze NATO,
momentul intr rii într-o nou perioad de tensiune în
prin calomnii îndreptate împotriva SUA. Iar împotriva
rela iile interna ionale ale Rusiei cu rile occidentale
UE, prin antaj economic, în domeniile vulnerabile
- ’’perioada post - Crimeea’’. Acest succes s-a ba-
ale membrilor acesteia (Germania, Fran a Italia, Un-
zat i pe lipsa unei reac ii ferme a unei Europe vl gu-
garia Grecia i, curând poate chiar Turcia). Astfel,
it economic i profund erodat de o austeritate ira i-
proasp tul pre edinte al Comisiei Europene, Jean –
onal impus prin for de marea finan dominat
Claude Juncker, instalat prin vot de Parlamentul Eu-
de puternice interese de grup din Germania i nu nu-
ropean, dar impus de omniprezenta doamn Angela
mai. Iar garan ia i-a fost oferit de
Merkel, s-a sim it obligat s arunce în spa iul public
’’generozitatea’’actualilor lideri de la Berlin i Paris,
propunerea cu privire la necestatea unei viitoare ar-
în virtutea rela iilor amicale economice tradi ionale cu
mat european , suficient pentru ca Putin s i
liderul de la Kremlin. Ele transpar mai mult, acum, pe
continue cu succes strategia dezbin rii.
timpul negocierilor, pe tema crizei din Ucraina, purta-
te telefonic, în miez de noapte, la aeroport ori tete - a Problema unei armate proprii europene nu e nou ,
- tete. Voiajul lor la armisti iul de la Minsk, asumat în dar nu a produs atâta zgomot public ca acum. Nereu-

34
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
itele ei, pe parcursul existen ei UE, au fost puse,
evident, pe seama sus in torilor NATO (?!) i, de fie-
care dat , au fost considerate ca fiind inerente con-
frunt ri de opinii interne. Acum, acestea se adaug i
celorlalte disensiuni i asperit i din interior, în con-
textul situa iei grele economice i financiare europe-
ne ce va mai domina Europa, cu consecin ele ei chi-
ar pe termen lung. i, în momentul în care rela iile cu
Rusia au intrat într-un nou stadiu, deosebit de pericu-
los pentru securitatea interna ional , domnul Juncker
a considerat oportun s relanseze propunerea arma-
tei UE, probabil, încercând s ne asigure c a a se
va putea detensiona criza. E greu îns de crezut c
a fost doar o ini iativ personal , întâmpl toare. Într-
un anume scenariu, acum, domnia sa a fost doar
omul ales într-un nou moment pentru a reaprinde dis-
cu iile furtunoase pe aceast tem , de data aceasta
vizându-se, cu prioritate, spa iul public. Probabil, a
cut-o la sugestia doamnei Angela Merkel, mentorul
u politic, care a convins personalit i politice influ-
ente, îndeosebi din Germania, cu ajutorul c rora se-
pa-rarea Europei de America a devenit un obiectiv
strategic esen ial. Astfel, aproape concomitent cu
domnul Juncker, în Wall Street Journal, sub semn -
turile domnilor Javier Solana i Steven Blockmans, a
ap rut o pledoarie similar , care pleac de la premi-
za c ’’securitatea i ap rarea sunt verigile slabe
ale proiectului de integrare european ’’. Înal ii
demnitari occidentali se bazeaz pe raportul Grupu-
lui operativ al Centrului pentru Studii Politice Eu-
ropene, finalizat la sfâr itul lunii februarie a.c. Dom-
nul Solana dezvolt ideea, încercând s i argumen-
teze opiniile, anticipând un r spuns la o întrebare pe
care o plaseaz ca titlu al unui capitol important al
acestuia: ’’Dac nu acum, atunci când?’’ Probabil,
domnia sa, în pozi ia actual vede altfel securitatea
rilor europene desc tu ate de comunism, fa de
perioada cea mai fierbinte pe care a gestionat-o ca
secretar general al NATO. Atunci, asaltul lor la por ile
Bruxelles-ului s-a f cut în mai multe valuri. Ele au
suportat costuri mari, aliniindu-se cuminte i cu con-
tiinciozitate standardelor de compatibilitate juridic ,
structural i opera ional . Acum, vor trebui s fac
alte sacrificii, nu pentru a construi neap rat unit i
lupt toare, care nu se nasc peste noapte ca s se
sperie Moscova. Ci, în raportul coordonat de domnia
sa vom constata o pledoarie mai mult pentru structuri
de conducere i coordonare strategic , de logistic i
mentenan , paralele cu cele NATO. Al i bani, alte
fotolii. Actualul secretar general al Alian ei, domnul
Stoltenberg, de i lansat tot la propunerea Berlinului,
sesizeaz corect aceste paralelisme, afirmând cu
claritate: "Este important s evit m duplicarea i
îndemn m Europa s se asigure c tot ceea ce
35
www.ingepo.ro
face este complementar cu alian a NATO". Iar Co-
mandantul suprem al For elor Aliate în Europa
(SACEUR), gen. Philip Breedlove, a transmis acela i
mesaj, subliniind c Alian a militar ’'nu este impli-
cat ’’ în dezbaterea din UE., ’’dar am dori s evi-
m orice paralelisme, pentru c trebuie s inves-
tim inteligent ’’.
Propunerea domnului Juncker de constituire a unei
armate distincte a UE ne oblig a-i reaminti câteva
detalii pentru reflec ie. În primul rând, cu inten ie sau
nu, aceasta ar putea coagula în timp o percep ie în-
cadrat în tipologia unei periculoase anateme la
adresa NATO care, a a cum men ionam mai sus,
constituie un obiectiv important dorit i vizat de Ru-
sia. Apoi, ar mai trebui s mai aib în vedere c
membrii fondatori i tradi ionali, împreun cu cei care
au aderat ulterior la Alian în procesul extinderii, re-
prezint i o numeroas comunitate european ce i-
a legat destinul de spiritul i for a valorilor euroa-
tlantice, care le-au garantat i securitatea economi-
necesar înfiin rii UE i, ulterior, extinderii ei cu
costuri înzecit mai mari. Într-o asemenea situa ie gra-
din Ucraina, creat de agresivitatea Rusiei, evi-
dent c se solicit interven ii urgente de contracarare
din partea Occidentului, a popoarelor democrate. i
atunci, este de neîn eles cum poate afirma de la în l-
imea responsabilit ii noului pre edinte al CE c "nu
vom crea o armat european pentru a o utiliza
imediat’’, de parc domnia sa ar fi convenit cu pre-
edintele Putin când i împotriva cui s o foloseasc .
Provoc ri i amenin ri ale Rusiei, propaganda
emanat de la Kremlin
Ce poate fi mai grav decât faptul c Rusia a reac io-
nat dur cu decizii i ac iuni cu caracter exclusiv mili-
tar împotriva m surilor coercitive economice adopta-
te de NATO, refuzând categoric negocierea politic a
lor. Dar unii membrii UE au avut obiec ii asupra duri-
ii excesive a sanc iunilor !! i Rusia r spunde ! În
nota sa caracteristic , Moscova i-a enun at deja po-
zi ia fa de clauzele Tratatului de Neproliferare a
Armelor Nucleare ( TNP ) iar Duma de Stat a propus
înc de la jum tatea anului trecut ca, în replic la
extinderea sanc iunilor de c tre Washington, Rusia
denun e în mod unilateral Tratatul START-3 de
dezarmare nuclear , semnat cu SUA la Praga, în 8
aprilie 2010. Ce poate fi mai grav decât faptul c în
noua Doctrin militar a Federa iei Ruse, aprobat
doar cu câteva luni în urm de pre edintele Putin, se
men ioneaz explicit i despre dreptul s u de a folosi
prima armamentul nuclear dac se consider c se-
curitatea sa statal este amenin at ? Sau faptul c
de la Kremlin i din partea unor înal i oficiali ru i se
profereaz amenin ri concrete, cu int direct , pre-
cum cele la adresa Letoniei, Estoniei, Lituaniei, Ro-
www.ingepo.ro
mâniei, Poloniei, Republicii Moldova ? Oare nu tot
atât de grave sunt i provoc rile zborurilor avioanelor
militare ruse ti cu raz lung de ac iune, care s-au
intensificat de la un an la altul, cum ar fi, spre exem-
plu, cele identificate i în acest an, în afara spa iului
aerian în Vestul Europei, deasupra Canalului Mânecii
între Anglia i Fran a ? Anul trecut, for ele NATO au
interceptat peste 100 de aeronave militare ruse ti, de
circa trei ori mai mult decât în 2013, în contextul
cre terii accentuate a tensiunilor dintre Occident i
Moscova, din cauza crizei din Ucraina, la care putem
ad uga i alte zboruri similare de provocare , înce-
pând chiar din 2010, care au vizat i Japonia, Cana-
da, SUA. Recent, Rusia a reiterat amenin area c
va recurge la for a nuclear dac NATO deplaseaz
mai multe for e în rile baltice, nesocotind faptul c
sunt membre ale Alian ei Nord-Atlantice din 2004.
Potrivit publica iei The Times, un grup de generali
ru i în retragere s-au întâlnit cu omologi americani,
de asemenea în retragere, la Torgau, în Germania,
în cadrul misteriosului Grup Elba. De partea rus au
participat i responsabili ai direc iei militare îns rcina-
te cu armele nucleare, GRU (serviciile secrete milita-
re) i FSB (succesorul KGB), iar de partea america-
– responsabili ai CIA i Defense Intelligence
Agency. Trimi ii Kremlinului au avertizat c orice ten-
tativ a Occidentului de a returna Crimeea Ucrainei
va avea riposta nuclear a Rusiei lui Putin. Iar sara-
banda de amenin ri directe ale Moscovei la adresa
României, pentru simplul motiv c poporul s u, în-
sp imântat de jocul cu armamentul nuclear pe care-l
flutur Vladimir Putin în Europa, î i ia m suri pentru
ap rarea propriului teritoriu, în calitate de membru
NATO, sunt de o gravitate f precedent în istoria
modern a rii i situeaz gândirea politic i milita-
actual a echipei de la Kremlin dincolo de limitele
ra ionalului. Aceste amenin ri au culminat cu reac ia
Rusiei fa de recenta prezen la Bucure ti i de-
clara iile Comandantului Trupelor NATO în Europa,
generalul american Philip Breedlove, cu privire la
NATO i securitatea României.
Apoi, o importan deosebit în aprecierea gradului
de pericol militar iminent din partea Rusiei, trebuie
acordat i altor ac iuni din domeniul propagandei,
având ca scopuri manipularea popula iei proprii i a
opiniei publice interna ionale cu privire la existen a
unui adversar extern – SUA i a necesit ii descura-
rii lui. A trecut s i justifice ac iunile cu caracter
militar pe plan intern din luna martie a.c., emi ând
Comunicatul din 18 martie a.c. al Serviciului de pres
al Ministerului rus al Ap rii, citat de agen ia
Sputnik. Acesta men iona c "Echipajele avia iei cu
raz lung de ac iune a For elor Aeriene ruse
efectueaz exerci ii în Arctica pentru a testa pre-
36
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
tirea de lupt a for ei de alert pentru ap rare
aerian , în Nord-Vestul Rusiei. Un deta ament de
bombardiere strategice Tu-95MC, a decolat de la
baza aerian Engels i a intrat în spa iul aerian al
unit ii de ap rare aerian a peninsulei Kola. Sis-
temele antiaeriene vor lansa atacuri simulate din
diferite direc ii, la diferite altitudini i viteze". Re-
ine aten ia i faptul c aceste exerci ii au avut loc la
trei zile dup ce pre edintele rus Vladimir Putin a pla-
sat Flota Nordic în alert maxim , într-un exerci iu
de preg tire pentru lupt la care au participat peste
38.000 de militari, aproximativ 3.000 de sisteme mo-
bile de armament terestru i zeci de nave de r zboi,
submarine, avioane de lupt i elicoptere. A fost un
spectacol de for ce a avut loc în ultima decad a
lunii martie a.c. care a întrunit peste 80.000 de mili-
tari ru i, spectacol ce a luat amploare dup ce liderul
de la Kremlin a ordonat organizarea imediat a unor
exerci ii militare surpriz ce a implicat desf urarea
de bombardiere strategice în Crimeea i trimiterea
celor 38.000 solda i în regiunea strategic Arctica,
men iona i mai sus. Tot în luna martie, consecvent
politicii sale imperiale, Rusia a semnat un ’’tratat de
alian i integrare’’ cu regiunea separatist georgi-
an Osetia de Sud, chiar în ziua în care s-a împlinit
un an de la anexarea Crimeii. Un acord similar a fost
semnat cu Abhazia, în noiembrie a anului trecut, un
alt teritoriu separatist prorus din Georgia. Iat demer-
suri concrete cu caracter politico-militar ale Rusiei,
suficient de semnificative, pentru a afirma c astfel
de ’’tratate’’ cu cele dou regiuni separatiste georgi-
ene înseamn practic ’’un nou pas spre anexarea’’
i a acestor teritorii.
Managementul actual al UE pentru contracararea
amenin rii imperiale a lui Vladimir Putin
Am prezentat mai sus un succint tablou sumbru, ce
cuprinde doar câteva scurte referiri despre ac iuni
concrete i amenin ri ale Rusiei, care urm resc des-
chis obiective strategice politice i militare deosebit
de agresive, bine definite pentru îndeplinirea c rora
liderul actual de la Kremlin pune în pericol securita-
tea interna ional , neprecupe ind nimic pentru ca în
final s poat reveni la masa marilor decizii politice
ce privesc destinul omenirii. Cu siguran , aceste
amenin ri dau frisoane chiar i celui mai optimist
militant al p cii mondiale, mai pu in domnului Junker
care e posibil totu i s cread în mod sincer în fante-
ziile sale c o viitoare armat a UE, a a cum men io-
nam mai sus - repet, reluând din afirma iile sale pu-
blice - ’’nu va fi utilizat imediat’’. Poate c domnia
sa sper ca o simpl propunere f cut în public, care
la aceast dat nu are la baz nici m car un proiect
formal personal, s sperie echipa de planificatori a
Kremlinului i s o determine ’’s amâne sau s re-
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
nun e’’ la planurile lor agresive. Cât diletantism poli-
tic demonstreaz convingerea sa, potrivit c reia
’’armata comun a tuturor europenilor va da de
în eles Rusiei c vorbim serios când este vorba
de ap rarea valorilor Uniunii Europene"!! A adar,
acum domnia sa aduce în discu ie o armat care nu
exist , dar care, paradoxal, s descurajeze Rusia. O
viitoare armat a unei Uniuni care, dup un num r
considerabil de ani de existen , înc nu a reu it s
realizeze nici m car un consens asupra Politicii de
securitate i ap rare comun (PSAC) i a Strate-
giei de ap rare european (EDA) care, cel pu in, s
proiecteze principiile form rii ei, ulterior s se consti-
tuie pentru a fi capabil s garanteze în mod real se-
curitatea i ap rarea spa iului UE.
Cât credibilitate i se mai poate acorda manage-
mentului trecut i actual al UE aflat în momente de
mare încercare, când domnia sa recunoa te cu non-
alan c "Imaginea Europei a suferit în mod dra-
matic’’ ? i, continuându- i expunerea public a ar-
gumentelor, asupra necesit ii unei ipotetice armate
a UE, afirm cu nevinov ie nedisimulat c , ’’în ter-
meni de politic extern , se pare c nu suntem
lua i cu adev rat în serios". Iat cum, de i domnul
Juncker ne d de în eles c , renun ându-se la o di-
ploma ie preventiv ferm în raport cu Rusia, care de
fapt a lipsit cu des vâr ire, acum, crede c doar sim-
pla declara ie de inten ie a unui proiect mai vechi ve-
hiculat, ar putea fi fezabil i oportun , în ansamblul
politicii externe a UE care - reiau din spusele domniei
sale - nu este luat în seam . Îns , în context, omi-
te s aminteasc o realitate care de la Luxemburg,
dup îndelungatul s u mandat lini tit de premier, nu
a avut suficiente detalii, pe care domnul Solana ar fi
trebuit s i le furnizeze, dar nu în maniera în care a
cut-o în raport. Realitatea este c existen a i ex-
tinderea NATO au demonstrat for a i eficien a
capabilit ilor sale opera ionale în folosul instau-
rii democra iei i implement rii p cii pe p mân-
tul b trânului continent i este în m sur s inter-
vin acolo unde securitatea spa iului euroatlantic
i a celui apar inând UE sunt amenin ate.
Mai mult, probabil c domnul Jean - Claude Juncker
nici nu realizeaz c aprecierea sa, potrivit c reia "o
asemenea armat ne va ajuta s punem la punct
o politic extern i de securitate comun ", repre-
zint o recunoa tere indirect , dar ... sincer , a unui
neajuns important al managementului UE în domeni-
ul respectiv, i nu numai. i ... domnul Juncker chiar
încearc s dea i o explica ie politic . Ca un euro-
pean convins, a a cum este cunoscut în cercurile
politice înalte, se spune c domnia sa întotdeauna s-
a considerat la intersec ia drumurilor franco-germane
i, în glum sau nu, afirm : "Când vreau s vor-
37
www.ingepo.ro
besc în francez , gândesc în german , când
vreau s vorbesc în german , gândesc în france-
, iar, în final, sunt de neîn eles în toate limbile".
i nici nu realizeaz c solu ia oferit nu este fezabi-
i c ea va r mâne din nou doar o declara ie poli-
tic , lipsit de substan militar i de aplicabilitate
practic , raportat la imperativele actuale ale geopo-
liticii interna ionale.
adar, insisten a cu care în UE pune în discu ie
public constituirea armatei proprii distincte poate fi
suspectat c ar putea avea la baz i dorin a lide-
rului informal al UE, Germania, de a folosi situa ia
geopolitic actual drept oportunitate pentru a ob i-
ne i puterea militar , singura care-i lipse te din
topul performan elor sale, în competi ie cu Marea
Britanie pe continent i, evident, cu SUA, pe plan
geopolitic interna ional, cu scopul principal de a
minimaliza rolul NATO i a liderului s u în Euro-
pa.
Crearea acestei armate nu este îns fezabil nu
numai din cauza paralelismului care s-ar crea nejus-
tificat, într-o competi ie cu NATO. Deja au ap rut re-
ac ii – contra, în primul rând din partea Angliei, inte-
resat s mai aib un motiv în plus pentru a motiva
inten ia sa mai veche de ie ire din UE a ei i a altor
parteneri ai s i care, probabil, se vor manifesta cu-
rând. Cu siguran c , pe bun dreptate, vor fi invo-
cate i incapacitatea unora de a suporta cheltuielile
suplimentare mari nejustificate, pentru a crea struc-
turi de coordonare i conducere proprii, la nivel stra-
tegic, multe din ele paralele cu cele similare NATO
deja existente, pentru a realiza coordonarea, logisti-
ca i mentenan a necesare capabilit ilor opera iona-
le la un standard corespunz tor tipurilor de amenin-
ri probabile i amploarei lor.
Valori proprii UE; valori Euroatlantice
Nu trebuie s fii declarat eurosceptic, pentru c i
a este mult prea evident cum managementul actu-
al al UE a deviat de la filozofia nobil în numele c re-
ia au militat fondatorii ei. i totu i, cu toate neîmplini-
rile de pân acum, trebuie s credem în valorile
UE. Dar ele s eviden ieze cu prioritate, f am-
biguit i i f discrimin ri, principiile formulate
de întemeietorii ei. În plus, ele trebuie s se afle
într-o îmbinare armonioas obiectiv cu valorile
euroatlantice autentice ce nu pot fi eludate i nici
înlocuite cu interese subiective de grup. UE îm-
preun cu NATO s slujeasc interesele marii co-
munit i europene i euroatlantice democrate,
precum i interesele na ionale fundamentale ale
tuturor rilor membre. Na iunile sunt diviziunile
naturale ale umanit ii, sunt sacre i nu pot fi su-
primate. Constat m, îns altceva. Ni s-a demonstrat
www.ingepo.ro
neputin a managementului crizelor exercitat în for
i discre ionar fa de multe state membre ajunse în
situa ii economice precare, precum i o criz a zonei
Euro asupra c reia planeaz înc un mare semn de
întrebare privind viitorul ei. Mai reamintim i pozi iile
oficiale i neoficiale ostile induse în rândul popula iei
unor state membre fa de circula ia liber a for ei de
munc în spa iul comunitar care au generat ostilitate
i fa de rile din care provin, unele televiziuni
amuzându- i publicul pe seama lor. S-a ajuns i la
violen e fizice grave asupra lor, pân la crime abomi-
nabile, precum au fost i recentele incendieri de ma-
ini înmatriculate în România. Neîndoielnic, ele vor
sl bi vectorii de putere în interiorul Uniunii, afectând
realizarea consolid rii securit ii europene pe care o
reclam azi toate popoarele b trânului continent în
fa a t lugului rusesc.
Aprecierea men ionat mai sus, c propunerea
domnului Juncker ar putea deveni în timp, chiar o
anatem la dresa NATO, am f cut-o i pentru faptul
, omul de încredere al Germaniei vorbe te despre
valorile UE i aproape nimic despre valorile euroa-
tlantice. Abia în finalul expozeului s u, pentru a sal-
va aparen ele, a subliniat evaziv c ’’o armat euro-
pean nu ar diminua rolul NATO’’.
În opinia mea, aceste dou sisteme de valori trebu-
ie în elese c fiind într-un raport explicit de comple-
mentaritate d.p.d.v. al spa iului de securitate ce i-l
asum , bazat pe un tratat politic fundamental co-
mun i distinct doar prin natura diferit a obiectivelor
principale – de securitate i respectiv economic -
pentru care au fost create cele dou organiza ii
(NATO, UE ), ce le personalizeaz pe arii geografice
în mare parte suprapuse. Apari ia acestor controver-
se cu privire la armata proprie impun reluarea unor
preciz ri. Folosirea în discursuri politice a unei singu-
re sintagme - valori UE - ar fi acceptabil numai da-
nu s-ar încerca disjungerea inten ionat a aceste-
ia din sintagma valori euroatlantice, care s urm -
reasc scopuri absconse. Niciodat nu trebuie uitat
valorile euroatlantice au fost cele care au de-
monstrat for în geopolitica lumii bipolare din
perioada R zboiului rece, numai ele fiind capabi-
le s men in echilibrul militar necesar, evitând
declan area confrunt rii nucleare. i tot ele au
fost în acela i timp i stimulentul luptei popoare-
lor Europei s se desc tu eze de comunismul
dovedit nociv pentru umanitate.
adar, din perspectiv istoric , mai trebuie s re-
amintim domnului Juncker c delimitarea spa iului
de securitate euroatlantic, într-o prim etap , a fost
determinat de rezultatul celui de Al Doilea R zboi
Mondial i subsecvent înfiin rii Organiza iei Trata-
tului Atlanticului de Nord care i-a asumat responsa-
38
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
bilitatea politico-militar dispus pe dou continente.
Ulterior, i procesul complex de constituire în timp a
Uniunii Europene a fost asumat de aproape majorita-
tea p ii occidentale democrate a Europei. Odat cu
extinderea acestor dou organiza ii interna ionale,
UE i NATO, început dup c derea comunismului
în Europa i dup dezmembrarea fostei URSS, apa-
re sintagma securitate a spa iului UE care, în expri-
rile politice curente men ionam c exist tendin a
de a se asimila, involuntar sau nu, cu sintagma con-
sacrat ce desemneaz spa iul de securitate eu-
roatlantic. Pe de alt parte, este necesar a mai sub-
linia c delimitarea actualului spa iu de securitate
UE este realizat geografic de op iunile puterilor po-
litice care au reprezentat i continu s reprezinte
interesele generale na ionale ale comunit ilor statale
istorice te constituite i ale persoanelor fizice care le
populeaz , aflate într-o simbioz vital ce se reflect
în aspira iile de prosperitate ale societ ii, bazat pe
respectarea principiilor democra iei, statului de drept
i ale drepturilor fundamentale ale omului. E drept c
o asemenea formulare scoate în eviden un sistem
de valori UE - valori proprii ce însumeaz i armo-
nizeaz politici economice, fiscal-bancare comunita-
re i na ionale, societale, culturale, confesionale i de
alt natur , fundamentale, precum i ac iuni, atitudini
i rela ii interumane, inter i intracomunitare de func-
ionare i dezvoltare, menite s consolideze demo-
cra ia i, în final, s garanteze securitatea spa iului,
dar numai împreun cu NATO.
Apartenen a la ansamblul valorilor euroatlantice în
paralel, sau numai la valorile UE, a fost i r mâne o
op iune a popoarelor membre, exprimat prin orga-
nele sale reprezentative, fiind rezultatul unui proces
complex de aderare, îndeosebi pentru statele care
au constituit subiect de extindere în ultimii dou zeci
i cinci de ani. Din punct de vedere formal, dar i
concret ac ional, fiecare stat î i p streaz calitatea
de membru, dup caz, al celor dou Organiza ii, prin
angajamentul asumat privind respectarea prevederi-
lor documentelor constitutive - Tratatul de la Washin-
gton, respectiv Tratatul de la Lisabona, precum i ale
tuturor hot rârilor adoptate în consens i ale reco-
mand rilor adresate managementului, emanate pân
la nivelul tuturor structurilor administra iei de stat la
cel mai înalt nivel de reprezentare na ional . Orice
înc lcare a acestora, prin decizie unilateral , poate fi
considerat derapaj sau abandonare a valorilor res-
pective asumate i, implicit, poate pune în discu ie
chiar calitatea de membru, numai dup epuizarea
folosirii tuturor instrumentelor diploma iei adecvate i
preventive pentru a convinge.
Dac afirma iile domnului Juncker, comentate mai
sus, cu o anume indulgen ar putea fi încadrate în
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
categoria declara iilor politice, f putin de t gad ,
Raportul Grupului operativ al Centrului pentru Studii
Politice Europene (CESP), coordonat de domnul
Javier Solana, excede acest cadru. El cuprinde reco-
mand ri concrete pentru constituirea armatei distinc-
te a UE dar, din p cate, realizabile pe termen mediu
i lung. Cu privire la NATO se fac doar referiri evazi-
ve, mai mult de complezen . Era de a teptat ca
domnul Solana, în calitatea sa de fost secretar al
Alian ei, s intre în profunzimea colabor rii, în intimi-
tatea mecanismelor de consolidare eficient a com-
plementarit ii politice i militare în domeniul securi-
ii tuturor statelor democrate europene, membre ale
celor dou Organiza ii, aflate azi sub imperativele
urgente ale escalad rii amenin rii, declan at de
Rusia în perioada post - Crimeea. Totodat , mai con-
stat m c în grupa operativ au fost coopta i perso-
nalit i politice i speciali ti remarcabili, dar europeni
convin i, din ri cu tradi ie democrat în spirit comu-
nitar. Departe de a contesta competen a domniilor lor
dar totu i au convingeri partizane. i cu toate aces-
tea, parc ar fi fost indicat s li se al ture i persona-
lit i din ri nou aderate la una sau la ambele Orga-
niza ii, ri care azi reclam explicit insecuritatea ce
vine din partea Rusiei lui Vladimir Putin. Panica ce a
cuprins popula ia din rile baltice sau ini iativele so-
ciet ii civile poloneze de trecere la constituirea de
structuri voluntare paramilitare de autoap rare nu au
un r spuns în solu iile i recomand rile din raport.
Recomand ri din Raportul Grupului operativ al
CESP
Cu privire la îmbun irea strategiei :
Bazându-se pe activitatea Înaltului Reprezentant
privind o nou Strategie european de politic ex-
tern , s defineasc interese comune care s in
seama de fluiditatea amenin rilor i oportunit ilor
care se schimb rapid în vecin tatea UE, într-o lume
multipolar ;
Utilizarea armatei ca un catalizator pentru o
abordare integrant a îndeplinirii sarcinilor tratatului,
orientate spre prevenirea conflictelor, crizelor, pentru
managementul i consolidarea p cii;
Focusarea pe o contribu ie la ap rarea teritorial
complementar NATO (subl.n., singura referire la
Alian ) i o abilitate politic i militar pentru efectu-
area în mod autonom a opera iunilor de interven ie
dincolo de grani ele UE.
Reforma institu iilor, procedurilor i finan area:
Utilizarea tratatului de baz pentru cooperare
permanent structurat (PESCO) s transfere inte-
grarea de ap rare european cu mult înainte c tre
un grup de state care împ rt esc acelea i idei;
39
www.ingepo.ro
Îmbun irea lu rii deciziilor la nivel înalt prin i)
introducerea unei regularit i bianuale în dezbaterea
ap rii de c tre Consiliul European; ii) stabilirea
unui forum ministerial pentru consultare i luare a
deciziilor, ceea ce duce la formarea unui Consiliu al
Mini trilor Ap rii iii) modernizarea Subcomisiei PE
pentru Ap rare i securitate ca un Comitet cu drep-
turi depline;
Stabilirea unui comandament militar permanent
al UE la Bruxelles;
Cre terea substan ial a nivelului de finan are
comun pentru opera iunile UE i elaborarea de
op iuni alternative de finan are pentru statele mem-
bre EDU (finan are în comun, fonduri financiare).
Capabilit i i armonizarea industriilor:
Introducerea unui "semestru european" pentru
bugetele de ap rare ale statelor membre i pentru
planurile de dezvoltare a capacit ilor care s spo-
reasc transparen a reciproc i responsabilitatea;
Apelarea la un summit al institutiilor industriale
guvernamentale pentru a încerca i revigora agenda
industriei i tehnologiei UE. Consiliul European ar
trebui s numeasc un comitet independent, sprijinit
de Serviciul European de Ac iune Extern (SEAE) i
ramuri relevante ale Comisiei Europene care
ac ioneaz sub autoritatea Înaltului reprezentant, s
propun o foaie de parcurs pentru m suri practice i
realiste pentru punerea în aplicare a acestor reco-
mand ri în etape, implicând realizarea criteriilor i a
etapelor obligatorii de armonizare pentru actualiza-
rea în fiecare domeniu al reformei.
Este de prisos a se mai supune aten iei publice
aceste recomand ri. Pentru viitorul unei Europe real-
mente unite, dezbaterea lor în detaliu ar putea fi inte-
resant . Dar, repet, ele nu r spund imperativelor de
urgen ale momentului. Este important îns a subli-
nia doar faptul c în mentalul general al popoarelor,
Armata este perceput ca un simbol important al
suveranit ii na ionale i are o lung tradi ie în majo-
ritatea statelor UE. Pentru statele mari reprezint un
instrument de impunere a puterii, pentru cele mici,
al turi de credin , singura garan ie, simbol de încre-
dere i speran a continuit ii valorilor na ionale.
Schimbarea percep iei popoarelor de a renun a la
aceste valori este un proces complex i îndelungat
de realizat. Ori la aceast dat , UE ofer mult prea
pu in fa de proiectul unei armate distincte în sensul
dorit de domnii Juncker i Solana. În principal, au
fost încheiate în elegeri de cooperare militar bilate-
rale. Spre exemplu, armata german colaboreaz cu
cea francez în cadrul unei brig zi comune. În iunie
anul trecut, Brigada 11 olandez de desant aerian a
trecut sub comand german . Tot cu titlu de exemplu
www.ingepo.ro
o constituie i planificarea ca o brigad german s
preia comanda asupra unui batalion polonez. Iar la
schimb, un batalion german format din 600 de solda i
ar urma s fie transferat armatei poloneze. Mai men-
ionez i decizia luat înc din 2004 pentru formarea
de for e de reac ie rapid pentru misiuni în regiunile
de criz . Aceste a a-numite "battle groups", unit i
comune rotative, sunt gata de lupt deja din 2005.
Dar pân acum nu au participat la nicio misiune.
’’Dac nu acum, atunci când ?’’ sub imperativele
momentului
În concluzie, se poate aprecia c securitatea de an-
samblu a spa iului UE, în contextul arhitecturii geopo-
litice actuale i al tendin elor ei de evolu ie pe termen
scurt, mediu i lung asaltat de politica deosebit de
agresiv a Rusiei lui Vladimir Putin, în opinia mea, la
aceast dat exist un set de vulnerabilit i care sunt
generate, în principal, de urm torii factori obiectivi i
de cauze subiective: (1) spa iul geostrategic al NATO
este mai extins, desf urat pe dou continente, Eu-
ropean i Nord American; (2) nu toate statele mem-
bre UE sunt i membre NATO i nu toate statele Ali-
an ei sunt membre UE; (3) existen a unor atitudini
necordiale ale Germaniei fa de SUA, insiduos ma-
nifestate, precum i a încerc rilor ei de a atrage par-
teneri cu personalit i influente pentru a limita de-
penden a politic considerat c s-ar exercita domi-
nant din partea Washingtonului asupra Europei. Se
vorbe te despre existen a în percep ia unei p i a
popula iei germane a sentimentului de repro i chiar
de culpabilizare legat de consecin ele celui de Al Doi-
lea R zboi Mondial, considerate nejuste (?); 4) am-
ploarea euroscepticismului, precum i manifestarea
unei diversit i de interese economice din partea
unor membrii marcan i ai UE, care domin i exced
uneori interesele comunitare, ale c ror con inut a fost
devoalat i în actuala criz politic , diplomatic i surilor discriminatorii care au generat în rândul
militar din Ucraina.
Ca urmare, sunt de p rere c , acum, mai mult ca
oricând, s-ar impune transpunerea în practic de m -
suri concrete care s in seam de cerin e, precum
ar fi:
40
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015
Adoptarea unui management adecvat al ambe-
lor Organiza ii, în deplin acord cu priorit ile de secu-
ritate ale momentului a întregului spa iu democratic
rezultat din însumarea responsabilit ilor lor i a con-
tribu iei asumate pentru securitatea interna ional , în
raport cu evaluarea corect i oportun a spectrului
provoc rilor, riscurilor, amenin rilor i vulnerabilit i-
lor, actualizat la schimb rile rapide ce au loc în struc-
tura acestuia;
Respectarea principiului complementarit ii i
armonizarea, în practica guvern rilor, a obiectivelor
fundamentale în baza c rora s-au constituit;
Recunoa terea obiectiv a rolului principal ce
trebuie s revin NATO în garantarea securit ii
membrilor ei i a UE, prin realizarea, în acest sens,
de acorduri clare opera ionale i m suri concrete
adoptate în comun cu caracter preventiv i de inter-
ven ie operativ , potrivit cerin elor de securitate ale
ambelor Organiza ii;
Renun area la concep ia de constituire de capa-
bilit i militare opera ionale proprii UE, având convin-
gerea definitiv c sunt costisitoare i inutile;
Perfec ionarea structurilor combatante existente
ale NATO la nivel strategic, apte a lucra în comun cu
membrii UE - NATO i non-NATO, func ionale i fle-
xibile;
Adaptarea i coordonarea misiunilor stabilite în
acord cu to i factorii de decizie politic na ionali;
Eliminarea asperit ilor între membrii NATO,
create arbitrar i din orgolii nejustificate, i revenirea
necondi ionat la coeziunea i solidaritatea existente
în cadrul Alian ei pe timpul R zboiului Rece;
Temperarea tendin elor Germaniei de a deveni
lider informal în cadrul UE;
Consolidarea construc iei UE prin eliminarea
popula iei majorit ii rilor europene occidentale a
unei percep iei injust de ri membre de categoria
a doua i uneori chiar de ostilitate fa de acestea.
Pulsul Geostrategic, Nr.188, Duminic 5 Aprilie 2015
Tehnologii i echipamente cu întrebuin are militar , noi sisteme de arme
În perioada 09 - 12 februarie 2015, distrug torul
american USS Cole a f cut o escal în portul Con-
stan a, iar în ziua de 12 februarie, a participat la un
exerci iu bilateral cu For ele Navale române, în Ma-
rea Neagr , exerci iu ce a vizat îmbun irea capa-
cit ilor militare i oferirea de asigur ri alia ilor NATO
i partenerilor regionali privind angajamentul Statelor
Unite în cadrul Alian ei Nord - Atlantice, pentru secu-
ritatea maritim i stabilitatea în zona M rii Negre.
USS Cole a efectuat exerci iul împreun cu nava mi-
litar ROS M ti (F 111), a precizat, în acea pe-
rioad , Flota a VI-a a For elor Nvale americane din
Europa/Africa.
Ordinul pentru construc ia Distrug torului USS Cole,
a fost dat la 16 ianuarie 1991, c tre antierele Nava-
le de Ingalls, a fost lansat la ap la 10 februarie 1995
i a intrat în dotarea U.S.Navy la 11 martie 1996.
Pe 12 octombrie 2000, a fost inta unui atac terorist
efectuat de Al-Qaeda, în timp ce era la ancor pentru
realimentare, în portul Aden, o barc , înc rcat cu
exploziv (200 - 300 kg), a navigat pe lâng distrug -
tor, iar explozia b rcii respective a creat o gaur , în
partea dinspre port a navei, cu un diametru de apro-
ximativ 12 m, provocând moartea a 17 membrii ai
echipajului i r nind al i 39 de marinari.
Nava a fost transportat în Statele Unite, cu ajutorul
unei nave MV Blue Marlin, de inut de o Companie
pentru transporturi maritime grele din Oslo, Norve-
gia. Dup repara ii, care au durat 14 luni, distrug to-
41
www.ingepo.ro
rul a revenit în portul de sta ionare, Norfolk, Virginia.
În anul 2003, a revenit în misiune în Oceanul Atlan-
tic, în cadrul Grupului de lupt
Enterprise, se înapoiaz în por-
tul de origine, Norfolk pe 27 mai
2004, în anul 2005, particip la
exerci iul BALTOPS 05 în Ma-
rea Baltic , iar în anul 2006 este
redislocat în Orientul Mijlociu,
prima dat dup atacul efectuat
asupra sa în anul 2000.
USS Cole face parte din clasa
de distrug toare Arleigh Burke,
are un deplasament de 6.900 de
tone (nava propriu-zis ) i 9.000
de tone dotat i încadrat pen-
tru lupt , are o lungime de 155
m, l ime de 20 m, pescajul de
9,40 m, este propulsat de patru
turbine cu gaz General Electric
LM 2500 - 30 având o putere de
100.000 C.P. Viteza de deplasa-
te maxim este de 56 km/h, are o autonomie de
8.100 km, la o deplasare cu viteza de croazier de
37 km/h. Echipajul este format din 33 de ofi eri, 38
mai trii i subofi eri i 210 marinari.
Toate navele din aceast clas , sunt distrug toare
multi-rol, pot ac iona independent sau în cadrul unui
grup de lupt i sunt dotate pentru a lupta împotriva
altor nave maritime de suprafa sau submarine, a
mijloacelor aeriene sau rachetelor balistice, dar sunt
i purt toare de rachete balistice “Tomahawk”. Pen-
tru lansarea rachetelor proprii dispune de un sistem
de lansate vertical cu 96 de celule MK 41, sistem
Aegis DMO care are capacitatea de interceptare, su-
praveghere, urm rire i distrugere a rachetelor balis-
tice cu raz medie i mic de ac iune. Ca arme de
ap rare are un tun calibru 127 mm, dou sisteme de
protec ie CIWS (cu tunuri calibru 20 mm), dou tu-
nuri calibru 25 mm i dou sisteme de torpile MW3
cu 32 tuburi lans-torpile. Unele distrug toare au i
câte dou elicoptere, sau au rampe (modelele înc
ne modernizate) pentru alimentarea sau reînarmarea
elicopterelor pentru supraveghere maritim , SH -
60B/F. Aceast categorie de distrug toare este pri-
ma clasa dotat cu sistem de protec ie NBC, sunt
construite din o el, zonele vitale fiind protejate cu pe-
re i dubli din o el, iar în zona rachetelor are blindaj
din Kevlar ( cam 70 tone la fiecare distrug tor).
Prezentat de Cornel VAIDA
www.ingepo.ro Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni 20 Aprilie 2015

Apari ii editoriale, studii, materiale noi

apte teme fundamentale pentru România 2014 mediul academic, dar i spectrul politic, fiind un bun
Autori: Dan DUNGACIU indicator al stadiului analizei în societatea româneas-
a celor apte teme fundamentale abordate”.
Vasile IUGA
Lucrarea este structurat pe baza a apte te-
Marius STOIAN
me importante i ofer analize referitoare la temele
Editura: RAO 2014 cu poten ial de a reconfigura modelul globaliz rii i
“S strângi laolalt 59 de semn turi grele ale vie ii impactul acestuia asupra societ ii române ti: Euro-
publice din România anului 2014, din domenii profe- pa la r scruce, Moldova ante portas. Reunificarea
sionale atât de diferite, de extrac ii culturale i socia- prin integrare sau integrare prin reunificare? Româ-
le diverse, cu simpatii politice adeseori divergente, nia în noua er digital , Revolu iile “no face, no
este o performan în sine, într-o lume româneasc name, no number”, Economie. Securitatea energeti-
în care tran eele sunt atât de adânci încât nu se mai i reindustrializarea României, Mecanismele gri-
resc, uneori, nici m car combatan ii. i performan- pate ale politicii române ti, “Dumnezeu î i ia revan-
a trebuie consemnat ca atare, dincolo de calitatea a”. Resurec ii i provoc ri religioase postseculare în
în sine a semn turilor. Paginile strânse între coper i- contexte (geo)politice seculare. Cazul Ortodoxiei.
le acestui volum impun tor reflect spiritul unui dia- Volumul mai cuprine o prefa : Elita româneasc
log care se deruleaz de ani buni în cadrul întâlnirilor fa în fa cu lumea. Între fracturile interne i provo-
Clubului România, din a c ruia ini iativ a i ap rut rile globale (Dan Dungaciu) i Postfa : românia
aceast lucrare”, a declarat Dan Dungaciu. fa în fa cu provoc rile secolului XXI (Vasile Iuga).
“Proiectul de fa este o platform de dialog. În Ro- Volumul se încheie cu microbiografiile celor 59 de
mânia se discut mult, dar se dialogheaz pu in (...) autori.
Entuziasmul cu care cei 59 de autori au îmbr at,
Prezentat de Cornel VAIDA
înc de la început proiectul, este d tor de speran-
. Probabil c entuziasmul acesta
provine i din nevoia real resim it de
mul i membri ai societ ii române ti de
a contribui la o dezbatere de substan
în spa iul public asupra viitorului rii.
sura în care proiectul a fost de suc-
ces se va vedea în func ie de dezbate-
rea pe care o va declan a”, afirm Va-
sile Iuga.
În cuvântul s u de la lansarea c ii,
cel de al treilea coordonator, Marius
Stoian spunea: “De i volumul s-a coa-
gulat într-un interval extrem de scurt,
de numai câteva luni, el este de fapt
rodul existen ei unei platforme de real
dialog care s-a consolidat în cadrul
Clubului România de-a lungul ultimilor
3 ani. Cartea se dore te a fi o invita ie
la aprofundarea dialogului, la multipli-
carea ideilor, m sura succesului de-
mersului urmând s fie dat de num -
rul i calitatea dezbaterilor i a propu-
nerilor de solu ii care vor fi generate
ulterior”.
George Cristian Maior, unul dintre
autori, dar i semnatarul “Cuvânt - îna-
inte” apreciaz c : “publicul int c ru-
ia i se adreseaz proiectul editorial
include societatea civil , în sens larg,

42
Pulsul Geostrategic, Nr.189, Luni, 20 Aprilie 2015 INGEPO Consulting

Corneliu PIVARIU - Director i Editor “PULSUL GEOSTRATEGIC” - fondat de Corneliu

Coordonator al Pulsului Geostrategic
Pre edinte-Director General INGEPO PIVARIU în anul 2007
Consulting Buletin bilunar bilingv, editat de
Autor al unor c i privind informa iile INGEPO Consulting - Bra ov
strategice, terorismul i situa ia din Irak,
al altor studii i articole pe probleme www.ingepo.ro; Tel: +4-0268 47 00 70
J08/2898/2006, CUI RO19298677/2006
privind informa iile strategice i evolu ii geopolitice
actuale. Curs de securitate regional la Harvard
University - Kennedy School of Government. Mem- Director i Editor Coordonator: Corneliu PIVARIU -
bru al Institutului Interna ional de Studii Strategice - membru al IISS- Londra
Londra.
Editorial, Puncte de vedere: Corneliu PIVARIU
Dumitru CHICAN
Ambasador, profesor universitar,Actualitatea geostrategic mondial : Mihaiu
Director pentru Orientul Mijlociu la RG RIT, dr. Octavian DUMITRESCU
Pulsul Geostrategic
O întreag carier activ în diploma ia
Situa ia din Orientul Mijlociu: Corneliu PIVARIU,
româneasc , cu misiuni permanente în Dumitru CHICAN, Edmond CHICANI,
numeroase ri arabe. Alte misiuni ex- Evolu ii în zona extins a M rii Negre: dr. Dan
terne punctuale, ca emisar al efului
DUNGACIU, dr. Octavian DUMITRESCU, Vladimir
Statului Român. Unul dintre cei mai buni cunosc tori
ai limbii, culturii i lumii arabe din România. Autor a SOCOR
numeroase lucr ri i traduceri în i din limba arab ,
publicate în ar i str in tate. Una din ultimele sale Orizont Economic: Vladimir SOCOR,
i, ap rut în Emiratele Arabe Unite, a fost decla- Corneliu PIVARIU, Nicolae PREDA
rat cea mai bun apari ie editorial a Târgului Inter-
na ional de carte de la Sharjah i a anului 2008. Serviciile de informa ii i probleme de securitate:
Mihaiu M RG RIT, Corneliu PIVARIU
Doctor Octavian DUMITRESCU Tehnologii i echipamente militare: Cornel VAIDA
Director pentru zona extins a M rii
Negre la Pulsul Geostrategic. Apari ii editoriale: Cornel VAIDA
Traduceri din/în limba englez : Prof. M lina
GHEORGHECI
Tehnoredactare: Ionu PARASCHIV
Cornel VAIDA
Director INGEPO Consulting Tiparul executat de: S.C. YOLANS S.R.L.. Bra ov
ISSN: 1843-701X
Coperta: Eurosatory 2014 ©www.ingepo.ro

ABONAMENTE (un an - 24 de numere)

Versiunea PDF prin e-mail = 954,80 RON/ 239,50 Euro/ 299,50 USD
Edi ia tip rit = 1.255,20 RON/314,00 Euro/ 390,00 USD
În pre ul abonamentului beneficia i gratuit de toate materialele suplimentare editate (Semnal, Comentarii, Su-
plimente i altele). Pre urile includ TVA, iar pentru edi ia tip rit i taxele de expedi ie prin curier rapid (în România),
Par-Avion în str in tate.
Abonamentele includ accesul la site-ul www.ingepo.ro unde pot fi g site toate numerele publicate, începând
cu Martie 2007 (peste 7.000 de pagini) i alte informa ii de interes.

Anun uri i publicitate în cadrul buletinului, pot fi inserate în spa iul disponibil , sau pe pagin /pagini separate.
Pentru detalii i eventuale alte condi ii rug m contacta i Departamentul marketing,
la tel. 0268-470076 sau e-mail: office@ingepo.ro.
Ne rezerv m dreptul de a nu da curs unor solicit ri care credem c nu corespund profilului acestui buletin.

Acest buletin nu poate fi multiplicat i reprodus f acordul scris al INGEPO Consulting. Este
permis folosirea unor materiale sau citate cu p strarea exactit ii i titlului original, precum i
cu men ionarea expres a sursei.
43
Opiniile exprimate în articole prezint punctul de vedere al autorilor, care î i asum deplina r s-
pundere asupra con inutului, i nu reflect în mod obligatoriu pe acelea ale INGEPO Consulting.
 Borysfen Intel

Pulsul Geostrategic a fost accesat, în ultima perioad , în aproape 100 de

ri (în ordinea num rului de acces ri): România, SUA, China, Australia, India, Tur-
cia, Spania, Iran, Siria, Israel, Rusia, Bangladesh, Germania, Moldova, Chile, Spa-
nia, Austria, Fran a, Marea Britanie, Georgia, Azerbaidjan, Camerun, Venezuela,
Argentina, Ucraina, Ungaria, Irlanda, Serbia, Armenia, Italia, Grecia, Liban, Qatar,
Polonia, Filipine, Indonezia i altele.
În România suntem accesa i în peste 40 de ora e.
Începând cu Decembrie 2010 PULSUL GEOSTRATEGIC
este înregistrat în catalogul interna ional
INDEX COPERNICUS JOURNAL MASTERS LIST