Acest articol se refera la istoria teritoriului Rom�niei de astazi.

Pentru istoria
rom�nilor, ca grup etnic, vede?i Istoria rom�nilor. �n articol se realizeaza doar o
sinteza a fiecarei perioade istorice; detalii �n articolele separate (vezi
legaturile �n cutia din dreapta).
Prin istoria Rom�niei se �n?elege, �n mod conven?ional, istoria regiunii geografice
rom�ne?ti precum ?i a popoarelor care au locuit-o ?i care, pe l�nga diferen?ele
culturale specifice ?i transformarile politice, au dotat-o cu o identitate
specifica, identitate care �n timp a condus la recunoa?terea Rom�niei drept subiect
istoric de sine statator. �ntr-o accep?iune mai restr�nsa, prin istoria Rom�niei se
�n?elege doar istoria statului unitar, adica istoria statului modern Rom�nia, a
Regatului Rom�niei ?i a formelor de organizare intermediare, precum ?i a
evenimentelor care au dus la formarea sa ca stat na?ional.

Cuprins [ascunde]
1 Preistorie ?i antichitate
2 Dacia
3 Romanizarea. Latinitatea limbii rom�ne
4 Formarea limbii rom�ne
5 Statele medievale rom�ne?ti
6 Na?terea Rom�niei ca na?iune
7 Razboiul de independen?a (1877-1878)
8 Societatea rom�neasca la mijlocul secolului al XIX-lea
9 Regatul Rom�niei
10 Rom�nia �n al Doilea Razboi Mondial
11 Rom�nia comunista
12 Rom�nia �ncep�nd cu 1989
13 Atlas istoric
14 Note
15 Bibliografie
16 Bibliografie suplimentara
17 Vezi ?i
18 Legaturi externe
Preistorie ?i antichitate[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Preistoria pe teritoriul Rom�niei.

� G�nditorul � de la Hamangia: 11 cm, Muzeul Na?ional de Istorie a Rom�niei.

Teritoriul de astazi al Rom�niei a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Pe baza
datelor de care dispun, speciali?tii apreciaza ca primele manifestari de via?a
omeneasca pe teritoriul Rom�niei dateaza de acum aproximativ 40.000 de ani. Epoca
pietrei este bine reprezentata �n descoperiri arheologice pe tot cuprinsul ?arii.
Se cuvine men?ionata ceramica din aria culturii neolitice Cucuteni, care a
constituit apogeul civiliza?iei �nainte de venirea triburilor indo-europene. Peste
triburile de agricultori sedentari de la sf�r?itul neoliticului, au venit triburi
de pastori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene.[1]

Ipoteza prezen?ei hominizilor pe pam�ntul rom�nesc este sprijinita de unele

descoperiri de pe Valea D�rjovului, unde s-au gasit de cur�nd unelte de prund ?i a?
chii taioase lucrate din cremene. La D�rjov s-au gasit ?i c�teva topora?e de m�na
lucrate din bolovani de silex ?i cuar?it, prin tehnica de cioplire bifaciala,
caracteristica culturii abbevilliene.[2]

La mijlocul mileniului al VII-lea �.Hr. �n SE Europei societatea omeneasca cuno?tea

profunde transformari. Un nou mod de via?a aducea achizi?ii fundamentale pentru
civiliza?ia europeana: agricultura, arhitectura, me?te?uguri, practici funerare.
Unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale noii societa?i �l reprezinta apari?
ia plasticii concretizata �ntr-o diversitate de statuete antropomorfe ?i zoomorfe.
Acestea sunt probabil materializari ale unei complexe vie?i spirituale, ale
sacrului.[3] Astfel, pe teritoriul Rom�niei s-au gasit urme ale unor civiliza?ii
vechi, printre care ?i Hamangia. Aceasta a fost o cultura a neoliticului mijlociu
din Balcani a carei evolu?ie se plaseaza �n a doua jumatate a mileniului VI �.Hr.
Ea s-a dezvoltat �n Dobrogea, sud-estul Munteniei ?i nord-estul Bulgariei, fiind
originara din nord-estul Mediteranei ?i apar?in�nd unui curent cultural care
cuprinde ?i culturile Vinca, Dude?ti ?i Karanovo.[4] Simboluri ale acestei culturi
sunt G�nditorii descoperi?i �n 1956 de Nicolae Hartuchi, �ntr-o necropola de la
Cernavoda se afla acum �n Muzeul Na?ional de Istorie a Rom�niei.[5]

O alta dovada care atesta faptul ca teritoriul actual al Rom�niei era locuit �nca
din preistorie este �n �Pe?tera cu Oase�. Aceasta pe?tera este un sistem de 12
galerii carstice, situat �n sistemul carstic al Vaii Mini?ului, �n apropiere de
ora?ul Anina.[6] Aici s-au descoperit, �n 2002, cele mai vechi rama?i?e din Europa
ale omului modern. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numi?i de cercetatori
�Oase 1�, �Oase 2� ?i �Oase 3�), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau
40.500 folosind date calibrate.[7]

Dacia