"Ipoteza alternativa" in testarea statistica de semnificatie:

1. nu poate exprima o egalitate intre parametrii a doua populatii -

2. este afirmatia pe care o dorim confirmata (ca "adevarata")*
3. se bazeaza pe respingerea ca implauzibila a "ipotezei nule"
4. este o egalitate, exprimata in aceiasi termeni ca si ipoteza nula

"Valoarea p" in cazul unui test de bonitate (goodness-of-fit):

1. este interpretata ca risc al obtinerii unor date teoretice necorespunzatoare
2. trebuie sa fie "mica", apropiata de 0, pentru a putea accepta ca datele observate,
experimentale, confirma teoria
3. este un numar mai mare decat numarul gradelor de libertate
4. este obtinuta in Excel cu functia CHITEST, dupa efectuarea unor calcule preliminare*

? Testarea statistica de semnificatie, clasica:

1. confirma adevarul oricarui tip de afirmatii, facute de catre oricine este un expert
2. presupune alegerea subiectiva a unui nivel de semnificatie, pe baza caruia se calculeaza pragul
de separare
3. presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, cea care va fi respinsa *
4. presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, care nu poate exprima o egalitate -

Variabilele aleatoare sunt numite astfel deoarece:

1. au intotdeauna valorile 1, 2, 3, 4, 5 sau 6
2. au valori ce nu pot fi prognozate cu certitudine, dar distributia valorilor este cunoscuta*
3. au comportament haotic, imprevizibil chiar si pentru specialisti
4. au comportament haotic, imprevizibil chiar si pentru specialisti
5. sunt distribuite normal in familia variabilelor biologice care afecteaza fiecare specie in parte
6. valorile lor sunt legate de rezultate ale aruncarilor unor zaruri perfect echilibrate

In testarea statistica de semnificatie, nivelul de semnificatie este probabilitatea:

1. de a face o eroare de tipul al II-lea
2. de a lua o decizie corecta
3. de a nu respinge ipoteza nula
4. de a face o eroare de tipul I -
5. de a respinge ipoteza nula*

Intr-un interval de incredere 90% :

1. media esantionului este continuta cu siguranta *
2. se afla proportiile estimate pe baza a 95% dintre esantioanele posibile
3. valoarea "reala" a parametrului se afla intotdeauna in afara intervalului
4. se afla mediile estimate pe baza a 95% dintre esantioanele posibile

?In biostatistica, variabilele:

1. de tip numeric sunt reprezentate bine de catre caracteristici ale indivizilor populatiei
2. sunt notate obligatoriu prin litere mari sau prin cuvinte ce incep prin caracterul '$'
3. reprezinta caracteristici studiate ale indivizilor populatiei si au valori ce pot diferi de la individ
la individ
4. sunt multi-dimensionale si au obligatoriu valori ne-numerice*
5. au distributii aproximativ normale, chiar daca valorile lor sunt negative

?In experimentele biologice ce sunt denumite multinomiale:

1. se acorda denumiri multiple fiecarei observatii efectuate asupra indivizilor esantionului
2. probabilitatea ca o observatie sa fie clasata intr-o categorie oarecare se modifica aleator de la o
observatie la alta
3. fixam anterior experimentului numarul K de clase de indivizi ai populatiei, apoi extragem un
esantion din fiecare clasa
4. sunt cunoscute probabilitatile de a clasa o observatie oarecare in cele K categorii, iar aceste
probabilitati nu se modifica de la o observatie la alta *
5. se iau în consideratie o infinitate de observatii, fiecare depinde de cea anterioara si
influenteaza cea care urmeaza

O distributie normala:
1. este determinata de doi parametri, numiti "medie teoretica" si "varianta teoretica"-
2. are o densitate de probabilitate sub forma de "clopot Gauss"(graficul are forma de clopot si se
numeste clopotul lui Gauss) -
3. are ca valori posibile numerele reale
4. este implementata in Excel prin functia NORMDIST*

? Un box-and-whisker-plot poate fi creat pe baza:

1. medianei, cuartilelor si extremelor*
2. valorilor aberante din seria de date
3. mediei, abaterii standard si extremelor -
4. histogramei frecventelor relative

O distributie hi-patrat:
1. are "media teoretica" egala cu 0
2. este simetrica in jurul originii
3. este implementata in Excel prin functia CHISQUARE(CHIDIST)
4. are ca valori posibile doar numerele pozitive*

In regresia liniara multipla se studiaza legatura intre:

1. variabilele de discriminare si date
2. date si variabilele predictor
3. variabile independente si predictori
4. variabilele predictor si raspuns*
5. parametri, variabilele de grupare si date

? In testarea statistica de semnificatie, nivelul de semnificatie este probabilitatea:

unei decizii corecte
1. de a nu respinge ipoteza nula
2. de a face o eroare de tipul al II-lea*
3. unei decizii eronate in caz ca ipoteza nula este, totusi, adevarata -
Pentru a descrie "sintetic" un ansamblu de date numerice (provenite dintr-un esantion extras din
populatia studiata):
1. in EpiInfo se iau rezultatele comenzii MEANS -
2. in Excel se creaza o diagrama de tipul box-and-whisker-plot
3. in Excel se utilizeaza functiile AVERAGE si STDEV, eventual MEDIAN si QUARTILE
4. in EpiInfo se transforma logaritmic datele, apoi se da comanda MECI

O distributie hi-patrat:
1. este determinata de un singur parametru
2. este simetrica in jurul originii
3. este implementata in Excel prin functia CHIDIST*
4. are ca valori posibile doar numerele negative

Analiza variantei (cunoscuta si prin apelativul ANOVA):

1. poate fi utilizata si la comparatia intre doua straturi ale unei populatii, in conditiile in care al
treilea strat este neutralizat
2. nu face altceva decat sa discrimineze intre proportiile care indica incidente ale unor maladii
generalizate
3. este o generalizare a testului Student pentru mai mult de doua populatii (sau straturi), prin care
se poate confirma faptul ce populatiile (straturile) difera intre ele*
4. este utilizata pentru comparatii intre eficacitatile mai multor medicamente administrate la
indivizi din grupe de varsta diferite -
5. determina variantele populatiilor pe baza multiplelor date obtinute din esantioane analizate in
momente succesive de timp*

?Testul hi-patrat se poate aplica pentru validarea afirmatiei:

1. debutul poliarticular, inscris la circa 40% dintre bolnavii de poliartrita juvenila, este mai
frecvent la femei
2. scaderea secretiei salivare in sindromul Sjogren se exprima prin senzatia de gura uscata
3. tratamentul sindromului Sjogren impune o igiena foarte riguroasa cu alimentatie bogata in
lichide
4. debutul sistemic al poliartritei juvenile se produce in egala masura la ambele sexe
5. cauza lupusului eritematos sistemic este necunoscuta

Despre testarea statistica de semnificatie se poate afirma ca:

1. este o metoda de confirmare a adevarului unor afirmatii particulare, confirmare care se
bazeaza pe respingerea "ipotezei nule"*
2. se aplica discriminatoriu indivizilor din esantionul considerat, dar da uneori rezultate
implauzibile sau chiar eronate
3. este o metoda destructiva, indivizii din esantion fiind distrusi in urma experimentelor
4. consta in evaluarea subiectiva a esantionului, dupa ce a fost fixat un nivel de semnificatie
obiectiv
5. nu poate fi aplicata in studiile biologice intrucat logica clasica nu o confirma ca regula de
inferenta valida
Variabilele aleatoare Bernoulli:
1. sunt cele mai simple variabile aleatoare discrete
2. sunt determinate de doar un singur parametru
3. au doar doua valori posibile, interpretate ca "succes" si "esec"*
4. au cel putin trei valori posibile, dintre care una este o probabilitate

Functia TTEST din Excel, folosita pentru compararea mediilor a doua seturi de date numerice,
are patru argumente. Acestea reprezinta:(Array1,Array2,Tayls,Type):
1. domeniul in care au fost depuse datele, gradul de reprezentativitate a esantionului, tipul de
uni/bi-lateralitate
2. paritatea datelor din prima serie, paritatea datelor din a doua serie, parametrul de lateralitate,
nivelul de semnificatie*
3. valoarea p asociata ipotezei alternative ce trebuie sa fie validata de catre seturile de date, cele
doua seturi de date, gradul de reprezentativitate a esantionului
4. cele doua domenii in care sunt depuse seriile de date, lateralitatea si tipul
5. domeniul in care gasim prima serie de date, domeniul in care se afla a doua serie de date,
nivelul de semnificatie si tipul comparatiei

Distributiile normale, care apar in legatura cu multe populatii biologice "mari":

1. au - ca variabile aleatoare - media egala cu "media teoretica", varianta egala cu "varianta
teoretica", iar calculele legate de ele sunt implementate in Excel in functia NORMDIST*
2. au "varianta teoretica" negativa indiferent de valorile mediei teoretice si ale medianei
3. au ca valori posibile doar numerele pozitive,media lor este egala cu mediana iar varianta este 0
4. sunt implementate, atat in Excel cat si in EpiInfo, prin functia DISTNORM, cu doua
argumente, ce reprezinta media si varianta
5. sunt caracterizate pe deplin de valorile a doi parametri reali, numiti "media teoretica" si
"varianta teoretica"

Testarea statistica de semnificatie, clasica:

1. confirma adevarul oricarui tip de afirmatii, facute de catre oricine este un expert
2. presupune alegerea subiectiva a unui nivel de semnificatie, pe baza caruia se calculeaza pragul
de separare
3. presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, cea care va fi respinsa
4. presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, care nu poate exprima o egalitate*

In experimentele biologice ce sunt denumite multinomiale:(teste de bonitate)

1. se acorda denumiri multiple fiecarei observatii efectuate asupra indivizilor esantionului
2. probabilitatea ca o observatie sa fie clasata intr-o categorie oarecare se modifica aleator de la o
observatie la alta
3. fixam anterior experimentului numarul K de clase de indivizi ai populatiei, apoi extragem un
esantion din fiecare clasa*
4. sunt cunoscute probabilitatile de a clasa o observatie oarecare in cele K categorii, iar aceste
probabilitati nu se modifica de la o observatie la alta
5. se iau în consideratie o infinitate de observatii, fiecare depinde de cea anterioara si
influenteaza cea care urmeaza
In regresia liniara multipla se studiaza legatura intre:
1. variabilele de discriminare si date
2. date si variabilele predictor
3. variabile independente si predictori
4. variabilele predictor si raspuns*
5. parametri, variabilele de grupare si date

Pentru a descrie "sintetic" un ansamblu de date numerice (provenite dintr-un esantion extras din
populatia studiata):
1. in EpiInfo se iau rezultatele comenzii MEANS
2. in Excel se creaza o diagrama de tipul box-and-whisker-plot
3. in Excel se utilizeaza functiile AVERAGE si STDEV, eventual MEDIAN si QUARTILE
4. in EpiInfo se transforma logaritmic datele, apoi se da comanda MECI

"Ipoteza alternativa" in testarea statistica de semnificatie:

1. nu poate exprima o egalitate intre parametrii a doua populatii
2. este afirmatia pe care o dorim confirmata (ca "adevarata") *
3. se bazeaza pe respingerea ca implauzibila a "ipotezei nule"
4. este o egalitate, exprimata in aceiasi termeni ca si ipoteza nula

"Valoarea p" in cazul unui test de bonitate (goodness-of-fit):

• este interpretata ca risc al obtinerii unor date teoretice necorespunzatoare
• trebuie sa fie "mica", apropiata de 0, pentru a putea accepta ca datele observate, experimentale,
confirma teoria
• este un numar mai mare decat numarul gradelor de libertate
• este obtinuta in Excel cu functia CHITEST, dupa efectuarea unor calcule preliminare*

Testarea statistica de semnificatie, clasica:

• confirma adevarul oricarui tip de afirmatii, facute de catre oricine este un expert
• presupune alegerea subiectiva a unui nivel de semnificatie, pe baza caruia se calculeaza pragul
de separare
• presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, cea care va fi respinsa
• presupune precizarea de la inceput a ipotezei alternative, care nu poate exprima o egalitate*

Variabilele aleatoare sunt numite astfel deoarece:

• au intotdeauna valorile 1, 2, 3, 4, 5 sau 6
• au valori ce nu pot fi prognozate cu certitudine, dar distributia valorilor este cunoscuta *
• au comportament haotic, imprevizibil chiar si pentru specialisti
• sunt distribuite normal in familia variabilelor biologice care afecteaza fiecare specie in parte
• valorile lor sunt legate de rezultate ale aruncarilor unor zaruri perfect echilibrate

In testarea statistica de semnificatie, nivelul de semnificatie este probabilitatea:

1. de a face o eroare de tipul al II-lea
2. de a lua o decizie corecta
3. de a nu respinge ipoteza nula
4. de a face o eroare de tipul I -
5. de a respinge ipoteza nula *

Intr-un interval de incredere 90% :

1. media esantionului este continuta cu siguranta *
2. se afla proportiile estimate pe baza a 95% dintre esantioanele posibile
3. valoarea "reala" a parametrului se afla intotdeauna in afara intervalului
4. se afla mediile estimate pe baza a 95% dintre esantioanele posibile

?In biostatistica, variabilele:

de tip numeric sunt reprezentate bine de catre caracteristici ale indivizilor populatiei
sunt notate obligatoriu prin litere mari sau prin cuvinte ce incep prin caracterul '$'
reprezinta caracteristici studiate ale indivizilor populatiei si au valori ce pot diferi de la individ la
individ
sunt multi-dimensionale si au obligatoriu valori ne-numerice -
au distributii aproximativ normale, chiar daca valorile lor sunt negative

In experimentele biologice ce sunt denumite multinomiale:

se acorda denumiri multiple fiecarei observatii efectuate asupra indivizilor esantionului
probabilitatea ca o observatie sa fie clasata intr-o categorie oarecare se modifica aleator de la o
observatie la alta
fixam anterior experimentului numarul K de clase de indivizi ai populatiei, apoi extragem un
esantion din fiecare clasa
sunt cunoscute probabilitatile de a clasa o observatie oarecare in cele K categorii, iar aceste
probabilitati nu se modifica de la o observatie la alta*
se iau în consideratie o infinitate de observatii, fiecare depinde de cea anterioara si influenteaza
cea care urmeaza

Variabilele aleatoare pot fi de urmatoarele tipuri: (1-dimensionale, discrete, continue, multi-

dimensionale):
Discrete*
Previzibile
Continue*
Studiabile

O distributie normala: este o curbă sub formă de clopot, cu următoarele proprietăţi:

Aria totală de sub curbă este egală cu 1 *
Este simetrică în jurul mediei *
Cozile ei se întind la infinit, nu ating niciodată planul orizontal
este determinata de doi parametri, numiti "medie teoretica" si "varianta teoretica"
are o densitate de probabilitate sub forma de "clopot Gauss"
are ca valori posibile numerele reale
este implementata in Excel prin functia NORMDIST*

?Un box-and-whisker-plot poate fi creat pe baza:

medianei, cuartilelor si extremelor*
valorilor aberante din seria de date
mediei, abaterii standard si extremelor
histogramei frecventelor relative

O distributie hi-patrat:
are "media teoretica" egala cu 0
este simetrica in jurul originii
este implementata in Excel prin functia CHISQUARE
are ca valori posibile doar numerele pozitive*

In regresia liniara multipla se studiaza legatura intre:

variabilele de discriminare si date
date si variabilele predictor
variabile independente si predictori
variabilele predictor si raspuns*
parametri, variabilele de grupare si date

?In testarea statistica de semnificatie, nivelul de semnificatie este probabilitatea:

unei decizii corecte
de a nu respinge ipoteza nula
de a face o eroare de tipul al II-lea
unei decizii eronate in caz ca ipoteza nula este, totusi, adevarata*

Culegerea datelor presupune folosirea:

obligatorie a datelor numerice (de exemplu prin inlocuirea valorilor "M", "F" prin 0, 1)
formularelor de introducere de date in EpiInfo
valorilor terminate cu $
tabelelor indivizi x caracteristici pe foi de calcul Excel*

?Pentru a descrie "sintetic" un ansamblu de date numerice (provenite dintr-un esantion extras din
populatia studiata):
in EpiInfo se iau rezultatele comenzii MEANS
in Excel se creaza o diagrama de tipul box-and-whisker-plot
in Excel se utilizeaza functiile AVERAGE si STDEV, eventual MEDIAN si QUARTILE
in EpiInfo se transforma logaritmic datele, apoi se da comanda MECI

O distributie hi-patrat:
este determinata de un singur parametru
este simetrica in jurul originii
este implementata in Excel prin functia CHIDIST*
are ca valori posibile doar numerele negative

Analiza variantei (cunoscuta si prin apelativul ANOVA):

poate fi utilizata si la comparatia intre doua straturi ale unei populatii, in conditiile in care al
treilea strat este neutralizat
nu face altceva decat sa discrimineze intre proportiile care indica incidente ale unor maladii
generalizate
este o generalizare a testului Student pentru mai mult de doua populatii (sau straturi), prin care se
poate confirma faptul ce populatiile (straturile) difera intre ele*
este utilizata pentru comparatii intre eficacitatile mai multor medicamente administrate la
indivizi din grupe de varsta diferite
determina variantele populatiilor pe baza multiplelor date obtinute din esantioane analizate in
momente succesive de timp

Testul hi-patrat se poate aplica pentru validarea afirmatiei:

debutul poliarticular, inscris la circa 40% dintre bolnavii de poliartrita juvenila, este mai frecvent
la femei
scaderea secretiei salivare in sindromul Sjogren se exprima prin senzatia de gura uscata
tratamentul sindromului Sjogren impune o igiena foarte riguroasa cu alimentatie bogata in
lichide
debutul sistemic al poliartritei juvenile se produce in egala masura la ambele sexe
cauza lupusului eritematos sistemic este necunoscuta

Pentru a calcula varsta unui pacient, atunci cand i se cunoaste data nasterii - in EpiInfo se
folosesc functiile:
DAYS si SYSTEMDATE*
YEAR si TODAY varsta=DAYS(data_nast, SYSTEMDATE)/365. varsta=YEARS(data_nast,
SYSTEMDATE).
YEARS si SYSTEMDATEAVERAGE si STDEV

Despre testarea statistica de semnificatie se poate afirma ca:

este o metoda de confirmare a adevarului unor afirmatii particulare, confirmare care se bazeaza
pe respingerea "ipotezei nule"*
se aplica discriminatoriu indivizilor din esantionul considerat, dar da uneori rezultate
implauzibile sau chiar eronate
este o metoda destructiva, indivizii din esantion fiind distrusi in urma experimentelor
consta in evaluarea subiectiva a esantionului, dupa ce a fost fixat un nivel de semnificatie
obiectiv
nu poate fi aplicata in studiile biologice intrucat logica clasica nu o confirma ca regula de
inferenta valida

Variabilele aleatoare Bernoulli:

sunt cele mai simple variabile aleatoare discrete
sunt determinate de doar un singur parametru
au doar doua valori posibile, interpretate ca "succes" si "esec"*
au cel putin trei valori posibile, dintre care una este o probabilitate

Statistica X2, introdusa de catre Karl Pearson:

poate fi interpretata ca o distanta intre datele observate, experimentale si cele teoretice
este de fapt o distanta Euclidiana
are o distributie aproximativ hi-patrat
are o distributie hi-patrat*
Functia TTEST din Excel, folosita pentru compararea mediilor a doua seturi de date numerice,
are patru argumente. Acestea reprezinta:
domeniul in care au fost depuse datele, gradul de reprezentativitate a esantionului, tipul de
uni/bi-lateralitate
paritatea datelor din prima serie, paritatea datelor din a doua serie, parametrul de lateralitate,
nivelul de semnificatie*
valoarea p asociata ipotezei alternative ce trebuie sa fie validata de catre seturile de date, cele
doua seturi de date, gradul de reprezentativitate a esantionului
cele doua domenii in care sunt depuse seriile de date, lateralitatea si tipul
domeniul in care gasim prima serie de date, domeniul in care se afla a doua serie de date, nivelul
de semnificatie si tipul comparatiei

Distributiile normale, care apar in legatura cu multe populatii biologice "mari":

au - ca variabile aleatoare - media egala cu "media teoretica", varianta egala cu "varianta
teoretica", iar calculele legate de ele sunt implementate in Excel in functia NORMDIST*
au "varianta teoretica" negativa indiferent de valorile mediei teoretice si ale medianei
au ca valori posibile doar numerele pozitive, media lor este egala cu mediana iar varianta este 0
sunt implementate, atat in Excel cat si in EpiInfo, prin functia DISTNORM, cu doua argumente,
ce reprezinta media si varianta

Statistica X2, introdusa de catre Karl Pearson:

a) poate fi interpretata ca o distanta intre datele observate (experimentale) si cele teoretice
b) este de fapt o distanta Euclidiana intre doua seturi de date
c) are o distributie aproximativ hi-patrat
d) pentru "numere mari" are o distributie de tip Student

"Ipoteza alternativa" in testarea de semnificatie statistica:

a) nu poate exprima o egalitate intre parametrii a doua populatii-
b) este afirmatia pe care o dorim confirmata (ca "adevarata")*
c) este confirmata prin respingerea ca implauzibila a "ipotezei nule"-
d) exprima echivalenta a doua valori, obtinute din doua esantioane distincte

???In testarea de semnificatie statistica, nivelul de semnificatie este probabilitatea:

a) unei decizii corecte, luate de catre decident in cunostinta de cauza
b) de a nu putea respinge ipoteza nula pe baza datelor obtinute din esantion
c) de a face o "eroare de tipul al II-lea"*
d) unei decizii eronate (in caz ca ipoteza nula este, totusi, adevarata)**

"Ipoteza nula" in testarea de semnificatie statistica:

a) consta in evaluarea subiectiva a esantionului
b) este afirmatia pe care o dorim confirmata (ca "adevarata")
c) este confirmata prin respingerea categorica a "ipotezei alternative"
d) este o egalitate, exprimata in aceiasi termeni ca si ipoteza alternativa*
Testarea de semnificatie statistica:
a) este o metoda de confirmare a adevarului unor afirmatii particulare
b) se aplica discriminatoriu indivizilor din esantionul considerat
c) se bazeaza pe respingerea "ipotezei nule", ca implauzibila*
d) consta in evaluarea subiectiva a esantionului

Confirmarea normalitatii unor date observate se poate face:

a) printr-un test de bonitate (goodness-of-fit test)*
b) printr-un test de semnificatie statistica
c) prin observarea unei diagrame de tipul quantile-quantile-plot
d) prin enuntarea unei ipoteze adecvate

?Statisticile inferentiale sunt formule prin care se efectueaza calcule cu datele dintr-un esantion,
iar rezultatul serveste in inferente (logice) privind populatia studiata. Identificati statistici
inferentiale:
a) formulele utilizate in testele t pereche
b) formulele utilizate in testele Student nepereche, cazul heteroskedastic
c) formula utilizata in testul Fisher-Snedecor
d) formula X2 a lui Pearson

"Valoarea p" in cazul unui test de bonitate (goodness-of-fit test):

a) este interpretata ca risc al obtinerii unor date teoretice necorespunzatoare
b) trebuie sa fie "mica", apropiata de 0(apropiate de 1), pentru a putea accepta ca datele
observate, experimentale, confirma teoria
c) este un numar mai mare decat numarul gradelor de libertate
d) este obtinuta in Excel cu functia CHITEST, dupa efectuarea unor calcule preliminare*

ANOVA:
a) este o generalizare a testului Student pentru mai mult de doua populatii*
b) este utilizata pentru comparatii intre proportii ce indica incidente ale unor maladii
c) poate fi utilizata si la comparatia intre doua populatii, la nivelul mediilor
d) determina variantele populatiilor pe baza datelor obtinute din esantioane

Indicati parametrii in formula y = a + b*x + e, folosita in regresia liniara:

a) b
b) e
c) a
d) x*

In regresia liniara multipla se studiaza legatura intre:

a) date si variabilele de discriminare
b) date si variabilele predictor
c) parametri, variabilele de grupare si date
d) variabilele predictor si raspuns*

Functia TTEST din Excel, folosita pentru compararea mediilor a doua seturi de date numerice,
are patru argumente. Acestea reprezinta:
a) domeniul in care gasim prima serie de date, domeniul in care se afla a doua serie de date,
nivelul de semnificatie si tipul comparatiei
b) domeniile in care au fost depuse datele, gradul de reprezentativitate al esantionului, tipul de
(uni/bi-)lateralitate
c) paritatea datelor din prima serie, paritatea datelor din a doua serie, parametrul de lateralitate,
nivelul de semnificatie*
d) cele doua domenii in care sunt depuse seriile de date, lateralitatea si tipul

Regresia logistica:
a) este folosita pentru a analiza relatia intre o variabila predictor (cu valori numerice) si o
variabila dependenta de tip Boolean
b) se efectueaza in Epi Info cu ajutorul comenzii Logistic Regression din modulul Analyze Data*
c) poate servi la estimarea probabilitatii de supravietuirii unui pacient supus unei doze de
medicament in concentratie prescrisa
d) este utilizata in evaluarea comparativa a eficacitatii aceluiasi tratament aplicat la doi pacienti
de varste diferite

In analiza supravietuirii pacientilor supusi unui anumit tratament:

a) se traseaza curba de supravietuire, momentul initial fiind considerat momentul inceperii (sau
incheierii) tratamentului pentru toti pacientii
b) se poate folosi comanda Kaplan-Meier Survival din modulul Analyze Data al aplicatiei Epi
Info*
c) se tine seama de doua tipuri de observatii cenzurate
d) incheiem studiul imediat ce toti pacientii supusi tratamentului au decedat

Identificati afirmatii pentru confirmarea carora se poate folosi testul Student:

a) in urma tratamentului, situatia pacientilor se imbunatateste (tendinta generala de evolutie a
unui pacient spitalizat este pozitiva)
b) comportarea fata de tratament a pacientilor din doua grupuri (de varsta) nu difera sensibil
c) pacientii tratati cu medicament se vindeca mai repede decat cei tratati cu placebo*
d) eficacitatea medicamentului nou este aproximativ egala cu cea a medicamentului clasic

?Comanda Linear Regression din modulul Analyze Data al aplicatiei Epi Info ofera:
a) coeficientii formulei ce exprima relatia (liniara) - obtinuta aplicand metoda regresiei - intre
variabilele predictor si o singura variabila "rezultat"
b) coeficientii formulei ce exprima relatia (liniara) - obtinuta aplicand metoda regresiei - intre
mai multe variabile "rezultat" si singura variabila predictor
c) coeficientul de deteminatie multipla, ale carui valori ar trebui sa fie apropiate de 1 pentru a
face prognoze "credibile" pe baza formulei obtinute
d) intervalele de incredere 95% pentru valorile variabilei predictor

Pentru a putea folosi in prognoze viitoare o formula obtinuta prin regresie liniara, este necesar
ca:
a) sa avem un coeficient de determinatie foarte bun
b) valorile p atasate coeficientilor din formula sa fie foarte mici-
c) reziduurile sa fie distribuite (aproximativ) normal
d) dreapta de regresie sa aiba panta pozitiva

?Pentru a evalua o populatie, exploatand date numerice obtinute dintr-un esantion, se recomanda
a se examina:
a) media si abaterea standard de esantion *
b) media si varianta de esantion -
c) cele trei cuartile ale datelor obtinute
d) abaterea intre media teoretica si media de esantion

Pentru a evalua comparativ doua populatii, exploatand date calitative (de tipul da/nu) obtinute
din esantioane, se recomanda a se examina:
a) media si abaterea standard de esantion *
b) cele trei cuartile ale datelor obtinute
c) abaterea intre media teoretica si media de esantion
d) abaterea intre proportiile cazurilor favorabile

Pentru a evalua comparativ doua populatii, exploatand date numerice obtinute din esantioane, se
recomanda:
a) a se examina mediile si abaterile standard de esantion
b) a se grupa datele in doua categorii majore, urmand apoi efectuarea unui test hi-patrat *
c) a se efectua un test Student
d) a se aprecia abaterile intre media teoretica a fiecarei populatii si media de esantion

Identificati categorii de analize statistice care sunt utilizate in publicatiile periodice medicale:
a) tabele de contingenta si teste de semnificatie
b) analiza supravietuirii si regresie logistica
c) analiza variantei si teste Student *
d) analiza clasificarii variabilelor si cazurilor

Testul hi-patrat este:

a) un test de semnificatie statistica*
b) o metoda de estimare a probabilitatii de supravietuire
c) un test de bonitate (goodness-of-fit)
d) un caz particular al analizei variantei (ANOVA)

Pentru a se obtine intervalul de incredere 95% pentru medie, pe baza datelor extrase dintr-un
esantion, se exploateaza:
a) media de esantion
b) media teoretica a populatiei *
c) abaterea standard de esantion
d) mediana de esantion

Coeficientul 1.96, care apare in formula intervalului de incredere 95% pentru medii, provine din
exploatarea cunostintelor teoretice despre:
a) distributiile Student (t)
b) distributia hi patrat cu 95 de grade de libertate
c) abaterile standard de esantion *
d) distributia normala standard

Legatura de dependenta liniara intre doua variabile numerice, evaluata pe baza datelor obtinute
dintr-un esantion, poate fi confirmata/infirmata cu Excel:
a) prin exploatarea functiei CORREL, cu doua argumente *
b) prin plasarea datelor pe doua foi de calcul diferite
c) prin intocmirea unei diagrame X-Y (prin puncte) si exploatarea optiunii de inserare a liniei de
tendinta
d) prin sortarea descrescatoare a valorilor uneia dintre seriile de date

Comanda Frequencies din modulul Analysis al aplicatiei Epi Info se aplica unui camp (in care au
fost introduse valori ale unei variabile). Ea are ca efect afisarea:
a) frecventelor absolute ale valorilor *
b) frecventelor relative ale valorilor
c) frecventelor relative cumulate
d) intervalului de incredere 95% pentru fiecare frecventa relativa

Comanda Means din modulul Analysis al aplicatiei Epi Info se aplica unui camp (in care au fost
introduse valori ale unei variabile numerice). Ea are ca efect afisarea:
a) frecventelor absolute si frecventelor relative ale valorilor
b) mediei, medianei si modului valorilor inregistrate *
c) frecventelor relative cumulate
d) intervalului de incredere 95% pentru fiecare frecventa relativa

Comanda Tables din modulul Analysis al aplicatiei Epi Info se aplica unei perechi de variabile
calitative. Ea are ca efect afisarea:
a) indicatorilor statistici de centrare (media, mediana)
b) valorii p rezultate in urma aplicarii unui test hi patrat
c) indicatorilor statistici de imprastiere (abaterea standard, intervalul inter-cuartile)
d) tabelului de contingenta*

Caseta de dialog "Table Designer" se afiseaza de cate aplicatia FoxPro in aumite situatii (de
exemplu in urma unei comenzi MODIFY STRUCTURE). In ea se cere precizarea:
a) tipului datelor stocate in fiecare camp
b) numarului maxim de caractere rezervate pentru fiecare camp
c) numarului de zecimal, in cazul campurilor de tip Numeric
d) numelui fisierului-tabel de date (fara precizarea extensiei)*

Dorim sa adaugam unui tabel de date FoxPro campul denumit "Rezultate de laborator".
a) va fi necesar ca, in prealabil, sa ordonam alfabetic campurile tabelului
b) vom alege "Numeric" ca tip al campului, din motive evidente
c) vom putea folosi comanda ADD FIELD TO TABLE*
d) nu este posibil, deoarece in numele campului apar spatii albe
Lucrand cu o baza de date FoxPro, la un moment dat a fost observata aparitia fisierului
AGENDA.BAK. Acesta a fost creat deoarece:
a) a fost modificata structura tabelului de date AGENDA.DBF*
b) au fost eliminate cateva inregistrari din fisierul AGENDA.DBF
c) au fost introduse cateva inregistrari noi in fisierul-tabel de date AGENDA.DBF
d) a fost o incercare nereusita de transfer al datelor din tabelul AGENDA.DBF, prin
copiere/lipire, catre aplicatia Excel

Presupunem ca folosim o baza de date FoxPro si, in cadrul ei, intalnim tabelul AGENDA.DBF.
Daca incercam reordonarea inregistrarilor:
a) in urma sortarii, dupa criteriul ales, ordinea inregistrarilor va fi alterata iremediabil
b) prin indexare am putea obtine un fisier cu extensia CDX, al carui nume va trebui specificat
c) prin indexare s-ar putea obtine un fisier cu extensia IDX, al carui nume NU va trebui
specificat
d) prin sortare se va crea un nou fisier-tabel de date, al carui nume va trebui specificat*

Intr-un tabel FoxPro, ce contine datele pacientilor, a fost creat un camp "VINDECAT" de tip
logic. Care expresie identifica inregistrarile tabelului ce corespund pacientilor vindecati?
a) VINDECAT="da"
b) VINDECAT=.t.
c) Vindecat = "Yes"
d) vindecat=.T.*

O interogare intr-o baza de date FoxPro:

a) va fi salvata intr-un fisier cu extensia INT
b) poate fi creata si controlata prin fereastra speciala Query Designer*
c) are ca efect crearea automata de fisiere cu extensia CDX
d) poate fi obtinuta incepand cu o comanda CREATE QUERY

Un formular intr-o baza de date FoxPro:

a) poate fi obtinut incepand cu o comanda CREATE FORM*
b) este stocat intr-un fisier cu extensia SCX
c) este controlat cu usurinta prin fereastra speciala Form Wizard
d) este creat pentru selectarea unor date din tabelele de date, in scopul imprimarii lor pe hartie

Identificati obiecte care pot face parte dintr-o baza de date FoxPro
a) machete de raportare, create cu comanda CREATE REPORT*
b) tabele de date, formate din inregistrari organizate in campuri
c) formulare de introducere a datelor, create cu comanda CREATE FORM*
d) relatii multe-la-multe intre doua tabele de date

Identificati tipuri de campuri care pot aparea in organizarea unui tabel de date FoxPro
a) macheta de raportare, de "latime" neprecizata
b) text (Character), de "latime" cel putin 256 caractere(latimea este de 254)
c) logice (cu valori True/False), de "latime" 5 caractere*
b) data calendaristica (zi-luna-an), de "latime" 8 caractere*