.

,
f
;', Dr. ing. CONSTANTINMINCIU
,
"
..

;
f
i
r ;
: '

r
Yr
~,
BROSAREA
! VOLUMUL
I
..

'

i
,
i

1 ~ \M~
IJ.Q 4 ~ ~~ ~ \Q...
;~ QN t:'lA..~~-~~ ~ <2.w.MC..1.g.A.Q. ~ 'e..
;;J (!~.Q,;g,.,,~.~~.-"'A~ ~. J.A ,,'~ .
e.(M.~o..A.ct~I\.A..~J". A..tJ o~
V.o':"'."'=I.Q.. a.)..c~4~:5=_~. .
)

Q ~A~""-~
[ +~"'t A9g'i
-Or

..,
,
I

f - -"'~-
! ~
; ~
{ EDITURA TEHNICA
f~:}
,,~ '[;... .
Bucuresti - 1989
7~
!'~'; :.
.-~
"

;~1
::4
:,,;-fc
 In aceastii lucrare sint abordate problemele legate de-
proiectarea, executia ~i exploatarea bro~elor, scule a~chie-
toare de mare productivitate..
Dupa ce sint prezentate pe SCUTt particularitAtile pro-
cedeului de prelucrare prin bro~are, suprafetele ce se pre-
lucreaza prin acest procedeu ~i schemele de a~chiere la
bro~are, urmeaza tratarea ~i rezolvarea problemelor legate'
de proiectarea bro~elor: proiectarea partilor componente,
determinarea fortelor de a~chiere, materialele folosite in
constructia lor ~i, in final, se indica un traseu de proiectare.
In continuare sint prezentate aspectele caracteristice
la proiectarea fiecarui tip de bro~a in functie de suprafata
prelucrata ~i de constr'uctia ei: bro~e pentru pre-lucrarea
suprafetelor interioare, exterioare, bro~e cu dinti aplicati,
bro~e circulare ~.a.' .
Capitolul urmator cuprinde aspectele principale legate
de tehnologia de executie a bro~~lor, dupa care, pe scurt,
sint date recomandari privind tehnologia de exploatare a
bro~elor.
In ultima parte a lucrarli se prezinta particularitatile
constru~ive ale ma~inilor de bro~at.
Lucrarea e$te adresata muncitorilor ~i tehnicienilor
care lucreaza in domeniul prelucrarilor prin a~chiere, stu-
dentilor de la facultatile cu profil tehnologic ~i mecanic,
precum ~i inginerilor tehnologi ~i mecanici.

Redactor: Ing. VICTORIA POPESCU

Tehnoredactor: GHEQRGHE DUMITRU

Desene: lOAN ZAMAN
Bun de tipar: 31.01.1989.Coli de tipar: 10.
C.Z.: 621.9.06
ISBN 973-31-0071-4
ISBN 973-31-0072-2
Tiparul executat sub com. 398/1988,
la Intreprinderea PoligraficA .,Cri'iana",
Oradea, str. L. SAIAjan nr. 105.
Republica SocialistA Romania

t3
 PREFATA
Nu se poate vorbi despre 0 dezvoltare cantitativa $i
calitativa a industriei, fara a dezvolta corespunzator con-
structia sculelor a$chietoare, a ma$inilor-unelte $i a forma
$i perfectiona speciali$ti capabili sa-$i insu$easca $i desa-
vir$easca cuno$tintele $tiintifice profesionale in pas cu cu-
ceririle tehnicii $i $tiintei actuale.
Este cazul sa amintim ca in tara noastra, $i :nu numai
La noi, cererea crescinda de scule a$chietoare a impus ca,
pe linga sectiile de scularie existente in fiecare unitate
productiva, sa se construiasca intreprinderi specializate in
acest domeniu, putindu-se afirma, $i practica 0 confirma,
ca proiectarea, tehnologia de executie $i tehnologia de ex-
ploatare a sculelor a$chietoare constituie probleme de viTi
in toate tarileindustrializate.
Aceste cerinte determina sarcini sporite in vederea re-
ducerii oricarui import $i impun folosirea integrala a po-
tentialului economic $i $tiintific autohton, a inteligentei
romdne$ti.
Pe aceasta linie se inscrie $i lucrarea de tapa, contri-
buind la rezolvarea multor probleme ridicate de proiecta-
rea, constructia, tehnologia de executie $i de exploatare a
acestei categorii de scule a$chietoare pe care 0 formeaza
bro$ele. .

Lucrarea este bazata pe cercetarile $i experienta acu-

mulata de speciali$tii romdni $i straini din domeniul pro-
iectarii $ilexploatarii sculelor a$chietoare.
Lucrarea se remarca prin numeroase tabele, scheme
grafice $i figuri, care pun la indemina proiectantilor $i
tehnologilor din intreprinderi un bogat material in spri-
jinul rezolvarii problemelor cu care se confrunta. De ase-
menea, lucrarea se adreseaza studentilor facultatilor teh-
nice de tehnologia constructiilor de ma$ini $i Ide mecanica.
Speram ca prin aportul la rezolvarea problemelor ri-
dicate de proiectarea, executarea $i exploatarea acestei ca-
tegorii importante de scule a$chietoare, care 0 formeaza
bro$ele, contribuim prin aceasta lucrare la efortul colectiv
al tuturor oamenilor muncii din tara noastra de sporire a
calitatii produselor $i productivitatii muncii $i de elimi-
nare a importului de scule a$chietoare.
AUTORUL
~7:i!~ ,;c;"'c':'
"

" . , CUPRINSUL ",c:'~; '"

Volumul I
Prefata """""""""'. 3

1. Procedeul de prelucrare prin bro~are .. . . . . .. 5

1.1. Bro~area """"'.' ,. 5
1.2. Suprafete prelucrate prin bro!i'are. . . . . . . .. 7
1.3. Scheme de a~chiere la bro!i'are """ . .. 8

2. proiectarea ~i constructia bro~elor . . . . . . . . ., 12

2.1. Clasificarea . bro~elor" """'" ... 12
2.2. Elementeconstructive~i de proiectare . . . . . . . 16
2.2.1. Coada bro~ei ,. .. 17
2.2.2.
Parteade a!i'chiere
. . . . . . . . . . . . 38
2.2.3.Parteade calibrare . . . . . . . . .
2.2.4. Par'tea de ghidare posterioara . . . .,
. ... . 62
66
2.2.5. Partea de prindere din spate. . . . . .. 67
2.2.6. Lungimea bro~ei . . . . . . . . " .. 69
2.2.7. Fortele de a~chiere la bro~are . . . . . . . 69
2.2.8. Conditii tehnice """"'. . .. 78
2;'4.9. Materiale folosite la executarea bro~elor . . . 80
2.2.10. Breviar pentr'u proiectarea bro!i'elor . . . . . 86
2.3.Dornuri de br~are . . . . . . . . . . . . . . 88
3. Constructii de bro~e ""' ,. . . . 92
3.1. Generalitati """"""" ...92
3.2.Bro!i'areasuprafetelorinterioarecilindrice . . . . . 96
3.2.1. Br~area dupa profil a suprafetelor cilindrice . 96
3.2.2. Bro~area dupa schema progresivA a suprnfetelor
cilindrice ,.. ...99
3.3. Br~area suprafetelor interioare poligonale . . . . . 105
3.3.1. Bro~area suprafetelor poligonale regulate. .. 106
3.3.2. Bro~area gaurilor dreptunghiulare . . . . . . 116
3.4. Br~ar'ea suprafetelor interioare canelate . . . . . . 119
3.4J. Bro~area canelurilor dreptunghiulare .,. 119
3.4.2. Bro~area canelurilor triunghiulare . . . . . . 133
3.4.3. Brb~area canelurilor evolventice . . . . . . . 140
3.4.4. Bro~area canelurilor elicoidale "" . . . 148
3.5. Br~area canalelor de panA . . . .. . . . . . . . 150
3.6.Br~area gaurilor adinci . . . . . . . . . . . .
154
3.6.1. Bro~area gaurilor' adinci de diametru mic . . . 155
3.6.2. Bro!?area gaurilor adinci de diametru mare. . 157
Bibliografie 159

4
 -

1. PROCEDEUL DE PRELUCRARE
PRIN BRO~ARE

Br09area, ca procedeu de generare prin a9chiere a

suprafetelor, a aparut relativ tirziu in comparatie-cu alte
procedee (strunjirea, rabotarea, frezarea 9.a.). Se consi-
dera ca an de na~tere pentru acest procedeu anu11882, an
in care a fast brevetata prima ma~ina de bro~at.

:.'1.1. BRO$AREA
- Bro~area repr~zinta un procedeu de prelucrare prill
a~chiere a suprafetelor interioare sau exterioare, profilate
Sail neprofilate, pentru cazul prelucrarii in productii de
serie mare ~i de masa, intr-o caIitate a prelucrarii cores-
punzatoare operatiilQr de finisare. Prelucrarea se face pe
0 ma~ina-unealta numita ma$ina de bro$at, cu ajutorul
unei scule a~chietoarenumita bro$a.

~:~
;O?"

Din fig. 1.1. rezulta caracteristicile principale ale pro-

cedeului de prelucrare prin bro9are ~i citeva dintre carac-
teristicile sculei a~chietoare.
5
 B~a este 0 scula a~chietoare cu mai multi dinti aflati
la distan1ia de un pas ~i pozitionati until fata de altul, pe
directia adaosului de prelucrare, la distanta az - numita
suprainaltare pe dinte. Dimensiunea az reprezinta marimea
avansului care se realizeaza in acest caz prill constructia
sculei a~chietoare ~i nu pe cale cinematica.
Procedeul face parte din categoria modurilor de ge-
nerare cu generatoareamaterializata.
Pentru generare este suficienta numai mi~carea prin-
cipala de a~chiere V04,avansul realizindu-se prill pozitio-
narea cu rota ~ a dintilor bro~ei. In general, mi~carea
principala de a~chiere, de viteza V04'este rectilinie, mai
rar de rotatie. Datorita acestui mod de generare, ma~ina
de bro~t este foarte simpla ~i ieftina, lipsindu-i lantul ci-
nematic de avans. In schimb, bro~a este relativ complexa,
difiC;il de realizat ~i scumpa in comparatie cu alte scule
a~chietoare.
Din aceste motive, bro~area se folose~te numai in ca-
zul prelucrarilor pentru productii de serie mare ~i de masa,
cazuri in care folosirea unei scule ~chietoare scumpa se
amortizeaza pe numarul mare de piese prelucrate.
Finisarea ~i calibrarea suprafetei prelucrate se face
de dinti~ cu suprainaltare redusa, respectiv fara supra-
inal1iare(fig. 1.1.).
Bro~rea este until dintre cele mai productive proce-
dee de prelucrare prill a~chiere. Datorita modului de ge-
nerare, se asigura, atit 0 calitate a suprafetelor, cit ~i 0
precizie dimensionala ~i de forma ce corespund prelucra-
rilor de finisare (rugozitatea suprafetelor bro~ate in lix.ni-
tele 0,2. . . 0,8 tLm ~i clasa de precizie in limitele 1... 4).
Cu aceasta ocazie trebuie aratat ca, prin bro~are, folosind
bro~e de netezire ~i tasare, se pot imbunatati ~i proprieta-
tile mecanice ale stratului superficial al suprafetei pre-
lucrate.
Dintre dezavantajele relative ale procedeului, in afara
complexitatii ~i costului ridicat al sculei a~chietoare, se
mai poate remarca dezvoltarea unor forte de a~chiere care
ating valori foarte ridicate (103. .. 105 daN). De asemenea,
trebuie amintit ca, pentru ascutirea bro~ei, sint necesare
m~ini speciale de ascutit.
6
 1.2. SUPRAFE'fE PRELUCRATE PRIN BRO~ARE

Prin bro-,?arese poate prelucra 0 varietate foarte mare

de suprafete exterioare sau interioare, plane sau profilate,
cu directoare rectilinii, circulare sau elicoidale.

~~~~~ ~~~2~~ ~~~!L~~ I~~~L~~~3

~~~~~~~ ~~~:~~~
~~2~

~ A $ ~-

$$, ~
$ GG
Fig. 1.2.

In fig. 1.2. sint aratate profilele citorva tipuri de su-

prafete interioare sau ex:terioare care pot fi prelucrate prin
bro!?are. In general, generatoarele acestor supra fete sint
complexe !?i formate din combinarea unor linii simple:
segmente de dreapta, arce de cerc ~i arce de evolvente..
Dupa cum se va vedea, genera to area suprafetei de pre-
ltIcrat va influenta asupra schemei de a!?chiere !?i implicit
asupra constructiei bro!?ei. '

7
 1.3. SCHEME DE A~CHIERE LA BRO~ARE

Din punctul de vedere al schemelor de a~chiere, adica

al modului de impart ire a adaosului de prelucrare ~i suc-
cesiunea indepartarii lui; bro~area poate fi de trei feluri:
bro~area dupa profil, bro~area prill generare ~i bro~area
progresiva. A.ceste scheme de a~chiere \for influenta, atit
constructia bro~ei, cit ~i asupra procesu~ui de a~chiere.

Amox~If\. AInn I 4,n-l

't' l7
z
+
~
~~~~~~~~i§~~d
II mT
-. °z p"

~~~~ '~ ~'\~~~ 1

G b C
Fig. 1.3.

Schemele de bro~are sint diferentiate dupa directia

suprainaltarii pe dinte rata de directia adaosului de pre-
lucrare ~i, pentru exemplificare, in fig. 1.3, sint schema-
tizate cele trei variante, alegindu-se pentru fiecare caz in
parte doua profiluri de suprafete prelucrate prill bro~are:
until inchis (0 gaura poligonala) ~i unu~ deschis.
a) Bro~area dupa profil se realiz;eaz"adupa schemaQe
a~chiere schematic reprezentata in fig. 1.3,a. De remar-
cat ca suprainaltarea pe dinte a: are ~d~rectianormala pe
linia de profil (generatoarea)a suprafetei de prelucrat (are
directia gradientului la suprafata de generat). Aceasta
caracteristica.face ca dintii bro~ei $a aibcl profilul asema~
nator (omotetic) cu linia de profil a suprafetei de prelu~
8
~at. motiv pentru care !?i s:~~~:1 corespun-
zator "dupa profit". Pentru aceasta schema de bro~are,
latimea b a a!?chiei,ce corespunde conturului de bro!?at,
"
I va fi relativ mare. Din acest motiv, pentru ca fortele de
~chiere sa nu depa~easca anumite limite impuse de re-
zistenta bro~ei !?i de posibilitatile m~inii de bro!?at, la
brol?area dupa profil este necesar ca grosimea a~chiei
ce corespunde suprainalt;arii pe dinte sa fie relativ mica.
Marimea suprainalt;arii este cuprinsa in limitele 0,02...
0,05 mm (valori m~d.i.i).
Aceste particularitati ale bro!?arii dupa profil deter-
mina urmatoarele dezavantaje:
- grosimea a~chiei foarte mica atrage dupa sine
cre!?terea apasarii specifice p (dupa legea politropica
p=K a. ), ceea ce corespunde crel?terii fortelor de a!?-
-II

chi ere !?iuzarea prematura a dintelui bro!?ei;

- grosimea a!?chiei a: foarte mica devine compara-
hila ca ordin de marime cu raza p de ascufjire (bontire) a
tail?ului, apropiere care se accentueaza cu cre!?terea uzu-
rii tai!?ului, ceea ce face ca a!?chierea .5a ge produca in
conditii defavorabile (zone cu unghi de degajare nega-
tiv); exista chiar pericolul de a nu se mai produce 0 a!?-
chiere, ci 0 tasare a materialului; din aceste cauze, cresc
nejustificat fortele de a!?chiere, uzura pronuntata a tai-
~urilor !?i chiar ruperea brol?ei;
- grosimea mica de a!?chie inseamna numar mare
de dinti a!?chietori ai bro~ei, deci inseamna bro~a de di-
mensiuni mari;
- latimea mare a a!?chiei inseamna dificultati la in-
'fa~urarea a!?chiei in golul dintre dintii bro!;>ei,precum ~i
pericolul de aparitie a autovibratiilor.
Aceasta schema de bro!?are are !?i un avantaj: deter-
mina 0 constructie de bro!?a relativ simpla.
b) Bro~area prin generare, schematic reprezentata in
fig. 1.3, b, corespunde unei scheme de a~chiere la care
suprainaltarea pe dinte a: se realizeaza pe directia adao-
sului de prelucrare maxim. In general, ~i in acest caz,
se a!?chiaza cu grosimi de a~ehie mici ~i IAtimi mari,
numai ca, spre deosebire de schema dupa profil, latimea
a!?chiei se mic~oreaza cu apropierea de suprafata finala.
9
De remarcat ca tai~urile secundare ale dintilor genereaza
profilul suprafetei, motiv pentru care schema se nume~te
prin genera're.
in general, aceasta schema de a~chiere are acele~i
avantaje !;'i dezavantaje ca !;'i bro!;'areadupa profil.
c) Bro~area progresiva, schematic reprezentata in
fig. 1.3,c, corespundeunei scheme de a!;'chierela care su-
praincalzire.1 pe dinte se realizeaza pe 0 .directie perpen-
diculara pe directia adaosului de prelucrare maxim.
Se poate spline ca daca, in primele doua cazuri, su-
prainaltarea pe dinte juca rolul avansului de adincime t,
in acest caz ea joaca rolul unui avans generator s.
Din acest motiv, tai!;'urile principale se gasesc pe par-
tile laterale !;'i cele secundare siht dispuse pe conturul
liniei de profil al suprafetei. Pentru 0 mai buna intele-
gere a acestei scheme de a!;'chiere, in fig. 1.4, ea este exem;'
plificata !;'i pentru cazurile unei suprafete cilindrice !;'i al

_
unei suprafete plane.
Pentru aceastaschema de bro~are,latimea a~chiei are
valori mici (1 . . . 2 mm), astfel ca suprainaltareape dinte
poate ajunge la valori mari (0,2... 0,8 mm). Din acest
motiv, apasareaspecifica pare valori mici.
Bro!;'a. construita dupa aceasta schema de bro!;'are
va avea un riumar mic de dinti, forte de a~chiere relativ
mici, dar va aveadez-
Oz avantajul unei con;-
~~
---
az- -- ~
structii dificil dedinte
alizat, fiecare re-
al bro$ei avind forma
si dimensiunile dife-
~ite de ale celorlalti
b dinti.
0 Din punctul 'de
vedere al apasarii
specifice p, care va
Fig. 1.4. influenta ~i marimea
fortelor de a!;'chiere
~i uzura tai~ului, cele trei scheme de ~chiere se situeaza
ca in fig. 1.5: primele doua se afla in domeniul valorilor
mari, iar cea progresiva in zQna valorilor mici.
10
 Alegerea variantei schemei de a~chiere, prin care se
va influenta asupra constructiei bro~ei, se face tinind
seama de avantajele ~i dezavantajele aratate. Un factor
esential il constituie forma suprafetei de prelucrat.

p1 fli'

Fig. 1.5. frJ,rdrt'tT

~ogreslva

tlr

Se incheie aceasta discutie remarcind ca, indilerent

de schema de bro~are aleasa, ultima parte a bro!?ei (fini-
sarea !?i calibrarea) genereaza prin schema dupa profil.

.fiL.;co.;;
. ,,~":-ii
\, ';c;:qtl