3.7.

BRO-5AREA SUPRAFETELOR PLANE

Bro~ele pentru prelucrarea suprafetelor plane fac
parte dintr-o grupa mai mare a bro~elor pentru prelucra-
rea suprafetelor exterioare.
Semifabricatul poate avea suprafata bruta rezultata
din turnare sau forjare., sau poate fi prelucrata prin a~-
chiere (rabotare, frezare sau chiar bro~are). In functie de
aceasta,se determina ~i adaosul de prelucrare, precum ~i
schema de bro~are.
In practica tehnologica, pentru prelucrarea suprafe-
telor plane, s-au impus schemel.e de bro~aI'e dupa profil
~i progresiva, ultima realizata in mai multe variante.
In general, prelucrarea cu bro$e dupa profil se folo-
se~te pentru semifabricatele prelucrate initial prin a~-
chiere. In acest caz, adaosul de prelucrare este relativ mic
~i bro~a rezulta de lungime acceptabila. Are dezavantajul
ca uzura dintilor bro~ei este neuniforma, primii dinti uzin-
du-se mai mult decit ceilalti.
Schema de bro$are progresiva este folosita ~i pentru
bro~area semifabricatelor initial prelucrate' prin a~chiere
~i pentru cazul celor brute turnate sau forjate. Este 0
schema de bro~are recomandabila in cazul adaosurilor de
prelucrare relativ mari. Are avantajul ca toti dintii se
uzeazauniform. Are dezavantajul unei executii ~i ascutiri
preten~ioase.
3.7.1.BRO-5EPLANE DupA PROFIL

Schema de bro~are dupa profil este reprezentata in

fig. 3.1,c.
Constructiv, bro~a plana dupa profil rezulta din
fig. 3.41. .
Suprainaltarea pe dinte az se alege corespunzator ma~
terialului de prelucrat (tabelul 2.12): pentru otel, az=
=0,03 . . . 0,15 rom, pentru fanta, az=0,05 . . . 0,2 rom, pen-
tru aluminiu ~i aliajele sale, az=0,05 . . . 0,08 rom, iar pen-
tru branz, alama, az=0,6 . . .0,15 rom.
Partea de a~chiere a bro~ei este formata din dinti de
degro~are ~i din'\i de finisare. Dintii de finisare au 0 su-
prainaltare mic~orata fata de cei de degro~are; dar nu sub
5
0,02 mm. La bro~area suprafetelor ramase direct din tur-
nare, se recomanda ca primii dinti sa aiba 0 suprainaltare
spre limita superioara a domeniului, dupa care suprainal-
tarea pentru ceilalti dinti revine la valoarea norIrtala re~
comandata.

~T~j'~~'~
Olntl de OS"c/Jle/'l' '"'"
Olntl de collbrul"!' - 'L, -
nA
1.. A". "n.
- ~
~

R-T-L-l-1 """ I ~ ,~ ~
l. m" B.~A m, /,
$
1,
N-N

~
s iX

::T

L
Fig. 3.41.

Dintii a~chietori, pentru latimi de bro~at mai mari de

8.. . 10 mm, se prevad cu canale pentru fragmentarea a~-
chiilor. Forma ~i dimensiunile acestorarezulta din fig. 3.41.
Canalele sint a~ezatein ~icana, distanta dintre ele, bc=
=6 . . . 8 mm, iar cele extreme nu trebuie sa se aile la 0
distanta mai mica de 2... 2,5 m'm de marginile laterale.
Partea de a~chiere se continua cu 4 . . . 8 dinti de ca-
librare, fara suprainaltare ~i fara canale de fragmentare
a a!?chiilor.
Profilul ~i dimensiuniie dintilor rezuita din fig. 3.41
~i din recomandarile generaie date in cap. 2.
Forta de a!?chieretotaia Fz se caicuieaza cu reiatia:
F z=C~ze b zsimkykIDsin <I),
in care coeficientii ~i marimiie din reiatie au fost expli-
cate in cap. 2.
Pentru uniformizarea reiativa a forteior de a~chiere,
dintii bro~ei se executa inclinati cu unghiui 11.=90-<1).
6
 .
Pentru ca forta Fy=Fz tg I. sa nu ajunga la valori relativ
mari ~i care sa solicite din lateral bro~a, ghidajele ~i ac-
~ionarea principala a ma~inii de bro~at, unghiul de incli-
nare I. se alege =10°. . .20°. Pentru bro~ele de bro~at cu
b <10. . . 12 rom, din~ii bro~ei nu se inclina (1.=0), iar
pentru bro~ele cu la~imi b>50 mm, cind exista~i posibi-
litati tehnologice, din~ii bro~ei au 0 dubla inclinare (con-
structie cu dinti in V ca in fig. 3.17, b).
Constructia cu dintii inclina~i are dezavantajul ca lun-
ge~te bro~a.
Unghiul de degajare 'Y (in sec~iunea normala N-N)
(fig. 3.41) se alege corespunzaltor valorilor recomaqdate in
tab. 2.15, ceva mai mare decit in cazul bro~elor care pre-
lucreaza suprafete interioare.
Unghiul de a~ezare IX se alege, de asemenea, cu valori
mai mari decit in cazul broselor de interior: 1X=2°... 10°,
pentru dintii a~chietori, mergind pina la 8°... 10° daca
bro~a are posibilitatea de reglare la cota 'in dispozitivul
de prindere, iar pentru dintii de calibrare, IXc=l°.. .1°30'.
Datorita inclinarii din~ilor cu unghiul I., unghiurile
'Y ~i IX in sectiunea axiala se modifica corespunzator re-
latiilor:
tg 'Yax=tg 'Y COgI. ~i tg lXax=tg IXcas I.,
dar cum 'I. este relativ mic, modificarea introdusa este de
ordinul a 15'...20', ceea ce este nesemnificativ.
Latimea B a bro~ei Be alege mai mare Ctl 2. . . 8 mm
fata de latimea piesei: B=b+(2 . . . 8) mm,
Inal~imea H a corpului prizmatic al bro~ei sealege
constructiv H =(2. . . 3) p.
Celelalte elemente dimensionale se calculeaza sau se
aleg corespunzator recomandarilor din cap. 2.
;
3.7.2.BRO-5EPLANE PROGRESIVE

Bro~area suprafetelor plane dupa schema de a~chiere

progresiva se utilizeaza in cazul adaoselor de prelucrare
relativ mare ~i in cazul in care suprafata initiala este ne-
prelucrata ra'masa din turnare sau forjare. Trebuie facuta
observa~ia ca se prelucreaza dupa schema progresiva nu-
7
mai adaosul de degro~are Ad, cel de finisare (At) fiind a~-
chiat cu dinti de finisare care prelucreaza dupa profiJ
(Ad=7/8 A; Aj=)/8 A).
In fig. 3.42 sint reprezentate citeva moduri de mate-
rializare a schemei de bro~are progresiva la prelucrarea

tE:~~~i
suprafetelor plane.
3 ? 123
Z ..:-
" -,'{,.
~ " """1"1,,
c' '"
,
.. .,.

.
~
r~tb iJ
"'" ;/ - ~ '""

. Qo:

t 113
t~~'JJ'~~~
Qa .'121 ~l ',I
2\--1-72~ ~

~ [~/:///~~J ~"'f ~ ~

b C
Fig. 3.42.

Adaosul de degro$are Ad este impartit in citeva adaose

partiale AI, A2..., fiecare dintre ele fiind a~chiate cu
dinti avind suprainaltarea laterala az orientata perpendi-
cular pe adaosul Ad, dintii neavind suprainaltarea pe di-
recti a acestui adaos. 0 prima grupa de dinf;i elimina adao-
suI Ai! u~eaza 0 grupa asemanatoare ca forma, dar de-
calata cu adaosul A2 ~.a.m.d.
In fig. 3.42, a este reprezentata 0 schema de a~chiere,
la care primul dinte sparge un canal de adincime Ai ce
este laf;it de urmatorii dinf;i, prelucrarea incepind de la
centru caire exterior.
In fig. 3..42, b prelucrarea. incepe d~ la exterior ca-
tre interior. "" "',
Schema din fig. 3.42, c este asemanatoare cu cele-
lalte doua, numai ca dintii sint de forma trapezoidala.
Pe baza acestor scheme s-au realizat numeroase va-
riante constructive, citeva fiind des crise mai jOg.
Se mai face observatia ca prelucrarea suprafetelor
plane prin schema de bro~are progresiva a dat cele mai
8
bune rezultate in cazul pieselor din fonta chiar in stare
turnata (in cazul materialelor care dati a~chii de rupere).
a) 0' prima constructie de bro~e progresiva plana este
schematic reprezentata in fig. 3.43. Schf!ma de bro~are
dupa care genereaza este cea reprezentata in fig. 3.42, b.
Constructia este simpla, pe placa de baza 1 sint fixate
bro~ele de -degro~are 2 ~i partea de cctlibrare 3. A~chierea
dupa aceasta schema de bro~are face posibila utilizarea
unei scule de constructie foarte simpla, fara suprainaltare
constructiva, suprainaltarea rezultind din pozitionarea in-
clinata a ei pe placa de baza cu unghiul 't.

A-A
".
,;; ':1:

8-8

-~
1"~'-'~
,{)
~ b
Fig. 3.43.

In fig. 3.43, a este reprezentata numai ultima parte

a bro~ei plane, partea care contine bro~ele de degro~are2
repetindu-se corespunzator numarului de adaose partiale
At, Az. .. in care a fast Impartit adaosul total de degro-
~are Ad.
9
C:
111.~::I:ctarea acestui tip de bro~a trebuie sa se tina
seama ca inclinarea cu unghiul 't' a corpului bro~elor de
degro~are modifica geometria partii active. Astfel, unghiu-
rile de degajare Y ~i de ~~ezare (X functionale se modifica
fata de cele constructive Yc ~i (Xcdupa relatiile (fig. 3..43,b):
Y=;Jc+'t; (X~(Xc-'t.
Unghiul de inclinare" 't se alege construdtiv in limi-
tele 't'=4°. . . 6°. Unghiurile functionale Y !?i (X se aleg co-
respunzator recomandarilor fa'cute in capitolul 2, iar cele
constructive se vcr calcula corespunzator celor doua re-
latii de mai sus.
Unghiul 't' este legat !?i de marimile suprainaltarii az
~i pasului p: az=p sin 'to
Din aceasta relatie, daca suprainaltarea laterala se
alege az=0,2 . . . 1 rom (pe un dinte !?i pe 0 latura), cunos-
cindu-se ~i unghiul 't, se determina pasul p. In functie de
el se determina celelalte elemente ale profilului dintilor:
s, g, h ~.a. Golul dintre dinti se verifica la conditia de um-
plere, astfel ca marimile az, p, h trebuie corelate astfel
incit. sa se verifice in final ~i conditia de umplere.
Adaosul d~ degro!?are Ad se imparte in adaose par-
tiale A1, A2 . . . de ordinul a 0,6 . . 1,2mm.
~

In se'CtiuneaN-N (fig. 3.43) rezulta forma dintelui de

degro~are. Se remarca constructia cu fateta f=0,8...
1,5 mm a tai~ului secundar, urmata de 0 muchie secun-
dara orientata sub unghiul )(1=2°. . . 3°.
Pentru evacuarea u~oara a a!?chiilor catre zona libera
a bro!?ei,dintii a~chietori se pot inclina cu unghiul de in-
clinare A=15°... 20°, a~a cum este reprezentat in deta-
liul C din fig. 3.43. Unghiul de inclinare constructiv Ac
va fi AC=IA-",-'t.
Se recomanda ca, la prelucrarea pieselor din fonta
fara crusta din turnare, sa se mareasca suprainaltarea
laterala azfata de valorile date mai sus.
Pentru restul calculelor de proiectare, se folosesc re-
comandarile din cap. 2.
b) 0 a doua constructie de bro~e progresiva a~chiaza
dupa schema din fig. 3.42, c, folosind dinti trapezoidali
cu unghiul la baza dintelui de 60° \[10] (fig. 3.44).
10
;~'~~?5~
.
 .
...
.
La inceput exista dinti a~chietori care sparg un canal
trapezoidal pina la fundul adaosului de prelucrare de de-
gro~are, dupa 0 schema de bro~are dupa profil, dupa care
res'tul suprafetei plane
estegenerata dupa sche-
ma de bro~are progre-
siva.
Latimea primilor
dinti de spargere este ~
de ordinul a 4 .. . . 8 rom,
cu suprainaltare radiala
de ordinul a 0,1...
0',2 rom. Suprainaltarea
laterala az este de ordi-
nul az=0,4 mm (pe din- Fig. 3.44.
te ~i pe 0 latura). " \.
Constructia este recomandata prelucrarii fontelor la
piesele cu suprafetele plane nedegro~ateprin ~chiere (fre-
zare, rabotare sail bro~are).
Celelalte elemente constructive se determina sail se
aleg corespunzator recomandarilor date in capitolul 2.
c) 0 a treia constructie, relativ mai noua decit pri-
mele dalla, prelucreaza dupa 0 schema cu dinti trapezoi-
dali modificata lata de varianta b). Schema de bro~are
rezulta din fig. 3.45, a ~i constructia grupelor de dinti din
fig. 3.45, b ~i c.
Adaosul de degro~areAd se imparte in subadaoseAt,
Az . . ., egale cu suprainaltarearadiala az, care sint a~-
chiate dupa schemade bro~are progresiva de grupe de cite
. 2 dinti (fig. 3.45, b) sau de cite 3 dinti (fig. 3.45, c) de
forma trapezoidala.
Ultimul dinte din grupa nu este trapezoidal, este de
latimea bro~ei, ~i are inaltimea mai mica cu 0,02...
0,04mm decit dintii trapezoidali. Unghiul de profil al tra-
pezului dintelui este de 45°.
Marimea adaosului At, Az... =az este cuprinsa in
limitele 0,15... 1 rom, in functie de materialul piesei ~i
de latimea de prelucrat, limitata de valorile fortelor de
a~chiere; valori mari pentru materiale fragile (fonte), care
se mic~oreazadaca suprafata este cu crusta dura ramasa
din turnare.

.- --- 11.
 Latimea tai;;ului trapezoidal b1 este astfel aleasa incit
sa nu fie nevoie de existenta canalelor de fragmentare a
a;;chiilor. Prill urmare, se alege b1=4 . . . 9 rom, in functie
de materialul de prelucrat ;;i de latimea B de bro;;at (mare
pentru materiale fragile care dau a;;chii de rupere).

'"'

~
" ,3-

f{-,'f' :::,'

/7
~
; i,\!, , !i
c ' j'

C
Fig. 3.45.

Nu.marul n de vlirfuri trapezoid ale se po ate deter-

mina cu relatia:
B
n=-,
qbj
daca q reprezinta numarul de dinti pe grupa de bro;;are
progresiva (q=2 Sal) 3 dinti).
Tai;;urile laterale ale dintilor trapezoidali are unghiuri
de a;;ezare laterale a.=1 °. . . 2°.
Diferenta de 0,02... 0,04 mm intre ultimul dinte ;;i
ceilalti dinti din grupa creeaza conditii foarte bulle de de-
gajare ;;i infa;;urare a a;;chiei.

12
 Ca ~i la celelalte bro~e progresive, golul dintre dinti
este mai mare decit la bro~ele care prelucreaza dupa pro-
fil sau prill generare, deoarece volumul a~chiei degajate
este foarte mare in comparatie cu celelalte,..5:.'!:zuri;
pasul
dintilor se calculeazacu relatia p=(2 . . . 4) V lp.
Partea de a~chierea bro~ei se continua cu 4 . . . 6 dinti
de finisare care prelucreaza dupa profil, dupa care ur-
meazapartea de calibrare.
~i acest tip de bro~a este recomandata pentru prelu-
crarea pieselor brute din fonta.
Celelalte elemente constr~ctive ~i de proiectare se vor
determina corespunzator recomandarilor facute in cap. 2.

3.7.3. FIXAREA BRO~ELOR PL~NE

La proiectarea corpului bro~ei, trebuie sa se tina seama
~i de modul de fixare a ei. .In general, bro~a, care este
formata din mai multe bucati, se monteaza intr-un dis-
pozitiv de prindere, care la rindul sau este fixat pe masa
ma~inii de bro~at.
In fig. 3.46 este reprezentat schematic un astfel de
dispozitiv de prindere a unei bro~e plane. Din constructia
acestui dispozitiv rezulta ~i functiunile pe care trebuie sa
Ie indeplineasca: fixarea bro~ei, posibilitatea de reglare,
preluarea eforturilor de a~chiere ~i prinderea pe masa
ma~inii de bro~at. '

Corpul bro~ei este construit sub forma de palla pen-

tru a putea fi fixata cu ajutorul unei pelle de fixare.
Aceasta palla fixeaza bro~a pe un reazem fix, solidar cu
placa de baza a dispozitivului, preluind, in felul acesta,
forta de a~chiereFII (fig. 3.46).
Forta principala de a~chiereFz este preluata de un
opritor construit sub forma unei pen~ incastrata in placa
de baza. Reglarea la cota dura reascu~iri se asigura cu
ajutorul unei pelle de reglare. Prinderea dispozitivului pe
masa ma~inii se face cu ajutorul unor ~uruburi, iar trans-
miterea eforturilor de a~chiereprill intermediul unor pelle
(opritori) nedesena~iin figura.
Functia de reglare a bro~ei (dupa reascutiri) se poate
realiza in doua variante, a caror constructie rezulta din
13
 , ~~~~!~;",:!:r:~;'i~1

'. I,' . ';'1'

,[ .
,

t..
~
~
~
'~
~.
(0
. ~ t.::

~
.

'1' ~
M M
. ~ .
~
tIC "" tIC
.~ ~ .-
'" '"
~ ~
~ ~
~ '~
~ §
t c..~

~~
.~ !:.:
.
~ ~
"<::j d

'~
~.

co:::
~
I;:x:j

J
'oJ -i...'J" "'"" .."""i-'J",," , ';,

}-i~~~~:r;~,)tJtl~{ :;'1,-:',-;~J'~;-~t:.~(:;:l
Je:r
fig. 3.47. Inclinarea penelor este foarte mica, de ordinul
1 : 30 sail 1 : 50.
IrI cazul broi;;elordupa profil, suprainaltarea pe dinte
poate fi obtinuta i;;i prill inclinarea corespunzatoarea bro-
!?ei (fig. 3.48). Broi;;a de degro~are se executa fara supra-
ft' ~'-=l::t8
cOC=a'c-8
Oz=p.tg 8

PO170 tit' "'[J!l/U/l'

Plato ~orf-brofo

inaltare constructiva, suprainaltarea rezultind din incli-

narea de unghi e cu ajutorul penei de reglare, rezultind
az=p tg e. Inclinarea de unghi e va modifica corespunza-
tor i;;i geometria functionala a broi;;ei (conform relatiilor
din figura), astfel ca la proiectare trebuie sa se tina seama
i;;i de acestemodificari.
In cazul prinderii bro!?elorpentru prelucrarea supra-
fetelor plane, exista 0 mare varietate de solutii construc-
tive, dar in toate cazurile trebuie sa se indeplineasca ace-
lea!?i functiuni, pentru care se folosesc !?uruburi, pelle,
bride !?i placi de baza. Citeva solutii constructive sint re-
prezentate in fig. 3.49.

3.8. BRO-5E PENTRU SUPRAFE'fE EXTERIOARE

Suprafetele exterioare sint suprafete cu generatoarele
compuse. In general, constructia bro~elo'r pentru aceste
suprafete este mai simpla decit a celor pentru interior,
deoarece, chiar daca profilul suprafetei exterioare este
complex, else descompunein portiuni de linii simple, u!?or
de generat prill bro~are. In felul acesta, rezulta 0 brOi;;a
compusa din mai multe broi;;e simple, mai rar executata
monobloc, mai des executata din bucatile corespunzatoare

15
I -~ ~ -
-
montate pe un corp comun. Fiecare din bro-5elecompo-
nente lucreaza dupa schema de bro-5arecorespunzatoare
suprafe~ei pecare 0 va prelucra, de aceea nu se poate
vorbi de 0 'sche:made bro-5areunica pentru toata bro-5a.
I

I~'
i-
~ b j~ .,.

c.
I
Fig, 3,49.

Calculele de proiectare se fac pentru fiecare bro-5a

componenta in parte. De remarcat ca, In aceste cazuri,
nu se poate vorbi de 0 bro-5a,ci de un dispozitiv de bro-
-5are.Din punctul de vedere al proiectarii bro-5elorpro-
priu-zise, problemele au fast deja abordate; In ~ele,ce ur-
meaza vor fi aratate citeva construc~ii de bro-5ecompuse,
pentru prelucrarea unor suprafe~e exterioare (desch~se).
Un prim exemplu, devenit clasic, 11constituie prelu-
crarea prin bro~are a capacului biel~i 'motoarelor cu ar~
dere interna (fig. 3.50, a), la care se .prelucreazaprin bro-
~are cele doua suprafe~e plane de separa1(ie~i suprafa~a
16
semicilindrica.Dispozitivulde bro,~
format din doua bro~e plane 2, care prelucreaza supra-
fetele plane de separatie, ~i bro~a cilindrica 3, montate
(fig :::~III~
pe placa de baza 1. Eforturile de a~chiere sint preluate
de reazemele 4 ~i 5. Bro~ele plane 2 sint fixate pe direc-
va laterala de palla centrala 7 cu dubla inclinare. Regla-
RTFr Rtn r~,
L-- XJ L-~ -J
u
1..t.;~~ ~ +-
.

3 f.f-6 H 2 8

.~.~_.I~I~.~~ 5 1 6 If 17 7
A-B-c-.D

E
H

b
Fig. 3.50.

rea la cotii a bro~elor plane se face cu cite 0 pana de re-

glarr- 8 acvonata de un ~urub de reglare (construcva din
fig. 3.47).
Pentru prelucrarea suprafetei semicilindrice, se folo-
se~te 0 bro~a.cilindrica 3, care este utilizata de doua ori:
la uzarea pe 0 parte semicilindrica, bro~a se rote~te cu
1800~i se utilizeaza cealalta parte. Pentru asigurarea unei
rigiditav suficiente, bro~a cilindrica se sprijina pe Un rea-
zero suplimentar aflat in zona centrala a ei, zona in care
2 - Bro~area.vol. u. I... 17
 dintii sint intrerupti. Prinderea bro.<;;eicilindrice se face
cu ~uruburi pe cele trei reazeme: until central 6 ~i doua
laterale9 ~i 10.
Bro~ele plane ~i bro~a cilindrica'
,
se proiecteaza ~i se
construiesc conform recC1ma:ndarilor fa cute moo,sus pen-
fru fiecaretip in parte. Ascutirea lor se faceseparat, dupa
care se monteaza ~i se regleaza in dispozitiv. -
Placa de baza 1 Se orienteaza pe masa ma~inii de bro-
~at printr-un canal longitudinal, iar efortul de a~chiere

"C

b
Fig. 3.51.

18: c
iI

este preluat printr-o pana ce intra in canalul transversal

al placii 1.
I Fixarea intregului dispozitiv pe masama~inii se face
cu ajutorul unor~uruburi de fixare. Pentru ridicare, placa
de baza este prevazuta cu doua ochiuri.
Prelucrarea. se face pe 0 ma~ina de bro~at verticala.
In fotografiile din fig. 3.51 sint aratate doua dispo-
zitive de bro~are cu care se prelucreaza toate suprafetele
active ale unui capac de biela. Sint prelucrate in serie cite
doua piese. Constructia din fig. 3.51, a seamana functio-
nal cu cea din fig. 3.50. Dispozitivul din fig. 3.51, b folo-
se~te numai pentru prelucrarea suprafetelor plane.
Un alt exemplu, devenit ~i el cunoscut 1[16],[9], il
constituie prelucrarea pr\n bro!?area suprafetelor active
ale rotorului de la broa~tele Yalle. Suprafata de bro~at
are dimensiuni relativ midi !?i cu 0 forma sinuoasa
(fig. 3.52, a). Din figura rezulta ~i modul in care a fast
impartit adaosul total de prelucrare pe zone convenabil
de a fi prelucrate prin bro~are. Astfel, adaasul de prelu-
crare a fast i'mpartit in !?asezone I, II. . . VI, fiecare pre-
lucrat prin bro$are dupa schema prin generare de cite 0
bro$a schematic reprezentata in fig. 3.52, b. Elementele
constructive ~i de proiectare ale bro!pelor rezulta din
fig. 3.52, c in care este aratat profilul dintilor a~chietori
ai bro~elor.
In fig. 3.53, a este reprezentat lagarul unei biele, iar
in fig. 3.53, b apar cele trei bro~e necesareprelucrarii su-
prafetelor plane profilate ~i semicilindrice. Se remarca
din fotografie cilcschema de bro~are a profilelor triunghiu-
lare este prill generare, in timp ce prelucrarea semicilin-
drului se face dupa profil. Pe dintii a~chietori ai bro~ei
cilindrice, se remarca.!::;analelede fragmentare a a~chiilor,
canale care nu apat pe ultimii dinti de calibrare. In fi-
gura apar numai .cele trei bro~e nemontate in dispozitivul
de bro~are.
In fig. 3.54, c este exemplificat un alt dispozitiv
pentru bro~area unei suprafete exterioare compuse
(fig. 3.54,a).
2* 19
 ., co,:i.':,
£'1:
,
..

i~13,1,1.,
, :';J

91:.\{' ,Iii'
~'l::) .,

.,i5
,,' :
~':}:;

co

)).

::l
C J:J"fJf!-"

Fig. 3.52. .~G.~: ,'~i,}

 '.IIIIIIIII~~
Suprafatade prelucrat este formata din suprafete
plane, 0 Suprafata semicilindrica ~i doua te~ituri. Schema
de bro~are pentru fiecare tip de SUprafata rezulta din
fig. 3.54, b. Dispozitivul de bro~are este format din trei
parti: prima parte prelucreaza t~iturile, urmeaza bro~a

~ b

cilindrica ~i apoi ultima part~ pentru prelu~rarea celor

patru suprafete plane.
Bro~ele plane au Posibilitatea de reglare cu ajutorul
unor pene. Constructiv, dispozitivul de bro~are este ase-
manator cu cel din fig. 3.50.
Prelucrarea llnf!i Suprafete exterioare convexe se
poate face, fie prin bro~are dupa prom (fig. 3.55, a) ~i

I
 ,
~
c.: "

Ii,:
""
"
..

1
-
. -.c ,;"

~ '" ~ !~

. .
~

~ - ~
~c.)
~
.. c

~
1:.0 ("q;:
t -
~

'! . I
i
bro~a arata ca in fig. 3.55, b, fie dupa schema prin gene-
rare (fig. 3.55, c) ~i bro~a arata ca in fig. 3.55, d.
I Constructia in detaliu a bro~ei dupa profil rezulta
din ,fig. 3.55, e..~ -
Prelucrarea danturii unui sector dintat se poate face

~
prin bro$are (atunci cind este economic), cu 0 bro~a ex-
terioara 'aratata in fig. 3.56, e.

'I

I J]/I/(!11

. l f~~~5
. ~.
-!?" ~
;;"
,
4"
~ '
.' t

~..I ,,""Y'
Fig. 3.5~,.
e

;;;-;c
'.
,c; ~ "".b~._.
~;;:,
-- 23
 r.'."-"._~ .

,8,. ."0 .'~ ",. ~'- ,,;li;'-';,

J ,'-;"
Brorti
Ine reo 7
bra
ereo2
Vas
, i:1"
Of

:, lJln!; Ctl p/'Q-

b luberon(tf

Vz

~Vuf
7

';c,":; :0:::::; C d I I

~~ ~-"\~"V~""c;'ot:' " -
"~+-M ':~:
: .-""!' i Pi l! A!(.~
:-:.c,~,: ;1~~~~
~'~f1ft~

""C'~;':;:j"c:;,\",,;;,

i::':jf;ii;i:i!tJ;~'\r;;;!j1i;

e
Fig. 3.56.
fJ:::
 Un alt exemplu referitor la bro~area supr'fe~
terioare il constiuie bro~area danturii rotilor cilindrice. '
Procedeul este SCUn'lp, mai rar intilnit, !?i fblosit numai
pentru cazul productiilor de serie !?i de p1asa (industria
de automobile). '
0 prima varianta, a carei cinematica rezulta din
fig. 3.56, a, folose~te pentru prelucrare un dispozitiv de
bro!?are care are in componenta atitea bro~e prismatice
profilate citi dinti are roata de prelucra.t, Prelucrarea tu-
turor dintilor este realizata simultan de caire cele n bro~e
Bt, Bz... Bw Bro~ele solidarizate ihtr,..un dispozitiv co-
rolin, sub forma unui tub (inel), au mir,-carea principala de
a~chiere rectilinie de viteza vCJ$'Schema de bro!?are re.;.
zulta din fig. 3.56, b. Degro!?area, in functie de modul,
se po ate face dintr-o trecere sail din doua treceri. Cali-
brarea se executa de catre un dispozitiv de bro!?are sepa-
rat, care are numai doi dinti de calibrare. In componenta,
bro!?a are !?i dinti cu protuberanta care prelucreaza sub-
taierea de la piciorul dintelui rotii: Bro~ele sint prism a- ~t(
tice; profilate corespunzator profilului dintelui, !?i sint in- y:,~:
troduse intr-un tub divizate corespunzator celor n goluri :;f~:
ale rotii dintate (fig. 3.56, c). Ele sint despar~iteintre ele ,,:::,:;i
prin cite 0 bara de ghidare prin care se realizeaza pozi-
tia relativa.
Un alt procedeu de danturare prin, bro~are rezultA
din fig. 3.56, d. Procedeul constituie 0 bro~are continua
a d&nturii rotilor cilindrice. Bro!?a 1 are mi!?carea princi-
pala de a~chiere VOl!?i 0 mi~care de transport de viteza vz,
in timp ce piesa are 0 mi~care de rotatie n, necesara di- :'c,
vizarii <:iin~ilorrotii. Bro~area unui gal se efectueaza la ,,~

0 rotatie cu un pas unghiular al ro¥i din~~te, dupa care ,'",

bro!?a este readusa in pozitia initiala !?i urmeaza prelu- :Ci

crarea golului urmator. ,,'

.' ;;
.. 3.9. BRO~E CU DINTI APLICATI

In cazul unor bro~e de dimensiuni relativ mari, din

motive de economisire a otelurilor de scule sau de folo-
sire a amestecurilor de carburi metalice pentru partea
activa, acestea se pot executa cu dintii aplicati.
.
25
to ~
 Executia acestor bro~e este mai dificila declt a bro-
~elor dintr-o bucata(monobloc).
Dimensiunile bro~ei trebuie sa fie relativ mari: d>
40 . . . 50 rom, pentru cele cilindrice, ~i d > 50 . . . 60 rom,
pentru bro~ele de caneluri.
Este de facut remarca urmatoare: folosirea solutiei
constructive cu dinti aplicati este recomandabila cind re-
ducerea consumului de material deficitar acopera chel-
tuielile de manopera suplimentara necesare executarii
acestei constructii.
Dintii bro~ei sint realizati, fie din otel rapid, fie din
amestecuri de carburi metalice. In unele constructii, mai
multi dinti la un lac formeaza un bloc ce se ata~eazala
corpul bro~ei. Corpul bro~ei se executa din otel de con-
structie aliat sau nealiat.
Mai este de observat ca dintii bro~ei se executa indi-
vidual sau in grup, dar executarea bro~ei (in special a
opera¥ilor de finisare) se face cu dintii in stare montata,
ca ~i cum ar fi monobloc.
Din punct de vedere al calculului de proiectare, pro-
~ele cu din¥ aplicati nu se deose,bescprin nimic de bro-
~ele mono'bloc, iar faptul ca dintii sint aplica¥ nu influ-
enteazaasupra sta:bilirii schemeide bro~are.
In cele ce urmeaza, vor fi descrise citeva variante
constructive de bro~e cu din¥ aplicati.
0 prima varianta constructiva rezulta din fig. 3.57.
Dintii bro~ei 3, executati din otel rapid, sint montati in
2 :I I,:

ordinea lor functionala pe corpul bro~ei 1. Fixarea din¥-

lor se face prill intermediul unei imbinari filetate reali-
zate de piulita ~i contrapiulita 2. Orientarea .primara a
dintilor 3 pe corpul 1 este realizata cu ajutorul unei pelle
26
t""
c.:!
.,,' ~
1 ' t Ulna
d. 1 L t ~. ty . l .f. t . l l~a
'f
ongl e. a aceas a varIan a, plU l~a ~l con raplU
sint astfel construite incit au ~i rolul par\ii de ghidare,
precum ~i realizarea cautatorului de gaura.
Solutia constructiva este astfel conceputa incit imbi-
narea filetata sa nu fie solicitata la fortele de a~chiere,
acestea fiind preluate de partea de ghidare din spate ce
este dintr-o bucata cu corpul 1 al bro~ei. Dar are dez-
avantajul ca, datorita solutiei de imbinare, corpul ~i coada
bro~ei rezulta relativ subtiri.
1 If "r..~~~i"
~".. "
.- 2
,, \i,- c,
- --:--- ~
, ./:..:..::.~,~-
~

-'-- --""-.

Fig. 3,58. '0'

, ;:'1:
In fig. 3.58 est~ reprezentata 0 alta solutie construc-
tiva d~ bro~a cu dinti aplicati. Aceasta se deosebe~tede
prima prill pozitia elementelor de fixare a dintilor. Fixa-
rea dintilor 3 se face pe corpul 1 al bro~ei, cu ajutorul
piulitei ~i contrapiulitei 2, deci tot printr,..o imbinare fi,..
letata, numai ca, de data aceasta, datorita pozitieiimbi-
narii, ea va fi supusa fortelor de bro~are. Constructia are
avantajul ca se pot realiza bro~e cu corpul ~i coada cu
diametrul marit rata de primul caz.

" b
Fig. 3,59.

Dintii 3 se orienteaza pe corpul 1 tot prill intermediul

unei pelle longitudinale. Aceasta pana are rolul doar de
a orienta initial, la montaj, dintii bro~ei pe corpul ei; nu
are rolul de a prelua eforturi rezultate in procesul de a~-
27
fc =~
 chiere. Pana 4 este relativ lunga, poate fi executata din
segmente ~i se poate construi sub forma unei pene longi-
tudinale prismatica (fig. 3.59, a) sau cilindrica (fig. 3.59, b).
Dintii bro~ei pot fi executati singular, sub forma de
inele., sau pe grupe de 2 . . . 6 dinti monobloGmontati pe
corpul bro~ei. 'Daca pasulceste relatlv mare, se executa
numai partea activa :s~b forma de inel ~i!intre ele se mon-
teaza ihele dista:ntiete profilate cu forma golului' dintre
dinti. Prelucrarile de degro~are se execUta pe elemente
componente, prelucrarile de finisare ~i ascutirea bro~ei
facIndu-se In stareasamblata.
Tot pentru prelt;lcrarea alezajelor cilindrice, atunci
cind dimensiunile permit, se executa doar parte a activa
a dintelui din ate! rapid, nu dintele intreg. In fig. 3.60
este reprezentata 0 astfel de constructie: partea activa 1
a mai mu!ltor dinti este realizata monobloc ~i este apli-
cata ca 0 pana intr:-un c;:lnal corespunzator din corpul 2
a! bro~ei. Fixarea' acestor segmertte'se;face printr-o imbi-
nare corespurizatoareprintr-..o piesasuplimentara 3. Pen-
tru evacuarea intregului acIaosde prelucrare; aceste "pe"-
ne" siht decalateunghiUlar pe circumferinta bro~ei, schema
de a~chiere'fiind 0 combinare intre schemele de generare
~i profresiva. '

, Fig. 3.60.

Solutia descrisa po ate fi folosita ~i in cazul bro~elor

pentru caneluri, la care "pana" 1 corespunde dintilor ce
prelucreaza golul butucilor canelati.
0 constructie de acest fel 0 constituie bro~a repre-
zentata in fotografia din fig. 3.61. Bro~a este folosita pen-
tru prelucrarea unor inele cu caneluri interioare (inele
28
 de sincronizare din cutiile de viteze automobilelor) , exe-
cutate din aliaje neferoase, cu diametrul relativ mare
(d>80 . . .100 rom).
Bro~a este formata dinatitea segmente cite caneluri
are inelul de prelucrat, fiecare segment fiind montat. pe

19.. .
corpul bro~ei in canale de ghidare corespunzatoare. Fix;a-
rea segmentelor se face cu ajutorul unor ~uruburi, jar
forta de bro~re est~ p!eluata de cite \In opritor executat
sub forma unui cep.
Bro~a are coada de prindere ~i la partea posterioara;
este folosita pe ma~ini de bro~at verticale care lucreaza
in ciclu semiautomat sau automat.
In anumite cazuri, cind este posibil tehnologic ~i este
economic, dintii bro~ei sint armati cu placute din ames-
tecuri de carburi metalice. 0 astfel de constructie este tea
; CJf ,
'.
,
1 J
1

I ~

'..1.; ..,

.,~ ';

.~" :j.., ;:

?E1:
~~. ~.62,
reprezentata in fig. '2:3, Ct,la: cgre dintele are constructia
ca in fig. 3.62.
Pe corpul 1 al" dintelui , realizat din atel de construc-
tie,..s'int. lipite placutele 2 din am:est~curi decarburl me-

29
 talice. Montarea placutelor 2 se face asUel incit sa se for-
meze canalele de fragmentare a a~chiilor de latime sf. La-
timea b a unei placute se alege astfel incit sa nu mai fie
nevoie de executarea altar canale de fragmentare. Cana-
lul de palla 3 are rolul de a servi la orientarea unghiulara
a dintelui pe corpul bro~ei (vezi fig. 2.3, d).
Placutele folosite corespund materialului de prelu-
crat.. In general, constructia aratata este recomandata pen-
tru prelucrarea fontelor, caz in care se pot utiliza pIacute
K30, K40. In cazul prelucrarii otelului, se pot utiliza pla-
cute marca P20, P30, P40.
Corpul cutitului ca ~i al bro~ei se poate realiza din
oteluri de constructie 40CIO, OLC45, OLC60 sau de scule
OSC10,OSC8.
Se apreciaza ca durabilitatea bro~elor armate cu dinti
din carburi metalice cre~te de 8... 10 ori rata de cele
din otel rapid [4J.
Sint bro~e cilindrice pentru prelucrarea alezajelor ci-
lindrice sau butucilor ca1)elati la clj),renumai partile de
finisare ~i de calibrare sint executate separat monobloc
~i se ata~eazala partea ~!1ch.ietoareabro!1ei.
a constructie moderna, folosita la prelucrarea aleza-
jelor cilindrice la piesele din fanta, este cea reprezentata
in fig. 3.63.
Schema de bro~are este progresiva. Dintii sint armati
cu placute din carburj metalice lipite pe corpul cutitului
Fiecare cutit formeaza cite un virf al unui dinte. Un dinte
are patru cutite, jar 0 grupll de'bro!1areprogresiva este for
mata din patru dinti. Cutitele sint fixate in corpul bro~ei
cu ajutorul unor pene strinse cu ~uruburi. Dintii de fini-
sare ~i cei de calibrare sintcirculari. Se remarca pe bro~e
~i patru dinti de tasare care se gasescdupa dintii de ca.
librare. Se poate observa ca ~i coada bro~ei este ata~ata
partii active a bro~ei. Dintii de finisare, calibrare ~i de
tas8cresint s,ub forma de inele fixati cu piulita ~i ,cont~a-
piulita.
Diametrul bro~ei trebuie sa fie mai mare de 40 rom.
Constructia este recomandata pentru prelucrarea fontelor.
30
 ;.' \ 't"~;~~;~!i'(: ';:;:::l;:~';

;,,:r.;j(J ; ,,' ,{,

~;;~~:.(i
:~~i~~!'~!';j;,,;l'
;c.
,
~
.;:;
~ = ' "j'.'~"""..~--;.1_;
b~~~,
(, i_':' "t -,",~.
~,!

":'1;~ '. +, Ii"""'"

'" "," l'-'
;;l:::"",]
j'/:+;~
1.:'..."',; .
;~

.
... '",'\

"r~'
. ,..: ,.
'~1 : ~l
;fe r!
'; ~~~. ':;;FI

~ 1 ~
I.[fl -;;-.'
~ ~ :! ~f~~:~
..~ ;C':;i;;],*'1

6J 1(6 ~ : '0':1

~: !~ ~ ~ " .,;;,~
I II "". . ~cij t

_1 "t, ,
~ 'O{"' , , ~,. i,
..
'. ;

'- ,; ~" ..-::\ I

~ ::'.:,c:::..~
... ." r r. "

,. "-
".
Suprainaltarea radiala intre doua grupe de dinti poate
ajunge la valori az=0,5 . . . 0,8 rom.
Aceasta bro~a face parte din categoria bro!jelor cu
"degajarea libera a a!jchiilor": in fata fiecarui cutit exista
un canal in care a~chia se degaje; canalele au corespon-
denta cu alezajul central din corpul tubular al bro!jei [26].
~i in cazul bro!jelor
plane exista constructii cu
dinti aplicati.
~ In fig. 3.64 este repre-
zentata constructia unei
bro!je plane cu dinti sub
forma unor placi din otel
rapid 1, montate in placa
de baza 3 a bro!jei !ji fi-
xalte cu !juruburile 4 prin
intermediul penei 2.
Fig. 3.64. Dinpi au tai~uri pe
ambele laturi. Ascutirea
lor se face separat, sco!ji din dispozitivul de bro!jare, dupa
care se monteaza ~i se regleaza in placa de baza.

1 5 If

~ 1 A-A

..1 :3: Fig. 3.65.

tbi:::r]
32
 In cazul bro!?elorplane, dintii pot fi armati cu placute
din amestecuri de carburi metalice, doua variante fund re-
1
prezentate in fig. 3.65.
Pl~cuta 1 este lipita pe suportul 2, blocarea ~i fixarea
facindu-se cu palla 3 f?i !?urubul4 (fig. 3.65,<1).
Solutia constructiva din fig. 3.63,b este mai avanta-
joasa decit prima din punct de vedere al ascutirii separate
a dintilor f?idin punct de vedere al reglarii.
Placuta 1 este lipita pe corpul 2, impreuna formind
dintele bro!?ei.Fixarea !?iblocarea lui se face cu palla 4 !?i
!?urubul 5. Placuta 6 f?i !?urubul 7 servesc pentru reglarea
I la cota a dintelui dupa reascutiri repetate ale dintelui.
In fig. 3.66,a este reprezentata partea de calibrare a
unei brof?eplane formata din dinti armati cu placute din
amestecuri de carburi metalice. Fiecare dinte este blocat
cu trei f?uruburi cu pelle corespunzator schitei din figura
3.67,b. Partea de calibrare astfel construita formeaza un
tot unitar !?ise ata~eazadispozitivului de bro~are plana.
. IIn fig. 3.66,b este reprezentat un segment dintr-o
bro~a plana cu dintii din amestecuri de carburi metal ice
sub forma de placute lipite direct pe corpul brof?ei.
In ceea ce prive~te calculul de ptoiectare, aJegerea
celorlalte elemente constructive, acestease vor efectua co-
respunzator recomandarilor generale date in capitolul2.
In fig. 3.67 sint centralizate variantele constructive ale
dintilor bro~elor exterioare, armati cu amestecuri din car-
buri metalice, imbinari executate, fie demontabile, fie ne-
demontabile. '
\ Varianta cu placute lipite rezulta din fig. 3.67, a. Pla-
cutele pot fi fixate demontabil cu ajutorul penelor prism a-
tice transversale (fig. 3.67, b) !?iaxiale (fig. 3.67, c) sau cu
ajutorul f?tifturilor conice (fig. 3.67,d). Fixarea demonta-
hila a doi dinti cu ajutorul unei pelle prismatice unica este
aratata in fig. 3.67, e. Pentru fixare se pot folosi ~i canale
zimtate, varianta aratata in fig. 3.67, f. Ultima varianta
(fig. 3.67, g) este complicata din punct de vedere construc-
tiv, dar da posibilitatea reglarii f?iutilizarii dintelui bro!?ei
intr-o gama relativ mare de dimensiuni. Dintele 4 al bro-
~ei, in care este fixata nedemontabil placuta din ames-
I tecuri de 'carburi metalice, este blocat in corpul bro~ei prill
( 3 - Bro~area; vo!:n. 33
 ~
/I ~.
~ ~
'"

r "

0.0
(C
~
bQ
~

.:ii)
if..!

i':
.
",-'"
-'-"'"
:1,-;
. ,
.
,.

,;f;:)
,{
.,.,

'., :
pana 5 strinsa cu ajutorul unor ~uruburi. Reglarea la cota
a dintilor se face cu ajutorul ~urubului de reglaj 2 ~i'. a
contrapiulitei 3 fata de placa de reazem 1.
a
~ C-t'
,
. c
lJ-ll
d. "".;'.
. .:'

b 8-8

~~o
~~~~~~r .;

c -4-4

I,
'. Fi ... i'i-t7

3.10. BRO~E CIRCULARE

Bro~e.1ecirculare au 0 raspindire mult:mai restrinsa
decit cele rectilinii, deoarece constructia lor este relativ
mai complexa. Aceastaa facut ca sa fie folosita numai pen-
3* 35
 tru productii foarte mari, cum ar fi rotile dintate din in-
dustria de automobile. Mi~carea principala de a~chiereeste
de rotatie. Aceasta a impus construirea unor ma~ini de
bro~at speciale.
IUn exemplu il constituie prelucrarea prin bro~are ~
danturii rectilinii a rotilor conice.

"~ ---"
'

l r:' "'" ;::'

'f\
,,~
IV
'

'~
- "
'
\ -,

13

R ~~
A-A b

~,~~~~~~
a
I
A
- n "
li'1i7!i o't' Il'mlTtfllrOll'
l/ln{l dt'degrbfQ/'l' .
5"1fl/lI:S-O/'l'
,

.4
C( -
Fig. 3.68.

36
 In fig. 3.68, a este reprezentata 0 astfel de bro~a circu-
lara.
Bro~a are un diametru (mediu) de 541,22rom. Pe cir-
cumferinta ei se gasescdintii de degro~are,de finisare ~i de
calibrare.
Partea activa a bro~ei este formata din segmentemon-
tate pe corpul circular a1bro~ei, fiecare segment fiind con-
stituit din 4-5 cutite ce constituie dintii bro~ei.
, Axa de rotatie a bro~ei este verticala. La 0 rotatie ~
bro~ei, se prelucreaza golul dintre doi dinti. Dupa prelu-
crarea unui gal, roata conica divlzeaza cu un dinte. Pina la
modulul m==:::5 rom, prelucrarea unui gal se face cu 0 sin-
gura bro~a. Pentru module mai mari, prelucrarea se face
din doua treceri cu doua bro~e diferite: una de degrO1;;are
~i una de finisare.
Este singura bro~are la care scula a~chietoareare ~i 0
n1i~c~rede avans necesara prelucrarii intregii lungimi a
dintelui (pe latimea rotii).
Ciclul de lucru este descris pe scurt in continuare
(fig. 3.68,a). I
La inceput bro~a se gase~tecu centrul in O. In timp
ce s-a rotit cu 80°, ceea ce corespunde la parcurgerea a
patru sectoare dintate, centrul bro~ei se deplaseazacu 0
viteza de avans din punctul 0 in punctul 01, facindu-se 0
patrundere a primilor dinti de degro~arein golul ce se va
prelucra. In punctul 01 se opre~temi~careade avans,bro~a
continuind sa se roteasca inca 120°, ceea ce corespunde la
parcurgerea a inca 10 sectoare dintate. Pe acestarc de
200°.se executa faza de degro~are a dintilor, ceea ce co-
respunde la parcurgerea a zece segmente dintate in car~
sint cuprinse 48 . . . 50 de dinti de degro~are.
Dupa terminarea degro~arii, in timp ce bro~a continua
sa se roteascape un arc d-e40°, ceea ce corespundela par-
curgerea a inca doua sectoare dintate, centrul bro~ei se
deplaseaza din 01 in O2. In aceastafaza este executata
semifinisarea de catre 7. . . 5 dinti de semifinisare. De ase-
menea, se realizeaza ~i prelucrarea fatetelor dintilor (te~i-
turilor) de catre dinti de te~ire (fasonare) montati pe un
segment djntat suplimentar intre segmentele 11 ~i 13. In
37
 aceasta faza de semifinisare, dintele bro~ei parcurge tra-
iectoria diagonala M1M2 (fig. 3.68, b).
Urmeaza tfinisarea,care este executata 1a rotirea in
continuare a bro~ei cu BO°,ceea ce corespundela u1timele
patru sectoare dintate, faza in care centrul brosei s-a de-
plasat din O2 in 03. Aceasta faza este executatA de 20 de
dinti de finisare.
Pe ultimul arc de rotire de 40°, centrul bro~ei se de-
plaseaza in punctul 0, faza in care are lac divizarea cu un
dintea rotiice se pre1ucreaza.
Bro-5acirculara are 75 de dinti. Prelucrarea unui gol
se realizeaza in 2. . . 6 secunde, astfel ca procedeul este
8 . . . 10 ori mai productiv decit prelucrareaprm rabotare.
iPartea activa a brb~ei este realizata din cele 16 seg-
mente, fiecare avind cite 4 . . . 5 dinti. '
Un astfe1 de segment este reprezentat in fig. 3.68, c,
schita din care rezulta ~i modul de fixare a segmentului pe
cerpul bro~ei.
Dintele bro~ei este detalonat dupa un arc de cerc ~i
are un unghi de a~ezarela virf aI=10°. Ascutirea ~i reascu-
tirea se face astfel ca unghiul de degajare la virf sa fie
f "'{=15°.
Dintii bro~ei sint executati din otel Rp3. Viteza prin-

cipala de a~chiere este cuprinsa in limitele 25 . . . 35 m/min.

Turatia bro~ei, pentru realizarea acestor viteze de
a~chiere,variaza in limitele 10 . . . 32 rot/min.
Schema de a~chiere este combinata ~i rezulta din
fig. 3.68, d.
I Trebuie ,de observat ca profilul dintilor nu este evol-
ventic, ci este un arc de cere prill c~re se aproximeaza
curba teoretica.
Profilul.dintilor variaza de la dinte la dinte, deoarece
eltrebuie sacdincida cu profilul golului dintre doi dinti
ai rotii in sectiunea in care are lac generarea la un mo-
ment dat. I
Trebuie remarcat ca raza arcului de cerc care inlocu-
ie!?teevolventa"este aceea!?ipentru toti dintii, dar se mo-
difica centrul de curbura pentru fiecare dinte in parte. In
lucrarea [9] se indica 0 metoda dE!stabilire a razei ~i coor-
38
I donatelorcentrului pentru proiectareaunei astfelde bro!?e,
folosindu-se date initiale ridicate prin relevari.
In fig. 3.69 este exemplificat modul in care se reali..:
zeaza profilarea circulara a dintilor bro!?ei.Pe cbrpui dis'"
pozitivului 1, care se poate roti in jurul centrului 0, se
monteaza segmentul
dintat 2. Profilarea
este facuta prin rec-
tificare cu discul de
rectificat 3 de raza p.
Centrul de rotatie a
bro!?ei este Ob dife-
rit de centrul de ro-
tatie a dispozitivului,
profilul real al dinte-
lui brosei rezultind
in planul Q-Q ce
trece prin centrul de
rotatie Db a bro!?ei
Pozitia celor doua
centre de rotatie de-
pinde de unghiul de
asezare IX necesar a
s~ realiza si de raza
p a discului abraziv
cu care se reanzeaza
profilarea. De aseme-
nea, pentru ° anumi-
ta raza p a discului Fig. 3.69.
abraziv, raza profilu-
lui dintelui (din planul Q-Q) depinde de pozitia celor
doua centre ~i de dimensiunile constructive R" !?i Rd ale
dispozitivului. ...

Xn cazul modulelor m>5 rom, prelucrarea se face din

doua treceri: de degro!?are!?i de finisare. La degro!?arese
elimina pina la Boo/I}din volumul golului; restul este a!?-
chiat de bro!?ade finisare.
In lucrarea [12J se propune realizarea unei bro!?ecir-
culare de degro~arecu care sa se prelucreze golul dintelui
fara deplasareacentrului bro~ei.
39
 Bro!?a circulara seamana foarte mult cu cea descrisa
mai sus !?i este reprezentata in fig. 3.70, a: este formam tot
din 16 segmente (blocuri) cu cite .4 cutite fiecare. Schema
de a!?chiere rezulta din fig. 3.70, b. Blocurile 1, 3 si 5 fac
0 spargere a mijlocului golului, iar blocurile 2, 4 !?i 6 lar-

10

, ,

; ',,; "

il";:";

1,. ;[;id' .-

5 r:
15.

..;:
",.,

. 0-

12 2 1 a. .1 "
'r~r ~r ~r'\ -n JI

<,-;~~...::.~<:.-~ ~(...~:':->
5" 6" 7,,15

~DQm b C
Fig. 3.70.

gesc canalul facut de precedentele pina aproape de flancu-

rile dintilor rotii. In continuare, blocurile 7... 16 prelu-
creaza fundul dintelui pilla in apropierea flancurilor.
Neavind mi~care de .avans de patrundere, suprainal-
tarea pe dinte rezulta ca in fig. 3.70, c la 0 valoare maxima
la virful dintelui egala cu 0,34 mm pentru 0 raza a bro~ei
(valoare medie Rb=270,61 rom).
Pentru finisare, ramine un adaos de prelucrare pe
flancurile dintilor rotiide ordinul 0,3. . . 1 rom.
Profilul dintilor bro~~i de degro~are (fara mi~care de
avans de patrundere) este circular cu raza de curbura RI'
40
(fig. 3.71). Determinarea razei Rp ~i a centrului de curbu-
ra 0 (OJ se poaite face grafic la 0 scara marita aleasa con-
venabil, astfel incit sa nu atinga profilul real final al din-
telui rotii. Cum rezulta din figura, raza Rv acopera cele
doua linii de profil ale dintelui rotii: liniile 1 ~i 2 cores-
pund liniilor de profil ale dintelui la cele doua extremita~i
~
,"
.,
8 8

r
~-'-~'~.
j
ry;~ :
'~ -
"1" .,,-1
".~w
, .' '

O' ,,- '.

Fig. 3.71. .')

ale rotii conice. Cu ajutorul acestei schite grafice, se'1>oate

stabili ~i adaosul de prelucrare pentru operatia de finisare
ce urmeaza.
'Un alt caz in care se dovede~teconvenabila, din toate
punctele de vedere (productivitate, tonstructiv, economic)
folosirea bro~elor circulare se refera la prelucrarea cozilor
profilate ale paletelor de tutbina [26], prelucrare care in-
locuie~te frezarea ~i rata de care este mult mai productiva
~i de mai tuna calitate. De asemenea,dupa bro~are nu mai
este necesara rectificarea, operatie care dupa frezare era
obligatorie.
ISuprafata de prelucrat este exterioara ~i are prbfilul
in T format din segmente de dreapta (fig. 3.72,a).
,In fig. 3.72,a esteevidentiat adaosul de prelucrare ~i
schemade bro~are.
Pentru prelucrarea intregii suprafete, se folos~scdoua
bro~e circulare (fig. 3.72,b): 0 bro~e preluc~aza supra-
fetele corespunzatoare adaosurilor 2 ~i 3, jar a doua va
elimina adaosurile 1, 4 ~i te~iturile. \
41
 Materialul piesei este un otel rezistent la temperaturi
ridicate; pentru prelucrarea lui prin bro~are suprainalta-
rea pe dinte este 0,03. . . 0,07.
;Bro~a, constructiv, este asemanatoarecu cea pentru
danturarea rotilor conice: pe corpul 1 sint montate blocu-
rile 2 (sub forma unor casete),in care sint fixate sectoarele

Pit'J'a

3
2
Q
Fig. 3.7:2.

dintate 3. Bro~a este fixata pe rotorul 4 al arborelui ma-

~inii de bro~at.
Pentru marirea durabilitatii bro~ei, dintii pot fi exe-
cutati sub forma unor cutite-lama din amestecuri de car-
buri metalice.
Procedeul de bro~are se folos~~te, de asemenea, ~i la
prelucrarea prin a~chiere a piulitelor care au un filet cu
profilul cu 0 suprafata . a golului relativ mare. Pentru
.I

C!~:~~::~
~~~
t~;~~~:::
~ b:::::1
Fig. 3.73.

42
acestesuprafete, prelucrarea se face cu ajutorul unei scule
combinate tarod-bro~a, a carei constructie rezulta din
fig. 3.73.
Bro~a-tarod are claar mi~carea de avans, in timp ce
piulita are mi~carea de rotatie. Este ~i cazul prelucrarii
piulitelor cu filet de mi~care cu profil trapezoidal. Prelu-
crarea se face folosind un
set de 4 . . . 6 tarozi pe set.
Prill bro~are se pot
dantura ~i roti cilindri~
cu dinti drepti sau incli-
nati. In fig. 3.74, a, b sint
reprezentate schematiccele
doua moduri de generare
a danturii cilindrice.
In primul caz (fig.
3.74, a), folosit numai pen-
tru danturarea rotilor ci-
lindrice cu dinti drepti,
bro~ele prizmatice, cu pro-
fil corespunzator golului, I
asigura pozitia relativa
celor z bro~e.Prelucrarea
a ,
0. b
se face dintr-o singura Fig. 3.74.
trecere.
In al doilea caz (fig. 3.74, b), se prelucreaza simultan
citeva goluri, dupa care roata dintata divizeaza. Daca se
prelucreaza dinti inclinati, roata-piesa are ~i 0 mi~care de
rotatie corespunzatoare realizarii elicoidului flancului
dintelui.
lAmbele metode de generare sint relativ scumpe, dar
foarte productive. Sint specifice productiei de serie mare
~i de masa.

3.11. DORNURI DE BRO~ARE

IConstructia dornurilor de bro~are ~i recomandarile

pFivind proiectarea lor se fac corespunzator celor aratate
in subcapitolul 2.3 (vezi fig. 2.36).
43
 In general, partea activa a dornurilor de bro~are,indi~
ferent de forma ~i caracteristicile suprafetei de prelucratj
se proiecteaza ~i are constructia la tel ca a bro~elor de tra-
gere. Deosebirile apar la celelalte elemente constructive:
partea de ghidare din rata ~i din spate, lipsa cozilor ante-
rioara ~i posterioara~.a. I
Pe scurt, despre doua constructii de dornuri de
bro~are:
.a) Dornul de bro$are pentru prelucrarea canelurilor
interioare are constructia care rezulta din fig. 3.75.
Lungimea partii de ghidare din rata este l=l3+l4+
+l~ +lcan. Pentru fiecare parte componenta se recomanda
urmatoarele marimi:
-- lungimea conului de ghidare, l3=6... 15 rom;
lungimea cilindrului de ghidare, l4=(0,5... 1) lp;
t-- lungimea partii netede a partii de ghidare (din rata
portiunii canelate), l~ ~l4/4;
- lungimea partii de ghidare canelata, lcan=(0,2. , .
. . . 0,5) lp; in care lp reprezinta lungimea de bro~at a piesei.
iLungimea partii de ghidare diI1 spate impreuna cu
capul posterior trebuie sa fie mai mare decit lungimea de
bro~at lp, adica l6+l7=(1,5 . . . 3) lp.
Diametrul interior al pariii de ghida.recanelated. ~n
se alege ca ~i in cazul bro~elor pen,tru caneluri.
Diametrul exterior al partii deghidare canelate.D4se
alegeD4=Domax- (0,02.. .0,05)rom.
, Diametrele celor doua cepuri, anterior ~i posterior, se
aleg d4=dican - (3...5) mm ~i d7=(1,4.. .1,1) d4.
I Pasul dintilor se alege la tel ca in caoz;ul
bro~elor pen~
tru canelat.
Constructiile simple de dornuri de bro~are asigura un
ajustaj cu centrarea pe cercul exterior al canelurii. Pentru
asigurarea unei precizii ridicate a alezajului canelat, dor-
nul de bro~are se construie$te astfel incit sa asigure 0
centrare pe diametrul interior al canelurii, cunoscuta sub
denumirea de constructie combinata, deoarece partea ac-
tiva a bro~ei este formata din urmatoarele portiuni: parte
a~chietoare canelata, parte de calibrare canelata; parte
a~chietoare cilindrica ~i parte de calibrare cilindrica. 0
astfel de constructie este reprezentata in fig. 3.75.
44
f

.-. '.::
'-'
'-'
~
~
.
'\'j'C~.1i~\;;j;1"i,;
:, ~\j ;;,
j,
, .
"'"
,"

I~
i~rJj"'\".1b
L'

.tir
, "i'"
,,_.

'1 1.\'f1J;," :.,~~

--

~;:;,;'irr;t,ji;

-.
,..~
t.,~j.l,

i-';:, 11:;)

--,-

-'.'"-"
:Jj:,
-

:.,.. ~
; I:; T
Iri
~ t-.
M
~ .
<:, ~
"" " r..

?
J
;~)

1 o~ .
 b) Dornurile de calibraTe cu dinti de tasare sint folo-
site deobicei pentru prelucrarea suprafetelor pieselor din
materiale cu duritate mare ~i pentru calibrarea pieselor
din otel calit.
Tabelul 3.6
Recomandari privind cre~terea diametrului dintiIor de tasare [mm]

Materialul de prelucrat
Diametrul
alezajului Alama (buc~a / Bronz (buc~a I Otel I Otel

presata) pres at...) necalit calit

"10...20 0,03...0,035 0,035...0,045 0,025...0,04 0,005...0,01

20...30 0,035...0,04 0,045...0,06 0,04...0,05j 0,0075...0,015
30..-45 0,04...0,06 0,06...0,075 0,05...0,06 0,01...0,02
45...60 - 0,075...0,08 - -

Partea activa a acestor dornuri este asemanatoarecu

partea de tasare a bro~elor care prelucreaza alezajele ci-
lindrice.
Forma dintilor de tasare corespund celor doua forme,
ale caror profile sint reprezentate in fig. 2.33. Numarul
dintilor de calibrare este in medie de 3 . . . 5 dinti.
Tinind seamade elasticitatea stratului superficial ~i a
piesei in intregime, diametrul dintelui de tasare trebuie sa
fie mai mare decit dimensiunea maxima a suprafetei de
prelucrat. Avind la baza determinari experimentale, in ta-
belul 3.6 sint date valorile recomandate privind cre~terea
diametrului dintilor de tasare pentru dornurile de cali-
brare, in functie de materialul piesei ce se prelucreaza.
Celelalte elemente constructive ale domurilor de ca-
librare se stabilesc ca ~i In cazul dintilor de tasare ai bro-
~elor (vezi 2.2. 4 ~i fig. 2.33).

;;" .
.' ' : "",

1.