J.

Parkinson

Medicația
Medicația bolii Parkinson
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă
determinată de degenerarea substanței negre din mezencefal cu
degradarea neuronilor dopaminergici ai căilor nigrostriatale.
Controlul extrapiramidal al activității motorii este realizat de către 2
sisteme de la nivelul corpului striat și al substanței negre:
1. Acetilcolina
2. Dopamina
Manifestările motorii ale bolii
Parkinson:

1. tremorul de repaus
2. rigiditate
3. bradikinezie
(sdr. hiperton hipokinetic)
-pași mici cu lipsa balansului
brațelor în timpul mersului
Manifestări non-motorii:

- tulburări de somn
- tulburări de memorie
- sialoree
- constipație
- incontinență urinară
- hipotensiune ortostatică
- demență

Grippe

Essential of Medical
Pharmacology –
5st Ed. (2003)

Factorii care contribuie la apariția bolii Parkinson

La pacienții cu boala Parkinson concentrația de dopamină
din ganglionii bazali este scăzută iar tratamentul
farmacologic încearcă să refacă echilibrul dopaminergic
1. fie prin creșterea disponibilului de dopamină
2. fie prin stimularea receptorilor dopaminergici (agoniști
dopaminergici)
3. fie prin modificarea echilibrului dintre dopamină și
acetilcolină în sensul reducerii acțiunii acetilcolinei
 Distribuția și caracteristicile receptorilor
dopaminergici
Goodman & Gilman's The Pharmacologic Basis of Therapeutics - 11th Ed. (2006)
 Medicația Bolii Parkinson
Levodopa Levodopa

Dopamine
(-)
Selegiline
MAO-B

(-)
Amantadine Reuptake Amantadine
(+)

Bromocriptine
(+) Pergolide

The Principles of Medical D2-receptors

Pharmacology (1994)
Clase de medicamente antiparkinsoniene
1. Creșterea activității dopaminergice:
a) administrarea de precursori de dopamină -LEVODOPA
(dopamina nu trece BHE)
b) agoniști dopaminergici – bromocriptina, pergolida,
cabergolina, ropinirolul, pramipexolul, apomorfina
c) inhibarea metabolismului dopaminei – IMAO
(selegilina, rasagilina) sau ICOMT (entacapona,
tolcapona)
d) creșterea eliberării de dopamină cu inhibarea recaptării
acesteia – amantadina

2. Scăderea activitării colinergice – antimuscarinice

(trihexifenidil, benztropină)
▼LEVODOPA
este un precursor la dopaminei care patrunde la nivelul creierului
prin intermediul unui transportor pentru aminoacizi. La nivelul
creierului levodopa este decarboxilata transformandu-se in
dopamina.
FC – se absoarbe f repede dar 98% este metabolizată în
periferie și doar 1-2% ajunge în creier.
Acest fapt face ca levodopa sa prezinte importante reactii adverse sistemice
de tip adrenergic: tahicardie, aritmii, cresterea consumului de oxigen al
miocardului si hipotensiune arteriala prin actiune asupra unor receptori
dopaminergici periferici.
Pentru a depasi aceste incoveniente levodopa se asociaza cu
carbidopa/benserazida – substante care inhiba dopadecarboxilaza dar
nu traverseaza BHE.
Inhibandu-se dopadecarboxilaza in periferie, creste si proportia de
levodopa care ajunge la nivel cerebral, de la 2% la 10% ceea ce permite
scaderea cantitatilor de levodopa administrate cu aproximativ 70%.
Basic & Clinical Pharmacology – 10th Ed. (2007)
▼LEVODOPA
Levodopa in asociere cu carbidopa/benserazida corecteaza toate
manifestarile bolii Parkinson. Efectul este vizibil dupa aproximativ
2 saptamani si este maxim dupa 2 luni de tratament.

Dupa 3-4 ani de tratament eficacitatea levodopei scade progresiv

pana la disparitie. Acest fapt se explica prin continuarea distrugerii
neuronilor dopaminergici deoarece levodopa nu opreste acest
proces.
In fazele avansate ale bolii levodopa amelioreaza spectaculos
simptomatologia bolii dar pe o perioada foarte scurta urmata
de revenirea manifestarilor bolii. Acest fenomen poarta
denumirea de „on-off” si dispare prin cresterea numarului de
doze fara a se creste doza totala pe 24 de ore. De asemenea
se pot asocia IMAO.
▼LEVODOPA – REACTII ADVERSE
Se datoreaza stimularii exagerate a receptorilor dopaminergici periferici
si centrali.

Stimularea receptorilor dopaminergici periferici determina hipotensiune

ortostatica, tahicardii, aritmii, cresterea consumului de oxigen al
miocardului. Aceste reactii apar mai rar in conditiile asocierii levodopei cu
inhibitori de dopadecarboxilaza.

Stimularea receptorilor dopaminergici centrali determina:

foarte frecvent greață si vărsături prin receptorii dopaminergici din zona
chemoreceptoare trigger – nu pot fi tratate cu antivomitive deoarece aceste
anuleaza efectul antiparkinsonian al levodopei.

Dozele mari pot produce miscari coreo-atetozice, psihoze.

Levodopa este contraindicata la pacientii cu boli cardiace, psihoze si
melanom caruia ii favorizeaza dezvoltarea.
▼SELEGILINA - inhibă MAO-B – enzima responsabilă de
degradarea dopaminei si creste disponibilul de dopamina la nivelul
corpului striat avand efect antiparkinsonian.
• Este mai putin eficace decat levodopa si se foloseste doar in formele
usoare si moderate de boala. Se poate folosi in stadiile avansate ale bolii
in asociere cu levodopa careia ii potenteaza efectele antiparkinsoniene.
• Administrata in monoterapie, efectul antiparkinsonian se mentine o
perioada mai lunga comparativ cu levodopa.

• R.adverse - este bine suportata avand reactii adverse asemanatoare cu

cele determinate de levodopa dar mai putin intense. La doze mari isi pierde
selectivitatea si blocheaza si MAO-A avand aceleasi reactii adverse ca
IMAO folosite ca antidepresive.
▼ENTACAPONA - inhibă COMT din periferie crescând disponibil de
levodopa în periferie crescând pătrunderea acesteia la nivel central.
Se folosește în asociere cu levodopa pentru ameliorarea fenomenului
on-off.
▼ENTACAPONA – inhibă COMT dar traversează bariera hemato-
encefalică. Este puțin folosită datorită toxicității hepatice.
▼BROMOCRIPTINA (T1/2 = 5 h) –
derivat de ergot (Ergot de savle,
Secale cornutum).
Este un agonist al receptorilor D2.
Are proprietati antiparkinsoniene
asemanatoare levodopei dar de intensitate mai redusa.

Reactiile adverse sunt asemanatoare levodopei dar mai putin

exprimate. Cel mai frecvent produce hipotensiune ortostatica prin
stimularea receptorilor dopaminergici periferici.

Nu este de prima alegere in boala Parkinson, se utilizează de

obicei în asociere cu levodopa.
Se mai foloseste in endocrinologie pentru scaderea secretiei de
prolactină în adenoame hipofizare, acromegalie.
▼PRAMIPEXOL este un agonist non-ergot al receptorilor
dopaminergici D3.

▼ROPINIROL (Requip®) este un agonist non-ergot al receptorilor

dopaminergici D2.
▼APOMORFINA stimulează receptorii dopaminergici.

Se administrează inj. s.c. si are un efect de scurtă durată de 2 ore.

Este recomandată în tratamentul stărilor off, de agravare periodică

a bolii la bolnavii cu boală avansată în tratament cronic cu
levodopa (durata stării off este aproximativ egală cu durata
efectului apomorfinei).

Produce senzație intensă de greață cu vărsături ->utilizare

limitată.
▼AMANTADINA este utilizată ca medicament antiviral în
tratamentul gripei.
Este o amina triciclica care are efect antiparkinsonian prin
cresterea eliberarii de dopamina in fanta sinaptica.

Efectul antiparkinsonian este de intensitate redusa si

dispare dupa luni de tratament.
 Parasimpatolitice centrale

Atropa
belladonna L.

– atropina

Belladonna a fost utilizată empiric pentru tratamentul bolii

Parkinson începând din 1920 în Bulgaria
▼TRIHEXIFENIDILUL, BENZTROPINA
Influenteaza in special hipertonia si mai putin tremorul si
hipokinezia.
• Se folosesc ca adjuvant la medicația dopaminergică când este
necesară o scădere suplimentară a hipertoniei.

• Se foloseste de obicei pentru tratamentul sindroamelor

extrapiramidale produse de neuroleptice pentru ca nu
anuleaza efectul antipsihotic al acestora.

• Reactiile adverse sunt cele caracteristice

parasimpatoliticelor: uscaciunea gurii,
tahicardia, agravarea glaucomului,
Trihexifenidilul
favorizarea globului vezical la pacientii
cu adenom de prostata.