AVANSARE manuală !

Carol Szathmari, primul mare fotograf din Ţara

Românească s-a născut la Cluj, la 11 ianuarie
1812. Deşi avea cetăţenie austriacă, Szathmari a
preferat să lucreze în România şi a surprins
schimbările prin care a trecut ţara sub conducerea
a trei domnitori diferiţi.
El a urmat cursurile Colegiului Reformat din Cluj.
Cu toate că lucra la Vistierie şi la Gubernia
Ardelenească din Sibiu, unde făcea naveta de
două ori pe săptămână, a devenit şi ucenicul lui
Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu
şi considerat, în acea perioadă, cel mai bun pictor
transilvănean. În atelierul lui a studiat portretistica,
iar modelele sale au fost burghezii înstăriţi şi
moşierii din împrejurimi.
După o perioadă de aproape 10 ani, în care a
călătorit prin Europa, Szathmari s-a stabilit
definitiv în Bucureşti în 1843 şi şi-a deschis primul
atelier foto pe uliţa Vergului. El a creat aici unul
dintre cele mai moderne ateliere din Europa.

Autoportret.
 Din păcate, la patru ani după ce a deschis
studioul, acesta a ars în întregime în cel mai
devastator incendiu care a avut loc în
Bucureşti. Fotograful a luat-o de la capăt şi a
deschis un alt studio, pe un teren de la Podul
Mogoşoaiei (actuala Calea Victoriei).
Aici avea vitrine şi draperii care îl ajutau să
regleze lumina naturală ce pătrundea în
interior.
El a fost primul fotograf de război din lume
şi a surprins în imagini atât Războiul Crimeii
(1853-1856), cât şi Războiul de Independenţă
(1877-1878).
În 1853, Szathmari a început să speculeze în
scopuri artistice şi comerciale Războiul
Crimeii: el a adunat o întreagă galerie de
portrete de militari pe care îi invita la el în
studio sau care veneau din proprie iniţiativă.
O parte dintre aceste imagini se află la
Cabinetul de Stampe al Academiei Române.

Autoportret.
Războiul Crimeii. (1855)
Ifanterişti turci. (1854)
Trupe ruseşti cantonate.
Ifanterişti turci.
Muzicanţi din trupele turceşti.
 Cu toate că atunci când a început
Războiul de Independenţă avea 65 de ani,
Szathmari a plecat pe front şi a însoţit
cartierul general al domnitorului Carol I.
A urmărit să imortalizeze efectele
bombardamentelor otomane, scenele de
luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le
trimitea mai multor publicaţii româneşti şi
occidentale

Cazac de Don. (1877)

Războiul de Independenţă, al II-lea cartier general. (1877)
Războiul de Independenţă, Statul major al Domnitorului. (1877)
Carol I în timpul Războiului de Independenţă.
Războiul de Independenţă, trupele de Călăraşi.
Războiul de Independenţă, baterie de mortiere.
 Încă din perioada Războiului Crimeii, când
fotografiase în special militari, Carol Szathmari
începuse să facă şi portrete etnografice.
În Albumul Crimeii, primit cu entuziasm la
Expoziţia Universală de la Paris, din 1855,
fotograful a inclus şi câteva imagini specific
româneşti, strecurate printre paginile cu
portrete de soldaţi şi ofiţeri.
Fotograful îşi alegea modelele în zilele de târg
şi aducea în studio negustori şi ţărani,
îmbrăcaţi în portul de zi cu zi sau în cel de
sărbătoare. În câţiva ani, Szathmari a reuşit să
strângă chiar o bogată colecţie de costume
populare din diferite zone alte ţării.

Port din Râmnicul Vâlcea. (1860)

Port femeiesc din Bucureşti. (1860)
Joagărul Dâmbovicioara. (1866)
 În 1862, el i-a făcut cadou principesei Elena
Cuza un album în care a strâns o parte dintre
aceste fotografii – Souvenir de la Roumanie.
Dedié à Son Altesse Sérénissime Hélène,
Principesse Régnante de la Roumanie, par
Charles Pap de Szathmari, peintre et
photographe de la Cour de son Altesse
Sérénissime le Prince Régnant.
Acesta este cel mai vechi album de fotografii,
al lui Szathmari, păstrat în ţară (se găseşte la
Cabinetul de Stampe al Academiei Române) şi
conţine imagini cu valoare etnografică, peisaje
şi vederi panoramice din Bucureşti.
Bragagiu. (1870)
Tăietori de lemne. (1870)
Sacagiu. (1870)
Lăptăreasă. (1870)
Carol Szathmari a început să facă în
jurul anului 1860 o serie de vedute
(peisaje cu natura din România sau
imagini de tip vedere cu hanuri,
biserici, poduri, gări sau diferite
cartiere din Bucureşti).

Malul Dunării. (1866)

Mănăstirea Bistriţa. (1867)
Piatra Neamţ. (1866)
Valea Dâmbovicioarei. (1866)
Vărsarea Lotrului în Olt. (1868)
Bucegii. (1866)
Bucegi, Jepii văzuţi din Sinaia. (1867)
Ţigancă. (1860)
Oltean vânzător de iaurt. (1860)
El a fost primul care a realizat imagini panoramice şi a căutat unghiuri care să îi permită o
vedere de ansamblu. Szathmari mergea adesea în Turnul Colţei, pe Dealul Mitropoliei, pe
Dealul Spirii sau pe Dealul Filaret.

Bucureşti, panoramă de pe Dealul Spirii. (1866)

Bucureşti, (1864)
Bucureşti, (1864) =Panorama anterioară, detaliu=
 Dincolo de importanţa documentară
a imaginilor, Szathmari a reuşit să
facă nişte fotografii valoroase în sine
prin care a reuşit să transmită
atmosfera din Ţara Românească a
secolului al XIX-lea.

Alexandru Ioan Cuza. (1863)

Carol I.
Primirea lui Carol I la Pietroşiţa.
01.11.2012

Montaj : DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >>

Coloana sonoră : Grigoraş Dinicu - Hora Staccato.