Studiu clinic:Perceptia durerii si nivelul de anxietate in
timpul ciclului menstrual asociata cu terapia parodontala
Nilehat Fatima, P. Raja Babu,2 Vidya Sagar Sisinty,2and Bassel Taralejis
Deparment of Peridoris, A:Farab Colege, Rach, Saul Arabia
Department of Periodonics, Karrine Intute o! Dont! Scerces,Narkelpaly, india
{Department of Ora and Mailefcial Sconces, Faculy of Darts, Alara College, Ryaah, Sau Arabia
Cerresponcence shcul be adcreteedto Nikka Fatma: drithat@horallcam
Recehnd 10 Joy 2014: koeapted 25 September 2014 Pushed 12 Ocober 2918
deaceme Edt. Timo Sorsa
Cepyriht © 2014 that Fatima et alThs isan pen access article ditibuted undor tho Creative Commens
‘hich permis unrestricted uso, dstitutor, and reproduction in ary madum, provided the orignal work is properly
siee
Obiective.
CCompararea perceatie dure si de nivelul de anwietate fa pacientii de sex feminin care au suferit
Intervent de tpl surfasajulu ial detartajuut in Uimpul perioadel menstruate(perimenstruale) cu cele
observate in tenpul perioadel postmenstruae. Materale imetode, Aces lueru 2 fost un studiu simply
orb, cu un cesign spli-gura.? Patruzeci si patru de femel cu parodontita cronica cu ciluri menstruale
regulate au fost supuse pentru a finaiza Scala de anxietate dentara a lui Corah (DAS) in timeul primel lor
vate .Pacientit au fst selectati aleator si s-au supus primei ior vizite la curatare in timpul pericades
menstruale sou perioade postmenstual Surfasajul_a fost realizat sub anestezielocala in cadrane
bilaterale la pacientele care se aflau in timpul menstruatie. Visual Analog Scale (VAS) a fost utlizat
pentru s incre rivelunile de durere pentru fiecare cadran dups efectuares de surfasaj si detartes}
Rezultate, Perceotia dures creste {a femel in timpul perioadei menstruale sau perimenstruale.Valorea
lor fost semnicatv mai mare decat in periveda postmerstruala(P <0,05). Se cbsewvi ci le femelle @
caror prima intnive a fost tn perioada perimenstruala au mai multi durere (VAS) ( = 0.0000)
comaarativ cu femeile 2 caror prima intainire a fos: in perioada postmenstruala. Concune. Femelle in
perioads lor menstruala demonstrezzafaptul caau durerimaimari sun nivel mai mare de anvietate 2
la detratrajul supra si subgingival. Aceasta crestere in nvelul de durere al femezor ta timpul pericade!
‘menstruale a fost sernnficativd statistic Tn cazl in care programarile se efectueaza cand pacientele se
ala in pericada postmenstrual, acestea simt mal putia curere,
L.inirocucere
Se estimeszd cd aproximatl 5% pand la 20% din orice populate suferd de la parodoncia
eneralizate savera [1]. Parodontita este dafintd ca 0 boalé inflamatorie a tesutului de sustinere al
Aintlor cauzata de ricrcorgan’sme specifcee care conduc la distrugerea progresia a igamentului
parcdontal si plerderea osoasa {2}. In cazul in care ramane netratata, aceasta boaldirflamatore cronicd
peate duce la pierderea dintilor a afecta saratatea orala careeste in legaturacu caitatea vit (CV) [3] (Cind luim in considerare bara de gen a bolilor parodontale, exists dover! care s& sustind
prevalenta mai mare de boala parodontala dstrutive la barbati deca la feel Factorul important care
trebuie luat in eonsiderare este faptul e& femelle ined mai au boli parodontale variate din cauza
fluctuapilr hormonale in diferite faze ale vet [4].
fn. tinpil fezelor de: tretament: de parodontitd (aceasta include ‘eliminares ‘mecanica a
biofilmuluibacterian), detartra| si surfasa simt c¥ procedura este mai dureroasa [5,6]. Exist dover
literatura de specaitate cae indcSfaptul ca. barbal si femeile percep durereadiferit lune end au
fost supusl la dureri experimentale sau eine, Mai multi factori au fost sugerati pentru a explica
dliferentele, cea mai freeventa diferenta find hormonii sexual. Schimbarle hormonale pot afecta
perceptia femeilor la durere ca precum si cresterea anxietati (7 8),
Din punct de vedere al sanatati orale, au exstat studi care au fost efectuate pentru a
demonstra gradul de durere si anxietate experimentat de cBtre pacient in timpul sondajull si scala
perceptia lor de durere a fost direct proportional cu nivelul de anxietate [9]
(1c aka si cola. [9] n studi or plot cu un esantion de 20 de fern din Turcia au demonstrat
efectul de ciclului menstrual referitr la perceptia_dureri in timpulterapiel parodontale. De atu, nil
un studiu nu a fost realizat, in special intro tard in eurs de dezvoltare, asa ca am deeis sa efeetuam un
studiu cu femelle indiene ; in total au fost 44 de pacienti pentru determinarea efectulul pe care il are
ciclul menstrual in perceperea durerisinivelul de anxitate al pacientlor.
2. Materiales metode
Un total de patruzei si patru de (44) subiceti de sex feminin eu varste cuprinseintre 20 si 38
(media 27 ani) au fost recrutate din colegile de asistentS medical, medicina , precum si colegile
dentare si, de asemenea, pacientii de sex feminin care au viditatDepartamentul de Parodontologe,
‘amineni Insttutul de Stinte dentare, Narketpally, Nalgonda Distr, Aceststudiu a fost aprobat de
Comitetul de Eticd a Kamineni insitutl de Siinte Medicale gi stint stomatologic.
2.1, Obiective, Obiectivulacestu study este de a compara perceptia durerii de pacienti de sex
{erinins nivel lor de anxietate atuncicind sunt supusi unortratamente pardontontale in timpul
(1) fzelor menstruale,
(2) postmenstrual.
2.1.1. Criter de selectie al pacientilor
(a) Criteri de inludere:
(1), pacienti trebuie s abi parodontitécronicS, cu cel putin cnc dingiinfecare cadran,
(2) cel putin 3 dil in fiecare cadran cu o adncime fa sondaj de 4mm sau mai mare;
(2) niciunuldintresubiecti nu au beneficiat de curatire parodontala in ultimele 12 luni; (4) pacientil ar trebul si albé cicla menstrual regulat.
(b)criterii de exeluder
(1) [a pacienti cu contraceptive orale;
(2) pactentii tratati cu antidepresive si analgezice;
(3) pacienti cu boli sistemice.
2.2. Design-ul studiului. Un total de patruzeci si patru de pacient a fost selectati pentru studiu.
‘Acest studi a fost un studiu simplu arb, cu un design split-gur’, in care pacienti au fost constienti de
statusul lor menstrual, dar examinatorul nuastiutde de statusul mensteual al pacientilor.
Pe bara datelor clinice, pacienti care au prezentat stadii moderate pana la avansate de
parodontit® cronic’ au fost inclusi fn studiu. Orthopantomografia (OPG), adancimea la sondaj (PPD),
pierderea de atasament clinic (CAL), indicele gingival (Gi) {20}, indicele parodontal (PI) [10], si singerare
la sondaj (BOP) [10] au fost inregistrate. Istoria perioadei menstruale a fost inrepistrata, flind eligibill
pentru studiu cel care au raportat cleluri menstruale regulate (de exemplu, lungimea cielurilor
menstruale sa varieve cu cel mult 3 zile ) in ultimele 12 luni. Un ciclu menstrual este in mod
conventianal definit ca timpul de la inceputul un flux menstrual (ziua 1) la ineeputul urmatorului ciclu
[11]. Des exist o mare variabilitate in Lungimea perloadel menstruale intre Femei si in flecare femeie
Ciclul menstrual este de obicei descris tn scopuri euristice ca 78 de rile . Pacientii care au_prerentat
adaneimea la sondaj de 4mm sau mai mare, eeicare au avut eel putin § dinti in fiecare eadran, precum
$i severitatea bolli parodontale a fost similars, au fost inclusi in studiu, Cel putin trel dint h
ccadran trebuiau sa alba adancimea la sondaj de 4 mm sau mai mare,
fiecare
Pacientii care luau antidepresive si analgezice au fost exclusi din studiu, deoarece
antidepresivele si analgezicele pot avea un efect asupra pragulut de durere (5). §-a asigurat faptul ca nici
Unul dintee subiecti nu siau facut detarteaj profesional in ultimele 12 luni. Scala de anxietate a lui
Corah (OAS) [13] si Scala Analog Vizuald (VAS) [14] numericd au fost utilizate pentru a evalua anxietatea
i perceptia durerii, respectiv, Scala de anxietate a lui Corah a fost tradusa in limba local’ (Telugu)
pentru acei sublecti care erau confortabili in limba local,
2.3. Proceduri clinice. Programarea primul tratament a fost fécut la intémplare. Pacienti si-au
facut programarea fie in primele 3 zile de menstruatie saw in perioada de perimenstrula, intre 3 514 zile
Tnainte de aceasta . Unii pacienti au avut prima lor intalnire o sSptimana dup menstruatie. Sealarea
Supragingival si subgingival a fost realizati in anestezie lacald. Tofi pacienti au primit anestezie
infiltrative contindnd lidocain’ 2% cu adrenalin§ 1: 80000 [5].
Acest studiu a fost efectuat cu un design split-gura, siun alt detartraj a avut locin conformitate
cu fara menstruala a pacientului Tratamentul a fost standardizat prin notarea timpulul necesar pentru debridare, eantitatea de
anestezie localé utilizat, numsrul si tipul de dinti care urmeara si fle curdtati la flecare vitits, care au
fastegali.
inainte de inceperea tratamentului, in prima lor vizita de detartraj, pacientii au fost rugati sa
‘completeze Scala de ansietate a lui Corah(DAS), care a fost tradus in telugu.
Acesta a fost un studiu simply orb . Cercetétorul nu a fost informat cu privire la statutul
menstrual al subiectilor. Cu toate acestea, pacientii au fost constienti de studiu. Detartrajul
‘Supragingival si subgingival a fest efeetuat de aeelasl investigator.
Dlup’ aplicares anestezie local, supragingival si subgingival 5-8 realizat surfasajul. Cand efectul
local al anesteziel sa diminuatf dups 2 ore, pacientii au inceput <8 perceapS durere; ei au fost rugati si
completeze Scara analog viguala (VAS) numeric. Scara porneste de la "o" la "L00"punctul de plecare
indies “nici o duvere" sl punetul final indies "Durere intolerabill." Uni pacienti au pirlsteliniea sau luat
formularul VAS i Lau inapoiat na dova viita a acestora; Restul pacientilor au inchelat procedura tn
ccadeul clinic
2.4. Analiza datelor. Un total de 44 de pacienti de sex ferinin au participat in studiu, intre 20 si
38 de ani. (virsta medle 27). Scara de anxietate dentara Perimenstruala si Postmenstruala (DAS) siScara
analog vizuala, au fost coleetate si analizate de etre Wileoxon singed rank (a se vedea tabelele 1 si 2)
Compararea efectelor posibile in functie de timpul efectuarii tratamentulul (perimenstruale sau
ppostmenstrual) a fost eveluata de testul Wileoxon,
Ti opin prensa and pine DAS ab
ich pal ya
Wena Man Se Mew DESDE Wattage Zuker
rimeanad ass 3088
ee Lams sar as ama ae
Sqn «ll gntancel?caN5,
Tans: Canin jeri and pines AS co by Won che palit by di 1 Feinesad
1 Posner
‘Proune:Comparion of age groups (2-79 years, 3+ ye) th
expect to periensril postnatal and difleenc of pert
postmen DAS sore
Compararea scorurllar obtinute in perioada perimenstrual $1 postmenstruala PPD (X) a fost
‘efectuat prin testult Comparatia de grupe de varsta (20-29 ani, peste 20 de ani), cu privire a perioada
perimenstruala, postmenstrual, iar diferenta de scor pre- si postmenstrual DAS 3i VAS a fost facut de
tre testul Mann Whitney Ua se vedea figura 1). Sa analizat freeventa distributiei pe seala de
‘anxietate apacientilor siraspunsurlle la durere prin efectuarea de tratament parodontal
3. Rezultate S-a observat eresterea anvietatati in rSndul femeilor in perioada lor perimenstruala
2 fost semnificativ mal mare decét perioada postmenstruala (| (P <0.0200)
Cresterea in perceptia dureri la fer, tn lor Perioada de perimenstruale fost semnificativ mai
mare decat a acestora Perioada de postmenstrual (rank semnat Wilcoxon) (VAS) (P <0,05).
Perimensteual PPDX a fost (seoruri medi) $3.50 si postmenstrual PPD% a fost (seor mediu)
52.88 (P> 0.0461) . Se observa si o crestere semnificativl a dimensiunil la sondaj in timpul perioadet
perimenstruale . Student paired t-test a fost (2.0537), care este foarte important. S-a abservat in studlu ,
aptul ca. singerarea la sondaj in perloada perimenstruala a fost_mai mare (scor mediu 50.72) decst
sSngerarea postmenstruala la sondaj. (scor mediu 49.57)
ln acest studiu de femelle au prezentat simptome orale aprecablle in tinpul menstruatiel. In
perioada perimenstruala, media Gl a fost de 0.8081 comparativ cu scorul Gt postmenstrual (scorul
medi 0.7877)
Statistic s-au observat asocieri semnificative inte varstd si anxietate.Femeile care sunt in varsté
‘de 30 gi mai mult au demonstrat anxietate mai mare in perioada perimenstruala , comparativ cu femelle
‘are sunt sub 30 (P <0,01), Nus-au observat asociei semmificative inte vlrsté $i percepsia dure
Compararea ordinii de timp de tratament, perimenstrual la postmenstrual, in ceea ce priveste
DAS este analizatS cu ajutorul Testul Mann-Whitney U. Se observi ci femelle a caror prima lor programare a fost in perioada perimenstruala a avut un nivel mai mare de anxietate (DAS) [P <0.0041)
comparatiy cu femelle a caror programare a fest in perioada postmenstruala
4. Diseutie
Vata unel femei este afectat3 in mod continuu de reproducere hormoni, in pubertate, sarcina,
menopauza si. de femeie nevoile de sanatate orale pot modifica, de asemenea, in aceste momente,
‘afectind astfel planurtle lor de tratament dentare. In trecut, de cercetare pe femei sinitati a fost pe
nedrept neglijate si doar recent de cercetare si agentile de s8ndtate a deciss8 schimbe acest lucru [16]
Prin urmare, identifiedmany Cercetarile recente au interesants si important’ diferentele dintre sexe in
‘coea ce priveste sinitatea oral si durere percept.
Hormoni de reproducere feminin joac’ un rol important in perceptia dureni sl eispunsul. Un
ciclu menstrual este conventional definitS ca timpul de la inceputul unuia flux menstrual {2iua 1) la
Inceputulthe urmateare! [11]. Desi exist o mare varlabiltate in menstrual Lungimea celululintre femei
si femei in cadrul individuale in timp (121, ciclul menstrual prototipic este de obicei descris in scopuri
‘euristice ca 28 de rile in lungime. Ginecologi diviza ciclului mensteual in faze pe bazé de cidu de
reproducere events.Themonthly fiziologie ate doud faze. Prima fax este denumitS faza foliculara
Nivelurile de hotmon foliculostimulant (FSH) sunt erescute si estradiol (E 2}the forma major’ de
‘estrogen este sintetizatl de cele in curs de dezvoltare foliculard sl virfuri de aproximathy 2 le fnainte
ovulatia,
2 doua etapi, care se numeste faza luteala,the in curs de dezvoltare corpus
luteumsynthesizes atat estradiol si progesteron. Cele involutes corpus luteum, hormoni ovarian nivel
scade, far menstruatia rezulta. $-a presupus cB ovarian hormonesmay creste inflamatie in gingival’
{esuturi sl exagera raspunsul la iritanti locale 41 accentuarea simptomelor orale in timpul menstruatie!
[27]. Miyagl si colab. constatat céthe chemotaxia leucocitelor polimorfonueleare a fost consolidats de
progesteran, dar redus cu estradiol, Testosteronul nu a avut un efect m&surabil asupra
olimorfonucleare chemotaxia leucocite [18].
Este nowgenerally acceptat thatmales si femei prezinta diferente importante in experientele lor
de durere [18-20]. De exemplu, studille epidemiologice indicd faptul ci femelle raporteaz’ mai multe
‘experiente de durere si rSspunsuri mai negative a durerii eomparativ eu birbati [7]. Mai mult, pe cinie
corcetare sugereard cS existS diferente importante intre sexe in susceptibilitatea la boli legate de
durere, efiacitatea analgezic, si recuperarea din anestezie (24, 22]
In cele din ured, studii experimentate de inductle durere arat’ c8 femelle prezints in mod
constant praguri mal mici si tolerant lao gam& larg§ de stimuli nochi [23, 24]. Un numdr de factori
psihologic, inclusiv anxietate, pot fi surse de variatie in madul in care bérbatl si femelle percep durerea.
femelle sunt adesea gisit pentru a experimenta mai multe tranzitoril si dispoziponali anxietate decat
barbatit (25-28),
Ansietatea este considerat a perturba interpretarea stimuli, rezultnd in perceptia alterat. Se
rede ci anxietate perturba experienta durerli prin influentareathe procesSri cognitive a informatilor nociceptive 29). Laborator anvietateindusé general [30] anwetate, durere specific [31] au fost gisite
atit pentru 2 corespunde ou cresterea sensibilitate la stimulare dureroasd,
Pacienti care sunt pe antidepresive gi analgezice au fost excluse din studiu din cauza
‘antidepresive 51 analgeice ar putea avea un efect asupra pragului de durere '5]. Ea se conclrionear3 cS
antidepresivele tricclice au diferentialé efect hypoalgesic pe diferite teste de durere experimentale
umare [32].
Scopul acestul studlu a fost de a determina difereniele inte niveurile de durere fem"
timpul perimenstruale lor comparativ cu faza de postmendrual prin efectuares de debridare sub
anestezie local.
in timpul acestui studiu s@ observat ci in campus asistent’ medical, stomatologie studenti,
andmedical au fost mai cooperants si a urmat programate intlniri in mod regulat. Generalul pacieni
de sex feminin care au visltat departamentul nostru nu a tinut piesa a eidulul lor menstrual si nu a
‘ndeplinitthe cernta de stutiu. Sase pacienti de sex feinin nua finalia lor adoua vit
Dental Anxstate Scala Corah lui [DAS) afosttradus in Telugu pentru cei care sunt confortabil,
‘eu exprimarea Jor sentimentele in limba lor localé. Am prelerat SAV care necesté abilt3th minime
lingvstce gL prin urmare, mai usor de pacientli de a utliza in descrieres dure ler. SAV poate fi
‘vantfeatd si permite comparares a pacantilor ge 0 sear de 0-100,
{in acoststusiu de crosterea perceptiei dureri in randul femel in perioada lor perimenstruale a
fost semnificativ mai mare decat perigeda de postmenstrual lui Wilcoxon semnat ( rank) (VAS) (P
(0.0000), i, de asemenea, de anxietate a fost mai mare in periaada de perimenstruale (DAS) (P <0.0200}.
De asemenes, este a obserat ca feteilea caror numire primul a fost dat in Perioads de pevimenstruale
{2 avut mai multe antietate (DAS) (P <0,0042) andreore durere (VAS) (P = 0.0000) comparativ cu
thosewomen a cérui primé intalnire a fost dat in petioada postmenstrual. In ceea ce prveste acest
rezultat, am constatat ca pacienti din lor Perioada de gerimensteuale demorstrat raspunstl dure mai
‘ari a supra si subgingival debridare decét au fScut innperioada de postmenstrual Aceasts crestere a
hivelului de durere de femei in tinpul perioadeilor menstrual a fost statistic semnifcativ. Nua fost nici
© corelatie semnifcativa statistic intre DAS si SAV. Spearman lui "P" a fost 0.2429. Statistic social
semnfleative sau observatintre virsté 1 anwietate. Femelle care sunt in virstd de 20 51 mai sus au a
demonstrat anxietate mai mult in faza de perimenstruation in comparati cu femelle care sunt sub 20
Nu statistic cociati semnificative au fost observate intr varst sl durere percoptie.
‘Acest studiu confirma, de asemenea, rezultatele din celelate studiulul de Orgun Ozcaka si
«colegi.
‘Mecicament pe bazi de sex si de tratament pe bazl de gen sunt ve deverl norma a alll. Prin
‘cunoastereathe cicluri menstrual ale pacientior lor de sex feminin, perladontists poate dorese 8
programati eraple mecanic’ parodontale; aceastd voint insuflaatitudine poztv’ la pacientli de sex
{eminin in c2ea ce prveste stomatology in terapia general si paradontae, in special, si imbunatéteste
nivell de confort sicooperarea dela pacienti de sex femini, 5. Conelusie
‘Acest studiu a abordat problema specific’ 2 pacientlor de sex feminine curs de terapie
parodontald in perimenstruale lor i Perioada de postmenstrual. S.a observat ¢8 ferele percep mai
mult durere in timpul perioadel de perimenstruale deeat in lor Perioada de postmenstruation.
Periodontists pot face femelle mai confortabil si de cooperare prin aragramarea lor numire in funetie de
‘elu or.
Conflictul de interese
‘Autorli declar’ 8 nu exist niciun conflict de interese tn ceea ce priveste publicarea aceste!
ler’
Confirmare
‘Autori ar dor sii multumese Qzgun Ozcaka pentru ea sprijn si ncurajarein timpul studiulul
References
[1]. Burt, ‘Postion paper: epidemiclogy of periodontal
‘Jeumnat of Penodontoiogy, vl 7, no. 8, pp. 1408-1419, 2005,
[2] Carranza Clinical Periodontaogy, Toth ection
[B]H. Jansson, A Wahln, V. Johansson etal. "impact of peviodontal
‘iseace experience on orl heatn-reatee quailty of i,
Joumat of Penodontotgy, vol. 85,n0, 3, pp. 438-445, 2014
[)H. J. Shiau and Mt A. Reynolds, "Sax differences in destructive
periodontal disease: a systematic review, Joumal of Periodantalogy,
vol 81, no. 10, pp. 1278-1289, 2010,
{S]D.T. Chung, G. Bogle. M. Berardi, D. Stephens, M.L
Riggs, and J. H.Egelber, "Pain experienced by paints during
‘enodontalmaintenance," Journal of Penadontalogy, vo. 7470.
8, pp. 1283-1301, 2003
(BJA vant PAM A. Duy, and J. Hoogstraton, "The affect
‘of wrtan information on pain exparence during periodontal
probing.” Journal of Giical Periodontology al. $1.2. 4. pp.
22-285, 2004
ITVA-M. Unruh, ‘Candee variations in cna pain experince”
Pain, vol. 85, n0. 23 pp. 123-167, 1006,
[a] KJ. Beriny, “Sex aerences in pain,” Behavioral and Brain
‘Seienaas, vol. 20, no. 3 pp. 371~380, 1997.
[9] 0." Oze,aka, NB akc, and T. Kose, “Efec of the menstrual
‘yd on pain experiance associated with pevintal therapy"
-Jourat of Cinieal Penodbrialogy vol. 32.0.1, pp. 1170-1174,
ous.
[10] 3, Peter, Essantias of Preventive and Communiy Dentisty, Aya
‘Maci, New Delhi. nda, econ, 2006,
(191... Sherman and. LeResche, ‘Doss experimental pan
sponse vary across the menstrual cycle? A methodological
‘ewew,” American Journal of Physiology: Regulatory Integrative
and Comparative Physiology, vol. 201, no. 2, pp. R245-R2S6,
ane.
[12] E. Treloar, RE. Boynton, B. G. Behn, and B.W. Brown,
“Varation of fe human mengtual cyca tough reproductive
fe" Intemational Journal of Fertilty vol. 12, . 1, pp. T7128,
1067,
[13}N.L Corah Development of dental anxiety scale.” Journal
of Dental Research, vol. 48, no. 4. p. 696, 1960
[14] M. Josh, "Cina histo” in Textbook of Pain Management, Moshi, Ed., pp. 30-35. Paras Publishing, Hyderabad, indi,
‘si edition, 2005,
[15] §. F.Nalamed, “Clinical action of specific agents,” in Handbook
of Local Anaesthesia, 8. F. Malamad, Ed., chapter 4, pp. 2-88,
Mosby, Singapore, 2nd edition, 1986,
[18] C.D. Myers, J. L. Riley Il, and Ml E. Robinson, 'Psychosuci
‘contrbutions #9 Sas-coralated aifferances in pain,” Chnical
Journal af Pain, vel. 19,16. 4, pp. 225-232, 2002.
[17] EE. Machtel, D. Mahler, H. Sandu, and M. Peled, “The
effect af menstrual eyels on periodontal hasith,” Jeumal of
Penodentology. val 75, 0.3, pp. 408-812, 2004.
[18] M. Miyagl. ML Monshite, and Y.Iwamato, "Effects of sex hormones,
{on production of prostaglandin E2 by human peripheral
‘manceytas.” Journal of Pariodomtalogy. vol 64. no. 14, pp. 1075—
078, 1993,
[19] RB. Fitingim and T. J. Ness, "Sex-tolatad hormonal influences
‘on pain and analgesic rasponses, Neurascience and Biobehavioral
Reviews, vol. 24, n0. 4. pp. 485-801, 2000,
20] RB. Fitingim and W. Maier. "Gender differences inthe
asponses fo noxious stimull” Pain Forum, val. 4, 10. 4,pp. 208-
221, 1995,
[211K J Berkley and A. Haldero, ‘Sex and gender diferences in
pin,” in Textbook of Pain, P Wall and Melzack, Eds..pp. 851—
965, Churchil Livingstone, London, UK 4th edition, 1988.
[221G.K. Ciccone and A. Holdcrofl ‘Drugs and sex differences:
{8 review of drugs relating to anaesthesia,” Arsh Joumal of
‘Anaesthesia, vol 82, no. 2, pp. 255-268, 1999.
(22]P: S.Mylas, ADM.MeLeod, J. ©, Hunt, and H. Fletcher, “Sex
differences in speed of emergence and quality of recovery after
Snaesthesia: cohort study,” Brien Madical Jounal, vol 222, no,
7288, pp. 710-711, 2001
(24). Riley ll, ME. Robinson, EA. Wise, C0. Myers, and
R.B.Filingim, “Sex diferencos in the patoaption of naxious
‘experimental stimuli: A mats-analysis Pain, vol. 74, n0. 2-2,
pp. 181-187. 1908.
[25]G. 8 Rellman, §. Lautenbacher, and K. 8, Johnes, “Sex and
{gender differences in rasponses to experimentally induced pain
Inhumans,” in Progress in Pain Research And Management. R.
88. Filingim, Ed. pp. 185-190, 1ASP Press, Seattle, Wash, USA,
2000,
[26] RB. Catal, Handbook for the (PAT Anxiety Scale, Insitute for
Personality and Abilty Testing, Champaign, ll, USA, 1957,
[27]. M. Murphry. "Trends in depressian and aiety: men and
women,” Acta Psychiatrica Scandinavica. vol. 73, na. 2. pp. 113
127, 1986.
(281 0. Robin, H.Vinard, E.Vernet-Maury, and JL. Saumet,
“ilvence of Sex and ansiely en pain threshold and tolaran
Functional Neurategy, vol. 2,10, 2, pp. 173-179, 1987.
[29] K Kroenke and RL. Spitzer, “Gender differences in the reporting
S-ar putea să vă placă și
- Instrumentarul StomatologicDocument50 paginiInstrumentarul StomatologicMihaela Pitariu86% (7)
- Anestezia in StomatologieDocument15 paginiAnestezia in Stomatologiecameleon100% (4)
- Anestezia in StomatologieDocument15 paginiAnestezia in Stomatologiecameleon100% (4)
- Atitudinea Terapeutică Asupra Dinţilor Restanţi În Cadrul Etapelor Pre - Şi ProproteticeDocument11 paginiAtitudinea Terapeutică Asupra Dinţilor Restanţi În Cadrul Etapelor Pre - Şi ProproteticeMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- ImantologieDocument7 paginiImantologieMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- Anticoagulantele Clasice VS Anticoagulantele de Ultima Generatie În Chirurgia OralaDocument49 paginiAnticoagulantele Clasice VS Anticoagulantele de Ultima Generatie În Chirurgia OralaMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- RMR Nr-2 2014 Art-6 PDFDocument7 paginiRMR Nr-2 2014 Art-6 PDFMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- RMR Nr-2 2014 Art-6 PDFDocument7 paginiRMR Nr-2 2014 Art-6 PDFMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- RMR Nr-2 2014 Art-6 PDFDocument7 paginiRMR Nr-2 2014 Art-6 PDFMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- Principii Cavitati Amalgam PDFDocument12 paginiPrincipii Cavitati Amalgam PDFMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- Principii Cavitati Amalgam PDFDocument12 paginiPrincipii Cavitati Amalgam PDFMihaela PitariuÎncă nu există evaluări
- Suport de Curs Rezidenti Chirurgie Dento-AlveolaraDocument5 paginiSuport de Curs Rezidenti Chirurgie Dento-AlveolaraNicolae CozmoliciÎncă nu există evaluări
