Comunicarea interpersonala

- nu este orice comunicare intre persoane umane.

Persoana = unica
= determinata genetic si social
In comunicare, la primul contact nu se comunica cu persoana, ci
cu tipologia persoaneui respective = comunicare impersonala

Comunicarea:
- Intrapersonala
- Baza constiintei
- Prima diferenta intre om si animal
- Impersonala
- Cu statutul, rolul care revine unei persoane
- Intersectia campurilor de cunoastere intre cele 2 P
este foarte redusa
- Inerpersonala
- Cu individul interlocutor, cu o P
- Diatica
- De grup
- Publica
- De Masa

Ideologic si stiintific, in ultima vreme s-a vorbit foarte putin

despre persoana, mai mult despre grup, masa

1
Personalism: curent filizofic care se inspira din viziunea crestina
a persoanei.
- Charles Renauvier (1815-1903): persoana e realitatea cea mai
autentica a lumii.
- Kirkegard (preceda personalismul): filizofia anterioara nu
aborda probleme de interes general; intereseaza mai ales
problemele ce afecteaza persoana, relatiile interpersonale,
comunicarea, incapacitatea ideolectului de a transmite emotii
(ideolect=limbajul folosit de un anumit indivit la un anumit
moment)

- Lucien Leterthoniere:
- Fixeaxa coordonatele unui personalism crestin care este
respins de papalitate. Directia sa i-a nemultumit atat pe
teologi cat si pe filozofi.
- A avut trei maestri:
- Sf. Augustun
- Pascal
- Maurice Braudelcrestinismul este un mod de
viata, nu de gandire, loc in care actiunea si ratiunea
se intalnesc; ratiunea si credinta trebuie sa existe in
raport cu realitatea
- Personalismul trebuie sa fie o analiza a substantei
umane, un umanism filozofic, analiza a
comportamentului, a realitatii umane.
- Considera persoana ca aspirand deopotriva catre
autonomie si comuniune, pe care le realizeaza prin
inteligenta si vointa.

- Jean Lacroix, Emanuel Mounier: filozofia, pentru a nu se

transforma in ideologie, trebuie sa fie o analiza cinstita a
problemelor omului  devine personalizata
2
 - Mounier:
- Spiritul nu inseamna relatie, si orice relatie traita si
interiorizata, cu valoare.
- Nu exista civilizatie si cultura umana care sa nu fie
orientata metafizic
- Adevarata opresiune se afla in sufletele noastre.
- P=subiect autocreator care nu se opune
colectivitatii, ci individului (=unitate aritmetica a
societatii, unitate minimala fara personalitate.
- Exista tot atatea lumi cate sunt perceptiile
individuale asupra ei  cu fiecare om dispare o
lume.
- P nu e data, se obtine prin efortul de personalizare,
prin deschidere, prin opunerea fata de individ.
- Deschiderea trebuie facuta catre:
- Comunicate
- Lume/univers
- Transcendent
- societatea ideala nu urmaresce confortul, si
dragostea, justitia si creatia.

- Personalismul: practica orientata catre construirea persoanei

- Personalismul energetic: C-tin Radulescu Motru: sinteza intre
personalismul francez si energitismul lui Oswalt.

- Conceptul de persoana e unul strict european

- In spatiul industrial:
PERSOANA=EU+INTERIORITATE
- In spatiul traditional: 2 antiprincipii de individuatie:
- Omul nu este o unitate, ci un ansamblu de roluri
autonome
- Omul se defineste prin contact si comuniune cu
natura

3
Maurice Lendhardt – persoana nu este sudata, ci alcatuita din
elemente sociale, roluri, pozitii în societate.

Roger Bastide – 2 principii de antitindividuatie:

1. Pluralitatea elementelor persoanei
2. Fuziunea relativa a opersoanei cu mediul

Individuatie = persistenta unei stari psihice pe o perioada lunga

de timp

Ipoteza Sapir – Whorf: oamenii percep realitatea prin

intermediul limbii vorbite.
Ch. Morris – pentru prima oara defineste termenul
Communication (comunicare+comunicatie)

Marcel Griaule, Germaine Dietrlen – în Mali, omul este format

din 16 componente: corp si 15 forme de spirit

Carl Joung – 5 arhetipuri individuale:

- sinele
- eul
- persona
- umbra (partea anti-conformista)
- animus/anima (arhetipul contrasexual)

Cultura Samo (Burkina Fasso): 9 elemente ale omului, din care

doar dublul este nemuritor, erant dupa moarte pâna îsi gaseste
locul într-un copac. Celelalte sunt Corpul, umbra, caldura,
destinul, sudoarea, suflul, viata, vândirea.

4
Cultura Gourmantache (Burkina Fasso): destinul este prestabilit,
înscris în placenta si poate fi modificat doar de mama
însarcianta. Numele este identitatea persoanei, nu o simpla
eticheta, iar schimbarea lui este una de fond (vezi Baltagul –
Nechifor=Nicheforos)

Egiptul antic: persoana este compusa din trup, nume, spirit (care
dupa moarte coboara în câmpiile ofrandelor) si forta vitala,
strâns asociata cu trupul. De aceea se practica îbalsamarea,
pentru a pastra forta vitala a trupului (pâna la reîncarnare?)

Canaci (Malaezia): omul are o multime de nume, determinate de

realtiile sale cu familia, societatea, elementele naturii etc.
1.11.2000
PERSONALITATEA

DEF: Macrosistemul invariantilor informationali si operationali

definitorii pentru subiect.

Conceptul este foarte legat de istoria comunitatii.

Psihologia se ocupa de personalitate si nu de persoana, deoarece
aceasta din urma ar fi prea specifica pentru a constitui obiectul
unei stiinte.

4 Caracteristici:
1. Individualitatea (=omul este indivizibil)
- în conditii de mediu identice, supusu unor stimuli
identici, doi indivizi nu vor reactiona la fel.
- Se pune în evidenta prin baterii de teste
2. Autonomia (=actioneaza dupa legi proprii)
- pentru individ este mai importanta parerea pe care el si-o
face despre realitate decâr realitate însasi.

5
 - Societatea nu este o retea de relatii între persoane, si o
retea între indivizi si parerile pe care ei le au despre alti
indivizi.
- “El” nu este o persoana, si un obiect în comunicarea
dintre singurele persoane existente, Tu si Eu.
- Parerea se formeaza în primul minut si jumatate de
contact.
- Comunicarea: - 35% verbala, 65% non-verbala;
- 55% mimico-gestuala, 38% vocala non-
verbala, 7% verbala
3. Consistenta / Stabilitatea trasaturilor de caracter
- teatrul grec are 66 de masti, reprezentând tipuri umane
- G. Allport: 2-3 trasaturi crusiale, câteva centrale si mii de
trasaturi secundare
- Behaviorismul: comportamentul este determinat de
circumstante, nu de caracterul persoanei
- Mischel: regul este inconsistenta
- H. J. Eysenck: demonstreaza existenta tipologiei umane,
a consistentei caracterului uman
4. Specificitatea motivatiilor
- motivele= stimuli interni care îndreapta spre actiune
a) animale (homeostatice) = tendinta sistemului de a reveni
la un echilibru anterior
b) umane (autotelice) urmaresc un scop, cu pretul unui
dezechilibru sau sacrificiu actual.
- recent: toate motivele urmaresc adaptarea la mediu
- Claude Bernard: exista un mediu estern si un mediu
intern=> adaptarea poate fi facuta la oricare dintre ele.
Spiritul de sacrificiu e o adaptare la mediul intern, la
valorile proprii.

Personalitatea:
- H.S. Sullivan: modelul de durata al situatiilor periodice
inerpersoanel ce caracterizeaza viata umana
6
- G.H. Mead, T. Parsons: set de rezolutii si valori interiorizate
- Cattell: ceea ce permite sa se prezica ce va face individul într-
o situatie determinata.

IDENTITATEA PERSONALA

1950: E. Erikson
1970: se pune problema identitatii colective

Dimensiunile identitatii personale:

- în sens restrâns: continuitatea persoanei – ne percepem pe
noi însine ca fiind aceeasi persoana de-a lungul vietii
- în sens larg: identificarea, separarea de ceilalti prin sistemul
de sentimente, reprezentari care il singularizeaza

Componentele identitatii personale:

1. Continuitatea în timp si spatiu
2. integrarea în individ a rolurilor pe care acesta le joaca de-a
lungul vietii
3. Diferentierea cognitiva si afectiva fata de ceilalti
4. Dedublarea interna, dialogul interior, autoanaliza (=baza
constiintei)
5. Unicitatea realitatea biologica dar si sentimentul ca orice
persoana este incomparabila cu alta.
6. Creativitatea, capacitatea de a contribui la cristalizarea
identitatii persoanle (în sens larg), sau manifestarea activa în
viata (în sens restrâns)
7. Autovalorizarea
- siguranta de sine influenteaza direct capacitatea de
persuasiune
- se recomanda o atitudine pozitiva fata de sine si fata de
ceilalti

7
- fiecare îsi doreste sa fie “primul inter pares”  tendinta
de a arata celor din grup ca exceleaza în cultivarea
valorilor grupului.

8
Identitatea personala este o structura foarte dinamica.
“Constanta sinelui nu consta de fapt în a mentine o identitate, ci
în a sustine o tensiune dialectica si în a stapâni crizele
periodice”.

3 etape ale formarii identitatii personale:

1. Individuatia primara (0-3 ani)
- copilul învata sa îsi perceapa realitatea persoanla
- aparitia surâsului = copilul începe sa recunoasca entitati
asemanatoare lui (zâmbeste altor persoane)
- angoasa lunii a 8-a: recunoaste strainii si plânge la vederea
lor (-recunoasterea identitatii colective: contrapune
familia restului lumii)
- “nu”: initial îi imita pe ceilalti care îi interzic diverse
lucruri, apoi descopera forta de impunere a propriei vointe
prin “nu”
- “eu”: în jur de 3 ani. pâna la acest moment copiii vorbesc
despre sine ca tespre terti. apoi se individualizeaza. acest
prag este pus în legatura cu recunoasterea în oglinda
(fenomen mult mai târziu la gemenii monozigoti)

2. Identificarea categorizanta (3 ani – pubertate)

- prin contact cu alte medii
- grupuri:
- de apartenenta – aceeasi categorie
- de referinta – aspiratia de a intra în alt grup
- pericol pentru identizare (= formarea identitatii proprii)
prin comportamentul gregar
- individul se poate afirma prin fapte, creativitate, dar nu în
aceasta perioada a vietii
Primul individ al istoriei: Amenhotep IV (Amenofis, Ahnaton),
faraon (1364-1347îen): îsi schimba numele în urma reformei
monoteiste pe care o instituie: cultul lui Aton, yeu solar.
9
- este primul individ pentru ca încalca toate normele
comportamentale impuse faraonilor
- sotia sa: Nefertiti

3. Identificarea personalizanta (pubertate - …)

- persoana începe sa refuze identificarile infantile si
modelele familiale
- exacerbare a orgoliului, la început fara justificare  criza
de identitate
- resping si accepta diferite lucruri fara argumente serioase,
sunt extremisti, intoleranti, rigizi
- Pierre Tag: identitatea este istoria cavalcadei identificarilor
pe care le desfaci si le refaci necontenit si care pot fi
prilejuri de disfuncsii numite crize de personalitate.
Modelul individului uman

J.S. Bois: “Omul este un organism electrochimic, automiscator,

simtitor si gânditor aflat într.o permanenta conexiune cu
X= totalitatea activităţilor
electrochimice ale organismului
uman
A= mişcările autonome ale
organelor (conştiente sau nu)
B= totalitatea dorinţelor,
sentimentelor, temerilor,
spetanţelor (afectivitatea)
C= totalitatea activitaţilor care
presupun acţiuni simbolice
(analiza, sinteză, limbaj etc.)
P= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal prezent
T= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal trecut
V= mediul, spaţiul cultural,
social, temporal viitor

ambientul sau spatio-temporal.”

10
 I Henri Bergson: “Noi
N
T V T suntem o acumulare de
X A X A E
R trecut”
C B C B D
E
Trebuie sa existe un
P P echilibru între trecut,
E
X A N prezent si viitor.
D
E
În realitate, nici
C B N trecutul, nici viitorul
T
E nu exista (deja,
respectiv înca)
În cadrul sistemului din desen, debalansarea poate aparea în
cadrul raportului TPV (una dintre “roti” sa predomine), sau în
cadrul raportului XABC.
Comunicarea interpersonala. Schema generala
Shannon, Weaver
M1 S S M2
S T C R D

Paradoxul comunicarii: comunicarea trebuie sa transmita

mesaje, dar mesajele nu sunt transmisibile ca atare, ci prin
transformarea lor în semnale.
M1 e întotdeauna diferit de M2, din cauza:
- sursei de B zgomot

- diferentei dintre codul de transmisie si cel de receptie

22.11.2000

Bruiajul
Auto-bruiajul : afecteaza R: creierul prelucreaza mai multe
informatii decât un E poate sa produca  fuga a gândurilor (a
auzi  a asculta)
11
4 activitati de comunicare:
- scris
- citit se învata didactic

- vorbit nu se învata, dar ocupa cel mai mult timp (42%)

- ascultat

Limba: pseudocod:
- exista abateri de la regula identitatii dintre mesaj = semn
- nu exista doi indivizi care sa vorbeasca acelasi idiolect
Diferenta dintre idiolecte rezulta din experienta individuasa de
învatare a limbii. Fiecare semn are o denotatie si mai multe
conotatii, acestea din urma fiind diferite pentru fiecare individ.
Redundanta morfologica: cu cât e >, comunicarea e mai sigura si
bruiajul <, chiar daca economia textului e afectata.

Teoriile Comunicarii:
1. T. Actionale (ale tintei)
- ex.: T. Shannon Weaver
- ale glontului magic
- ale acului hipodermic
- in retorica antica
- E M  R
- Daca E este suficient de persuasiv, va determina schimbari în
R

2. T. Interactionale
- ale ping-pong-ului
- E/R  M  R/E
- Rolurile sunt alternate

3. T. Tranzactionale

12
- legate de axiomele comunicarii ale scolii de la Palo Alto (non
comunicarea este imposibila)
- comunicarea este simultana în ambele sensuri
- procesul este simetric
- E&R  M  R&E

13
 Schema generala a comunicarii inerpersonale
E& R&
RCompetenţăPerformanţă M ECompetenţăPerformanţă

C1

C2
R&E R&E
Efect M Efect
Perf/Comp Perf/Comp

AF AF

FEED-BACK

CONTEXT

14
Exista si auto-feedback: ajustarea comunicarii in functie de
propriile observatii (cand noi insine vorbim, ne dam seama de
anumite lucruri si incercam sa le corectam) – daca suntem
ragusiti, ne dregem glasul.

C1 si C2 = campurile de competenta ale E&R si R&E. Mesajul

trebuie sa apartine intersectiei C1 cu C2, altfel comunicarea va
esua.
La inceput orice comunicare este impersonala, nu interpersonala
(nu cunoastem nimic despre interlocutor, despre statutul lui).
Comunicarea va functiona cu atat mai bine cu cat intersectia
sintre C1 si C2 este mai mare.

Contextul: 4 dimensiuni:
1. C. Spatial: cadrul fizic care influenteaza comunicarea
2. C.Temporal: nu kla orice ora se comunica la fel.
3. C.Social: conteaz acine sunt persoanele participante de
comunicare.
4. C. Psihologic: starile, trairile celor care iau parte la
comunicare

Sociolingvistica pune accentul pe diversitatea modalitatilor de

comunicare
Idiolect = mod propriu de vorbire a unui individ, la un moment
dat
Sociolect = mod propriu de vorbire a unui grup la un moment
dat

Situatia de comunicare: 3 parametrii care determina profilul sit

de com
1. Locul = continuitate spatiala
2. Momentul = continuitate temporala
3. Relatia de rol E-R = continuitate sociala si psihologica

15
In cadrul idiolectului exista mai multe registre de comunicare.
Alegerea acestor registre depinde de situatia de comunicare, care
poate fi:
- Congruenta (presupune o armonie intre 1,2,3)
- Incongruenta (disonanta, ceva nu se potriveste)

Fishman: sociolingvist american

Loc: credincios se intalneste cu preotul la meci: incongruenta de
loc pentru spovedanie  se schimba registrul  confersatie
intre doi prieteni
Moment: convocarea secretarei in miez de noapte de catre sef
presupune o schimbare se registru
Rol: in acelasi loc si moment, imdediat dupa ce s-au certat, intre
doi indragostiti se verifica o incongruenta de rol

Modelul - Bruce Westley, Malcom McLean Jr.:

- X este inaccesibil simturilor noastre, ne adresam lui Y pentru
ca ii este asemanator.
- Concluziile asupra lui B se extrapoleaza asupra lui X
- Y trebuie sa respecte anumite conditii pentru a fi model:
1. Adecvare – asemanator lui X cel putin dintr-un punct de
vedere semnificativ
2. Eterogenitatea – sa nu fie identic cu X, sa fie suficient de
deosebit de X
3. Eficienta - datele de iesire ale cercetarii trebuie sa fie
diferite de datele de intrare
4. Relevanta – rezultatelor obtinute in studierea lui Y pentru
cunoasdterea lui X
5. Independenta lui Y in raport cu X, care sa permita ca B
sa devina model si pentru un Z, W, T, etc.

Gate-keeper – schema este valabila si pentru comunicarea

de masa

16
 Convergenta psihologica = informatiile sunt transmise de la
senzori la creier trecand prin diferite etaje; fiecare etaj
solutioneaza problemele pentru care este inzestrat, restul le
trimite la etajele superioare, astfel incat la cortex ajung numai
cele foarte complexe si importante.
Divergenta psihologica = cortexul trimite straturilor inferioare o
comanda, care, pe parcursul drumului ei catre organe, este
imbogatita la fiecare nivel.

Fereastra lui Johari

Confidente

ZONA DESCHISA ZONA ASCUNSA

E+ E+
destainuiri

R+ R-
vis

ZONA OARBA ZONA

E- NECUNOSCUTA
R+ E-
R-
Acte ratate

Confidentele unui individ atrag dupa sine destainuiri din partea

colocutorului despre zona ascunsa a acelui individ.
Confidentele constituie esentialul comunicarii

G. Egan:
History = biografia externa a individului, date la care poate avea
oricine acces

17
Story = trairi, emotii. Fac obiectul confidentelor cu valoare
comunicativa reala, ducand la castigarea increderii
colocutorului.

18
Foloasele autodezvaluirii:
- imbunatatirea comunicarii
- autocunoasterea
- eliberarea ed sentimentul
de vinovatie
- economisirea de energie
psihica (necesara pentru a
ascunde)
Parametrii care influenteaza
autodezvaluire:
- sexul
- varsta (17-50 ani>)
- rasa (albii sunt mai
comunicativi)
- valenta (ne expunem mai
usor aspectele pozitive
decat pe cele negative)
- numarul participantilor
(ideal 1-1)
Conditiile comunicarii
eficiente:
Analiza Tranzactionala
Eric Bearne: in noi coexista mai multe personaje (egostari)
- P: parinte
19
Dezavantajele
autodezvaluirii:
- autocunoasterea
- pedeapsa
- efectul de ani-halou
- incalcarea modelului de
macho (non-comunicativ)
1. Franchetea, deschiderea
- a declaratiei
- a reactiei
- fata de celalalt
2. Empatia
3. Disponibilitatea de a-l
sustine pe interlocutor
(supportivness)
4. Pozitivitatea fata de
interlocutor, subiect si
propria persoana
5. Egalitatea celor doi
parteneri (greu de atins)
- intre statuturi sociale
- intre timpii de
comunicare
 - Tipul apodictic (sententios): critic, traditional, evaluativ,
stie-tot
- Tipul ocrotitor, tandru
- A: adult
- Ia lucrurile asa cum sunt, cu realism, fara prejudecati,
analitic, observator, incearca sa afle cat mai multe despre
subiect, negociaza, decide in functie de informatiile
detinute.
- C: copil
- Natural: egoist, nonconformist, razvratit, volitiv
- Adaptat: social, conformist, ritualist, docil
Personajele din fiecare dintre noi pot fi :
- Sociale: conformist, pro-social, ritualist
- Volitive: egoist, nonconformist, individualist
- Masca: simularea unuia dintre cele doua personaje

Analiza tranzactionala:

1. Tranzactia complementara:
a) simetrica (A – A)
b) asimetrica (P – C)

2. Tranzactia incrucisata P P

A1 A
2
C C

20
3. Tranzactii camuflate
Comunicarea se desfasoara pe doua planuri: - aparent
- de profunzime

P P

A A

C C

Demonstreaza pasiunea omului petnru scenarii:

- culturale (moda,
comportament)
- familiale (prima fiica se marita
prima)
- psihologice (cele maio
puternice. Se formeaza inainte
de trei ani)

21
Thomas Harris: defineste Pozitiile de Viata:
1. I am not OK, You are OK
- nemultumit de situatia proprie
- pune starea lui pe seama celorlalti, care s-au afirmat prin
metode colaterale
- slaba comunicare interpersonala
- complexe de inefrioritate
- lipsa de incredere

2. I am not OK, You are not OK

- mizantropi, dezgstati de lume
- inclinatie spre suicid

3. I am OK, You are OK

- infumurati, increzuti, snobi
- comunicare deficitara
- exacerbat, poate duce la paranoia

4. I am OK, You are not OK

- atitudine pozitiva, deschisa
- incredere in sine
- respect pentru ceilalti

Perceptia interpersonala:
Legata de judecati perceptive in legatura cu ceilalti
- Statice, legate de:
- Trasaturi permanente (sex, rasa, temperament)
- Relatii interpersonale stabile (fata de parinti)
- In functie de o anumita situatie (conduce bine)
- Dinamice, situationale, de moment

Regulile perceptiei interpersonale:

1. R. Bazate pe experienta: oamenii mai in varsta au o mai buna
perceptie interpersonala
22
2. R. Stabilite prin analogie: foarte putin realiste si pertinente
3. R. De autoritate, manifestate prin ierarhie, sfaturi

23
Parametrii care influenteaza calitatea perceptiei:
1. Varsta +
2. Sexul: F+, B-
3. Inteligenta: autobruiaj -, complexitate cognitiva +
4. Popularitatea, sociabilitatea – (in realitate o persoana care
cunoaste oamenii nu este deschisa cu toata lumea
5. Antrenamentul –
6. Caracteristicile ed personalitate + (barbatul dinamic va
intelege barbatii, barbatul introvertit va intelege femeile)
7. Prejudecati perceptive –
- Primacy & Regency: enumerarea = ierarhie
- Profetii care se autoimplinesc
- Accentuarea perceptiva: perceptiile sunt influentate de
subiectivitate si de contextul psihologic
- Tipologia implicita a persoanei: fiecare isi creaza tipare
umane care includ anumite caracteristici asociate: jovial,
spiritual=gras
- Consistenta: coerenta, logica diferitelor trasaturi (impusa,
nu reala)
- Simpatia trebuie sa fie reciproca
- Prietenii mei trebuie sa se placa intre ei
- Stereotipizarea, rezultata din perceperea oamenilor ca
unitati ale unei categorii.

24
 Perceptia Interpersonala

Prejudecati ale interactiunii:

1. Polarizarea: atitudinea maniheista (alb/negru)
- religia Maniheista (Mani): crestinismul are doi zei, unul
rau, al Vechiului Testament, si unui bun, al Noului
Testament  omul trebuie sa il satisfaca pe zeul bun,
trebuie sa se purifice prin asceza si sa se edzbareze de
materialitate
- judecarea lumii in extreme
2. Perceptia statica:
- neacceptarea evolutiei lumii, a indivizilor
- animalele nu concep evolutia in timp (acvariu
compartimentat)
3. Confuzia dintre fapte si inferente
- Faptele: lucruri observabile pe baza carora se produc
deductii, inferente
- Judecata poate fi facuta pe baza faptelor, dar si pe baza
deductiilor, a doua categorie nefiind la efl de justificata
- Faptele: afirmatii de tip faptic; pot fi facute doar de
observator, dupa observare; au referire numai la trecut si
prezent
- Inferentele: afirmatii ce pot fi facute de oricine oricand,
si extinse prin halou; sunt neverificabile; fac referire la
trecut, prezent si viitor
4. Suficienta
- nimeni nu poate sti totul despre un anumit subiect
- tendinta este de a crede contrariul
5. Orientarea intensionala
- tendinta de a trata lucrurile nu in concretetea lor, ci prin
ceea ce se spune despre ele, prin definitia care le
caracterizeaza (o pictura este apreciata pentru ca are un
anumit autor, nu pentru valoarea ei reala)
25
 - orientarea catre eticheta, nu catre produs
6. Nediscriminarea
- investirea unui individ cu caracteristicile clasei din care
face parte, chiar daca el nu le are.
- A vedea in copac padurea, nu copacul

26
Atractia personala este determinata ed:
1. Atractivitatea
- caracteristicile apreciate
- depind de la R la R
- variaza dupa moda
- poate fi definita de situatie

2. Proximitatea
- sunt mai atragatori oamenii care sunt mai aproape
- sindromul simplei expuneri: e suficient sa vezi o
persoana/lucru de mai multe ori pentru a ajunge sa iti placa

3. Consolidarea
- sunt mai atragatori cei care contribuie la consolidarea parerii
despre propria persoana, prin laude sau pareri asemenatoare

4. Similaritatea - ne simtim atrasi de persoanele care semana cu

noi.

5. Complementaritatea (extremele se atrag) - un student se

poate intelege cu un profesor agrsiv, dar nu se casatoreste cu o
femeie agresiva. Cautam persoane cu trasaturi pe care noi nu
le avem.
7. Young: in fiecare barbat exista o Anima, iar in fiecare
femeie un
Animus  complementaritatea structurii psihice

27
Credibilitatea inerpersonala:
Poate fi studiata in doua feluri:
- Sa studiezi comportamentul personalitatilor persuasive
- Sa faci experimente in conditii controlate

Depinde de datele initiale aflatre inainte de contactul cu cineva.

Problematica C este foarte veche, inca de la Aristotel
Existau trei factori de care depindea:
1. Simt (o parere usor acceptata)
2. Caracterul moral (daca stim ca o persoana nu are caracter
moral)
3. Bunavointa (un orator trebuie sa se arate bine intentionat,
vorbeste pentru a-i ajuta si sprijini pe ascultatori)

3 Etape ale procesului obtinerii C:

1. Etapa initiala: cineva cu care avem un prim contact are deja o
credibilitate initiala, pentru ca stim de la altcineva ceva despre
el. Rol important au titlurile academice.
2. Derivata: dupa de o observam, discutam cu persoana
respectiva. Un om care-si pierde credibilitatea in politica va
face apel la caracterul moral.
3. Terminala: rezultatul a 1 si 2 la sfarsitul unei interactiuni cu
cineva.

Factorii de care depinde credibilitatea:

1. Competenta ( halou)
2. Caracterul: daca stim ca cineva n-a mintit niciodata, avem
incredere in el.
3. Intentia: nu acordam incredere oricui, fiindca ne temem ca
exista un dedesupt al spuselorsale. Credem mai putin
vanzatorul care isi lauda marfa, decat pe cineva din afara

28
4. Tipul de personalitate: sunt mai credibili cei care sunt
prietenosi, dinamici; personalitatile mai apropiate de noi ca
fire ni se par mai credibile.
5. Optimismul: un om optimist emai credibil

C nu este o calitate intrinseca a cuiva, adica cineva e crezut de

toata lumea. C sta si in perceptia noastra, in felul in care noi
vedem lucrurile.
In noi insine – C intrapersonala: are nivel ridicat sau scazut
C inerpersonala depinde de C intrapersonala

29
Kinezica
Ray Birdwhistell – intemeietor
- 1944, profesor de sociologie, membru al Colegiului invizibil
de la Palo Alto
- K = comunicare prin gesturi si expresie faciala

Schizofrenia = scindarea personalitatii (2 personalitati in

conflict)
S. Dobandita = boala a grupului social, nu a individului  e
necesara terapia de grup.
Dubla constrangere = supunereea individului unei injoctiuni
O persoana solicitata din mai multe directii devine schizofrenica

Societatea: - Middle class - Lowerclass

- Higher class Upper Upper lower
Upper higher middle Lower lower
Lower Lower
higher middle

- Fiecare categorie are gesturi, limbaj, mentalitate proprie

cultura se asuma prin imitarea grupului social din care facem
parte

Clasificarea gesturilor:
Kineme = gesturi fara semnificatie
Kinemorfeme = elemente cu semnificatie

Eckman & Friesen

Emblemele: gesturi substitutive prin cuvinte (OK, lbj
surdomutilor)
- Distanta
- Zgomot
- Ec. De cuvinte
- Neconcordanta lingv.
30
 - Pantomima
- Interdictia de a vorbi
- Mima:
- antichitatea latina
- forma actuala: Jean Gaspard Debureau (Fr. sec
19) Pierrot: strict gestual nu mimic.
- 1895 – apare cinematografuul care are nevoie de
pantomima timp de 30 ani
- 1927 – Filmul sonor face ca pantomima sa se
intoarca pe scena

Ilustratorii:
Insotesc cuvintele pentru al le completa sensul (nu sunt identice
cu cuvintele)
Uneori sunt redundanti
Bastoane: gesturi verticale folosite pentru a sublinia cuvintele

31