CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Toate cazurile depistate de HTA esenţială sau secundară, trebuie urmărite prin
dispersorizare, cu control periodic al valorilor presionale de la caz la caz, efectuarea
periodică a testelor paraclinice indicate de medic.
Cazurile prezentate în lucrarea de diplomă au fost urmărite pe parcursul spitalizării
bolnavilor la Secţia Cardiologie a Spitalului Clinic Tg-Jiu.
Pe parcursul spitalizării, bolnavii au fost înconjuraţi cu o atenţie deosebită de către
echipa medicală.
Acest lucru a permis integrarea rapidă a bolnavilor în colectivitate şi adaptarea lor la
programul secţiei.
Odată stabilit diagnosticul de HTA, s-a instituit aplicarea unui tratament igieno-
dietetic şi medicamentos la indicaţia medicului.
În procesul de îngrijire al bolnavului, asistentei medicale, îi revine o responsabilitate
deosebită, în vederea respectării întocmai a medicaţiei, dozei căii de administrare, precum şi
depistarea precoce a simptomatologiei ce anunţă debutul insuficienţei cardiace acute.
Supravegherea permanentă şi timpul petrecut de bolnavi în spital au permis efectuarea
unei educaţii sanitare, care să convingă bolnavii să adopte un comportament sanogen. În
urma tuturor îngrijirilor acordate, evoluţia bolii a fost favorabilă, bolnavii externându-se cu o
serie de recomandări: respectarea tratamentului igieno-dietetic; dozarea efortului fizic,
evitarea factorilor de risc, control periodic la cabinetele de specialitate din policlinică.
Pentru acordarea unei asistenţe medicale de o cât mai bună calitate.
Asistentele sunt preocupate permanent pentru îmbogăţirea cunoştinţelor teoretice şi
practice adecvate specialităţii în care lucrează.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN PREVENIREA BOLILOR

CARDIOVASCULARE

Sănătatea a fost definită de OMS (Organizația Mondială a Sănătății) ca o completă

bunăstare fizică, mentală socială care constă în absenţa bolii sau a infinităţii. Ea este
considerată ca o calitate a vieţii care presupune o interacţiune dinamică şi independentă între
condiţia fizică, manifestările mintale, reacţiile emoţionale şi mediul său social.
 Bolile cardio-vasculare, alături de bolile canceroase constituie în prezent principala
cauză de deces.
De aceea sunt necesare acţiuni sistematice pe linia educaţiei pentru sănătate, pentru
combaterea factorilor care determină apariţia bolilor cardio-vasculare.
În prevenirea bolilor cardio-vasculare o importanţă hotărâtoare o are respectarea unui
regim raţional de muncă, de alimentaţie, de odihnă şi în general a măsurilor de igienă.
Acest lucru se realizează prin:
- difuzarea în rândul populaţiei a îndrumărilor şi sfaturilor practicii igieno-dietetice;
- dezvoltarea unei atitudini constante, responsabile în prevenirea şi tratarea bolilor
cardio-vasculare.
Acţiunile care trebuie întreprinse în rândul populaţiei sănătoase şi a persoanelor
expuse acţiunii factorilor de risc constau în:
- prevenirea RAA prin asanarea factorilor de infecţii;
- importanţa cunoaşterii înlănţuirii patologice între infecţii de focar – RAA;
- importanţa controlului preventiv stomatologic;
- controlul periodic ORL;
- rolul controlului periodic cardiac la copiii care au avut amigdalite acute;
- combaterea unei păreri şi interpretări neştiinţifice privind variaţiile TA, angina
pectorală, nevroza cardiacă;
- combaterea factorilor favorizanţi ai bolilor: tabagismul, consumul în exces de
alcool şi cafea, aportul de sare şi grăsimi în exces.
Cardiacii actuali trebuie educaţi şi convinşi să-şi formeze un comportament just faţă
de boala lor, prin respectarea riguroasă a recomandărilor igieno-medicamentoase privind
munca, odihna, alimentaţia, cruţarea rezervei cardiace.
În educaţia sanitară trebuie să se insiste pe importanţa controlului periodic mai ales
pentru prevenirea recidivelor, pe urmărirea justă şi corectă a tratamentului.
Pentru întărirea moralului bolnavului şi lămurirea realist optimistă a acestuia asupra
bolii respective.
Sfătuirea bolnavului şi în special a familiei asupra măsurilor de prim-ajutor în caz de
urgenţă.
Bolile cardio-vasculare nu pot fi considerate boli ale bătrâneii, în ultimii ani
cuprinzând populaţia de vârstă mijlocie chiar tinerii, uneori adolescenţii.