Ghid pentru angajatori

Acest document a fost tradus şi adaptat, cu permisiunea celor în drept, dintr-o publicaţie originală a Autorităţii pentru Sănătate
şi Securitate din Marea Britanie ( HSE - Health and Safety Executive) şi este disponibil la adresa
http.//www.hse.gov.uk/pubns/indg281.pdf. Vă rugăm, de asemenea, să citaţi documentul original, ori de câte ori faceţi referiri la
această traducere. Deşi s-a urmărit adaptarea documentului original la situaţia curentă din ţară, sunteţi rugaţi să vă asiguraţi în
acest sens şi să consultaţi legislaţia naţională corespunzătoare, standardele şi normele. Autorii publicaţiei originale, precum şi
cei ai acestei traduceri nu sunt culpabili pentru eventuale daune sau alte acuze şi cerinţe rezultând din utilizarea informaţiilor
conţinute.

Această broşură răspunde unor întrebări comune referitoare la stresul în muncă.

Furnizează explicaţii despre ceea ce este stresul în muncă şi ce puteţi face în legătură
cu acesta. Sfaturile se adresează în mod special managerilor de firme mici sau de
organizaţii cu până la 50 de angajaţi. Dacă aveţi mai mult de 50 de angajaţi, puteţi găsi
un ghid mai detaliat, Abordarea stresului în muncă: Un ghid al managerilor în
vederea îmbunătăţirii şi menţinerii sănătăţii şi stării de bine ale angajaţilor
(Tackling work-related stress: A managers' guide to improving and maintaining
employee health and well-being). Această broşură nu introduce concepte diferite de cele
ale unui bun management. Suntem încredinţaţi că un management general bun poate
reduce stresul în muncă acolo unde a apărut deja şi, în primul rând, îl poate preveni.

1
 I Ce este stresul ?

Stresul este reacţia de apărare, pe care oamenii o manifestă în

R
raport cu presiuni excesive. Nu este o boală. Dar dacă este intens şi
dacă persistă un timp, stresul poate duce la afectarea stării de
sănătate fizică şi mentală (de ex.: depresie, cădere nervoasă,
tulburări cardiace).

I Stresul poate reprezenta o stare pozitivă?

R În mod frecvent, sub presiune, performanţa umană se

îmbunătăţeşte. În acest sens, poate fi vorba de o stare pozitivă
(eustres). Dar, atunci când cerinţele şi presiunile devin excesive, ele
duc la o formă negativă a stării de stres (distres). Aceasta din urmă
are implicaţii negative pentru individ, având în vedere simptomele
recunoscute ale stresului.

DECI PRESIUNI STRES SĂNĂTATE AFECTATĂ

I În calitate de angajator, problema stresului intră în preocupările

mele?

R Da. Este datoria dumneavoastră legală să asiguraţi condiţiile

necesare prevenirii îmbolnăvirilor profesionale la angajaţi. Şi stresul
poate provoca îmbolnăviri angajaţilor. Intervenţia, în sensul reducerii
stresului în muncă, poate duce şi ea la reducerea costurilor
materiale. Costurile stresului pentru organizaţie se pot identifica prin:
fluctuaţie de personal, creşterea absenţelor pe caz de boală
(numărul zilelor cu incapacitate temporară de muncă), reducerea
performanţelor în muncă, o slabă realizare a normei de muncă şi
creşterea numărului de plângeri ale clienţilor. Starea de stres a unui
singur individ poate duce şi la stresul personalului care trebuie să-l
înlocuiască.

1
 De asemenea, angajatorii, care nu iau în serios stresul, pot fi expuşi
revendicărilor compensatorii ale angajaţilor care suferă de tulburări
ale stării de sănătate datorate stresului în muncă. Din fericire,
reducerea stresului nu necesită costuri prea mari.

I Ce trebuie să fac eu în raport cu stresul în muncă, conform legislaţiei în

domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă?

R Atunci când stresul cauzat sau agravat de muncă poate conduce la

afectarea stării de sănătate, dumneavoastră trebuie să evaluaţi riscul
de stres, ca pe oricare alt risc profesional. Evaluarea riscului în
raport cu stresul în muncă implică:
ƒ să căutaţi şi să identificaţi presiunile profesionale care pot cauza
niveluri ridicate şi de lungă durată ale stresului;
ƒ să stabiliţi cine ar putea fi afectat de acestea; şi
ƒ să decideţi dacă intervenţia dumneavoastră este suficientă pentru
a preveni riscul stresului.
În continuare, dacă este necesar, trebuie să parcurgeţi paşii
corespunzători pentru a vă ocupa de această problemă. Trebuie să
reconsideraţi evaluarea ori de câte ori credeţi că aceasta ar putea să
nu mai fie validă. Trebuie să vă asiguraţi că îi implicaţi pe angajaţi –
incluzând reprezentanţii sindicatelor, dacă aceştia au fost desemnaţi
– în fiecare etapă a procesului de evaluare.

I Stresul poate fi cauzat şi de probleme extraprofesionale? V-aţi pus

vreodată întrebarea dacă aţi făcut ceva în acest sens?

R Nu este obligaţia dumneavoastră legală de a preveni îmbolnăvirile

cauzate de stresul determinat de probleme extraprofesionale, de
exemplu financiare sau casnice. Problemele extraprofesionale, însă,
pot afecta indivizii în sensul unei adaptări deficitare în raport cu
presiunile profesionale, iar performanţa lor în muncă poate fi
afectată. Luarea în considerare a acestor aspecte poate fi în
interesul dumneavoastră.

I Unii oameni par să sufere mai mult decât alţii din cauza stresului?

2
 R
Oricare individ este vulnerabil la stres, în funcţie de presiunea la care
este supus într-un anumit un moment, chiar şi indivizii care sunt
de obicei foarte puternici. Ca angajator, aveţi responsabilitatea să vă
asiguraţi că munca nu determină îmbolnăvirea angajaţilor
dumneavoastră. Dacă observaţi că cineva este vulnerabil în mod
deosebit în contextul profesional dat, analizaţi modul de organizare a
muncii. Căutaţi dacă există căi pentru a reduce presiunile astfel încât
acestea să nu devină excesive. Totuşi, până când nu aveţi alte
informaţii, puteţi presupune că toţi angajaţii dumneavoastră sunt
capabili mental să reziste la presiuni rezonabile din partea activităţii.

I Cum recunosc starea de stres la o anumită persoană?

R Multe dintre semnele exterioare ale stării individuale de stres sunt

observabile pentru manageri şi colegi. Aveţi în vedere în special
schimbările de comportament şi de dispoziţie ale personalului, cum
ar fi: relaţii deteriorate cu colegii, iritabilitate, indecizie, absenteism
sau performanţă redusă. De asemenea, se poate întâmpla ca cei
care suferă din cauza stresului să fumeze sau să consume alcool
mai mult decât în mod obişnuit sau chiar să ajungă la consum de
droguri. Totodată, ei pot să acuze şi simptome ale tulburării stării de
sănătate precum: dureri de cap frecvente, stare de oboseala,
lb ă i d

I Cum aflu dacă stresul ar putea reprezenta o problemă pentru firma

sau organizaţia mea?

În primul rând, realizaţi o sondare informală pentru a obţine câteva

R
repere referitoare la eventuale probleme: de exemplu, aflaţi dacă
personalul dumneavoastră este dezamăgit de munca sa. Aceasta s-
ar putea manifesta prin: creşterea absenteismului (în special datorat
incapacităţii temporare de muncă), întârzieri, probleme de
indisciplină, fluctuaţie de personal sau prin reducerea performanţelor,
reducerea calităţii produselor sau a serviciilor.

3
Desigur, pot exista şi alte cauze ale acestor simptome, dar dacă ele
ar putea fi în relaţie cu stresul în muncă, solicitaţi angajaţilor să-şi
spună părerea în această privinţa, astfel:

ƒ vorbind cu ei şi ascultându-i. Puteţi orienta discuţia spre tipurile de

presiuni menţionate în partea de mijloc a acestei broşuri;
ƒ cerându-le să descrie trei dintre cele mai favorabile aspecte ale
activităţii lor şi trei dintre cele mai puţin favorabile şi dacă vreuna
dintre acestea din urma le creează o presiune inconfortabilă.

Puteţi utiliza informaţiile pe care le colectaţi în identificarea

presiunilor comune şi persistente şi care ar putea fi dăunătoare
pentru personal.

Exista o serie de chestionare care realizează acelaşi lucru. Acestea

pot fi utile, dar tind să fie prea lungi / plictisitoare şi ar putea să nu
conţină tipul de întrebări relevante pentru organizaţia
dumneavoastră. De asemenea, interpretarea rezultatelor poate
necesita cunoştinţe de specialitate.

Reamintiţi-vă:

ƒ să respectaţi confidenţialitatea discuţiilor cu personalul dumnea-

voastră;
ƒ să spuneţi personalului dumneavoastră ce intenţionaţi să faceţi cu
informaţiile pe care le colectaţi;
ƒ să-l implicaţi, cât mai mult posibil, în deciziile ulterioare;
ƒ să implicaţi reprezentanţii serviciului de securitate a muncii în
planurile şi deciziile dumneavoastră;
ƒ dacă aveţi cinci sau mai mulţi angajaţi, să înregistraţi rezultatele
evaluării riscurilor;
ƒ să verificaţi periodic dacă au survenit modificări ale situaţiei
înregistrate.

4
 I Dacă constat că stresul ar putea reprezenta o problemă, ce ar trebui să
întreprind?

R Nu există o singură cale ca fiind cea mai buna în abordarea stresului.

Ceea ce trebuie să faceţi depinde de condiţiile concrete de muncă şi
de cauzele stresului. Nu este suficient să-i ajutaţi şi / sau instruiţi pe
cei afectaţi de stres, trebuie să abordaţi în acelaşi timp şi sursa stării
de stres. Casetele din mijlocul acestei broşuri prezintă exemple de
presiuni în muncă, care ar putea fi relevante pentru organizaţiile mici,
alături de unele sugestii referitoare la ceea ce trebuie întreprins.

Reamintiţi-vă să:
ƒ implicaţi angajaţii dumneavoastră şi pe reprezentanţii acestora –
cu siguranţă că au idei bune, pe care dumneavoastră le-aţi putea
folosi;
ƒ urmăriţi orice schimbare pe care aţi făcut-o, pentru a vă asigura că
are efectul scontat;
ƒ revedeţi ce aţi realizat atunci când aţi făcut schimbări majore la
nivelul locului de muncă (de exemplu: schimbări organizatorice,
introducerea de echipamente, sisteme sau procese de muncă
noi), pentru a vă asigura că stresul nu a crescut;
ƒ conduceţi pe baza exemplului personal – în calitate de manager
puteţi transmite semnale (influenţe) puternice referitoare la
importanţa evitării stresului.

I De ce ar dori angajaţii să-mi vorbească mie despre starea lor de stres?

R Aveţi dreptate. Angajaţii pot respinge ideea că se simt stresaţi

profesional. Aceasta pentru că, a fi stresat poate apărea ca un semn
de slăbiciune. Îi puteţi ajuta, făcând mai uşoara discuţia despre stres.
Asiguraţi-i permanent că informaţiile pe care vi le comunică vor fi
confidenţiale.

5
 FACTORII PROFESIONALI DE STRES
Cultura
Probleme care pot duce la stres
ƒ lipsa de comunicare şi consultare
ƒ cultura criticii atunci când lucrurile
merg prost, negarea problemelor
potenţiale
ƒ pretenţia ca oamenii să lucreze
prea intens, permanent, multe ore
sau să continue lucrul acasă.
Acţiuni de management
ƒ asiguraţi pentru angajaţi
posibilitatea de a contribui cu idei
personale, în special în
planificarea şi organizarea
propriilor activităţi
ƒ prevedeţi obiective clare ale
activităţilor, o bună comunicare, o
implicare puternică a angajaţilor,
în mod deosebit în perioadele cu
schimbări tehnice, tehnologice
etc.
ƒ fiţi onest cu dumneavoastră
înşivă, daţi un bun exemplu,
ascultaţi-i şi respectaţi-i pe ceilalţi
ƒ fiţi abordabil – creaţi o atmosferă
în care oamenii să vorbească
lejer cu dumneavoastră despre
orice problemă pe care o au
ƒ evitaţi să-i încurajaţi pe angajaţi
să lucreze în mod excesiv şi
multe ore.
Cerinţele activităţii
Probleme care pot duce la stres
ƒ prea multe activităţi / operaţii de
realizat în prea puţin timp
ƒ prea puţină / prea multă pregătire
profesională pentru activitate
ƒ activitate repetitivă şi plictisitoare
sau prea puţine activităţi / operaţii
ƒ factori / caracteristici ale ambianţei
de la locul de muncă
Acţiuni de management
ƒ ordonaţi sarcinile, eliminaţi munca
inutilă, evidenţiaţi activităţile
urgente sau importante
ƒ asiguraţi-vă că indivizii corespund
muncii lor, asiguraţi pregătirea
celor care au nevoie de aceasta,
repartizaţi activităţile mai
importante pentru cei
supracalificaţi
ƒ schimbaţi metodele de muncă:
rotind personalul, asigurând
indivizilor mai multă
responsabilitate, crescând
importanţa activităţii, crescând
varietatea sarcinilor, acordând
unui grup de muncitori o
responsabilitate mai mare pentru o
performanţă ridicată a grupului
ƒ asiguraţi-vă că riscurile sunt
controlate corespunzător la locul
de muncă, de exemplu: zgomotul,
substanţele periculoase, violenţa
etc.
6
 Control
Probleme care duc la stres
ƒ lipsa de autocontrol asupra
propriei activităţi de muncă
Acţiuni de management
ƒ asiguraţi angajaţilor mai mult
autocontrol, dându-le posibilitatea
să-si planifice propria muncă, să ia
decizii privind modul de realizare a
muncii şi de rezolvare a diverselor
probleme care apar.
Relaţii
Probleme care duc la stres
ƒ relaţii reduse cu alţii
ƒ agresiune, hărţuire rasială sau
sexuală
Acţiuni de management
ƒ asiguraţi formarea abilităţilor
interpersonale
ƒ instituiţi sisteme eficiente de
prevenire a agresiunii şi hărţuirii (de
exemplu: o politică, procedură şi
investigare adecvată a plângerilor).
Schimbări
Probleme care duc la stres
ƒ nesiguranţă asupra a ceea ce se
întâmplă
ƒ teama privind siguranţa locului de
muncă
Acţiuni de management
ƒ asiguraţi o bună comunicare cu
personalul
ƒ furnizaţi un suport eficace
personalului pe parcursul
procesului de schimbare
7
Rol
Probleme care duc la stres
ƒ sentimentul personalului că îi sunt
adresate cerinţe contradictorii
ƒ confuzie privind modul de
adaptare individual
Acţiuni de management
ƒ discutaţi cu regularitate cu
angajaţii, ca să vă asiguraţi că
fiecăruia îi sunt clare cerinţele
activităţii
ƒ asiguraţi-vă că fiecare are clar
definite obiectivele şi
responsabilităţile legate de
obiectivele generale şi instruiţi-i în
acest sens
Suport social
Probleme care duc la stres
ƒ lipsa de susţinere din partea
managerilor şi a colegilor
ƒ lipsa de echilibru între cerinţele
activităţii şi viaţa extraprofesională
Acţiuni de management
ƒ sprijiniţi şi încurajaţi angajaţii chiar
când lucrurile merg prost
ƒ încurajaţi un echilibru sănătos
muncă – viaţă
ƒ vedeţi dacă există posibilitatea
unor programe flexibile de lucru
(de exemplu, program flexibil de
muncă, muncă la domiciliu)
ƒ luaţi în considerare faptul că
fiecare individ este diferit şi
încercaţi să repartizaţi activităţile
astfel încât fiecare să lucreze în
modul cel mai eficient.
I Ce trebuie să fac pentru a preveni ca stresul să devină o problemă?

R Multe dintre demersurile care trebuie făcute aparţin unui bun

management general (total). Există procese de muncă care au
nevoie să fie concepute în funcţie de modul în care organizaţia
dumneavoastră funcţionează:
ƒ arătaţi că luaţi stresul în serios şi fiţi înţelegător cu cei care
consideră că sunt expuşi unei presiuni prea mari;
ƒ încurajaţi managerii să aibă o atitudine deschisă şi înţelegătoare
faţă de ceea ce le comunică angajaţii despre presiunile muncii şi
căutaţi la personal semne ale stării de stres;
ƒ asiguraţi-vă că angajaţii posedă îndemânarea, pregătirea şi
resursele necesare, astfel încât ei să ştie ce trebuie să facă, să fie
încrezători că pot să realizeze ceea ce au de făcut şi să li se
acorde încredere în acest sens;
ƒ dacă este posibil, concepeţi anumite modalităţi pentru a asigura
flexibilitate şi variaţie în activitate şi aveţi în vedere ca personalul
să aibă posibilitatea de a influenţa modul în care îşi desfăşoară
activitatea. Prin aceasta va creşte interesul şi sentimentele de
autonomie şi independenţă;
ƒ asiguraţi-vă că oamenii sunt trataţi corect şi că nu sunt tolerate
agresiunea şi hârţuirea;
ƒ asiguraţi o bună comunicare în ambele direcţii, în special în
momentul introducerii unor schimbări în activitate şi / sau la locul
de muncă. Să nu vă fie teama să ascultaţi.

Întrebaţi-vă dacă dumneavoastră faceţi aceste lucruri. Dacă nu

sau nu sunteţi sigur că le faceţi, mai aruncaţi o privire la sugestiile
referitoare la ceea ce trebuie să facă managerii, sugestii cuprinse
în casetele din mijlocul broşurii.

I Ce trebuie să fac, dacă un angajat se plânge că este stresat?

R În primul rând, ascultaţi-l. Dacă stresul are legătură cu munca:

ƒ încercaţi să trataţi sursa (ele);
ƒ implicaţi angajatul în luarea deciziei;
ƒ dacă este necesar, încurajaţi-l să ceară ajutor şi de la medicul
său;

2
 ƒ dacă nu sunteţi managerul lui direct, asiguraţi-vă că acesta îl
tratează pe angajat cu înţelegere şi păstrează confidenţialitatea.

Dacă nu puteţi controla sursele profesionale de stres, este indicat să

transferaţi angajatul la alt loc de muncă, dacă este posibil. Dacă
este recomandată o perioadă de concediu medical, păstraţi legătura
cu angajatul şi cu medicul. Reamintiţi-vă că el poate fi capabil să se
reîntoarcă la muncă, să-şi desfăşoare activitatea lucrând cu program
redus sau realizând o activitate diferită, înainte de a fi gata să o
desfăşoare pe cea veche. Încercaţi să fiţi flexibil.

Nu fiţi tentat să gândiţi că a concedia pe cineva reprezintă o cale

uşoară de a rezolva problema! Dacă nu acţionaţi responsabil în
Ardisponibilizarea
trebui sa prevadunui angajat,privind
o instruire el ar putea-o reclamastresului?
managementul ca o concediere
incorectă.

I Ar trebui să prevăd o instruire privind managementul stresului?

R Instruirea privind managementul stresului îmbracă diverse forme. În

mod obişnuit, indivizii învaţă singuri să facă faţă cât mai bine
presiunilor cu care se pot confrunta. Deoarece instruirea este
centrată pe individ, ea nu abordează sursele stresului în muncă.
Totuşi, poate fi utilă ca parte a unui plan mai larg de combatere a
stresului în muncă.

I Ar trebui să prevăd un serviciu de specialitate, de consultanţă sau un

Program de Asistenta pentru Angajaţi?

R Un serviciu de consultanţă este în mod obişnuit finanţat de către

angajatori. Acesta are în componenţă consilieri cărora angajaţii le pot
vorbi în particular despre propriile probleme. Un Program de
Asistenţă pentru Angajaţi (P.A.A.) poate oferi diverse servicii (de
exemplu: consultanţă, sfaturi privind managementul performanţei,
sfaturi financiare, asistenţă legislativă). Nu aveţi nici o obligaţie legală
de a furniza asemenea servicii. De asemenea, deoarece aceste
servicii trebuie să asigure confidenţialitatea individului, informaţiile,
pe care aceştia le furnizează, nu vă pot ajuta pe dumneavoastră să
combateţi cauzele stresului în muncă.

3
 Pe de altă parte, ca şi instruirea, aceste servicii pot fi utile ca parte a
unui plan mai larg de combatere a stresului în muncă. De aceea,
apreciaţi cu atenţie dacă asemenea servicii corespund nevoilor
dumneavoastră şi dacă aduc beneficii organizaţiei.

I Am nevoie de consultanţi (experţi) externi pentru a mă ajuta în

rezolvarea acestei probleme?

R În cele mai multe cazuri, combaterea stresului nu necesită proceduri

complexe şi costisitoare pentru managementul riscului. În mod
obişnuit, un management bun şi orientat către angajaţi poate fi la fel
de eficace ca şi o abordare de specialitate recomandată de
consultanţi din afară. Dar, dacă dumneavoastră sunteţi preocupat de
faptul că stresul ar putea reprezenta o problemă serioasă în raport
cu anumite activităţi / locuri de muncă şi nu puteţi să-i faceţi faţă cu
mijloace interne, aţi putea lua în considerare apelarea la un
consultant extern, care să vă ajute. Asiguraţi-vă însă, că îl alegeţi cu
grijă.

I De unde pot obţine mai multe informaţii ?

Informaţii generale sunt disponibile pe site-ul Punctului Focal

R
Naţional al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în
Muncă, la adresa www.protectiamuncii.ro, la secţiunea „Tematici –
Stres – Programe”.

4
Publicaţiile HSE contra cost şi gratuite sunt disponibile prin comandă poştala de la HSE
Books, PO Box 1999, Sudbury, Suffolk CO 10 2WA, Tel: 01787 881165, Fax: 01787
313995, Website: www.hsebooks.co.uk

Pentru informaţii despre sănătate şi securitate, sunaţi la linia informativă a HSE, Tel:
08701 545500, Fax: 02920 859260, e-mail: hseinformationservices@natbrit.com sau
scrieţi la HSE Information Services, Caerphilly Business Park, Caerphilly CF83 GG.
Puteţi, de asemenea, vizita website-ul HSE: www.hse.gov.uk

Această broşură conţine observaţii de bună practică care nu sunt obligatorii, dar care vă
pot fi utile în ceea ce vreţi să realizaţi.

Această broşură este disponibilă în pachete contra cost la HSE Books, ISBN 0 7176
2112 X. Exemplare gratuite unice sunt, de asemenea, disponibile la HSE Books.

Această publicaţie poate fi reprodusă liber, exceptând cazurile de publicitate, andorsare

sau scopuri comerciale. Vă rugăm specificaţi sursa HSE.