Proiect de mediu privind poluarea in judetul Prahova

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta în zonele în care nu se

manifesta direct influenta surselor de poluare.

Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza în zone conventional "curate",

situate la altitudini cuprinse intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de
centre populate, drumuri, cai ferate, obiective industriale etc.

Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate în aceste zone constituie

indicatori pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.

POLUAREA DE IMPACT

Poluarea de impact este poluarea produsa în zonele aflate sub impactul

direct al surselor de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de

impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic,
dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor
climatice.

STAREA RÂURILOR

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face
parte din bazinul Ialomita Buzau, cuprins între localitatile Predeal si Adâncata.
Respectiva suprafata acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu

directia de curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt
Prahova, Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat.

Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de
193 km, din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov,
respectiv Ilfov. Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care
la rândul lor dreneaza suprafete întinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi
si debite.

Folosintele consumatoare de apa din subbazinul Prahova preiau apa din surse de
suprafata si din subteran, apa fiind folosita pentru alimentarea cu apa potabila,
alimentarea cu apa industriala, zootehnie, irigatii, piscicultura, agrement.
Cel mai important consumator de apa este industria, în cadrul careia industria de
prelucrare a titeiului si petrochimica este evident cea mai reprezentativa. Consumul
pentru populatie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie,
cunoscuta fiind densitatea mare a populatiei, numarul mare de localitati din judet
si turismul bine reprezentat.

Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria de prelucrare a titeiului

si petrochimica conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, în
general, si de poluarea acestora, în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a
dus, înca de la punerea lor în functiune, cu zeci de ani în urma, la deteriorarea calitatii
apei din pânza freatica din zonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca
resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor uzate de la cele 5 unitati de prelucrare a
titeiului si petrochimie afecteaza radical calitatea receptorilor acestora.

În anul 2005, evolutia calitatii apelor curgatoare a fost urmarita si înregistrata în 16

sectiuni de supraveghere, 9 de ordinul I si 7 de ordinul II, amplasate pe cursuri
principale de râuri si apartinând Sistemului National de Monitoring al Calitatii Apelor.

Râul Prahova a fost supravegheat în 6 sectiuni de control: Predeal, amonte Sinaia,

Cornu, Nedelea, Tinosu si aval Tufani (Gherghita), iar râul Teleajen în 3 sectiuni de
control: Cheia, Gura Vitioarei si Moara Domneasca.

Pe râul Azuga se afla o sectiune de control, în zona orasului cu acelasi nume.

Râul Doftana a fost supravegheat în doua sectiuni de control, amonte de lacul de

acumulare Paltinu si amonte de punctul de confluenta cu râul Prahova.

Apa râului Cricovul Dulce a fost analizata din punct de vedere fizico - chimic si
biologic doar în sectiunea de supraveghere Baltita.

Râul Cricovul Sarat, afluent al râului Prahova, s-a aflat în atentia noastra în
doua sectiuni de supraveghere: Sângeru si Cioranii de Jos.

Pârâul Dâmbu se analizeaza în sectiunea de control Goga, aval de orasul

Ploiesti.

Rezultatele analizelor fizico-chimice cât si cele biologice pentru probele de apa din cele
16 sectiuni sunt stocate în baza de date a noului program QUAL 2003 si sunt
centralizate la nivel national.

Astfel, repartitia lungimii cursurilor de apa din întreg subbazinul râului Prahova, pe
tronsoane caracteristice în anul 2005, este urmatoarea : 32 % (166 km) râu de clasa
II de calitate, 23 % (121 km) de clasa a III-a, 21 % (111 km) de clasa a IV-a si 24 %
(124 km) clasa a V-a.
Trebuie precizat ca tot anul 2005 a fost caracterizat de precipitatii foarte abundente,
care au condus la cresteri semnificative ale debitelor râurilor, în general, si chiar la
inundatii importante în unele perioade. Aceasta situatie particulara afecteaza calitatea
apelor în sensul cresterii încarcarilor organice si turbiditatii datorita spalarii solului prin
scurgerile masive pe versanti, dar si eventuale scaderi de concentratii de poluanti prin
dilutie.

Referitor la variatia diferitilor indicatori chimici de calitate a apelor de suprafata în lungul

râului, se observa în general tendinta crescatoare a valorilor acestora din amonte spre
aval, cu exceptia oxigenului dizolvat. Acest lucru este explicat prin aportul pe care
evacuarile de ape uzate îl au asupra calitatii apei râurilor si prin scaderea capacitatii de
autoepurare în acelasi sens pe râu.

STAREA LACURILOR

In sub-bazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare folosite în scopuri complexe:

alimentare cu apa potabila, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc. Este vorba
de Lacul Paltinu si Lacul Maneciu. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit în timp, în trei
sectiuni (amonte baraj, centru si coada), si pe un singur nivel.

Astfel, din punct de vedere fizico-chimic, clasa de calitate este a II-a, pentru cele doua
lacuri. Pentru aprecierea stadiului trofic al lacurilor s-au analizat valorile indicatorilor
specifici procesului de eutrofizare: azotul mineral total, fosforul total, clorofila ''a'',
biomasa fitoplanctonica, alaturi de organismele indicatoare fito planctonice.

La lacul Paltinu, azotul total înregistreaza pe parcursul recoltarilor valori caracteristice

stadiului hipertrof, iar în ceea ce priveste fosforul total, valoarea se încadreaza în stadiul
oligotrof. Din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, stadiul trofic al lacului este
oligotrof, iar clorofila ''a'' înregistreaza valori specifice stadiului mezotrof.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 1.898 mgN/l, corespunzator stadiului
hipertrof, clasei a V-a, lacul Paltinu se incadreaza în stadiul hipertrof.
În ceea ce priveste lacul Maneciu, studiind variatia indicatorilor pentru aprecierea
ritmului de eutrofizare, observam la azotul mineral total valori caracteristice stadiului
hipertrof. Valorile gasite pentru fosforul total sunt caracteristice tot pentru stadiul
eutrof.

Biomasa fitoplanctonica înregistreaza valori caracteristice stadiului oligotrof si

clorofila ''a'' - valori specifice stadiului trofic.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 2.414 mgN/l corespunzator stadiului
hipertrof, clasei a V-a, lacul Maneciu se încadreaza în stadiul trofic hipertrof.

Starea apelor subterane

În anul 2005, s-a urmarit calitatea apei subterane recoltate dintr-un numar de
37 de foraje de observatie situate pe teritoriul judetului Prahova. Determinarile fizico-
chimice au fost esalonate pe campanii de recoltare, analizându-se urmatorii indicatori:
pH, turbiditate, azotiti, azotati, azot amoniacal, conductivitate electrica, oxigen dizolvat,
calciu, magneziu, alcalinitate, duritatea totala, permanenta si temporara, sodiu, potasiu,
cloruri, sulfati, bicarbonati, fosfati, reziduu fix la 105 oC, fier total, mangan, substante
extractibile cu eter de petrol si substante organice oxidabile (CCOMn\indice de
permanganat).

Compozitia apelor subterane, aferenta forajelor studiate, cu amplasament acvifer

în strat freatic sub 50 m este mult influentata de compozitia solurilor, regimul
hidrografic, relief, conditii meteorologice si de activitatile umane (industrie, agricultura,
activitati turistice, lucrari de infrastructura) . Dintre forajele studiate, unele prezinta
valori medii anuale ce depasesc limitele admise prin Legea 458/2002 privind calitatea
apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004. Cele mai seminificative
depasiri sunt la indicatorii: cloruri, sulfati, azot amoniacal, azotiti, azotati, fier total,
mangan, turbiditate si conductivitate electrica. Forajele care prezinta depasiri ale
limitelor admise sunt amplasate în zona industriala Tatarani-Teleajen, CET Brazi, Halta
Prahova dar si în zonele agricole Buda Palanca, Manesti, Adâncata, Baba Ana si Burias-
Predesti.

Continutul ridicat de substante biogene (cloruri, azot amoniacal, azotiti, azotati)

este rezultatul descompunerilor organice din sol, spalarii terenurilor agricole de catre
apele meteorice si temperaturilor ridicate, în cazul forajelor Buda -Palanga, Adâncata,
Baba Ana, Manesti si Aricesti-Rahtivani.

Daca turbiditatea este influentata mult de conditiile meteorologice, duritatea

totala cu valori de peste 30 °G ca si mineralizarea crescuta (Baba Ana, Adâncata, Halta
Prahova, Halta Prahova, Manesti, Buda-Palanca) sunt determinate de compozitia
chimica a solurilor, marimea suprafetei si timpul de contact apa-roca, de adâncimea
forajului.

Continutul ridicat de fier si mangan poate proveni din dizolvarea rocilor bogate în
sarurile acestor metale si, în absenta pomparilor periodice, din contactul prelungit cu
tubulatura metalica a forajului. Din rezultatele obtinute în Laboratorul de analize fizico-
chimice si biologice Ploiesti si compararea lor cu valorile prevazute în Legea 458/2002
privind calitatea apei potabile, modificata si completata cu Legea 311/2004 si STAS
9450/88-Apa pentru irigarea culturilor agricole si alte standarde si normative, se pot
aprecia orientativ posibilitatile de utilizare a apelor subterane din zonele unde sunt
amplasate forajele de observatie, astfel: aproximativ 22% din foraje sunt potential
potabile, aproximativ 54% se pot folosi pentru irigatii si 24% pot fi folosite în scop
industrial.

ALIMENTAREA CU APA POTABILA A POPULATIEI

În judetul Prahova, înca de la începutul anului 2000, din totalul celor 104
localitati, 44 dispuneau de sisteme centralizate de alimentare cu apa. Procesul
investitional în acest domeniu, în perioada 2001-2002, a fost dinamic, astfel ca
aprox. 65 de localitati au în functiune sisteme centralizate de alimentare cu
apa.

O serie de localitati au beneficiat de fonduri de investitii pentru dezvoltarea si

imbunatatirea sistemelor de alimentare cu apa potabila. Astfel, prin fondurile Sapard s-
au dezvoltat urmatoarele proiecte: "Extindere retele distributie apa in comuna Brebu,
satele Manastire si Megiesesc", " Extindere si modernizare retele distributie apa in
comuna Cornu", " Alimentare cu apa" in comuna Fantanele, " Construire sistem zonal
alimentare cu apa in comuna Valcanesti, comuna Cosminele si comuna Dumbravesti", "
Sistem zonal alimentare cu apa in comuna Jugureni -satele Jugureni si Marginea Padurii
si comuna Gura Vadului - satele Gura Vadului Persunari si Tohani".
De asemenea, judetul Prahova a beneficiat si de proiecte finantate prin programul
SAMTID, cum ar fi " Reabilitarea sistemelor de transport si distributie a apei potabile in
orasele mici si mijlocii din judetul Prahova ".

Calitatea apei potabile este monitorizata de catre D.S.P.Prahova si

producatorii/distribuitorii de apa, conform HGR 974/2004.

În cursul anului 2005 au fost efectuate expertize la surse si statii de tratare a

apei, controale asupra sistemelor de stocare si supravegherea retelelor de distributie, cu
recoltarea de probe ce au fost analizate în laborator, la anumiti indicatori fizico-chimici
si bacteriologici.

In laboratoarele D.S.P.J. Prahova au fost analizate in anul 2005: 5304 probe

din reteaua de distributie si 877 probe din fantani.

Din totalul de probe analizate, au fost necorespunzatoare: un numar

de 1184 probe din instalatiile centrale (579 probe necorespunzatoare bacteriologic,
442 probe necorespunzatoare chimic si 163 necorespunzatoare chimic si bacteriologic)
si 563 probe din fantani(291 necorespunzatoare bacteriologic, 94 necorespunzatoare
chimic si 178 necorespunzatoare chimic si bacteriologic).

Inventarierea informatica a retelei de distributie apa potabila a început în anul

2003, cu ajutorul unui Sistem Informatic Geografic GIRIS, aflat în dotarea SC APA
NOVA SA Ploiesti. La nivelul anului 2005 existau 796 km lungime de retea apa potabila
in Municipiul Ploiesti. Reteaua de canalizare este în sistem unitar, la nivelul anului 2005
rezultând o lungime (inventariata partial) de 288,4 km lungime.

Alimentarea cu apa a Municipiului Ploiesti se asigura din surse subterane si de

suprafata; reteaua de distributie este realizata în sistem inelar, cu diametre între 900-
100 mm si o lungime de 796 km. Statiile de pompare de pe raza municipiului sunt:
Podul Înalt, Crângul lui Bot, Gageni, Malu Rosu, Muzicanti, Mihai Bravu.

Pentru îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor exista un proiect

finantat prin programul SAMTID - " Reabilitare sisteme de transport si distributie a apei
potabile in orasele mici si mijlocii din judetul Prahova " (AZUGA, BAICOI, BREAZA,
BUSTENI, COMARNIC, MIZIL, PLOPENI, SINAIA, SLANIC, URLATI, VALENII DE
MUNTE).

SITUATIA APELOR UZATE MENAJERE SI INDUSTRIALE

S.G.A. Prahova are în evidenta 424 de folosinte de apa în bazinul hidrografic

Prahova, din care : 404 alimentari cu apa, 11 amenajari piscicole si 9 alimentari irigatii.
Din acestea, majoritatea (gospodarii orasenesti, agenti industriali din diferite sfere de
activitate si alte activitati) evacueaza ape uzate, care ajung direct sau indirect în
cursurile de apa, astfel : 81 de unitati evacueaza apele uzate direct în râuri, altele
deverseaza în sisteme de canalizare oraseneasca sau ale altor unitati industriale ori în
bazine vidanjabile.

Majoritatea unitatilor dispun de statii de epurare, mai mult sau mai putin
eficiente în înlaturarea substantelor nocive din apa uzata. Evacuarea apelor uzate în
sistemele de canalizare se face de obicei dupa o prealabila epurare locala, de cele mai
multe ori insuficienta fata de capacitatea de epurare a statiilor finale.

O mare parte dintre statiile de epurare sunt construite cu multi ani în urma si,
datorita lipsei posibilitatilor financiare si a exploatarii intensive si îndelungate, au devenit
necorespunzatoare cerintelor actuale.

Separat de automonitoringul unitatiilor, reprezentantii S.G.A. Prahova recolteaza

si analizeaza în mod curent probe de apa uzata evacuata în cursurile de apa, cu o
frecventa stabilita în directa legatura cu impactul asupra receptorului.

La elaborarea sintezei de calitate pe anul 2005, s-au luat în considerare si s-au

întocmit fisele anexate pentru 62 guri de evacuare de la 57 de unitati din cele 81 cu
evacuare directa în cursurile de apa. Celelalte unitati au o importanta redusa (impact
neglijabil asupra cursului de apa) sau n-au functionat în 2005.

Incarcarile apei uzate evacuate cu poluanti, cât si depasirile acestora fata de

limitele reglementate, au fost stabilite pe baza datelor stocate de programul Qual 2003
- subsistemul Ape uzate.

Privind volumele de apa evacuata în anul 2005 se constata ca acestea au

crescut în raport cu anul anterior (50.9 fata de 45.8 mil.mc/an), în principal pe seama
repornirii activitatii S.C. Petrotel-Lukoil (5.1 fata de 2.4 mil. mc/an) si cresterii productiei
la combinatul petrochimic Petrobrazi (6 fata de 2.6 mil. mc/an).

Asa cum se vede si din grafic, cea mai mare pondere în volumul de apa evacuat
în cursurile de apa o au gospodariile comunale. Acestea au avut o scadere a cantitatilor
de apa evacuate în anii 2002-2004, probabil din cauza campaniilor de contorizare a
consumului casnic, intrând acum pe un palier în jurul valorii de 30 mii mc. Celelalte
evolutii, pentru celelalte ramuri economice, sunt nesemnificative.

Totodata, modul de functionare al instalatiilor de epurare conduce catre o

încadrare necorespunzatoare în limitele reglementate: 32% din totalul volumului
evacuat este suficient epurat, ramânând totusi ca marea parte a volumului sa fie înca
insuficient epurate (61%), la care se mai adauga un volum de 1% neepurat.
 In ceea ce priveste cantitatile reale de poluanti evacuate cu apele uzate în
decursul anului 2005 se observa o scadere semnificativa si continua doar în ceea ce
priveste indicatorul suspensii fata de anii 2002-2004 si o scadere a consumului
biochimic de oxigen CBO5 pe care o speram continuata si în anii urmatori. In graficul de
mai jos sunt prezentati doar indicatorii de calitate cei mai frecvent verificati si care dau
si o masura a gradului de încarcare a apelor evacuate.

Provenienta volumelor evacuate este majoritar oraseneasca (29,98 mil. mc/an -

58 %), urmata de industria prelucrari chimice (16.5 mil. mc/an - 32%), producerea
energiei si industria alimentara (1,5 respectiv 0.8 mil. mc/an - 3% si 2%), toate
celelalte însumând 8%.
Cele mai frecvente depasiri ale limitelor admise sunt la indicatorii suspensii, amoniu,
CBO5.

STAREA SOLURILOR

Solul este alcatuit din: material mineral provenit din dezagregarea si alterarea
rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenita
din precipitatiile atmosferice sau irigatii si din aer. Proportia în care aceste componente
se gasesc în sol determina gradul de fertilitate a solului.

(% din suprafata)

Nr. Categoria de CLASELE DE CALITATE NMB Clasa de

folosinta
Crt. Media calitate

Judet/folosinta
I II III IV V
1. Arabil 7,3 36,7 37,3 17,7 1,0 56,5 III
2. Pasuni+fânete - 2,4 21,2 39,6 36,8 29 IV
3. Vii 2,4 24,9 43,3 27,5 1,9 49 III
4. Livezi 0,2 9,4 37,3 49,8 3,3 40,6 IV

În judetul Prahova, repartitia solurilor pe categorii de folosinta este urmatoarea:

- teren arabil - 145.116 ha;

- pasune si fânete- 108.929 ha;

- vita de vie - 8.755 ha;

 - livezi 12.880 ha

Nr. crt. Categoria de Suprafata(ha) Suprafata(ha) % din total

folosinta supr. agricola
2004 2005 2005
1 Arabil 144.076 145.550 52,89
2 Pasuni 69.014 70.326 25,55
3 Fanete 36.925 37.681 13,69
4 Vii 8.264 8755 3,18
5 Livezi 12.825 12.880 4,68
Total agricol 271.104 275.192 100

In anul 2005, in judetul Prahova s-a aplicat, pe o suprafata de 90.484 ha, o

cantitate de 7415 t ingrasaminte.

ANIF RA Sucursala Teritoriala Arges - Buzau, Unitatea de Administrare

Prahova administreaza toate amenajarile de irigatii, desecare si combaterea
eroziunii solului din judetul Prahova.

In ceea ce priveste irigatiile, unitatea are in administrare amenajarile:

Movila Vulpii - Suprafata amenajata 1852 ha , ce cuprinde statia de punere sub

presiune Buda si plotul aferent ( retea de conducte îngropate )

Leaot - Suprafata amenajata eligibila 1500 ha , ce are in componenta Canalul Leaot

principal si o retea de canale aferente ce deriva din acesta, însumând 23,6 km .

Draganesti - Suprafata amenajata 1286 ha, ce cuprinde Statia de pompare de baza si o

retea de canale ce însumeaza 2,5 km .

Iazul Morilor Prahova - Suprafata amenajata 1064 ha, ce cuprinde canalul principal 25
km si doua canale secundare, în lungime de 4,6 km .

În judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea în

domeniul industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si
periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria
ASTRA ROMANA S.A. Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala
PETROBRAZI, S.C. ROMPETROL Bucuresti-Punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C.
Steaua Româna S.A. Câmpina.
 De asemenea, sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite
de la fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.

Toate aceste depozite de deseuri industriale constituie presiuni importante

asupra calitatii solurilor din judetul nostru.

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova monitorizeaza calitatea solurilor din

punct de vedere al continutului de metale grele în sol (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata
vecinatate a principalelor artere de circulatie din judet.

În urma monitorizarii calitatii solului din punct de vedere al continutului de

metale grele, în cele 11 puncte de pe DN 1 si în 5 puncte de pe Valea
tejealenului, valorile medii anuale masurate pentru nichel, cadmiu, zinc, cupru,
depasesc valorile normale în sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997),
dar aceste valori nu depasesc pragurile de alerta pentru tipurile de folosinte sensibile si
mai putin sensibile .

În vederea monitorizarii calitatii solului, s-au efectuat de catre Oficiul Judetean

pentru Studii Pedologice si Agrochimice Ploiesti o serie de studii pedologice, destinate
realizarii-reactualizarii sistemului judetean (national) de monitorizare sol-teren pentru
agricultura .

În anul 2005 au fost analizate 3 teritorii administrative (8219,0 ha ), cu fazele

teren, birou, laborator.

În cazul Sucursalei PETROBRAZI din SC PETROM SA s-a urmarit calitatea apei

subterane, conform Programului de monitorizare al unitatii, concentratia produsului
petrolier în probele de sol analizate a variat intre 531 mg/kg si 940,4 mg/kg.

La SC STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina au fost prelevate probe de sol din incinta

societatii si din zonele depozitelor de deseuri, care au fost analizate de catre SC CEPIEM
SA BUCURESTI si SC PETRODESIGN SA BUCURESTI.

În cadrul Sucursalei PETROBRAZI, apartinând SC PETROM SA, exista câteva zone

critice sub aspectul degradarii solului - Batal mare, Batal mic, Batal gara Brazi, Batal
triaj Ploiesti, precum si zonele cu conducte transport produse petroliere.

La SC Rafinaria STEAUA ROMÂNĂ SA Câmpina s-au depistat urmatoarele zone

sensibile din punct de vedere al degradarii solului:
 - Zonele amplasamentelor unde solul prezinta un continut total de hidrocarburi
din petrol superior pragului de interventie,datorita poluarii istorice;

- Zonele batalelor de gudroane Bucea si Turnatorie,unde solul indica o reactie

slab acida datorita tipului de deseu depozitat.

La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si

precipitatiile abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat
numeroase si masive alunecari de teren , modificari substantiale ale pânzei freatice,
cresteri de debite ale afluentilor râului Prahova si ale torentilor , aparitia de noi izvoare
si mustiri de apa, cu toate neplacerile care rezulta de aici (deteriorari de drumuri,
deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari ale foselor septice, deteriorari de
locuinte, doborârea arborilor, antrenarea deseurilor menajere în cursurile de apa).

Incepând cu luna martie 2005, ploile torentiale frecvente si deosebit de puternice au

provocat în toate cartierele orasului Comarnic reactivarea alunecarilor de teren mai
vechi si activarea altora noi, care sunt active si în prezent. Au fost afectate D.J. 101 A, 8
drumuri comunale si 30 proprietati private. De exemplu, în Podul lui Neag, locuinta
Niculescu a fost complet distrusa, 4 locuinte au fost grav afectate de pe str. Ceairului si
str. Poiana, Str. scolii, DN1. Viiturile au provocat pagube importante apararilor de mal
din zona statiei de epurare si din zona puntii pietonale peste râul Prahova, punctul
Clinci.

Zonele critice care necesita reconstructia ecologica de pe raza Sucursalei

PETROBRAZI sunt: la Batalul mare, la Batalul mic, la Batalul de la Gara Brazi, la Batal
ul Triaj Ploiesti.

Pe raza Rafinariei STEAUA ROMÂNĂ Câmpina este necesar a se efectua

reconstructie ecologica în zonele depozitelor de deseuri.

Agricultura, alaturi de industrie, poate deveni una dintre sursele importante

de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiant, prin degradare
sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea
solului si a apei prin utilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor sau apei de
irigat.

In urma desfasurarii activitatii de transport titei si gazolina de catre SC CONPET

SA Ploiesti, pe raza judetului Prahova s-au produs 39 de avarii neprovocate (coroziune)
si un numar de 31 de avarii provocate (infractiune) in anul 2005, in urma carora au fost
infestate suprafete de teren care au fost redate in circuitul agricol in totalitate. Actiunile
intreprinse de societate pentru redarea suprafetelor poluate in circuitul productiv au
constat in: decopertarea pamatului infestat cu produs petrolier si, dupa caz, tratarea in
situ cu produse biodegradabile.

STAREA PADURILOR

Suprafata totala a fondului forestier în judetul Prahova este de 139.397 ha, din
care fond forestier proprietatea statului - 119.897 ha si fond forestier privat - 19.500
ha.

Din totalul padurilor administrate de Directia Silvica Ploiesti, 71% reprezinta

paduri natural fundamentale, constituite din specii principale de baza, precum fagul,
bradul, molidul, stejarii, zavoaiele de plopi si salcii, 7% arborete derivate, constituite din
specii secundare de interes economic mai mic, precum carpenul, jugastrul, ulmul,
mesteacanul si 22% arborete artificiale de molid, pin si plopi euramericani, în afara
arealului pentru producerea de lemn de celuloza.

Distributia suprafetei padurilor (114.759,6 ha) dupa principalele forme de relief

este urmatoarea:

Câmpie - 933.6 ha, adica 7% din total

Deal - 36579 ha, adica 31% din total

Munte - 77247 ha, adica 62% din total

Actiunea de monitorizare a starii de sanaatate a padurilor din judetul Prahova se

executa prin reteaua de sondaje permanente (4x4km), în baza Programului de
cercetare aprobat si finantat de REGIA NATIONALA a PADURILOR, respectiv a Legii nr.
444 privind functionarea Sistemului national de monitorizare sol-vegetatie forestiera
pentru silvicultura.

În anul 2005, starea de sanatate a padurilor a fost influentata, pe de-o parte

de factorii climatici (precipitatii), de dinamica factorilor geomorfologici (alunecari de
teren), factori antropici (noxe industriale, scurgeri petroliere si incendii), precum si
de actiunea bolilor si daunatorilor.

Astfel, s-a constatat o usoara scadere a actiunii insectelor defoliatoare a caror

suprafata infestata a fost în 2005 de 62953 ha fata de 65962 ha în 2004, o scadere a
suprafetelor infestate cu insecte de scoarta de 72473 ha în 2005 fata de 73765 ha în
2004 si o scadere a actiunii parazitilor vegetali de la 507 ha in 2004 la 457 ha în 2005.
si la ceilalti daunatori biotici s-au constatat scaderi ale suprafetelor infestate, situatie
care s-a datorat parte actiunilor de combatere efectuate în anii anteriori si parte
conditiilor meteorologice din anul trecut. A avut loc o crestere a suprafetelor afectate de
doborâturi de vânt si rupturi de zapada, de la 1335 ha în 2004 la 6424 ha în 2005
precum. S-au produs inundatii pe o suprafata totala de 3513 ha.

In anul 2005, s-au parcurs cu taieri urmatorele suprafete de padure:

Taieri de regenerare - 2.832,2 ha,

Taieri de îngrijire - 4.346,7 ha,

Taieri de produse accidentale - 4.346,7 ha,

Taieri de igiena - 11.395,1 ha,

Zona de câmpie a judetului Prahova este în deficit de terenuri acoperite de

padure, drept pentru care Directia Silvica Ploiesti urmareste preluarea de terenuri sau
cumpararea acestora în vederea împaduririi.

In anul 2005 s-au scos din fondul forestier:

- 3,9 ha pentru diverse obiective

- 170 ha la legile fondului forestier

Suprafata totala regenerata a fost de 247 ha, din care regenerari naturale
139 ha si regenerari artificiale 108 ha.

STAREA RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

Pe teritoriul judetului Prahova exista doua statii de supraveghere a

radioactivitatii mediului statia RA 36 Ploiesti si statia RA 07 Babele, statii ce fac parte din
Reteaua Nationala de Supraveghere a Mediului, prevazuta cu o dotare unitara de
echipamente si în care programele de supraveghere a radioactivitatii mediului se fac
dupa o metodologie unica de prelevare, pregatire si masurare a probelor de mediu.
Statia de Supraveghere a Mediului 36 - Ploiesti (statie de câmpie situata la o altitudine
de 177 m) este o statie de lucru cu program de 11 ore si efectueaza prelevari si
masurari de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa potabila, apa bruta din râul
Teleajen, sol necultivat si vegetatie spontana, în scopul detectarii cresterilor nivelelor de
radioactivitate în mediu si realizarii avertizarii / alarmarii factorilor de decizie.

Programe de supraveghere a activitatilor cu impact radiologic.

Statia de Supraveghere a Mediului 07 - Babele, este situata în Muntii Bucegi la 2206 m

altitudine si data fiind importanta ei în cadrul retelei nationale, are un program de
lucru de 24 ore si efectueaza prelevari si masurari de aerosoli atmosferici, depuneri
atmosferice, apa potabila, apa bruta din râul Teleajen, sol necultivat si vegetatie
spontana, în scopul detectarii cresterilor nivelelor de radioactivitate în mediu si realizarii
avertizarii / alarmarii factorilor de decizie.

Atât Statia de Radioactivitate 07/Babele, cât si Statia de Radioactivitate a Mediului

07/Ploiesti efectueaza în prezent masurari de radioactivitate beta globala pentru toti
factorii de mediu, calcule de concentratii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, cât
si supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale, cât si
procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date în cazul
sesizarii unor depasiri ale pragurilor de atentionare / avertizare / alarmare.

Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu presupune masurarea bete-globala

a probelor de mediu investigate. Masurarea beta globala este utilizata în procesul de
supraveghere a radioactivitatii mediului deoarece prezinta o serie de avantaje:

-procesul de masurare raspunde fluxului rapid de informatii si control;

-aparatura de masura este robusta si fiabila ; eficiacitatea mare a detectorilor beta face
posibila efectuarea unei masurari pe o cantitate mica de proba, ceea ce simplifica mult
procesele de prelevare si pregatire a probelor ;

-analiza beta globala a probelor de aerosoli atmosferici si depuneri atmosferice totale

este un indicator foarte bun al poluarii radioactive a atmosferei.
 În cursul anului 2005 activitatile specifice beta globale determinate nu au evidentiat
abateri de la media multianuala si nici nu au fost înregistrate depasiri ale limitelor de
avertizare.

STAREA ASEZARILOR UMANE

STAREA CALITATII AERULUI SI A ZGOMOTULUI

Evaluarea calitatii aerului in Municipiul Ploiesti a fost facuta pe baza modelarii,

folosindu-se modele matematice, care au luat in considerare sursele punctuale si de
suprafata, precum si diversele geometrii ale cladirilor din canioanele stradale. Distributiile
concentratiilor medii urbane a sulfatilor de acid sulfuric si a pulberilor in suspensie (cu
diamentrul mai mic de 10 microni) sunt prezentate in figurile urmatoare:

NO2 -Distributia concentratiilor medii orare si a mediei anuale

SO2 - Distributia concentratiilor medii pe 24 h si a mediei anuale

PM10 - Distributia concentratiilor medii pe 24 h si a mediei anuale

Plumbul (Pb) - Distributia spatiala a concentratiilor medii anuale

Ariile colorate în galben indica zonele în care sunt depasite valorile pragului inferior de
evaluare (PIE). Ariile oranj indica depasirile pragului superior de evaluare (PSE), iar cele
rosii marcheaza depasirea valorii limita.

SITUATIA POLUARII SONORE

Poluarea sonora, determinata de sunetele disarmonice suparatoare, este produsa mai

ales de utilaje, echipamente si mijloacele de transport. Cresterea nivelului de zgomot
este datorata progresului tehnic, industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de
transport, etc. Poluarea sonora este una dintre formele cele mai nocive forme de
poluare.
O scadere a nivelului de zgomot în Municipiul Ploiesti s-a observat dupa introducerea
troleibuzului, precum si dupa modernizarea parcului de autobuze al RATP. O reducere
semnificativa a poluarii fonice s-a constatat cu ocazia actiunii "O zi fara masina". În
unele zone, degradarea cailor de rulare a tramvaielor are efect negativ asupra poluarii
fonice.

În orasele situate pe Valea Prahovei valorile mari ale nivelului de zgomot sunt datorate
traficului autovehiculelor grele, care nu au o ruta ocolitoare, a lipsei panourilor
absorbante si izolatoare fonice si a distantei prea mici dintre calea de rulare si habitate.

Valori mari ale nivelului de zgomot au fost înregistrate

în orasele: Comarnic, Busteni, Azuga, Valenii de
Munte deoarece traficul rutier greu tranziteaza Centrul Civic în localitatile enumer
ate mai sus, neavând artera ocolitoare.

În orasul Comarnic sunt factori importanti care se manifesta la nivelul zonei

parcurse de DN1 si calea ferata din cauza traficului intens, atat al autovehiculelor de
mare tonaj, cat si al autoturismelor si respectiv a trenurilor de marfa si calatori. Valorile
traficului depasesc cu mult valorile admise pentru un drum cu doua benzi de circulatie.

Poluarea sonora in Municipiul Cîmpina este determinata de zgomotul utilajelor

si al echipamentelor din zona industriala, precum si de mijloacele de transport.
Cresterea nivelului de zgomot este datorata industrializarii, mobilitatii populatiei si a
mijloacelor de transport. În Municipiul Câmpina s-a redus nivelul de zgomot dupa
devierea traficului greu pe traseul ocolitor centrului orasului.

Activitatile desfasurate în unitatile din localitatea Valenii de Munte nu sunt

producatoare de zgomot; a fost semnalata o singura sursa de poluare fonica, în zona
centrala a orasului, datorata circulatiei auto intense de pe DN1 A.

Pentru reducerea nivelului de zgomot s-a luat masura devierii

pe rute ocolitoare ( în orasele Comarnic, Busteni, Azuga si Valeni de Munte)
a autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 3,5 t.
O alta posibilitate pentru reducerea poluarii fonice
ar fi amplasarea unor perdele formate din arbori în jurul surselor industriale
de zgomot si în jurul cartierelor de locuit.
SITUATIA GOSPODĂRIRII DESEURILOR MENAJERE SI INDUSTRIALE
Viata socio - economica intensa în judetul Prahova are ca rezultat generarea unei
cantitati însemnate de deseuri menajere si industriale. Gestionarea activitatilor de
colectare, transport si eliminare a acestor deseuri nu a primit, de-a lungul timpului,
atentia cuvenita, astfel încât atât calitatea factorilor de mediu cât si impactul asupra
populatiei prezinta riscuri ridicate. Caracteristicile situatiei existente sunt:
 colectarea deseurilor menajere din aglomerarile urbane (blocuri, cartiere de
locuinte) se face în sistemul de ghene deschise, care prezinta factori de risc
pentru sanatatea populatiei;
 rampele de gunoi neconforme ale oraselor, unde depozitarea a fost sistata, nu
întrunesc conditiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveste
amplasarea si amenajarea si nu s-a trecut la închiderea conforma a acestora;
 în mediul rural, depozitarea deseurilor se face în locuri improprii, în special pe
marginea cursurilor de apa si a drumurilor laturalnice (numai 36 din cele 89 de
comune dispun de servicii de salubritate proprii sau externalizate, exclusiv pentru
colectare si transport);
 marea majoritate a serviciilor de salubritate dispun de mijloace de transport
învechite si depasite, care nu asigura un transport igienic, iar ridicarea gunoiului
de la populatie nu se face conform normelor sanitare. Totusi se constata o
îmbunatatire a dotarii tehnice, firme ca: SSB Bucuresti care opereaza în Ploiesti,
SC Montsin Grup SA Sinaia sau SC Compania Romprest Service SA - punct de
lucru Mizil s-au dotat cu mijloace de transport EURO 2 si EURO 3;
 în cursul anului 2002 s-au dat în functiune 3 rampe ecologice: Boldesti Scaieni,
Boldesti si Banesti care in 2005 functioneaza la capacitate, facandu-se arondarea
tuturor localitatilor din judet la acestea.
 la sfârsitul anului 2005 s-a finalizat construirea rampei de la Valenii de Munte,
care va prelua deseurile menajere din zona superioara a Vaii Teleajenului.

Cantitatea de deseuri municipale colectata de la populatie si agentii economici

si depozitata în rampele ecologice a fost de aproximativ 130 000 tone, pentru anul
2005.

Fractia biodegradabila reprezinta aproximativ 80% din deseurile menajere si

asimilabile. În anul 2005, o cantitate de 100 000 tone deseuri biodegradabile a fost
depozitata în rampele de gunoi, din care aproximativ 30 000 tone reprezinta deseuri
provenite din parcuri si gradini.
 La nivelul judetului Prahova nu exista statii de compostare a deseurilor
menajere.
Pentru anul 2005 cantitatile de deseuri industriale generate, valorificate si / sau
eliminate au fost estimate ca fiind comparabile cu cele din anul 2004. Astfel, au fost
produse aproximativ

3 000 000 tone deseuri industriale, din care cea mai mare parte a constituit-o sterilul si
alte deseuri rezultate din extragerea minereurilor, care au fost eliminate (depozitate). În
privinta valorificarii altor categorii de deseuri, cantitatea acestora se ridica la
aproximativ 270 000 tone.

Deseuri periculoase
In anul 2005 s-a realizat monitorizarea lunara a deseurilor periculoase,
respectiv uleiuri uzate, baterii si acumulatori, deseuri spitalicesti.
Denumire deseu Cantitatea Cantitatea Cantitatea
colectata valorificata existenta in
(tone) stoc (tone)
(tone)
Uleiuri uzate 306 278 58
Baterii si acumulatori 367 352 15
Deseuri spitalicesti 175 - -

Uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) au fost preluate de diferiti

agenti economici care detin instalatii de procesare. Pe teritoriul judetului exista 9
instalatii de procesare a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere,
slam galvanic, namoluri,etc.).

In anul 2005 s-a realizat Planul Judetean de eliminare a echipamentelor ce

contin compusi desemnati (PCB/PCT). S-a constatat existenta a 2 139 bucati
condensatori scosi din functiune, cât si a 12 bucati transformatori de putere scosi din
functiune, echipamente depozitate temporar în incinte închise si asigurate. Pâna în anul
2010 aceste echipamente vor fi eliminate în instalatiile de incinerare autorizate. De
asemenea, a fost evidentiata existenta unui numar de 6 746 bucati condensatori în
functiune si a 25 transformatori de putere ce pot functiona conform legii pâna la
sfârsitul existentei lor utile. In anul 2005, un numar de 227 condensatori uzati au fost
transportati la instalatia de eliminare a compusilor toxici apartinând SC SETCAR SRL
Braila.
 În privinta slamurilor galvanice cu continut ridicat de metale grele, s-au
creat conditii de stocare permanenta a acestora în bazine sau rezervoare etanse
(exemplu: SC Muntenia Filipestii de Padure stocheaza slamuri într-un bazin betonat cu o
capacitate de 100 mc). O cantitate importanta de slamuri galvanice a fost neutralizata
în anul 2004.

Conform Proiectului Phare RO 2002/000-586.04.07 privind eliminarea

reziduurilor de pesticide, în luna iulie 2005, cantitatea de 9,85 tone deseuri de pesticide
(în stare lichida si pulberi) si 4,914 tone ambalaje goala a fost transportata la un
depozit al unitatii fitosanitate din judetul Giurgiu. Acestea, ulterior, au fost incinerate în
afara tarii.

In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen

de valabilitate expirat, în doua locatii: sat Malaiesti, comuna Dumbrava si sat Zamfira,
comuna Lipanesti. Acestea se afla depozitate în conditii de siguranta.

Deseuri nepericuloase

In anul 2004 au fost produse aproximativ 2 716 013 tone deseuri industriale
nepericuloase, din care aproximativ 2 450 000 tone sunt reprezentate de sterilul minier,
conform fiselor statistice primite de la agentii economici. In 2005, cantitatea de deseuri
industriale nepericuloase generate este comparabila cu cea din 2004, dar cu un procent
de valorificare mult mai mare.

Denumire deseu Cantitatea Cantitatea Cantitatea

colectata valorificata existenta in
(tone) (tone) stoc (tone)
Hârtie si carton 3 641 4 112 216
Deseuri materiale 1 287 883 551
plastice
Deseuri cauciuc si 1 087 1 123 5
anvelope
Deseuri lemnoase 22 683 22 882 778
Sticla 3 156 3 273 107
O mare parte din materialele refolosibile - metalele (feroase si neferoase),
hârtia si cartonul, sticla -, au fost valorificate de agentii economici, prin societati tip
 REMAT, devenind materii prime pentru unitati precum: SC Cahiro SA Boldesti
Scaeni, SC Omnimpex Hârtia SA Busteni, fabrici artizanale de sticla, metalurgice, etc.
Valorificarea deseurilor lemnoase se realizeaza în special prin valorificare
energetica la obtinerea energiei termice necesara la uscatoarele de cherestea din
fabricile de mobila sau în gospodariile populatiei pentru încalzirea locuintelor.
Rumegusul este valorificat în instalatii de brichetare si centrale termice pe rumegus.
Deseurile de cauciuc si anvelope si-au gasit utilizare materiala si energetica în
fabricile de ciment. Cantitati importante de anvelope uzate au fost transportate în
anul 2005 la fabricile de ciment din tara si eliminate prin co-incinerare.

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate

De statii de epurare beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Câmpina, Baicoi, Boldesti-

Scaieni, Breaza, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati
rurale (Poiana Câmpina, Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti,
Puchenii Mari, Gorgota, Valea Calugareasca, Albesti Paleologu).

Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate si preluate pe paturile

de uscare este de aproximativ 10 000 tone care, exprimata în cantitate substanta
uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 3 300 tone. Nu s-a facut o
tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare.

Namoluri reziduale generate în industrie

La nivelul judetului Prahova sunt 15 agenti economici care au statii de epurare
industriale. Cantitatea de namoluri reziduale generate în industrie si preluate pe
paturile de uscare este de aproximativ 41 700 tone care, exprimata în cantitate
substanta uscata (30% din cantitatea totala eliminata), reprezinta 12.510 tone. Nu
s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a acestora pe paturi de uscare.

Namolul rezultat din epurarea apelor uzate din cadrul Rafinariei Steaua
Româna Câmpina este depozitat in rezervoarele din incinta societatii.Cantitatea
rezultata in cursul anului 2005 este de 785 t

In urma depozitarii de produse petroliere în rezervoarele din Statia Teleajen,

apartinând SC PETROTRANS SA Ploiesti, a rezultat o cantitate apreciabila de slam,
depozitata temporar în bazinul de egalizare (betonat) din incinta respectivei Statii.