Adeziunea la structurile dure dentare Disciplina de Odontoterapie Restauratoare (Curs Cariologie) Facultatea de Medicina Dentara - Departamentul IIT UMF “Carol Davila” Bucuresti 2016 / 2017 _) Evolutia remarcabila a terapiei odontale restauratoare actuale se bazeaza pe conceptul de adezivitate —/ Superioritatea conceptului de adezivitate — prin aceasta: © se amelioreaza mentinerea si stabilitatea restaurai in cavitatea preparata © se reduce indepartarea de tesuturi dure integre pentru realizarea unei preparatii geometrice prestabilite — permite conservarea structurii dentare © se amelioreaza inchiderea marginalé - se limiteaza rarea microorganismelor $i a toxinelor acestora ~) Pentru a intelege foarte bine aplicabilitatea practica a acestui concept, trebuie detailaté notiunea de adeziune 17-Jan-17~) Termenul de ADEZIUNE necesita o definire, atat din punct de vedere FIZIC, cat si CHIMIC _) ADEZIUNEA FIZICA: Atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in contact foarte strans, datorita fortelor dintre moleculele (sau dintre atomii) de la suprafata acestor corpuri © Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizica: - forte intermoleculare - forte electrostatice - forte specifice (mecanice) © Fortele de atractie intermoleculare / electrostatice apar prin interactiunea dipolilor existenti in molecule vecine (din corpur ite, separate) © Aceste forte sunt eficiente doar daca distanta dintre corpurile care adera este foarte mica: ~ 1-2 A (1A= 100 pm; 1pm = 10"? m) Cei mai multi adezivi folositi in medicina dentara adera fizic prin forte de atractie intermoleculare _, ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a doua corpuri, din acelasi material sau din materiale diferite, cu ajutorul unui compus chimic, numit adeziv © Adeziunea chimica se realizeaza prin formarea de legaturi chimice: 0 intramoleculare (interatomice) (de valenta primara — puternice) © intermoleculare (de valenta secundara — slabe) © Realizarea adeziunii chimice implica un proces de chemosorbtie, prin care moleculele adezivului, fixate prin adsorbtie la suprafata aderentului, pot reactiona cu grupele active ale acestuia, formand legaturi chimice 17-Jan-17_,; Tipuri de legaturi chimice: © intramoleculare (interatomice): mentin atomii legati in molecule (> de valenta primara — puternice) © legaturi ionice © legaturi covalente © legaturi (covalente) polare © legaturi (covalente) coordinative © legaturi “incovoiate” (tip “banana”) © legaturi “1 - e" (cu 1 electron) si legaturi “3 - e” (cu 3 electroni) © legaturi “3c - 2e"” (cu 3 centre gi 2 electroni) gi legaturi “3c - 4e-”" (cu 3 centre si 4 electro © legaturi aromatice © legaturi metalice Tipuri de legaturi chimice: eintermoleculare: se formeaza intre molecule, ioni sau atomi (fara legaituri, in alte conditii) » de valenta secundara — slabe __) apar interactiuni — forte intermoleculare (polarizare » molecule polare ~ dipoli) © forte van der Waals: se formeaza cel mai des — pot aparea intre toate structurile chimice © forte Keesom (dipol permanent -> dipol permanent) © forte Debye (dipol permanent <> dipol indus) © forte (de dispersie) London interactiune dipol permanent «+ dipol permanent) > aspecte particulare ~ legaturi covalente (> apa !) © interactiuni cation — rr e* (cation < sistem 1 bogat in e-: nucleu aromatic — benzen) 17-Jan-17trebuie luati in considerare la sistemele adezive: © Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se intinde pe suprafata aderentului (corp solid) © Poate fi masuraté prin unghiul format intre tangenta Ia lichid si suprafata aderentului: unghi de contact © Umectabilitatea crescuta (favorabila) este evidentiata de un unghi de contact mai mic de 90° © Un unghi aproape de 0° defineste o aderenta maxima Umectabititate, Umectabilitate crescuta a. creseuta ».scazuta NV Adeziune optima 17-Jan-17importanta pentru aderent (corp s © Energia de suprafati © Moleculele de la suprafata solidului au o energie mai mare decat cele din interior, deoarece nu tot potentialul lor este completat _, pot stabili legaturi adezive important pentru adeziv (lichid) © Reprezinta atractia reciproca a moleculelor de la suprafata unui corp (lichid), fata de un altul __, daca este redusa, este favorabila adeziu ) Un adeziv cu o tensiune superficiala mica si un aderent cu o energie mare de suprafata reprezinta situatia ideala pentru adeziune © vascozit © Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere, datorita frecarii interne (intermoleculare) importanta pentru adeziv (lichid) _/ Adeziv cu vascozitate mare —, rezistenta mare la curgere _., capacitate de infiltrare scazuta _) Adeziv cu vascozitate micd _,rezistenta mica la curgere nu permite controlul aplicarii 17-Jan-17_) Desi adeziunea la smalt si la dentina este guvernata de aceleagi legi generale, apar diferente legate de complexitatea particularitatilor structurale ale acestor tesuturi Adeziunea la smalt _) Idea prepararii smaltului prin actiunea demineralizanta a unui acid, pentru a cregte adeziunea, i se datoreaza iui Michael BUONOCORE (1955) _) Tratarea suprafetei smaltului cu acid: © termen romanese: “gravare acida” © termen anglo — saxon: “etching” © termen francez: “mordangage” © termen german: “atzung” _) Gravarea aci a smaltului are ca obiective: © denudarea extremi ilor prismelor de smalt _» cresterea suprafetei utilizabile pentru adeziune 0 crearea de microanfractuozi mecanice (microretentii) © curdtarea suprafetei de toate detritusurile _, ameliorarea umectabilitatii —, favorizarea adezi _) Gravarea acida a smaltului este influentata de: © tipul substantei utilizate © concentratia substantei u © tehnica de aplicare a substantei utilizate © caracteristicile suprafetei de smalt izate —/ Promotori: RETIEF, GWINNETT, KANGA, SILVERSTONE 17-Jan-17‘Adeziunea la smalt: crearea de microretentil prin, demineralizare acid (gravaj) si formarea de “resin tags” Bizotarea marginilor de smalt Interfata de adeziune compozit / smalt (cu tehnica adeziva standard in 3 etape ‘$l gravaj cu acid fosforic 35%) 17-Jan-17© Structura smaltului > ‘Smalt cu gravaj acid de tip | (predominant pe zonele <—~ ““centrelor prismelor) ‘Smalt cu gravaj acid de tip II (predominant pe zonele periferiet prismelor) = —7 (dupa SILVERSTONE) 17-Jan-17‘Smal cu gravaj acid de tip Ill (stuctura prismatic nu poate fi evidentiata) (dupa SILVERSTONE) Adeziunea la dentina _, Este un proces dinamic, mult mai complex decat adeziunea la smalt _/ Trebuie sa find cont de numerosi factori: © structura heterogend a dentinei (fata de smalt): 20% substante organice, 67% substante anorganice © prezenta canaliculelor dentinare, cu densitate, diametru si ;ntare variabile (in functie de distanta fata de camera pulpara) © existenta constant a umiditatii pe suprafata dentinei 17-Jan-17 9~continuare - Adeziunea la dentina constituenti este un corp solid, iar celalalt ichid @ reactia chimica trebuie sa aiba loc la temperatura corpului © reactia chimica nu trebuie sa agre: © reactia chi Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetarilor privind adeziunea la dentina i se datoreaza lui Oscar HAGGER (1949) 17-Jan-17 10_, Mecanismul adeziunii la dentina se bazeaza pe principiul realizarii unui strat_hibrid la nivelul suprafetei dentinare, dupa conditionarea acida a acesteia, prin intermediul difuziu monomerilor din sistemul adeziv, care impregneazA zona si polimerizeaza apoi in profunzime —/ Promotori: FUSAYAMA, PASHLEY, NAKABAYASHI, VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK *(nofiune mentionata initial de KRAMER si Mc LEAN ~ 1952)* _) Definirea notiunii de STRAT HIBRID: (NAKABAYASHI - 1982) Mecanismul prin care numerosi monomeri infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si cu apatita, pentru a forma un noua structura, constituita pe de o parte din dentina si pe de alta din rasina _)“COMPOZIT RASINO-DENTINAR” 17-Jan-17 WRealizarea adeziunii dentinare trebuie sa tina cont de 2 parametri: © permeabilitatea dentinei © capacitatea de difuziune a rasinii © Permeabilitatea dentin ola suprafata dentinei este prezent stratul de “smear layer” (Detritus Dentinar Remanent: DDR) © prezenta DDR influenteaza realizarea adeziunii © procedeul de pregatire a substratului dentinar pentru adeziune se numeste conditionare (gravaj) se efectueaza utilizand acizi “(idee propusa initial de FUSAYAMA — 1980)* “Smear layer” (Detritus Dentinar Remanent = DDR) *denui ial de BOYDE (1963)" ire propusa 1. Definitie: _ Strat superficial microscopic aderent, care acopera suprafata dentinara, rezultat in urma canti rumegus denti dentinei in timpul preparai tipul mecanic — rotativ, osci \strumentarul 17-Jan-17“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) Morfologi = Strat amorf, relativ neted, format din particule microcristalin \globate intr-o matrice din structuri organice denaturate, sub forma de pelicula (lm) = Grosimea stratului este variabil: de la 1-5 um, pana la 10 - 15 ym (dimensiunea particulelor variaza $i ea: de la 0,5 ~ 0,8 um, pana la 2,5 ~3 ym) _) Factorii care influenteaza grosimea stratului de DDR: > marimea i (cantitatea de manopere necesare) > tipul instrumentarului taietor (modul de actionare) > prezenta unel solutii de irigare gi racire in timpul sectionarii dentinet > cantitatea gi compozitia solutiei de irigare , Stratul se prezinta sub forma de micropelicula (“smear layer”) si de dopuri sau ‘cepuri intracanaliculare (“smear plug”). Aceste cepuri patrund in canalicule pe ‘© lungime variabila (in mod obignuit, in medie: 1 ~2 um) *(descris initial de BRANNSTROM ~ 1984)* “Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 3. Compozitie chimicd: -(escrisa initial de EvcK- 1970)" “hidroxiapatita = colagen denaturat (gelatin) > din canalicul + glicoaminoglicani i proteoglicani + elemente de origine odontoblastica = germeni microbieni _) Constituenti de origine extra-dentinara (lichid bucal): saliva = germeni metabolica + elemente celulare (sange, robieni, toxine, produsi de degradare jingie) 13,“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 4. Solubilizare: _, Nu poate fi obtinuta cu marea majoritate a solutiilor folosite uzual in terapia odontal +; Se obtine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare terapeutica) sau de chelatori (EDTA) ~, Aciaii inlatura DDR in totalitate (atat micropelicula, cat si dopurile sau cepurile canaliculare); chelatorii inlatura doar micropelicula (nu penetreaza intracanalicular) )Actiunea a ti lor asupra fazei minerale a dentinei: © dizolvé componenta mineral pe o anumita adéncime si, concomitent, deschid orificiile canaliculare © dizolva dentina pericanaliculara si expun fibrele de colagen din dentina © modifica, indeparteaza total sau dizolva partial stratul de “smear layer” itercanaliculara _/Actiunea a ilor asupra fazei organice a dentinei: © conduc Ia colabarea retelei de colagen dupa demineralizare _ determina modificarea arhitecturii sale locale 17-Jan-17© Capacitatea de difuziune a adezivului: © primer-ul si ragina infiltreaza substratul dentinar demineralizat, ducand la formarea de microprelungiri in forma de con invers, ce cresc retentia mecanica © dupa polimerizare, rasinile patrunse in dentina produc o © pentru a realiza stratul hibrid, reteaua de colagen trebuie ‘incorporata in rigina ade: Adezivii dentinari si abordarea terapeutica a “smear layer”-ului (DDR) _)Mentinerea intacta a DDR (inclus ca atare in interfata adeziva, sub stratul de rasina p _)Menfinerea DDR modificat (impregnat de primer / ragina, incorporat in stratul de adeziv) ) Eliminarea DDR (indepartat total: pelicula si dopurile canaliculare) _; Dizolvarea DDR (indepértat partial: doar pelicula) 17-Jan-17Adezivii dentinari _, Din punct de vedere clinic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati © adeziune eficienta la dentina (comparabila cu cea obfinuta la nivelul smaltulul) » contracararea contractiei de priza (de polimerizare) a materialului de restaurare © Sigilare etansa a canaliculelor dentinare (impiedica migcarile limfei dentinare — dispare sensibilitatea postoperatorie) © adeziune obtinuta gi in prezenta umiditatii pe substrat (“moist / wet bonding") © biocompatibilitate Adezivii dentinari (continuare) © sistem de polimerizare eficient (auto-, foto- sau dual) © grosime optima a stratului adeziv (cca. 20 yw) © realizare rapida a adeziunii (durata scurta, de ordinul sec. / min., pana la producerea reactiei de polimerizare) © adeziune obtinuta la mai multe tipuri de substraturi ‘© manipulare gi aplicare usoara, in timp scurt © compatibilitate cu materialul de restaurare finala (cel mai frecvent: material compozit > polimerizare) 17-Jan-17Clasificarea adezivilor dentinari © Dupa modul de actiune (abordarea terapeutica a DDR): _) I generatie: per. 1950 - 1980 © forta de adeziune: 2-4 MPa © adeziune chimica, prin legaturi ionice sau covalente, de stratul de “smear layer” (DDR) ‘© nu pot contracara contractia de polimerizare _) alka generatie: per. 1950 - 1980 © forta de adeziune: 4-6 MPa 0 impregneaza si modifica “smear layer”-ul (DDR) (il leaga de dentina subiacenta) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _) llllka generate: per. ’80 © forta de adeziune: cca. 10 - 12 MPa © contracareaza partial contractia de polimerizare © impregneaza gi modifica “smear layer”-ul (DDR) © capacitate de adeziune si pe substrat metalic / ceramic _) alV-a generatie: per. 90 © forta de adeziune: 18 - 25 MPa (pana la 32 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea totala a DDR) © gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / © gravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” (dupa FUSAYAMA) 17-Jan-17 7Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea total a DDR) © adeziune $i pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinta in manipulare (mai putine componente) © gravaj acid separat: 2 componente (acid / primer + rasin&) © gravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _, aia generatie: 1999 - 2000 © forta de adeziune: 16 - 18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partialé a DDR) © adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinta in manipulare (mai putine componente) © 2 componente (acid + © demineralizare fara spalare (nu au etapa separata de gravaj acid = sisteme autogravante: “self-etch”, cu primeri autogravanti — initial “moi” (pH = +2) imer / rasina) apar modificari ulterioare: dupa 2000 forta de adeziune crescuta (peste 18 MPa) - primeri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH 17-Jan-17 18Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _) a Vea generate (continuare / Apar modificari ulterioare: dupa 2000 (© gen. a Vi-a: tip | (“two-step”) 2 componente ~ se aplica separat, succesiv © gen.a Via: tip Il (“one-step”) 2 componente ~ se aplica simultan ~ necesita mixare (in momentul utilizari (>monodoze - de unica utilizare) Clasificarea ade: lor dentinari (continuare) : actuala (2002 - 2005 —): inca in discutie !! © forta de adeziune: superioara gen. a Vi-a (peste 25 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partiala a DDR) © adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinta in manipulare (sisteme monocomponente) © 1 component (acid + primer + rasina) © nu necesita mixare (> monodoze ~ de unica utilizare) eri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH < 1) © vulnerabili la separarea fazelor componente (compromiterea stratului hibrid) orisc de nanoinfittr ie (membrane semipermeabile) _) aVill-a generat Pe cand ? Similard cu a Vil-a 2! Sau...altceva ?! 17-Jan-17 19Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) © Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru: _) adeziv tip|: “etch-and-rinse” in 3 etape (gravaj acid separat) _) adeziv tip II: “etch-and-rinse” in 2 etape (gravaj acid separat) _, adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape (primer acid - autogravant) ‘self-etch” in 1 etapa (primer acid ~ autogravant) _ adeziv tip 1 Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) © Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru, corelata cu modul de actiune (generatia de care apartin): _) adeziv tip |; “etch-and-rinse” in 3 etape = g} (gravaj acid separe _; adeziv tip Il: “etch-and-rinse” gen. aV-a (gravaj acid separat: acid / primer + rasina) _) adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape = gen. a VI-a (ti (autogravant: acid + primer /ragin8) “self-etch” in 1 etapa _) adeziv tip IV: jen. a Vil-a (autogravant: acid + primer + raising) 17-Jan-17Compozitia unui adeziv dentinar a , realizeaza demineralizarea (gravajul) dentinei (“etching”) Primer} 3) umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (“priming”) ea _4prin polimerizare, realizeazé adeziunea propriu-zisa (“bonding”) Timpi de lucru — mod de actiune _) pas |- Aplicare acid (“acid” / “etchant”) » gravaj (“etching © creste permeabilitatea dentinara prin indepartarea “smear layer"-ului (DDR) © deschide orificiile canaliculelor dentinare © produce demineralizarea dentinei pericanaliculare si intercanaliculare © conduce la colabarea retelei de colagen prin derea suportului anorganic 17-Jan-17Timpi de lucru — mod de actiune (continuare) _) pas Il - Aplicare primer (“primer”) » “pregatire” (“priming”): ‘0 primerul contine unul sau mai multi monomeri bifunctionali (cel mai ades 2-HEMA si / sau 4-META) (gruparile hidrofobe confera afinitate pentru ragind, iar gruparile hidrofile conferd afinitate pentru dentina) © primerul se infiltreaza gi umecteaza reteaua de colagen, pe care 0 redimensioneaza (Ii reface structura spatial) © primerul creste umectabilitatea suprafe Timpi de lucru — mod de actiune (continuare) _) pas Ill - Aplicare rasina adeziva (“adhesive resin”) > adeziune (“bonding”): © ragina patrunde in reteaua de colagen (dupa pregatirea realizata de primer = obligatorie !!) le ulelor dentinare © rasina se infiltreaza in orifi i in dentina peri- / intercanaliculara demineralizata © prin poli se realizeaza legaturile adezive propriu-zise (eventual, se formeaza stratul hibrid) jerizarea ragi 17-Jan-17-Jan-17 —, Rolul stratului hibrid: Welis acido-rezistent ce sigileaza suprafata dentinara © reduce sensibilitatea postoperatorie © blocheaza invazia microorganismelor in canalicule o reduce stressul indus de contractia de polimerizare co previne detasarea restaurarii Metode pentru realizarea unei hi izari adecvate Tehnica gravarii acide totale a smaltului si dentin (“total-etch”) © Adeziune uscata (“dry bonding”) ~ mentinerea uscata a suprafetei dentare gravate si utilizarea de primeri ce contin apa (reumectarea substratului) (© Adeziune umeda (“moist / wet bonding” umeda a suprafetei dentare gravate si utilizarea de eri ce contin acetona (eliminarea excesului de apa) —mentinereaComponentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“‘total-etch”) _/ Sisteme adezive “self-etch” _) Sisteme adezive pe bazé de CIS u gravaj acid separat (“total-etch”) in doi timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch” / “single-bottle") © Adezivi “in di impi” autogravanti (“self-etch”) © Adezivi “intr-un timp” autogravanti (“self-etch” / “all-in-one”) © Adezivi “in doi timpi" pe baz de CIS © Adezi itr-un timp” pe baza de CIS Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) ~; Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“‘total-etch” © Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) =— = ES 4 17-Jan-17Sisteme adezive tip |: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen. a IV-a _) Caracteristici de utilizare clinica: ‘© mai multe flacoane (primer; ragina) - acid > ser ga ‘© necesita conditionare acid (gravaj), ca etapa separata © necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata © mecanism de priza fotopolimerizabil sau dual (foto- / auto-) © utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) _/ Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) © Adezivi “in doi timpi cu gravaj acid separat (“total-etch” / “ ingle-bottle’ 17-Jan-17Sisteme adezive tip Il: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen. a V-a —, Caracteristici de utilizare clinica: (© un singur flacon (primer + ragina) - acid » seringa © necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © necesita spilarea cu apa a acidului, ca etapa separata ‘o mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) co utilizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) _) Sisteme adezive “self-etch” ‘© Adezivi “in doi timpi" autogravanti (“self-etch”) 17-Jan-17 26Sistem adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape = gen. a VI-a (tip I) (“two-step”) _) Caracteristici de utilizare clit © 2 flacoane (primer acid autogravant; ragina) © nu necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata (© nu necesita spatarea cu apa a acidului, ca etapa separata (© Se aplicd separat: intal primer-ul, apoi ragina ‘© mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) izare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE ~ 2003) “self-etch” _; Sisteme adezive © Adezivi “intr-un timp” autogravanti ("‘self-etch” / all-in-one”) Sor, ES L L 17-Jan-17Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vi-a (tip Il) (“one-step” / “mixing”) _) Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; ragina) ‘0 nu necesita conditionare acida (graval), ca etapa separata © nu necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata © Se aplicd simultan: necesita mixare (in momentul utiliz © mecanism de priza fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vil-a (“one-step” / “no mix”) _; Caracteristici de utilizare clinica: © 1 flacon (primer acid autogravant + ragina) © nu necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata ‘© nu necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata ‘© nu necesita mixare (monocomponent) > permite monodoze ‘© mecanism de priza fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile 17-Jan-17Caracteristicile de baz ale principalilor solventi folositi in adezivii comercializati ACETONA + Volatilitate ridicata (se evapora rapid) + Exoolenta indepartare a ape! + Agent deshidratant puternic (rise de suprauscare dentinard) + Probleme de pastrare gi aplicare ETANOL (IN APA) + Capacitate de penetrare excelenta * Solutie corespunzatoare din punct de vedere al evaporsri + Energie de suprafatd favorabilé pentru umectarea refele fibrilare de colagen expuse APA + Capacitate de penetrare buna + Potenjeaza capacitatea autogravanta a monomerilor acizi + Se evapora lent gi, in consecinta, este mal dificil de Indepartat + Apa remanenta poate impiedica penetrarea / polimerizarea raginii 17-Jan-17