Libera circulatie a notarilor publici

In ceea ce priveste libera circulatie a notarilor publici , legislatia in vigoare nu defieste expres
posibibilitatea acestora de a-si exercita profesia intr-un alt stat membru dat fiind faptul ca este
reglementata diferit de catre dreptul intern al fiecarui stat.

În cadrul diferitelor ordini juridice și sisteme judiciare aparținând statelor membre ale Uniunii
Europene (UE) există o gamă variată de profesii juridice (avocati,judecatori,notari,etc.) Membrii
profesiilor juridice nu dețin aceleași titluri în toate statele membre, iar rolul și statutul lor poate varia
considerabil de la un stat membru la altul.

Legislația Uniunii Europene nu reglementează condițiile de exercitare a profesiilor juridice, cu excepția

celei de avocat. În general, profesiile juridice sunt reglementate la nivel național.

Notarii sunt practicieni în domeniul juridic specializați și autorizați să acționeze în anumite materii
juridice. În temeiul obligațiilor și al responsabilităților care le revin, notarii joacă un rol important în cele
21 de state membre ale Uniunii Europene a căror ordine juridică are la bază dreptul civil roman. În
jurisdicțiile de drept cutumiar ale Uniunii Europene există, de asemenea, profesia de notar, care oferă o
gamă largă de servicii juridice. În jurisdicțiile de drept cutumiar, competențele și autoritatea notarilor se
exercită în special în legătură cu acte și instrumente juridice care urmează să fie puse în aplicare în
străinătate. Notarii au un rol important în ceea ce privește schimburile comerciale internaționale ale
jurisdicției lor naționale.

În relațiile cu instituțiile europene, notarii care își desfășoară activitatea în jurisdicțiile Uniunii
Europene a căror ordine juridică are la bază dreptul civil roman sunt reprezentați de Consiliul
Notariatelor din Uniunea Europeană (Council of the Notariats of the European Union - CNUE), care a fost
înființat în 1993. CNUE reprezintă notariatele tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în care
există funcția de notar, în sensul dreptului civil roman: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă,
Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos,
Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Notarii care își desfășoară activitatea în
jurisdicțiile de drept cutumiar din Regatul Unit și din Irlanda își au propriile organisme reprezentative.
Anglia, Țara Galilor, Scoția, Irlanda și Irlanda de Nord sunt reprezentate în comun la nivel internațional de
Forumul Notarial al Regatului Unit și al Irlandei.

C.N.U.E. vizeaza libera circulatie a actului autentic in Europa cu scopul de a promova securitatea
juridica a cetatenilor si intreprinderilor.

In Europa, puterea atribuita notarilor de a conferi autenticitate totalitatii continutului unui act permite
crearea unui instrument juridic in mod special eficace si sigur.

Actul autentic permite o jurisdictie necontencioasa si preventiva a conflictelor. El aduce cea mai buna
securitate si cea mai buna protectie cetateanului in actele vietii sale private si intreprinderilor in actele
lor relative la activitatile lor. Este deci un instrument de securitate juridica indispensabil societatii
familiale, patrimoniale si afacerilor. Actul autentic este negociat si redactat de catre notar sub
responsabilitatea sa, inr-un spirit de echilibru al intereselor partilor interesate si in perfecta conformitate
cu legea.

In plus, actul autentic este un instrument modern al spatiului european de libertate, de securitate si de
justitie, fiindca el conciliaza libertatea- baza eficacitatii economice-, securitatea – componenta esentiala
a armoniei sociale-, si justitia preventiva- care raspunde nevoilor consumatorilor si exigentelor relatiilor
contractuale.

Este motivul pentru care C.N.U.E. se angajeaza pentru ca actul autentic primit intr-un Stat sa aiba
aceeasi forta in toate tarile Europei, adica cea care se leaga de actele autoritatii publice eliberate sub
sigiliul Statului. In acest spirit, C.N.U.E. a facut mai multe propuneri institutiilor comunitare si Statelor
membre, in special cu scopul de a facilita circulatia actelor notariate in interiorul Uniunii Europene.

In Romania,Legea nr. 36/1995, republicata, prevede ca notar public poate fi cel care indeplineste
urmatoarele conditii:

a) este cetatean roman, cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene, cetatean al unui
stat apartinand Spatiului Economic European sau cetatean al Confederatiei Elvetiene si are
domiciliul sau resedinta in Romania;

b) are capacitate deplina de exercitiu;

c) este licentiat in drept;

d) nu are antecedente penale rezultate ca urmare a savarsirii unei infractiuni de serviciu sau in
legatura cu serviciul ori a savarsirii cu intentie a unei alte infractiuni;

e) se bucura de o buna reputatie, constatata in conditiile stabilite prin statut;

f) cunoaste limba romana;

g) este apt din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei;

h) detine timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Roman si a
promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel putin 6 ani o functie de specialitate
juridica si a promovat concursul de admitere in functia de notar public.

În țările în care nu există notar de tip continental, regulile de intrare în profesie sunt relativ strict
reglementate. În primul rând, notarii trebuie să îndeplinească criteriul calificării complexe: absolvirea
universității de drept, ca precondiție; adițional, în cele mai multe țări, este cerută practica profesională;
mai mult, există examene care trebuie promovate la sfârșitul stagiilor. O altă caracteristică importantă în
țările unde există notar latin (cu excepția Olandei), o reprezintă faptul că numărul notarilor, respectiv
numărul birourilor notariale, este strict stabilit prin acte normative (numerus clausus).