Propunere de curs optional: semestrul 2, 2010-2011

Stiinţă şi utopie

Dr. Dana Jalobeanu

Prezentare generală

La prima vedere sunt lucruri total diferite. Nimic nu poate fi mai ‘real’ în
societatea contemporană decât ştiinţa modernă şi realizările ei. Şi totuşi, ştiinţa se naşte şi
se impune în cultura europeană prin intermediul unor discursuri utopice. Primele societăţi
ştiinţifice sunt constituite pe modelul „Casei lui Solomon” din Noua Atlantidă. Societatea
Regală britanică sau Academia de Stiinte de la Paris folosesc în mod programatic atât
scrierile lui Bacon cât şi convenţiile discursului utopic pentru a se constitui, re-organiza şi
impune. Este aceasta doar un accident istoric? Sau există o mai interesantă conexiune
filosofică între discursul ştiinţific al modernităţii şi forma de exprimare inventată de
utopiile modernităţii timpurii? Iar dacă este aşa (cum sugerează câţiva dintre autorii din
lista de mai jos), de ce se întâmplă acest lucru? Şi la ce nivel se poate vorbi de o
conexiune?

O precizare metodologica: vom vorbi despre utopie ca un gen literar, dar şi despre
propensiunea utopică (Manuel, Manuel, 1979) şi nu vom adopta punctul de vedere după
care utopia este o producţie socială/politică, caracteristică unor momente de criză
culturală/a cunoaşterii (Sevrier). Vom adopta o definiţie restrânsă: reprezintă utopii acele
organizări teoretice şi literare ale propensiunii utopice care pretind că sunt rescrieri sau
interpretări ale temelor platonice din Republica. Vom sublinia caracterul de scriere
pedagogică pe care il are utopia în epoca modernă şi vom susţine că, datorită acestor
trăsături, genul utopiei devine un vehicul predilect pentru transmiterea ideilor ştiinţifice şi
organizarea comunităţilor ştiinţifice.
Propunere de curs optional: semestrul 2, 2010-2011

Cursul nostru va studia câteva dintre „utopiile ştiinţifice” ale modernităţii

europene. Câteva dintre lecturile noastre vor parcurge scrieri categorisite drept utopice;
altele se vor ocupa de scrieri a căror apartenenţă la genul utopiei este mai puţin clar. Vom
vedea cum savanţii au folosit în mod frecvent genul şi convenţiile literaturii utopice
(pentru a-şi face cunoscute ideile sau pentru a-şi „preda” teoriile). Vom încheia cursul cu
o investigaţie în sociologia ştiinţei contemporane, învăţând să recunoaştem elemente
utopice în funcţionarea comunităţilor ştiinţifice contemporane.

Obiective:

1. citirea avizată şi problematizată a unor texte filosofice clasice, cu

scopul de a face conexiuni între domenii de obicei considerate diferite
(filozofie politică, istoria şi filosofia ştiinţei, literatură)
2. studentul va fi învăţat să recunoască elementele comune ale unui gen
literar şi să facă distincţia între discursul ştiinţific şi discursul de
comunicare a ştiinţei (atât de important în ziua de astăzi)
3. familiarizarea cu convenţiile de lectură şi contextul scrierilor
modernităţii timpurii
4. problematizarea discursului ştiinţific şi a discursului despre ştiinţă
caracteristic pentru modernitatea europeană
5. familiarizarea cu câteva dintre temele clasice ale istoriei ştiinţei (relaţia
între teorie şi experiment, importanţa comunităţii ştiinţifice în
producerea şi propagarea cunoaşterii, elemente de sociologia ştiinţei
etc.)

Abilităţi:

1. la sfârşitul acestui curs, studentul va fi în stare să formuleze câteva dintre

întrebările fundamentale pentru istoria ştiinţei în momentul de faţă (privind
Propunere de curs optional: semestrul 2, 2010-2011

natura ştiinţei, organizarea comunităţilor ştiinţifice, relaţia între teorie şi

experiment, sociologia comunităţii savante etc.) şi să le aplice în contexte noi
2. la sfârşitul acestui curs, studentul va putea recunoaşte şi dezvolta elementele
caracteristice discursului de popularizare a ştiinţei

Nivel: introductiv

Limba de predare: româna

Evaluare:
Procesul de evaluare al cursului va conţine trei elemente

1. Prezentarea şi discutarea unei utopii ştiinţifice (în cadrul unui curs, în faţa
colegilor)
2. Investigarea unei scrieri ştiinţifice şi punerea în evidenţă a elementelor „utopice”
conţinute în ea.
3. Eseu personal

Teme de curs:

1. Utopiile modernităţii timpurii şi manifestele de reformă: More, Bacon,

Campanella, Andreae
2. Utopie, ştiinţă şi literatura în modernitatea timpurie: magie, teatru, muzee şi
primele comunităţi ştiinţifice
3. Convenţii utopice şi problemele literaturii utopice
4. Johannes Kepler şi Tycho Brahe: astronomie şi utopie
5. Folosirea convenţiilor literaturii utopice pentru impunerea „ştiinţei noi”: Bruno,
Bacon, Galilei
6. Utopia în Revoluţia ştiinţifică: laborator şi observator
7. O societate laborator: Noua Atlantidă
Propunere de curs optional: semestrul 2, 2010-2011

8. Casa lui Solomon şi rescrierile ei

9. Elemente utopice în statutele Societăţii Regale
10. Societatea regală pentru progresul cunoaşterii versus Academia de ştiinţe de la
Paris: două comunităţi utopice
11. Cosmologie, lumile multiple şi popularizarea ştiinţei: ştiinţa pentru public
12. Science-fiction: ce fel de literatură?
13. Elementele utopice în literatura actuală de popularizare a ştiinţei
14. Elemente utopice în practica ştiinţifica contemporana (comunitatea savantă,
conferinţele, proiectele de cercetare)

Bibliografie primara:

Johan Valentin Andreae, Christianopolis, traducere de D. Dickson, 1998

Francis Bacon, Noua Atlantida, traducere şi note de Dana Jalobeanu, Nemira, 2007
Tommaso Campanella, City of the Sun: A Poetical Dialogue, trans. Daniel J.
DonnoBerkeley: University of California Press, 1981
William Shakespeare, The Tempest, ed. Stephen Orgel, Oxford: Oxford University Press,
1998
Bernard le Bovier de Fontenelle, Conversations on the Plurality of Worlds, trans. H. A.
Hargreaves, Berkeley: University of California Press, 1990.
Jonathan Swift, Gulliver's Travels, ed. Robert A. Greenberg (New York: W.W. Norton &
Company, Inc., 1977). Norton Critical Editions.

Bibliografie primară facultativă:

Francis Godwin, The Man in the Moone, or, A Discourse of a Voyage Thither, to which is
added Nuncius inanimatus, written in Latin by the same author, and now Englished by a
person of worth (London: Printed for Joshua Kirton..., 1657), pp. 1-126
Tycho Brahe, Tycho Brahe’s Description of His Instruments and Scientific Work as Given
Propunere de curs optional: semestrul 2, 2010-2011

in Astronomiae instauratae mechanica (Wandesburgi 1598), ed. and trans. Hans Raeder,
Elis Strömgren, and Bengt Strömgren (Copenhagen: Ejnar Munksgaard, 1946), pp. 29-35
and107-40.
Margaret Cavendish, Description of a New World, Called the Blazing World (1666), in
The Blazing World and Other Writings, ed. Kate Lilley (New York: Penguin, 1994), 119-
225.

Bibliografie secundara:

Susan Bruce, ed., Three Early Modern Utopias, Oxford: Oxford University Press, 1999.
Owen Hannaway, “Laboratory Design and the Aim of Science: Andreas Libavius versus
Tycho Brahe,” Isis 77 (1986): 5886-610.
William Eamon, “From the Secrets of Nature to Public Knowledge,” in David C.
Lindberg and Robert S. Westman, eds., Reappraisals of the Scientific Revolution
(Cambridge: Cambridge University Press, 1990), pp. 333-65.
F.E Manuel, F.P. Manuel, Utopian Thought in the Western World, OUP, 1979
Paul A. Olson, The kingdom of science: literary utopianism and British education, 1612-
1870, University of Nebraska Press, 2002
Richard Olson, Science deified and science defied: the historical significance in Western
Culture, University of California Press, 1990
Anthony Grafton, April Shelford , Nancy Siraisi, New Worlds, Ancient Texts:
The Power of Tradition and the Shock of Discovery (Cambridge MA: Belknap Press of
Harvard University Press, 1992).
Steven Shapin, “The House of Experiment in Seventeenth-Century England,” Isis 79
(1988): 373-404.
Steven Shapin, The scientific life: a moral history of a late modern vocation, University
of Chicago Press, 2008
Larry Stewart, The rise of public science, CUP, 1991