Sunteți pe pagina 1din 94

www.autism.

ro
Informatii despre autism in Romania

FAQ Search Memberlist Usergroups Register


Profile Log in to check your private messages Log
in

poezii ,cantece

www.autism.ro Forum Index -> RESURSE TERAPII

View previous topic :: View next topic

Author Message

caty Posted: Sat Jul 14, 2007 7:29 am Post subject: poezii ,cantece

Fiecare vers e insotit de gesturi care sugereaza miscarea respectiva)


Joined: 20 Apr 2006
Bate vantul frunzele,
Posts: 59
Location: bucuresti Invarte moristile,
Randunica asa zboara,
Iar eu trag zmeul de sfoara.

Mama la placinte coace


Si bunica lina toarce
Tata trage la rindea
Iar eu bat din palme-asa.

Mosul taie lemnele


Eu adun surcelele
O fetita da la pui
Iar eu in copac ma sui.

CEATA LUI PITIGOI

Ceata lui pitigoi,


Trece mandra prin zavoi.
Toti luptatori de soi,
Dai intr-unul tipa doi.

Aualeu ce taraboi,
Dai intr-unul tipa doi.
Aualeu ce taraboi,
Dai intr-unul tipa doi.

Ageri ca niste zmei


Si cu pusca dupa ei.
Sprinteni si ochesei,
Latra cainii dupa ei

Ham, ham, ham langa bordei,


Latra cainii dupa ei.
Ham, ham ham langa bordei,
Latra cainii dupa ei.

PITICII
Noi suntem piticii
Piticii voinicii
Piticii barbosii
Cu scufite rosii

Mergem in padure
Dupa fragi si mure
Dupa pasarele
Sa zburam ca ele

Noi suntem piticii


Piticii voinicii
Piticii barbosii
Cu scufite rosii

Mergem pe carare
In padurea mare
Dupa ciupercute
Si dupa fragute.

UMBLA URSUL

Umbla ursul prin padure


dupa fragi si dupa mure,
o albina l-a-ntepat
ursul fuge suparat.

UN ELEFANT-atat cantat cat si cu gesturi

UN ELEFANT
SE LEGANA
PE O PINZA DE PAIANJEN
SI PENTRU CA NU SE RUPEA
A MAI CHEMAT UN ELEFANT - 2

DOI ELEFANTI
SE LEGANAU ... ... Zece elefanti, se leganau, pe o panza de paianjen, si
pentru ca panza s-a rupt toti elefantii au cazut.

[color=blue]UN MOTAN CAT UN PISOI [/color]

Un motan cat un pisoi


Pam-pam-param-pam-pam
Sta pe-o lada de gunoi
Pam-pam-param-pam-pam
Si tot cauta in el
Pam-pam-param-pam-pam
Sa gaseasca un soricel
Pam,pam,pam

A plecat motanul
A plecat golanul
Ce sunt eu de vina
De-l calca o masina

A trecut de-atunci un an
Pam-pam-param-pam-pam
S-a-nsurat bietul motan
Pam-pam-param-pam-pam
De-atunci cauta-n gunoi
Pam-pam-param-pam-pam
Hrana pentru opt pisoi
Pam,pam,pam

A fugit motanul
A fugit golanul
Ce sunt eu de vina
De-l calca o masina.

[color=blue][b]MORCOVELUL CU CODITA[/b][/color]

Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Si mamica lui l-a luat
Si in supa l-a tocat
Toc, toc, toc,
Supa e pe foc
Buna si gustoasa
Hai copiii la masa

PISICUTA PIS PIS PIS

Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dara tu te-ai suparat,
Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea
De ce esti atat de rea?
Nu sunt rea, dar sunt micuta
Ia sa-ti mai dau o labuta.

m-am gandit sa incep un topic cu poezii ,cantece care f bine au fost


invatate de cativa copii chiar si nonverbali,prin repetitie au devenit
verbali totul e sa fie facut fun,pentru toti care lucreaza cu copiii ptr ca
deseori nu le cunosc si cred ca ar ajuta... :D

Back to top

caty Posted: Sat Jul 14, 2007 7:32 am Post subject: alte poezii

O CAPSUNA
Joined: 20 Apr 2006
Posts: 59
Location: bucuresti O capsuna cu pistrui
Si cu fes micut verzui
Se plangea ca de la soare
Toti pistruii cresc mai mare
Si ca are mult necaz
Ca e prea rosie in obraz

TOAMNA

A,A,A acum e toamna da


E,E,E placuta vreme e,
I,I,I veniti copii la vii
O,O,O se duc cocorii in stol
U,U,U se macina grau
BAT DIN PALME-cu gesturi

Bat din palme clap,clap,clap- batem din palme


Din picioare trap,trap,trap -tropaim
Ne invartim ,ne rasucim -rasucim
Si la hora noi pornim -ne prindem in hora
Si la stanga uite asa stanga cu piciorul
Si la dreapta tot asa -dreapta
Ne invartim ne rasucim rasucim
Si la hora noi pornim -hora

Gargarita rita
Zboara in poienita
Si acolo unde oi zbura
Acolo e casa ta

MELC,MELC

MELC, MELC, CODOBELC, SCOATE COARNE BOURESTI


SI TE DU LA BALTA SI BEA APA CALDA
SI TE DU LA DUNARE SI BEA APA TULBURE
SI TE URCA PE BUSTEAN SI MANINCA LEUSTEAN.

Back to top

caty Posted: Mon Jul 16, 2007 7:49 pm Post subject: de ce nu mai scrie
nimeni ca sigur aveti multe idei...

Joined: 20 Apr 2006 hai sa facem un intreg ,daca fiecare scrie ce l-a ajutat ca
Posts: 59
poezie,joc,cantece atat noi cat si alti copii vor avea numai de castigat...
Location: bucuresti
ce ziceti? chiar sunt sigura ca e nevoie,fiecare are
experinta,personalitatea lui si din toate astea copiii nostri ,cu care
lucram sau le suntem parinti au de castigat...

Back to top

caty Posted: Mon Jul 16, 2007 7:54 pm Post subject: poezii,cantece

VINE, VINE PRIMAVARA


Joined: 20 Apr 2006
Posts: 59
Location: bucuresti Vine, vine primavara,
Se asterne-n toata tara.
Floricele pe campii,
Hai sa le-adunam, copii.

Creste, creste iarba verde,


Ciocirlia-n nori se pierde,
Haideti s-ascultam, copii,
Al ei cintec din campii.

Cucul, cucul striga tare,


Pitpalacu-n lunca sare,
Mieii zburda pe campii,
Haideti sa-i vedem, copii.

VULPE

Vulpe tu mi-ai furat gisca


Da-mi-o inapoi, da-mi-o inapoi.
Ca de nu eu vin cu pusca,
Si cu 3 copoi,
Ca de nu eu vin cu pusca,
Si cu 3 copoi.

Lele vulpe fii cuminte


Nu mai tot fura, nu mai tot fura.
Giste fripte si placinte
Nu-s de dumneata,
Giste fripte si placinte
Nu-s de dumneata.

VINE PLOAIA

VINE PLOAIA, BINE-MI PARE


IN GRADINA AM O FLOARE
PLOAIA O VA CRESTE MARE
BINE-MI PARE, BINE-MI PARE.
DUPA PLOAIE SOARELE
ISI ARATA RAZELE,
NORII S-AU IMPRASTIAT
CURCUBEUL S-A ARATAT.

SANIUTA - ii place cu sania rosie sa-l tragi si sa-i canti


Saniuta fuge,
Nimeni n-o ajunge,
Are dor de duca,
Parca-ar fi naluca.

Refren:
Toata ziua prin zapada,
Vine lumea sa o vada,
Saniuta e usoara,
Fuge parca zboara.

Strofa 2:
Are talpi lucioase
Varfurile-ntoarse
Pod de scandurele,
Sa tot stai pe ele.

Refren

Strofa 3:
Peste hopuri sare
Ca pe zmeu calare
Hatul de-o sa scape
Tranta e aproape.

O LUME MINUNATA - cantat la microfon

E-o lume minunata in care veti gasi


Numai copii
O lume cu mult soare si multe jucarii
Pentru copii
In lumea cu povesti si flori veti intalni
Numai copii
Si-o lume a inocentei pastrati-o orice ar fi
Pentru copii
Ieri am fost si noi copii
Dar timpul ne-a schimbat.
In viata am pornit si vise am implinit
Asa cum ne-am dorit.
Ganduri bune cate-am strans
Si tot ce-am invatat ,
Copiilor sa dam iubirea ce-o purtam
E timpul sa le aratam.
Ca zambet poate fi
Mai bun, mai curat
Ca ochii stiu a vorbï atat de adevarat.

DO,RE ,MI varianta1

DO, dovleacul e rotund


RE, rechinii-n mari se-ascund
MI, mii de stele-s pe cer
FA, fazanul nu-i paun
SOL, solfegiul nu e greu
LA, l-am invatat si eu
SI, sa mergi n-ai incotro
si te-ntorci din nou la DO.

DO,RE,MI ..varianta2

Do-re-mi-fa-sol-la-si-do, sol-do.
DO e-o doamna cam voinica,
RE un rege mustacios,
MI o mica turturica,
FA un falnic chiparos,
SOL un soldatel de treaba,
LA un lac netarmuit,
SI e ultima silaba
Si spre DO iar am pornit.

Do-re-mi-fa-sol-la-si-do, sol-do.

Back to top

andreutza Posted: Mon Jul 16, 2007 11:37 pm Post subject:

POEZII PENTRU COPII


Joined: 12 May 2006
1,2,3 ...
Posts: 17
Location: constanta
1,2,3, il stiti pe mos andrei?
1,2,3,4, s-a-necat cu lapte acru
1,2...5, si-a turnat si in opinci
1,2,...6, vine baba si-l descoase
1,2,...7, ba se supara si-l bate
1,2,...8, mos andrei se suie-n pod
1,2,...9, si gaseste multe oua
1,2,...10 babei supararea-i trece!

a, b, c...
Al. Andriţoiu

Alfabetul este bun


că-ne-nvaţă toate.
A- e apa cu săpun!
B- e bunătate.

M- e muncă, Z- e zel.
V- e voioşie.
Alfabetul, doar Gigel
În alt fel îl ştie:

A- e-absenţă pentru el
şi nemotivată.
B- bomboană caramel
C- e ciocolată.

F- fondante-ar însemna
P- ghiciţi?- praline.
Şi aşa, ce va urma :
S- sunt savarine.

De la A pană la zet
Pentru el se ştie-
E întregul alfabet
O cofetărie

A...

Ana are ac si ata;


Un arici o tot invata
Cum sa coasa uite-aici,
Un cearceaf pentru pitici.

Ana s-a-ntepat cu acul


Panza s-a-nrosit ca macul
Iar albina cea isteata
Uite-o, s-a-ncurcat in ata.

Nu le mai pot descurca


Si Ana plange a...a...a...

Alfabetul

A e de la albinuta
B e de la bebelus
C e intrebare, iar
D e derdelus
E este a mea Elena
F e fericirea ei, iar
G este cutu Grivei.
H e de la Hanibal
I Ileana Cosanzeana
J Jianu si zapciul
K de la kilogram

si uite uite uite asa am ajuns la


L da da.

A, B, C, D e F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, sss t, tz, u, v, x, y, z este al


nostru alfabet

Antantenus
An-tan-te-nus
So-raca-te-nus
So-raca-ti-ca-ta-ca
Bim-bam-bum

Are mama o fetita


I. D. Pietrari

Are mama o fetita,


Cu ochi mari, cu gura mica,
Fruntea ca o poienita,
Genele de rindunica,
Si, pe-obraz, o alunita,
Dar are ceva ce-i strica:
ii e parul ciufulit,
Parca s-au jucat in el,
Pina cind au obosit,
Trei motani si-un soricel,
Si-un arici foarte grabit.
O, ce bine i-ar sedea
Daca si l-ar pieptana.

Arici, Arici, Bogorici


Tudor Arghezi

Ghem de spini şi ţepi uscate,


Stă-ntărit ca-ntr-o cetate.
Poate trece un vecin
Peste el cu carul plin.
Că nu simte nici atît
Cît l-ai gîdila pe gît.
Ca să-l scoată, ca să iasă,
Cîinii-l latră. Lui nu-i pasă.
Unul, încercînd un pas,
S-a ciocnit în ghimpi la nas.
Fiindcă tontul şi netotul
Şi-a vîrît în ace botul.
Dac-ar fi citit aici
El afla ce-i un arici,
Însă cîinii n-au habar
De tipar şi-abecedar.
Nesupus la gînd pizmaş,
Bogorici e drăgălaş
Cui îl ia cu prietenie
Cîntă-i numai din tipsie
Şi-ţi şi joacă o chindie.

Avionul

Avion cu motor,
Ia-ma si pe mine-n zbor
Sa ma fac aviator!

Baba iarna intra-n sat...


Otilia Cazimir

Alergand, ca de napasta,
Au venit buluc pe coasta
Doi baieti
Mai isteti,
Sa dea veste
La neveste
C-au vazut in deal la stana,
Coborand din varf de munte,
Peste ape fara punte,
Iarna sura si batrana...
Mai tarziu, mai pe-nserat,
A intrat si baba-n sat:
Uite-o-n capul podului,
In vazul norodului,
Pe-un butuc de lemn uscat,
Cu cojoc de capatat,
Cu naframa de furat,
Cu catrinta de aba -
Vantul sa-l strecori prin ea!
Si cum sufla-n pumnii reci,
Scoate pacla pe poteci,
Iar pe fund de vai destrama
Neguri vinete, de scama...

Si-au iesit baietii mici,


Mici si multi
Si desculti,
Si cativa mai maricei
Cu biciusti si cu nuiele
Si cu prastii subtirele,
Sa alunge de pe-aici
Iarna cea cu ganduri rele...
Doamna-gerului, batrana,
S-a sculat de la pamant.
Si-naltand spre cer o mana,
Ca o cumpana uscata
De fantana,
A pornit in jos pe vant,
Incruntata,
Blestemand,
Si-a lasat in urma ei
Promoroaca si polei;
Pe ogoare,
Corbi si cioare
Prin paduri,
Lupii suri,
Si de-a lungul drumului
Numai scama fumului...

Baba Surda

- Buna ziua, matusica.


- Lapte acru-n putinica.
- Ce mai este nou prin sat?
- Am avut, dar l-am varsat.
- Matusica, esti cam surda?
- N-are, n-ar baba urda.

Balada unui greier mic


de George Toparceanu

Peste dealuri zgribulite,


Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezind natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Când se scutura de ciuda,
Imprejurul ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,


Blestemind
Si lacramind,
Toti ciulinii de pe vale

Se pitesc prin vagauni,


Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecãciuni...

Doar pe coasta, la urcus,


Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat în tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sã mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cât de mica,
Ca sã nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi'ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit

Barza

Barza,
Ce-ai in cioc?
Un boboc!
Dar in gusa?
O capusa!
Da-n picioare?
Raschitoare!
Dar in pene?
Gandurile mele!
Du-te-n noua tari cu ele!

Batista

Batista mea e mica


Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
Uite-l pe murdarel.
(sau "Priviti-l pe Murdarel!")
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!

Bradul

Bradulet, bradut dragut


Ninge peste tine,
Haide, hai in casa mea,
Unde-i cald si bine.

Pom de iarn-am sa te fac


O...ce bucurie,
Cu beteala am sa te imbrac
Si stelute o mie.

Broasca si racushorul

Un' te duci, tu, racushor?


Ma duc, broasca, sa ma-nsor!
Ia-ma, racushor, pe mine,
Caci cu mine-ai s-o duci bine:
Imi da tata o moshie
Shi-o balta cu stufarie...!
Eu, broscuta, te-as lua,
Dar mi-i ca m-oi incurca:
N-ai nici cap de legatoare,
N-ai nici trup de cingatoare,
Nici picior pentru papuc...
La ce oare sa ma-ncurc?

Broscuta

Aseara a plouat mult


Putinica s-a umplut
O broscuta mititica
A sarit in putinica
S-a ascuns dupa capac
Si-a facut oac, oac, oac, oac.

Brotacul

PE O MARGINE DE LAC
SE RASFATA UN BROTAC
SI, URCAT PE-UN BRUSTURE
PIELEA SA NU-L USTURE,
SE TOT UITA CATRE SOARE:
-UF, CE ZAPUSEALA MARE!
TOT MAI BINE E IN LAC!
OAC, OAC, OAC!

Buburuza si Ghiocelul
Ianos Turcanu

Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.

O roscata buburuza,
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.

Cand sa plece mai departe,


Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!

Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.

Zana Primaverii vine,


Bucuroasa, langa ei,
“V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei.”

Bunica

In soba arde focul,


Din foc scantei mici sar,
Bunica langa mine
Citeste frumos, rar.
Ea are glasul dulce,
Imi place s-o ascult,
Bunica imi zambeste,
Oiubesc foarte mult.
Citeste, se opreste,
Poate a obosit.
Din mana cartea-i cade,
Bunica a atipit.

Bunica
St.O.Iosif

Cu parul nins, cu ochii mici


Si calzi de duiosie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus dupa fus.
Din zori si pâna-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus
în portu-i de la tara...

Cata la noi asa de blând,


Senina si tacuta;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viata ei trecuta.

De câte ori priveam la ea,


Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce ma cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...

Calutul

Eu calutul mi-l iubesc


Coada, coama-i netezesc
Si-o sa plec in goana mare
Sa va vad pe fiecare.

Calutul di di di

E frumos si naravas
Tropa, tropa prin oras
E calutul di,di,di
Prieten bun pentru copii.

Campionul

Una, două, afara plouă


Trei, patru, merg la teatru
Cinci, şase, spăl la vase
Şapte, opt, mănânc compot
Nouă, zece, apă rece
Am un campion.

Cantec
de George Cosbuc

A venit un lup din crang


Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
"Hai la maica sa te joace"-
- "Lup flamand cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac


Intreba pe la vecine:
"-Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus"
-"Puiul meu e bun si tace
Nu ti-l dau si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, Du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor


Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.

Catelasul Azorel

Catelasul Azorel
Sta-n ograda chiar la el
Dar de intra cineva
El de-ndata latra asa: Ham, ham, ham.

Catelus cu coada scurta

-Catelus cu coada scurta


Cum ti-ai petrecut la nunta?

-Am fost mare bucatar


La friptura si gratar
S-am dansat cu-o pisicuta
S-am calcat-o pe labuta
..........Miau

Catelus cu parul cret

Catelus cu parul cret,


Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.

Nu ma duc c-am fost o data


Si am cazut cu nasu'-n balta.

Catelusul

Un catel cit portocala


Se juca de-a alandala
Cu o minge de hirtie
Rosie si albastrie
Cu piciorul si cu gura
O prindea, o da de-a dura,
O-ntorcea si o-nvirtea
Si deloc nu obosea.

Catelusul schiop
Elena Fargo

Eu am numai trei picioare,


Si de-abia mã misc: top, top,
Râd când mã-ntalnesc copiii,
Si mã cheama "cuciu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca


Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua


Si plâng mult când mã gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sã traiesc.

Si când mã gandesc ce bine


M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiii


Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sã stau cu dansii,
Sã mã joc si sã-i ascult!

Dar copiii rai la suflet


Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate


Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am sã mor...

Acum vine si-mi da zahar


Si ar vrea sã-mi fie bun,
Si-as putea sã-l musc odata
De picior, sã mã razbun,

Dar il las asa, sã vada


Raul, cã un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.

Ce am

Am un nas, pe obraz, unu


Ochi am doi ca si voi, 1, 2
si mai am cinci degetele,
parca sunt lumanarele,
1, 2, 3, 4, 5.
CE TE LEGENI
Mihai Eminescu

Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?"
De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!"

Chipul cifrelor ( Al. Şahighian)

1 parcă e un baţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.

3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.

4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?

5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.

6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scoat-n grabă coarne.

7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.

8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mancaţi,
Că vă-nşelaţi.

9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.

10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.

Cine nu se spalå
Gh. D. Vasile

Cine nu se spalå
De magiun si tus
Nu e bun de scoalå,
E un purcelus!

Dar copiii-atå
Fug la spålåtor,
Fiindcå au dulceatå
Toti pe botisor!

Hai si tu, ca-n toamnå


Mergi in clasa-ntâi!
Altfel, stii ce-nseamnå?
Purcelus ramåi!

Cîntec de adormit Miţura


Tudor Arghezi

Doamne, fă-i bordei în soare,


Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decît o floare
Şi îngust cît o ureche.

Şi-n pridvor, un ochi de apă


Cu o luntre cît chibritul,
Ca-n crîmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfîrşitul.

Dă-i un fluture blajin


Şi o broscă de smarald.
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.

Şi mai dă-i, Doamne, vopsele


Şi hîrtie chinezească,
Pentru ca, mînjind cu ele,
Slova ta s-o smîngălească.

Şi cînd totul va fi gata


S-o muta la ea şi tata.

Cintec de leagan
Ion Minulescu

Nani, nani...
Dormi in paza nesecatului izvor
De priviri
Ce te-nfasoara ca-ntr-o haina de matase,
Nani, nani...
Ochii mamei au vegheat intreaga noapte,
Si-acum dormi, caci obosite dorm si florile din vase,
Si parfumurile lor,
Toate, unul cite unul, pe-al tau leagan se cobor.
Nani, nani...
Dormi in vraja-mpletiturilor de soapte
Ce patrund printre perdele
Si te-ndeamna;
Dormi, caci somnul a cuprins de mult gradina-
Lacul,
nuferii,
castanii,
stinjeneii
si glicina-
toate dorm.
Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...
Dormi si tu-
Prin candelabre, iata, -adoarme si lumina,
Dormi,
Si somnul tau sa fie mai senin ca infinitul
Oglindit in necuprinsii ochi albastri de femeie.
Visul tau sa fie visul Insulelor Boromee,
Visul tau sa fie totul,
Tot, precum e rasaritul
Inceputul celor bune si sfirsitul celor rele.
Nani, nani,
Dormi in paza Ursitoarelor,
Si anii
Sa te-mbrace-n infinitul fericirii.
Nani, nani...
Cîntecul şcolarilor de clasa întîi
Violeta Zamfirescu

Cling, clang, clopoţelul sună


Binişor, doi cîte doi,
Clasa e curată lună
Băncile sînt toate noi.

Alfabetul ca păunul
Stă-n coperţi de vinilin,
Mîndru, mîndru, că nici unul
De la a la zet nu-l ştim.

Dar îl desenăm cu-ncetul,


Ba un băţ, ba un cercel,
Învăţăm noi alfabetul,
Cling, clang, sună clopoţelul!

Ciupercuţa cu papuci

Ciupercuţa cu papuci
A pornit-o pe cărare
- Unde te duci? Unde te duci?
Strigă Izma şi-o Cicoare.
La oraş dragele mele,
Îi răspunse ea voioasă
Ca să-mi cumpăr picăţele
Si-o umbrelă mai frumoasă.
Ia-mi şi mie o umbreluţă
Că sunt mică şi drăguţă
Si aş vrea să fiu ca tine
O ciupercă foarte bine.
Closca
de Elena Farago

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sã-mi impac...

Ciugulesc,
Mã zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun --
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme sã-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.

Closca cu sapte pui


Elena Fargo
Puii mamii, pui,pui,pui,
Are closca sapte pui-
Cinci pestriti, unul baltat,
Numai unul e motat
Si curat si incaltat.
-Spune-mi, puiule, si mie
De ce-ti face numai tie
Mama ta, ciorapi si ghete,
Si iti leaga mat in plete?
Oare fratiorii tai
Sunt asa de prosti si rai,
Sau poate ca mama ta
O fi lenesa ori rea?
Spune puiul:-Mama mea
Nu-i nici lenesa, nici rea
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta,
Ca de-i cheama, fug pe-afara,
Ca de-i prinde, plang si sbiara,-
Si de-aceea-s nespalati
Si desculti si nemotati.
Dar eu stau cu mama mea
Si mi-i drag s'ascult de ea;
Si de-aceea sunt motat
Ca-s cuminte si curat.
Cocostarcul

Cocostarcul a venit
Ostenit de cale
Si in sat a poposit
Tocmai pe o vale.

Se plimba cu pasul rar


ca la promenada
Asteptind dintr-un umbrar
vreun broscoi sa-i cada.

Dar un ala, un brotac,


sa-l auda targul,
A strigat odata: "Oac!"
-Uite... Cocostarcul!

Colind - Mos Craciun, Mos Craciun

Mos Craciun! Mos Craciun,


la casa de om sarac,
s-a gatat faina-n sac
si n-avem sa-ti dam colac.

Mos Craciun! Mos Craciun,


toate saptamanile
ne-am ostenit miinile
si-am adunat grinele.

Mos Craciun! Mos Craciun,


pe toate razoarele,
pe toate ogoarele.

Mos Craciun! Mos Craciun,


slujim slujba satului
tarina bogatului,
pajura imparatului.

Mos Craciun! Mos Craciun,


pe toate cararile
iti cintam cintarile,
ardem luminarile.

Mos Craciun! Mos Craciun


Colinda - Asta-i seara serilor
Asta-i seara serilor
cu-nfloritul merilor
cu trecutul vadului
si gatitul bradului
cu cititul stelelor
si-alungatul relelor.
Fa-ti de grija, gazda buna
sa-mpletesti alta cununa
din firut de maieran
sa-ti ajunga inc-un an
drumul spre Isus Hristos.
Ramai gazda sanatos
ramai gazda bun crestin
langa paine, langa vin
si cu tot belsugu-n casa
dupa firea ta miloasa
si curat si primenit
multamim ca ne-ai primit
si cu drag ne-ai ospatat
din ce Dumnezeu ti-a dat.

Colinda - Azi e miercuri, maine-i joi

Azi e miercuri, maine-i joi


Vine Domnul pe la noi
Insa de vazut il vede
Numai omul care crede,
Numai omul care stie
ca vecia nu-i pustie
si gaseste staruinta
intr-o cale de credinta,
si posteste si se-nchina
si aprinde-n prag lumina,
si se roaga la icoane
si da sfintilor plocoane,
iar saracilor pomana
din stransura sa de mana
numai el se-nvredniceste,
cand Isus ii porunceste,
si intinde masa mare
in ajun de sarbatoare
prin Craciun crestin si sfant,
pace voua pe pamant.

Colinda - Casa in care-am intrat

Casa in care-am intrat


e de binecuvantat
dupa legea crestineasca,
numele sa-si implineasca
si-ntre lumanari aprinse
mesele sa-i fie-ntinse
si-ncarcate de bucate...
Sa traiti in sanatate
si-n unire si-n cinstire,
ca ne-ati dat adapostire.
Colinda - Pe podele de nuiele

Pe podele de nuiele
duc copii-n palme stele
sa le lase pe la case
unde-s gazdele miloase
si cu dragoste crestina
duc copiii-n pumni lumina
drumu-i greu, zapada-i mare
vin copiii pe carare
sa tot taie neaua in doua
duc copii-n gene roua
si tot canta din colinde
pana gerul nu l-o prinde
pana vremea nu le-o trece
pe poteci sub luna rece
prin fuioare de ninsoare
duc copiii-n suflet soare
sa-l imparta cu iubire
ca un leac de implinire
de tot raul care-n gheata
duc copiii-n cantec viata
si-n cuvinte daruri sfinte
de la Dumnezeu - parinte
toti le poarta sa le-mparta
de Craciun din poarta-n poarta.

Colinda - Primeneste-ti gazda casa


George Tarnea

Primeneste-ti gazda casa,


umple vadra, pune masa,
fa poteca prin gradina
si-n pridvor tine lumina,
ca venim de multisor,
drumul nu ne-a fost usor,
tot prin viscol, tot prin gloata,
ziua toata, noaptea toata,
gerul iernii ne-a patruns
dar de-ajuns tot am ajuns,
sa-ti cantam, sa-ti colindam,
vestea Nasterii sa-ti dam
sa te bucuri, sa te-nchini,
de belsug pentru gradini,
de mioare prin ponoare,
de credinta si de soare,
de noroc la iarmaroc,
de copii pe langa foc.

Colinda - Un crestin s-a-nvrednicit

Un crestin s-a-nvrednicit,
dupa cat a fost muncit,
din stransura sa frumoasa,
sa ne-ntinda noua masa...
Si-a dat tot in asta seara,
de cerut n-a vrut sa ceara,
fara numai o colinda
la colacul prins in grinda,
la coconi si la mioare...
Tine-l Doamne, drept sub soare,
tine-l bine si-n cinstire,
ca ne-a dat adapostire
tine-l, Doamne, inca minte
pentru firea sa cuminte
ca pe toti ne-a strans in casa
si a stat cu noi la masa
si-a primit cu suflet bun
vestitorii de Craciun,
in iubire si credinta,
cu intraga lui fiinta,
cu intreaga lui avere,
tine-l Doamne, in putere.<

Colinde, colinde
Mihai Eminescu

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
îsi piaptana pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mântuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.

Copil cuminte (Murdarel)

Batista mea-i micuta


Si nasu-i mititel.
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el
Sa nu zica lumea
Uita-l pe murdarel!

Craciunul copiilor
Octavian Goga

Dragi copii din tara asta,


Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.

Uite cum: va spune badea...


Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger
La fereastra ca sa vada...

Ingerii se uita'n casa


Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie


Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Ca-i siret el, lucru mare.

Creion
Tudor Arghezi

Fă-te, suflete, copil


Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.

Strînge slove, cărţi şi pană.


Dă-le toate de pomană
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.

Gîndul n-o să te mai fure


Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngînă şi te minte.

Cînd tristeţile te dor,


Uită tot şi tîlcul lor.

Cum vorbesc animalele

Mita zice: Miau-miau-miau,


Unde-i brinza ca s-o iau.

Grivei zice: Ham-ham-ham,


Cum as roade-un os dar n-am.

Vaca zice: Mu-mu-mu,


Nu-mi vad vitelusul, nu.

Calul zice: Iha-ha,


Vino, minzisor, nu sta.

Rata zice: Mac-mac-mac,


Bine e sa-noti pe lac.

Gisca zice: Ga-ga-ga,


Pin-la riu cum as zbura.

Puii zic: Piu-pii, piu-pii,


Nu ne chinuiti, copii.

Cumpãr fricã
de Georgeta Moraru

Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fãrã nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
Dupã dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcã apãsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lãcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fãrã de numãr.
Îi atârnã pe un umãr
Douã traiste mãricele.
Ce o fi având în ele ?
Iatã-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lãsat
Pe o rânã, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodatã glasul:
-Cumpãr fricã! Cumpãr fricã,
Fie mare, fie micã!
De prin case ies grãmadã
Tineri si bãtrâni sã-l vadã
Si-l ascultã cu mirare
Cum tot strigã-n gura mare.
-Mosule, pãi cum adicã,
S-ar putea sã cumperi fricã?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adunã-n grabã,
Iar mosneagul îi întreabã:
-Iaca tu, cã esti mai mare,
Zi, de ce ti-e fricã oare?
-Pãi... de câini ... cã mã mãnâncã
Si-apoi de-ntuneric încã.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Sã-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plãtesc cu patru mere
Si o lingurã de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar cã-l scuturã de chicã
Si îi ia un pumn de fricã.
Toti fac ochii mari deodatã
Îmbulziti în juru-i roatã
Si se-naltã pe picioare:
Cum aratã frica oare?
O fi neagrã ori verzuie?
Galbenã ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însã mosul, nimãnui
Nu aratã frica luatã,
Ci îsi vârã deîndatã
Pumnul strâns într-o desagã
Si la loc din nou o leagã.
Apoi din cealaltã scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plãteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, cã au vãzut,
Toti copii se îndeasã
Sã îi vândã marf-aleasã:
Fricã de scãldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Fricã de vreun soarec mic
Sau... chiar fricã de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gurã mare,
Vrea s-aducã fiecare
Marfã multã si de pret
La ciudatul precupet:
Cã de nuci si mere rosii
Poftã au toti mâncãciosii!
Râd mãicutele-n pridvor,
De strãdaniile lor;
Râde mosul sub mustãti
Si împarte bunãtãti,
Pânã când a cumpãrat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uitã la bocele
Si sãltându-le pe spate,
Le rãspunde: - Mã nepoate,
Frica la nimic nu-i bunã!
Când în traista mea s-adunã
Fricile din nouã sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largã,
De pe lume sã se steargã,
Iar sãmânta lor sã piarã!
...Seara usurel coboarã,
Aprinzând pe la feresti
Lãmpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcã n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplã sã-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpinã-l cu drag
Si de vrei sã fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dã mosul patru mere,
Ospãteazã-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva
Sã-l saluti din partea mea.

Cutu-cutu
Cutu-cutu na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu,
O dau la cos Si-o dau maine
La cocos.

Cuvantul bun al mamei

Cuvantul bun al mamei


Nu-l lepada copile
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile;
Ci-nseamna-ti-le bine
Sa i le-asculti pe toate
Ca nu-i pe lume nimeni
Ca ea sa ti le-arate.

Nici pilda buna-a tatei


N-o lepada in viata
Spre tot ce-i vrednicie
S-o ai mereu in fata,
Ci calea buna-n care
Parintii te-ndrumeaza
Cu inima intreaga
Iubeste-o si-o urmeaza.

Darnicie

Dintr-un rest de prajituri


Tudor face frimituri.
Mama-l vede si il cearta:
- Iar nu esti copil de treaba,
Tudore, si-mi faci gunoi,
Cum fu vorba dintre noi?
- Vorba noastra? Stai sa-ti spun,
Si sa vezi cum o tin minte:
Sa ma fac tot mai cuminte
Si mai darnic, si mai bun.
Eu acuma fac gunoi
Pentru puii randunicii
Ca sa aiba si ei micii
Azi la masa prajituri.

De pe-o 'bună dimineaţa'


Otilia Cazimir

De pe-o "bună dimineaţa"


Cu tulpină de cîrcel,
A ieşit un gîndăcel
Cu mustăţile de aţă.

Alţi gîndaci, mărunţi şi roşii,


Care-şi poartă fiecare
Ochelarii pe spinare,
Dorm în soare, somnoroşii!

Iar pe-un fir de păpădie


Ce se-nalţă drept, din iarbă,
Suie-un cărăbuş cu barbă,
În hăinuţă aurie.

Suie mîndru şi grăbit


Să vestească-n lumea mare:
-Prea cinstită adunare,
Primăvara a sosit!

De vorba cu iarna
Ion Minulescu

M-am întâlnit cu Iarna la Predeal...


Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe Caraiman...

Calatoream spre tara unde cresc


Smochine, portocale si lamâi...
Eram într-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus,
Un vag susur de samovar rusesc...

Si-am coborât în gara, pe peron,


Sa schimb cu iarna câteva cuvinte...
Venea din Nord.
Venea din Rosmersholm -
Din patria lui Ibsen si Bjornson,
De-acolo unde, -n loc de soare
Si caldura,
înfriguratii cer... Literatura...
Si m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decât în tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamâi,
Si din compartimentul meu, de clasa I
M-am coborât ca un copil cuminte
Si m-am întors cu iarna-n Bucuresti...

O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,


Ce mare esti,
Ce buna esti,
Ce calda esti!...

Degetele

Degetul cel mare


Pleaca la plimbare
Aratatorul
Duce bastonul
Mijlociul
Duce pardesiul
Inelarul
Duce geamantanul
Numai degetul cel mic
Nu face nimic
Pentru ca el e pitic
Si se joaca in nisip
(sau, face baie in ibric)

Degetelele

Degetul cel mititel


Plange suparat
Inelarul nu-ntelege
Ce s-a intamplat?
Mijlociul, dus pe ganduri,
Nu da ascultare
Iar aratatoru-ntreaba:
Poate vrei mancare?
Degetul cel mare vine cu o friptura si spune:
Na, mananca, dar sa taci din gura!

Desenam

DOUA PUNCTE SI UN CERC


SI O LINIE SA-NCERC
CAPU-I GATA, CAM ATIT...
AM SA-I FAC PAPUSII GIT,
O ROCHITA DINTR-O FRUNZA,
O PETALA-N LOC DE BLUZA,
SI-N PICIOARE II VOI PUNE
DOUA JUMATATI DE-ALUNE.
-GATA E PAPUSA...?
-GATA...!
-TIII...! CE MARE ESTE FATA!

Dinti sanatosi
poezii

Ascultati un sfat copii:


Dupa fiecare masa,
Dimineata la sculare
Dar si seara la culcare,
Luati pasta si periuta,
La chiuveta dati fuguta,
Dintii sa ii periati
Microbii sa-i alungati.
Aveti si-un zambet frumos,
Dar este si sanatos!

Doamne cat este de bine

Doamne cat este de bine


Cand e mama langa mine,
Doamne cat este de rau
Cand nu-l vad pe tatal meu.
Mama, tata ma iubesc,
Si cu drag acum ma cresc.

Doctorita

Cu sort alb peste rochita


eu sunt astazi doctorita
am seringa si-i facuta dintr-un cui si-un dop de pluta
patru boabe de fasole sunt injectii in fiole
pe papusa si pe Vlad grijulie i-am culcat
o sa-i spal le fac injectii ii mai incalzesc cu frectii
si-ntr-un ceas ii scol voiosi odihniti si sanatosi.

Doi frati cuminti


Elena Farago

Noi sintem doi frati in casa,


Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi. Doi frati cuminti
Elena Farago

Noi sintem doi frati in casa,


Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.

Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi.

Doi voinici
Otilia Cazimir

Prin gradina, peste tot,


Numai flori de promoroaca...
Doi voinici cat Barba-cot
Au iesit in drum la joaca.

Si-narmandu-se pe loc
Cu puscoace mari de soc,
Se avanta, indrazneti,
Printre tufe de scaieti.

- Cand oi creste eu mai mare,


Ghinarar ma fac, mai frate,
S-alung turcii de-a calare,
Cu flacai din sapte sate!

Si s-arunca amandoi,
Gata-gata de razboi,
Sa reteze cu alai
Maciuliile de scai!

Dar in loc de turci hapsani


A iesit dintr-o ograda
Un dulau cu chef de sfada,
Sa mi-i latre pe rumani.

Fug voinicii ca din pusca,


Zboara colbu-n urma lor:
- Sai, mamuca-n ajutor,
Ca ne musca!

DOUA RATZE

Doua rate ciufulite


Au plecat sa se marite
Si gaina de sub pat,
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina
Ce ai gaina, esti nebuna!
Esti bolnava de ficat,
Si iti arde de maritat.

Doua vrabii

Doua vrabii zgribulite


Bat la geam pe negandite.
Hai, veniti, veniti la mine
Unde-i cald si bine.
Va dau hrana intr-o clipa
Si-aspirina pentru gripa.

Educatoarea

Draga mea educatoare,


Parca-i sora mea cea mare
Stie jocurile toate
Mainile ei fermecate
Urca turnuri si palate.
Cine stie-o poezie?
Ia lipici si ea hartie, gata alta jucarie.
Chiar si foarfecele mare, are-n mana ei rabdare
Ea e ziua mea cu soare.

Elefantul

Elefantul sub o frunza


A zarit o buburuza
Ce te-ascunzi tu gaza mica?
Te-am vazut si-mi este frica.
Tine-ti calea inainte
Eu sunt mare, dar cuminte.

Familia mea

Suntem cinci oameni in casa


Ca i-am numarat la masa,
Tata, mama si bunicul
Bunica si eu, piticul.

Tata-i bun si serios


Muncitor si respectuos
Despre mama ca sa-ti spun?
Nu am voie sa-i ascund
Fapte rele, ghidusii,
Cand le fac ca alti copii.

Bunica imi da povata,


Cum sa ma port in viata,
Va spun de bunic apoi,
C-a fost primul in razboi.

Fetita cu fundita

O fetita cu fundita
Se ducea la gradinita
Si mamica o-ntreba:
"Un' te duci fetita mea?"
"Ia ma duc la gradinita
Sa ma fac o doctorita
Dar taticu-i suparat
Ca n-are si el baiat".

Fiecare pui

Fiecare pui
Are mama lui
Si eu tot asa
Am mamica mea
Am o papusica
Uite-asa de mica
Si-o-ngrijesc mereu
Ca-i sunt mama eu.

Fiind baiet paduri cutreieram


Mihai Eminescu

Fiind baiet paduri cutreieram


Si ma culcam ades lânga izvor,
Dar bratul drept sub cap eu mi-1 puneam
S-aud cum apa suna-ncetisor.
Un freamat lin trecea din ram în ram
Si un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopti întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.

Rasare luna, -mi bate drept în fata:


Un rai din basme vad printre pleoape,
Pe câmpi un val de argintie ceata, , ,
Sclipiri pe cer, vapaie preste ape,
Un bucium cânta tainic cu dulceata,
Sunând din ce în ce tot mai aproape...
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii
Parea c-aud venind în cete cerbii.

Alaturi teiul vechi mi se deschise:


Din el iesi o tânara craiasa,
Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
Cu fruntea ei într-o marama deasa,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisa;
Ca-n somn încet-încet pe frunze pasa,
Calcând pe vârful micului picior,
Veni alaturi, ma privi cu dor.

Si, ah, era atât de frumoasa,


Cum numa-n vis o data-n viata ta
Un înger blând cu fata radioasa,
Venind din cer, se poate arata;
Iar paru-i blond si moale ca matasa
Grumazul alb si umeri-i vadea.
Prin hainele de tort subtire, fin,
Se vede trupul ei cel alb deplin.

Flamingo

Flamingo, pasăre ciudată


Pe doua beţe cocoţată
Cu gât de lebadă frumos
Cu ciocul cam întors pe dos
De ce eşti tu atât de rară
Şi nu te-arăţi la noi în ţară?

Fulgul de zapada

Pe obraz, pe nas, pe umar,


Tot cad fulgii fara numar.
S-a oprit in palma unul,
Iute, iute inchid pumnul.
Desfac pumnul
Unde-i fulgul?
S-a topit in palma mea
Ca o lacrima de nea.

Furnica

O furnică duce-n spate


Un grăunte jumătate.
Încotro fugi surioară?
Ia, mă duc şi eu la moară
Şi-s grăbită, şi-s grăbită,
Că m-i casa ne-ngrijită
Şi mi-s rufele la soare
Şi copiii-mi cer mîncare.
Că la noi în muşuroi
Nu e timp pentru zăbavă,
Că de n-am fii de ispravă
Ar fii vai ş-amar de noi

Gândãcelul
Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic
si eu si ca mã doare De ce mã strangi asa de rãu? Copil ca tine sunt si
eu, Si-mi place sã mã joc si mie, Si mila trebuie sã-ti fie De spaima si de
plansul meu! De ce sã vrei sã mã omori? Ca am si eu pãrinti ca tine, Si-
ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata
mult de tot Cãci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-
mã, ca nu mai pot!... Asa plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea
sã-l rupa Si l-a deschis copilul dupa Ce n-a mai fost nimic din el! A
incercat sã-l mai invie Suflandu-i aripile-n vant, Dar a cazut în tarna
frant Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba
plangi, acum, copile, Ci du-te-n casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea Sã ocrotesti cu bunatate, In cale-ti, orice
vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea!

Garofitza

Are mama garofitza,


Dar nu este o fetitza;
este doar un baietzel,
Tare, tare frumushel

Gasca

Go, go, go pe la cotete


Cine-mi da intii binete?
Gasca alba si cu motz
Hai, opreste-o daca poti.

Gasca
scrisa de Marcela Penes
Doamna Gasca cea cocheta
Azi s-a dus la pravalie
Ca sa-si cumpere umbrela,
Ghete noi si palarie.
Vai, vai, vai, cat e de mandra!
Are ghete in picioare,
Iar pe cioc, nu-ti vine a crede,
Si-a pus ochelari de soare.
-Un-te duci? O-ntreaba-o rata.
-Unde sa ma duc? La piata.

Ghici! Ghici ! Ghici!

Otilia Cazimir

Zi-i pe nume!

Din gradina lui Mihai,


De sub tufe de urzici,
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)

Cum o cheama

Rosioara si codata
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)
Cine nu-l cunoaste

Chel ca-n palma, bosumflat,


Zi si noapte sta culcat.
S-ar scula si el, vezi bine,
Insa curpenul nu-l tine...
Cine nu-l cunoaste?
Cine?
(bostanul)

Cine-i oare?

Merge, merge - greu ajunge!


Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)

Ce sa fie?

Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)

GHICITOARE

cu patru picioare

Are ochi mari, nas delicat,


Trupul e bine modelat,
Făptură caldă, delicată,
Din lumea bună, aristocrată.
Se mişcă agil, se mişcă bine,
Având articulaţii fine.
Gimnastica-i face plăcere,
E pentru ea, o mângâiere.
E meşteră în salt mortal,
Iar văzul îi este ideal.
Cu admirabilă supleţe,
Ea dansul poate să te înveţe.
Şi când se joacă-i inventivă,
Are o fire milostivă.
Se spală des şi insistent,
La tors, e plină de talent.
Şi mult îi mai face plăcere
Să simtă-un pic de mângâiere.
E uneori capricioasă,
Şi pare a fi puţin, sfioasă.
Ziua doarme pe sofa,
Noaptea umblă haimana,
Hai, ghiceşti cine e ea?
....................................
Nu!…e pisicuţa mea.

Gogoneata

Sunt cea mai mica


Din gradinita
Si am rochita scurtulita
Si cu parul dezlegat
Am uitat ce-am invatat.
Mie imi plac bomboanele
Jocul cu baloanele
Toata lumea ma rasfata
Si ma striga "GOGONEATA".

Gospodina

de Otilia Cazimir

O furnica duce-n spate


Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.

Si-s grabita, si-s grabita,


Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mâncare.

Ca la noi în musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.

Gradinita

Gradinita de copii
Plina e de jucarii:
Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.

Gradinita mea iubita

Gradinita mea iubita,


Bine te-am gasit!
Esti atata de frumoasa cat nici n-am gandit!
Rade soare-n fereastra, florile zambesc
Iar papusile frumoase din dulap privesc.
Ce sa-ti spun?!
Sunt fericit(a)
Ca pot invata
Intr-o gradinita mare cum e gradinita mea.

Hai Nani, Nani, Lumina Mamii...

Elena Farago

Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea,


Să-ţi cînt...
Dar uite-ncep un cîntec şi altu-mi vine-n minte,-
Şi-acela, dragul mamei, e fără de cuvinte
Şi plînge-aşa cum plînge cumplitul ăst de vînt...

Hai nani, nani...

Să-ţi cînt, lumina mamii, şi iar încep şi iar


Cuvintele-şi pierd şirul, -că vezi, în astă seară
I-atît de-amarnic cîntul ce-l spune vîntu-afară,
De parc-ar plînge-ntregul săracilor amar...

Dar tu aştepţi un cîntec -că tu ce ştii de vînt!


Şi ce să ştii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poţi pricepe nimic din toate-aceste...
...Să-ţi cînt şi-n seara asta, lumina mea, să-ţi cînt...

Hai nani, nani,


Lumina mamii...

...Şi iar rămîn de parcă nu mai găsesc cuvînt


Din tot ce-ţi spun alt'dată în cîntecele mele,
Şi feţi frumoşi, şi zîne, şi cer, şi flori, şi stele
Şi-au amuţit povestea de parcă nu mai sînt...

Hai nani, nani...

Adormi în caldu-ţi leagăn, lumina mea, şi taci,-


Nu pot cînta şi încă nu eşti destul de mare,
Ca să-ţi pot spune basmul cel nesfîrşit, în care
Se strîng de frig şi foame copiii cei săraci...

HAM

Catelusul face HAM


De mancare nu mai am.
C-am avut un pic de os
Si l-am terminat de ros.

Dati-mi, dati-mi de mancare,


Sa ma fac voinic si mare.
Casa sa vi-o pazesc,
De dusmani sa va feresc.

Hotul

Catelusule, sa-mi spui


Unde-i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!
Care-i hotul, n-ai fi tu?
Dai din coada, zici ca nu?!
Dar esti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!

Iarna

Iarna a venit in zori


La fereastra mi-a pus flori
A venit cu gerul ei
Cu zapada si polei.

Cat de veseli suntem noi


Ca ne aduce bulgari noi
Cu zapada ne jucam
Si cu bulgari aruncam.

Iarna pe ulita

George Cosbuc

A-nceput de ieri sa cada


Cite-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,


Si pe riu e numai fum,
Vintu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.

Sint copii. Cu multe sanii.


De pe coasta vin tipind,
Si se-mping si sar rizind;
Prin zapada fac matanii
Vrind-nevrind.

Gura fac ca roata morii;


Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gilcevesc
Vrabii gurese, cind norii
Ploi vestesc.

Cei mai mari acum, din sfada,


Stau pe-ncaiereste pusi;
Cei mai mici, de foame-adusi,
Se scincesc si plang gramada
Pe la usi.

Colo-n colt acum rasare


Un copil, al nu stiu cui;
Largi de-un cot sint pasii lui,
Iar el mic, caci pe carare
Parca nu-i.

Haina-i maturind pamantul


Si-o taraste-abea, abea:
Cinci ca el incap in ea,
Sa mai bata, soro, vintul
Dac-o vrea!

El e sol, precum se vede,


Ma-sa l-a trimis in sat,
Vezi, de-aceea-i incruntat,
Si s-avanta, si se crede
Ca-i barbat;

Cade-n brinci si se ridica


Dind pe ceafa putintel
Toata lina unui miel:
O caciula mai voinica
Decit el.

Si tot vine, tot inoata,


Dar deodata cu ochi vii,
Sta pe loc - sa mi te tii!
Colo, zgomotoasa gloata,
De copii!

El degraba-n jur chiteste


Vrun ocol, caci e pierdut,
Dar copiii l-au vazut!
Toata ceata navaleste
Pe-ntrecut.

- "Uite-i, ma, caciula, frate,


Mare cat o zi de post -
Aoleu, ce urs mi-a fost!
Au sub dinsa sapte sate
Adapost!"

Unii-l iau grabit la vale,


Altii-n gluma parte-i tin -
Uite-i, fara pic de vin
S-au jurat sa-mbete-n cale
Pe crestin!

Vine-o baba-ncet pe strada


In cojocul rupt al ei
Si incins cu sfori de tei.
Sta pe loc acum sa vada
Si ea ce-i.

S-otareste rau batrina


Pentru micul Barba-Cot,
- "Ati inebunit de tot -
Puiul mamii, da-mi tu mina
Sa te scot!"

Cica vrei sa stringi cu paie


Focul cand e-n clai cu fan,
Si-apoi zici ca esti roman!
Biata bab-a-ntrat in laie
La stapin.

Ca pe-o bufnita-o-nconjoara
Si-o petrec cu chiu, cu vai,
Si se tin de dinsa scai,
Plina-i strimta ulicioara
De alai.

Nu e chip sa-i faci cu buna


Sa-si pazeasca drumul lor!
Rad si sar intr-un picior,
Se-nvirtesc si tipa-ntruna
Mai cu zor.

Baba si-a uitat invatul;


Bate,-njura, da din mini:
- "Dracilor, sinteti pagini?
Maica mea! Sa stai cu batul,
Ca la cini!"

Si cu batul se-nvirteste
Ca sa-si faca-n jur ocol:
Dar abia e locul gol,
Si multimea navaleste
Iarasi stol.

Astfel tabara se duce


Lalaind in chip avan:
Baba-n mijloc, capitan,
Scuipa-n sin si face cruce
De satan.

Ba se rascolesc si cinii
De prin curti, si sar la ei.
Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirati barbatii
Din bordei.

- "Ce-i pe drum atata gura?"


- "Nu-i nimic. Copii strengari."
- "Ei, auzi! Vedea-i-as mari,
Parca trece-adunatura
De tatari!"

Iepurasii

vine trenul de la iasi


incarcat cu iepurasi
unul sare dupa scara
altul tup pe geam afara
numai unul e mai mic
cu lacrimi mari pe botic
mai incet nene franar
ca sunt mic nu pot sa sar

Iepurasul

Iepurasul meu iubit


Cin' te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori - doua margele,
Ai mustati pe la gurita
Si un petec de codita!
Iepurasul si ariciul

-Iepuras ce faci aici? se intreaba mos arici


- De ce plangi atat de tare?
- M-am speriat de niste fiare!
Stau acolo jos pe lac si tot canta oac, oac, oac.

Iepurasull

- Iepuras! Ce faci aici?


Il intreaba Mos Arici...
- De ce plangi asa de tare?
- M-au speriat niste fiare!
Stau acolo langa lac
Si tot striga: "Oac, oac, oac!"

In seara de Craciun

de George Cosbuc

Afara ninge linistit,


In casa arde focul,
Iar noi, pe linga mama
stând,
De mult uitaram jocul!

E noapte. Patul e facut.


Dar cine sa se culce
Cand mama spune de Isus,
Cu glasu-i rar si dulce.

Cum s-a nascut Hristos


in frig,
In ieslea cea saraca,
Cum boul peste el sufla,
Caldura ca sa-i faca.

Cum au venit in ieslea lui


Pastorii de la stâna
Si ingerii cântind in cer,
Cu flori de mar in mâna.

In ziua de Pasti

Elena Farago

Toti copiii azi se-mbraca


Cu ce au ei mai frumos,
Si parintilor le cinta
"Invierea lui Cristos"

Si la masa ciocnesc, astazi,


Toti copiii cei cuminti,
Oua rosii si pestrite
Cu iubitii lor parinti.

Înşiră-te, Mărgăritare...
Şt.O.Iosif

Înşiră-te, Mărgăritare...
-Au fost odata trei secerătoare
Ce se iveau din lanuri pîn' la brîu-
Trei flori ce-acum se deschideau la soare,
Acum piereau în aurul din grîu...
Au fost odată trei secerătoare...

Şi iată că, adus din întâmplare,


Trecea un fiu de împărat în sus,
Şi-a zis atuncea fata cea mai mare:
De m-ar lua pe mine,-aş fi în stare
Ca să-i îmbrac palatul ca un fus...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi-a zis atunci copila mijlocie,


Străfulgerînd cu secera, pripită:
De m-ar lua pe mine de soţie,
Eu i-aş hrăni palatul cu o pită...
Dar el privi la ea cu nepăsare:
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi dintre spice-a zis a treia floare:


De m-ar lua pe mine eu i-aş face
Doi feţi cu plete de-aur lucitoare...
Stă dus feciorul de-mpărat şi tace,
Şi-a treia zi la curte-i nuntă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Dar cînd a fost să nască-mpărăteasa,


Plecă-mpăratul plin de grea-ntristare,

Şi o ţigancă singură rămas-a


Ca s-o-ngrijească-n ceasul de-ncercare...
Că s-au sculat vrăjmaşi cu oaste mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Iar cănd se-ntoarse-acasă împăratul,


Dorit să vadă cum îi sînt feciorii,
Găsi doi pui de lup-rîdea palatul
Şi clătinau din cap deregătorii...
Şi-mpărăteasa-ajunse cerşetoare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi s-a făcut ţiganca-mpărăteasă,


Iar cei doi feţi, ucişi de ea cu ură,
În locu-acela unde-i îngropase,
Doi dafini auriţi se prefăcură...
Cînd i-a văzut, a prins o spaimă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

Şi-a dat poruncă, scorpia, să-i taie,


Şi ea cu mîna ei pe foc i-a pus,
Dar fără veste-atunci din vîlvătaie
Zburară două scînteioare-n sus...
Şi au căzut pe-un ţărm de apă mare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!
Şi Dumnezeu cel bun şi mare dete
Din cele două mîndre scînteioare
Să fim iar feţi cu aurite plete
Şi să venim aici la şezătoare,
Să spunem trista noastră întîmplare...
Înşiră-te, frumos, mărgăritare!

...Plîngea cu hohot biata-mpărăteasă


Într-un ungher, cum asculta acestea,
Iar împăratul crunt se-ntunecase
Înţelegînd ce rost avea povestea,
Pe cînd ţiganca se făcea ca varul...
Şi singur se-nşira mărgăritarul!

Întîmplarea din grădină (fragment)

Cicerone Theodorescu

..................................
Hei, prin ierburi lungi, subţiri,
Cîtă viaţă e, te miri!

Pe-o crenguţă de cîrmîz


Trei albine joacă bîz...

Iar bondarii, toată ziua


Joacă prinselea şi piua.

Trece şi-o lăcustă-n zbor:


Parcă e aviator.

Şi-ntre flori, pe-un lunecuş,


Tanc?...Ce-o fi? Ba cărăbuş!

Lume multă, gîze mici,


Gărgăriţe şi furnici,

Unele şi celelalte
Mici prin firele înalte

Ziulica-ntreagă, toate,
Fug la treburi, ocupate.

Trec vîlcele, urcă stînci,


Pe sub ierburile adînci.

...Pentru micile făpturi


Ierburile sînt păduri!

Şi-o gînganie pitică


Se tot uită-n sus, cu frică:

Sub o frunză, ca-ntr-o casă,


Stă şi zace, sperioasă:

-Ameţeală, parcă-mi vine!


Negru-i codrul, vai de mine!
Licuriciu-i spune-n şoapte:
-Las',ţi-l luminez, la noapte...

Iar gîngania, de-a buşa:


-Da, la noapte...Dar acuşa?

Poate voi veţi întreba:


-O fi codru chiar?...Sau ba?

Ce păduri or fi? Ce fel?


...Păi, păduri de pătrunjel!

Nu sînt codrii de stejar?


...Nu: Sunt brazde de mărar!

Şi pădurea asta vie?


...Leuştean e! Ce să fie?

Cum adică, ăsta mare


Nu-i chiar uriaşul, oare?

Vrejul lui sucit, poznaş,


Nu-i chiar bici de uriaş?

...Care uriaş, nepoate?


E-un bostan şi jumătate!
...........................

Ionica cel murdar

Dimineata cand se scoala


Niciodata nu se spala
Totdeauna e murdar
Si negru ca un hornar.
Dar ligheanul suparat
Asfel l-a amenintat:
Stai! Te-oi prinde eu Ionica,
Ce de apa-ti este frica?
Si Ionica fuge, fuge...
Si ligheanul tot l-ajunge,
Si mi-l spala drept in drum,
Cu apa si cu sapun.

La baltã

de Georgeta Moraru

Jos la baltã
Laolaltã
Cu rãtoii si gânsacii
Si cu pestii si brotacii
Cinci bãieti
Îndrãzneti
Râd si tipã în hârjoabã
Si-n înot se iau la goanã.
Ca tiparii, pe sub undã,
Câte unul se afundã
Si apucã de picioare
Pe-altul, gata sã-l doboare.
Dar, râzând, se iau la trântã,
Apa-n volburi se frãmântã
Si stârnesc în jur voinicii
Snopi de stropi ca licuricii
De se-nproascã val cu val...
Numai colo, sus pe mal,
Cârn si tare pistruiat,
Stã posac un alt bãiat
Tot uitându-se la "ei".
-...Si de sar în apã ce-i ?
(Se gândeste înciudat)
Na, cã si la fund s-au dat!
Parcã mie, ce, mi-e fricã ?
... Si-apoi, n-au decât sã zicã
Ce-or pofti! Nu vreau, si basta,
Sã mã vâr în joaca asta.
...Ei, dar ce-au de gând acum,
De pornirã sus pe drum ?

-Hei! v-ati sãturat de bine?


...Aoleu, ce-aveti cu mine?
Dati-mi pace! Ajutor!
Mãiculitãããã, sãi cã mor!
Geaba tipã pistruiatul,
Cã e prea departe satul.
Vrea sã fugã dar nu scapã
Si e dus pe sus în apã.
-Maicã, sãi cã mã înec!
Ceilalti cinci grozav petrec:
-Lasã mã cã nu-i adâncã!
-Crezi cumva cã te mãnâncã?
-Înghit apã! nu, mi-e fricã!
-Doar asa, un pic, nu stricã,
Asta-i aldãmasul frate!
Dar fricosul se tot zbate,
Dã din mâini si din picioare
Si de-odatã:
-Frãtioare,
Parcã am plutit si eu!
-Ai vãzut cã nu e greu?
Dã-i nainte usurel!
Toti acum privesc la el.
Frica-l tine de picioare
Dar n-o lasã sã-l doboare.
-Prea m-as face de rusine,
Când se uitã toti la mine.
Dârz, cu inima voinicã,
(Doar cât purecul de micã)
Pistruiatul lin pluteste,
Mai sã zici c-ar fi un peste,
Si nu-i vine lui sã creadã:
-Unde-i maica sã mã vadã

La drum

Otilia Cazimir

Mos-Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu-n spate.
Drumu-i rau, si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate.

Lung se uita indarat,


Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:

- Greu tatuca, greu de tine!


Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catra vara,
Ca-s batran si nu mai pot!...

La iepuri

Otilia Cazimir

M-am rugat de tata-mare


Sa ma ia la vanatoare.

Cu caciula pe-o ureche,


Cu ciubote de voinic
Si cu pusca lui cea veche -
Cine-ar zice ca sunt mic?...

Seara limpede si blanda


Se coboara peste vai.
Ma asez si eu la panda
Ca si ceilalti flacai.

Peste camp, departe-hat,


Nici-o umbra de omat.
Cand, deodata, langa mine,
Se zburleste-un maracine...

Uite ma, ce aratare!


Nici nu merge, nici nu sare!
Se impiedica de-un op,
Da la deal de zici ca-i schiop,
Da la vale, cade-n bot,
Cu codita de-a spinare,
Cu urechile de-un cot!

Inima cumplit imi bate,


Ce-a mai fost si asta, frate?...
Rade-n barba lui, bunicul:
- Mi s-a speriat voinicul
Si-a scapat si flinta jos,
Pentru-un iepuras fricos!

La Multi Ani

Tudor Arghezi

Cititor de vreme buna,


Sa-ti urez pe nai si struna,
Lautar si de condei,
Ce-i mai bine din ce vrei.
Sa-ti traiasca toti ai tai
De prin munti si de prin vai,
De prin târguri, de prin sate
Risipite prin bucate
Semanate, secerate
Tarii tale-mbelsugate.
Jignitele fie-ti pline
Cât si zilele senine.
Deie-ti anul buna ploaie,
Târle lungi de oi balaie
Si frumosi ca soarele
Cautând ogoarele.
Fie-ti dragule, copiii
Struguri albi, ciorchini de vie,
Fetele ca piersica.
Sa-ti traiasca vitele,
Cele cu copitele
Cât si potcovitele.
Si sa aibi vitei câti vrei,
Nascuti multi, tot câte trei,
Si femeia ta din casa
Fie-ti zvelta si frumoasa
Ca vlastarii pomului,
Bucuria omului.

Si copii
Cu ochi caprii
Si frumosi ca soarele
Pazindu-ti ogoarele.
Baietii ca mugurii,
Fetele ca strugurii.
Piersicile sa le cada
în camase, din livada.

O urare pentru voi,


Cititori de slove noi.
Anul care, iata-l, vine
Sa v-aduca numai bine.

La oglinda

de George Cosbuc

Azi am sã-ncrestez în grinda


Jos din cui acum, oglinda,
Mama-i dusa-n sat, cu dorul
Azi e singur puisorul
Si-am inchis usa la tinda
Cu zavorul.

Iata-mã: tot eu cea veche.


Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a'cui? Si la ureche
Uite-o floare.

Asta-s eu! Si sint voinica


Cine-a zis ca eu sint mica?
Uite, zau! Acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa.
Si ce fata frumusica
Are mama!

Mã gindeam eu ca-s frumoasa


Dar cum nu? Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare
Nu-s eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasa
Ca mã are.

La ospete

La ospete ursul cere


Numai faguri plini cu miere

Iepurasul vrea laptuci


Cat de multe sa-i aduci

Veverita vrea alune


Capra iarba din padure

Catelusul vrea un os
Plin de carne si gustos

La plimbare

Da-mi manuta ta cea mica


Azi e zi cu soare
Ia-ti papusa mititica
Mergem la pimbare.

Il luam si pe Azorica
Mandru sus i-e nasul
Sa ne dea si din codita
Sa ne tina pasul.

Limba romaneasca

George Sion

Mult e dulce si frumoaså


Limba ce-o vorbim,
Altå limbå-armonioaså
Ca ea nu gåsim.
Saltå inima-n placere
Când o ascultåm
Si pe buze-aduce miere
Când o cuvântåm.
Românasul o iubeste
Ca sufletul såu.
Vorbiti, scrieti româneste,
Pentru Dumnezeu!

Love you forever (Te voi iubi mereu)

Robert Munsch
A mother held her new baby and
slowly rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
And while she held him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living
my baby you'll be."

The baby grew. He grew and he grew


and he grew. He grew until he
was two years old, and he ran all around
the house. He pulled all the books
off the shelves. He pulled all the food
out of the refrigerator and he took his
mother's watch and flushed it down the
toilet. Sometimes his mother would say,
"This kid is driving me CRAZY!"

But at the night time, when that two-year-old


was quiet, she opened the door to his room,
crawled across the floor,
look up over the side of his bed;
and if he was really asleep she picked
him up and rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
While she rocked him, she sang:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always ,
As long I'm living
my baby you'll be."

The little boy grew. He grew and he grew


and he grew. He grew until he was nine
years old. And he never wanted to take a bath,
and when grandma visited he always
said bad words. Sometimes his mother
wanted to sell him to the zoo!

But at night time, when he was


asleep, the mother quietly open the
door to the room, crawled across
the floor and look up over the side of
the bed. If he was really asleep,
she pick up that nine-year-old boy
and rocked him back and forth,
back and forth, back and forth.
And while she rocked him, she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."

The boy grew. He grew and he


grew and he grew. He grew until he was
a teenager. He had strange friends
and he wore strange clothes and he listened to strange music.
Sometimes the mother felt like she
was in the zoo!
But at night time, when that teenager
was asleep, the mother opened the door
to his room, crawled acroos the
floor and looked up over the side
of the bed. If he was really asleep she
pick up that great big boy and rocked
him back and forth, back and forth,
back and forth.
While she rocked him, she sang
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."

The teenager grew. He grew and he


grew and he grew. He grew until
he was a grown-up man. He left home
and got a house across town.

But sometimes on dark nights


the mother got into her car and drove
across town.
If all the lights in her son's house
were out, she opened his bedroom
window, crawled across the floor,
and look up over the side of his bed,
If that great big man was really
asleep she picked him up and rocked
him back and forth.
And while she rocked him she sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long I'm living
my baby you'll be."

Well that mother, she got older.


She got older and older and older.
One day she called up her son and said,
"You'd better come see me because
I'm very old and sick."
When he came in the door she tried
to sing the song. She sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always..."
But she couldn't finish because she
was too old and sick.

The son went to his mother.


He picked her up and rocked her
back and forth, back and forth,
back and forth.
And he sang this song:
"I'll love you forever ,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my Mommy you'll be."

When the son came home


that night, he stood for a long time
at the top of the stairs.
Then he went into the room
where his very new baby daughter
was sleeping. He picked her up in
his arms and very slowly rocked
her back and forth, back and forth,
back and forth.
And while he rocked her he sang:
"I'll love you forever,
I'll like you for always,
As long as I'm living
my baby you'll be."

Maimuta Nola

Hu, hu, hu, maimuta Nola


Toata ziua bea o cola
Hinta, hinta pe crenguta
Cu o banana in manuta.

Maimutica cu cercei

Maimutica cu cercei
Joaca noaptea pan' la trei,
De la trei si jumatate
Maimutica nu mai poate...
Maimutica cu cercei,
Joaca noaptea pan'la trei
si la trei si jumatate
I s-au rupt pampersii-n spate...

MAMA

Mamă dragă te iubesc


Nu mă bate când greşesc,
Să-ţi aduci tu bine aminte
Parcă tu ai fost cuminte?
Câte rele ai făcut,
Mama ta nu te-a bătut!

Mama draga

Mama draga, ce-as putea


sa-ti urez de ziua ta?
Bucurie, sanatate
Mult noroc si spor in toate
Pace si zile senine
Sa ma poti creste pe mine

Mamei de 8 martie

Pentru ziua ta mamico


Ti-am cules un ghiocel
Cat de mic il vezi, cuprinde
Toata primavara-n el
Dar ca dragostea s-o simti
Cum in inimioara-mi creste
Langa ghiocel, te rog
Un sarut acum primeste.
Mamei mele

autor necunoscut

Mamei - dar de implinire


Ii ofer de ziua ei,
Garofite inflorite
Si cununi din flori de tei.

Ii ofer o lume-ntreaga,
Lumea frumusetilor.
Draga mi-e si eu i-s draga
Ca lumina ochilor.

Melcul

Se tareste pe carare
Cu casuta in spinare
Parca-i frate-miu Florita
Cand merge la gradinita.

Melcul si furnica

Vine melcul pas, pas, pas


Dupa o frunza, el taras
Si e tare suparat
C-o furnica l-a piscat.

Miaunica

Miaunica, e o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si botic de catifea.
Paru-i negru matasos,
Subtirel dar e frumos.
In picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete? sau pernute.
Sta cu cele cinci gherute
Si cum vede-un soricel
Tipa, tipa dupa el.

Miaunica Biancai

Miaunica-i o pisica
Ce-i cu ea?
De-o saptamana
N-are nici un ghem de lana
Sa se joace, sa se dea
Dura, dura pe podea!

Mica papusica
Am o papusica mica
mica, frumusica
E bolnava saracuta,
Ii dau ceai nu vrea sa bea,
doctorii, nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
prajituri si inghetata.
Dar decit sa-i faca rau,
mai bine le maninc eu.
N-am dreptate dragi copii?
Of,of,of numai mama sa nu fi.

Micul sanitar

de Victor Tulbure

Vantul toamnei sufla. Norii se-nfiripa.


Oare copaceii nu vor prinde gripa?
Ca sunt goi sarmanii, nu mai au vesminte
Cum aveau cand vara-i saruta fierbinte.

Va veni si iarna, intr-o zi, incoace,


Sa le dea flanele albe si cojoace.
Pan-atunci eu insa, cand la radacina,
Ii adap in apa, pun si-o aspirina.

Micul vanator

de Elena Farago

Spunea Mihnea catre câine:


- "Tare sint voios, mai Pik!
Uite-ti dau un os si piine,
C-am sã merg cu tata miine
Si cu tine merg, mai Pik,
Nu-mi mai trebuie nimic;

Am o pusca-adevarata,
Am si sac de vinator,
De s-ar face "miini" odata
Sã-mi vad pusca incarcata
Si sã vad si eu cum mor
Pasarelele din zbor...

Va muri vreuna oare


Când oi da cu pusca? - Dar
Am sã stau sã vad cum moare?...
Ca eu plâng, mai Pik, si-mi pare
C-am sã plâng si-acuma chiar.

Plâng, dar mama-i vinovata


Ca tot spune ca-i pacat,
Ce, nu stii? a plâns odata
Pentru-o pasare-mpuscata
Si pe tata l-a certat
Ca spunea ca nu-i pacat...
Daca spune tata, poate
Ca-i asa cum spune, dar
Bine-ar fi, mai Pik, de toate
Pasarelele-mpuscate
Ar putea sã-nvie iar...

Dar atunci la ce-ar fi bune


Gloante si alici si pusti
Daca-n sac nu ai ce pune
Când te-ntorci - ? atuncea, spune,
Pentru ce sã mai impusti?

Si cum mergi cu sacu-n spate


De n-ai gând sã-mpusti nimic,
Si ce sac mai am eu, frate,
Si ce haine incheiate
Cu butoni ce nu se stric'
Ca-s de corn de cerb, mai Pik.

Ai sã vezi tu mini ce bine


Imi sta mie vinator,
Merg cu tata si cu tine
Si-au sã spuie toti de mine:
- "Ce mai pui de vinator!"...

Pui de vinator, vezi bine,


Dar cu mila ce mã fac?
Când mi-o spune tata - "Tine
Pusca drept, si trage bine!"
Ce mã fac, mai Pik, ce fac
Când va face pusca PAC,

Si-oi vedea eu pasarele


Moarte din pricina mea?...
Am sã plâng mai rãu ca ele...
Doamne, zau, ce de belele,
Vai de bucuria mea!...

Dar de-as spune tatei oare


Ca pin'mã deprind, as vrea
Sã merg doar la vinatoare
Si sã-mi fac o tinta mare
Colo-n cimp sã trag în ea?
Ce crezi tu, mã Pik, ar vrea?

Si sã-l rog sã-mi dea si mie


Sã aduc ceva vinat?...
Uite-asa, halal sã-mi fie!
Cine ar putea sã stie
Ca nu eu l-am impuscat?

Dar de cineva mã-ntreaba


Ce aduc în sac, pot eu
Sã mai fiu copil de treaba
De-oi minti spunind în graba
Ca aduc vinatul meu?

Nu, mai Pik, intotdeauna


Le-am spus toate drept si-acum
Sã trintesc gogea minciuna
Pentr-un "bravo" luat în drum
Pe nedrept?... Ba nicidecum,

Eu raspund vorba curata


Cum e drept, si alt nimic; -
Ca pe cei ce mint o data
Nu-i mai crede nimeni, Pik.
Si ramin pe viata toata
Niste oameni de nimic".

Mielu

De-abia zbiară: me-me-me!


Habar n-are pentru ce
Şi-i aşa de

Back to top

andreutza Posted: Mon Jul 16, 2007 11:44 pm Post subject:

A Zis Mama Ca Mi-o Da


Joined: 12 May 2006
Posts: 17
Location: constanta A zis mama ca mi-o da,
Valeleu, valeleu,
Zestre cand m-oi marita,
Valeu, valeu, valeleu.

Douazeci de perne mici,


Valeleu, valeleu,
Toate pline cu furnici,
Valeu, valeu, valeleu.

Douazeci de perne mari,


Valeleu, valeleu,
Toate pline cu tzantzari,
Valeu, valeu, valeleu.
A A A Acum E Toamna Da

A a a acum e toamna da
Iarba cand se vestejeste
frunza-n codru ingalbeneste
A a a acum e toamna da

E e e placuta vreme e
mere prune nuci si pere
noi avem dupa placere
e e e placuta vreme e

I i i , veniti copii la vii


din struguri mustul se face
si mustul noua ne place
i i i veniti copii la vii

O o o , se duc cocori-n stol


se duc cuci si randunele
si ne pare rau de ele
o o o, se duc cocori-n stol

U u u , se macina grau
si din grau painea se face
si noua painea ne place
u u u, se macina grau
Am Pierdut O Batistuta
Am pierdut o batistuta
Ma bate mamica
Cine afla sa mi-o deie
Ca-i sarut guritza!

Batista-i parfumata
Se afla la o fata,
La o fata frumoasa
Pe care o iubesc...

http://www.prescolar.ro/educatie/cantece.htm
http://www.copilul.ro/cantece.html
http://www.fanclub.ro/negative--karaoke-la-cantece-pentru-copii-
at15596.html
http://www.parinti.com/Cantece-contentcid-4.html
http://www.desprecopii.com/info.asp?id=268

Back to top

andreutza Posted: Mon Jul 16, 2007 11:59 pm Post subject:

Pedeapsa mâţei
Joined: 12 May 2006
Posts: 17
Location: constanta de Elena Farago

- I-auzi, draga mea păpuşă,


Zgârie mâţa la uşă!
Dar eu nu-i deschid deloc,
Că sunt supărată foc.
A furat iar, ca o hoaţă,
Un întreg picior de raţă,
Şi-apoi, după ce i-a ros
Toată carnea, pân-la os,
A dus osul, binişor,
În coteţul lui Azor.

Ca pe el să-l bănuim
Şi să nu îl mai iubim
Şi acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.

Deşi încă o iubesc,


Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea şi duşmănoasă,
Şi n-o las să intre-n casă.

Puişorul moţat

de Elena Farago
Puii mamii, pui,pui,pui,
Are cloşca şapte pui:
Cinci pestriţi, unul bălţat,
Numai unul e moţat
Şi curat şi încălţat.

- Spune-mi, puiule, şi mie


De ce-ţi face numai ţie
Mama ta, ciorapi şi ghete,
Şi îţi leagă moţ în plete?
Oare frăţiorii tăi
Sunt aşa de proşti şi răi,
Sau că poate mama ta
O fi leneşă, ori rea?

Spune puiul: - Mama mea


Nu-i nici leneşă, nici rea,
Dar e tristă, vai de ea,
Căci îi fac ruşine multă
Fraţii mei şi n-o ascultă,
Că de-i cheamă, fug pe-afară,
Şi de-i prinde, plâng şi zbiară,
Şi de-aceea-s nespălaţi
Şi desculţi şi nemoţaţi.

Dar eu stau cu mama mea


Şi mi-e drag s-ascult de ea;
Şi de-aceea sunt moţat
Că-s cuminte şi curat.

Sfatul degetelor

de Elena Farago

Spune degetul cel mare


Către-arătător,
Spune degetul cel mare
- N-am fărâmă de mâncare,
Frate-arătător!

Spune, către mijlociul,


Cel arătător,
Spune-arătătorul: - Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
Şi de foame mor!

Se apleacă mijlociul
Către inelar,
Şi îi spune-atâta numai:
- Ce e de făcut acuma,
Frate inelar?

Leneş cată inelarul


Către ei, şi-apoi,
Cam în silă, le răspunde:
- Ce să faci când nu-i de unde?
Vom răbda şi noi!...

Prinde atunci cel mic să strige


Mai isteţ ca ei:
- Ce tot plângem şi ne frângem?
Hai la muncă să ne strângem
Toţi uniţi, că nu rămâne
Niciodată fără pâine
Cel ce vrea să şi-o câştige,
Frăţiorii mei!...

Un porumbel
de Elena Farago

Un porumbel căzut-a, din zbor, pe-o stâncă-n mare,


Şi-i mic de tot săracul, de-abia a prins să zboare!...
Vin valuri mari şi-n stâncă se lovesc, şi lui i-e frică,
Şi trist îşi ascunde capul, şi-aripile-şi ridică
Când stropii săriţi din valuri pe pene-i cad şi-l udă,
Dar piuitul jalnic nu-i nimeni să-l audă!...
Ci iată-o porumbiţă că-n zbor zorit soseşte:
E mama lui ce-l cată, plângând, de când lipseşte.
Şi-i lângă el acuma şi-l ciuguleşte dulce
Să-i treacă spaima şi-apoi să meargă să şi-l culce.
Şi-ncet spre cuib acum zbura-vor împreună-
Să-l încălzească mama, să adoarmă-

Noapte bună!...

Hai nani, nani

Hai nani, nani,


Lumina mamii...

Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt...


Dar uite-ncep un cantec si altu-mi vine-n minte, -
Si-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte
Si plange-asa cum plange cumplitul ast de vant...

Hai nani, nani...

Să-ti cânt, lumina mamii, si iar incep si iar


Cuvintele-si pierd sirul, - ca vezi, în asta seara
I-atat de-amarnic cantul ce-l spune vantu-afara,
De parca-ar plange-ntregul saracilor amar...

Dar tu astepti un cantec - ca tu ce stii de vant!


Si ce să stii ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poti pricepe nimic din toate-aceste...
...Să-ti cânt si-n seara asta, lumina mea, să-ti cânt...

Hai nani, nani,


Lumina mamii...

...Si iar raman de parca nu mai gasesc cuvant


Din tot ce-ti spun alt-data în cantecele mele,
Si feti-frumosi, si zane, si cer, si flori, si stele
Si-au amutit povestea de parca nu mai sunt...

Hai nani, nani...


Adormi în caldu-ti leagan, lumina mea, si taci -
Nu pot canta si inca nu esti destul de mare,
Ca să-ti pot spune basmul cel nesfarsit, în care
Se sting de frig si foame copiii cei saraci...

Closca
După Jean Aicard

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii să-mi impac...

Ciugulesc,
Mă zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.

Si le-adun
Ce-i mai bun --
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme să-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si pazitiSub aripa mea.

Bivolul şi coţofana

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,


Se plimba o coţofană
Când în sus şi când în jos.
Un căţel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc:
- Ah, ce mare dobitoc!
Nu-l credeam aşa de prost
Să ia-n spate pe oricine...
Ia stai, frate, că e rost
Să mă plimbe şi pe mine!

Cugetând aşa, se trage îndărăt să-şi facă vânt,


Se piteşte la pământ
Şi de-odată - zdup! - îi sare
Bivolului în spinare...

Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu de-nchipuit.


Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit,
Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, şi-apoi
Să-l răstoarne,
Să-l ia-n coarne
Şi cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanţă în trifoi.

- Ce-ai gândit tu oare, javră? Au, crezut-ai că sunt mort?


Coţofana, treacă-meargă, pe spinare o suport
Că mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni
Şi de alte spurcăciuni...
Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujbă poţi să-mi faci?
Nu mi-ar fi ruşine mie de viţei şi de malaci,
Bivol mare şi puternic, gospodar cu greutate,
Să te port degeaba-n spate?...

Întrebare şi răspuns
Rumegând cocenii de pe lângă jug,
S-a-ntrebat odată boul de la plug:

- Doamne, pe când alţii huzuresc mereu,


Pentru ce eu singur să muncesc din greu?...

La-ntrebarea asta, un prelung ecou


I-a răspuns din slavă: - Pentru că eşti bou...

Boierul şi argatul

Un boier, călare pe-o frumoasă iapă,


Trebuind să treacă într-un loc o apă
Peste-o punte-ngustă - şi fiind grăbit,
Şi-a chemat argatul şi i-a poruncit:
- Ia-mi în spate iapa
Şi mi-o trece apa!
- Nu pot, zise omul lăsând nasu-n jos.
- Hm! făcu boierul foarte mânios:

Leneşul la toate
Zice că nu poate...

Leul deghizat

Leul s-a-mbrăcat odată


Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.
Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar nătâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.
- Staţi, mişeilor! Ajunge, - că vă rup în dinţi acuşi!
(Strigă leul, apărându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?...
Lupii, cunoscându-i glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
- O, măria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, -
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevărat!..

Bondarul leneş

O furnică mititică
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate,
De trei ori cât boiul ei.

Pe cărare-n jale mare


Plânge un bondar ciapcin:

- Mor de foame
Şi n-am poame
Şi-aş munci
Dar n-am stăpân!...

- Hai şi-mi cară din povară


Şi sunt gata să-ţi plătesc.
- Cum n-aş merge! Dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!...

- Vai de tine! Ce ruşine


Leneşule cerşetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ţi-aş da un ajutor!...

Cucu

de Elena Farago

Cucu... cu-cu!... prin grădină,


Cucu... cu-cu!... prin zăvoi,
Toată primăvara-i plină
Lumea pomilor de noi.

Mititei, cu pene sure,


Şi cu zborul vitejesc,
Toţi copacii din pădure
Ne cunosc şi ne iubesc.

Versul nostru lung răsună


Şi drumeţii trec şi spun:
- Cântă-ne de voie bună,
Cuculeţ de piază bun!...

Şi ni-i dulce şi uşoară


Viaţa noastră: zbier şi cânt-
Şi din toate una-i doară
Jalea noastră pe pământ-

Căci în viaţa noastră toată


Ce-i mai sfânt şi dulce nu-i
Cuibul nostru niciodată
N-a fost leagăn pentru pui!...

Niciodată nu ne cheamă
Gura pruncului flămând-
Şi cuvântul drag de mamă
Noi nu-l auzim nicicând!...

De ziua mamei

de Elena Farago

Eu nu sunt destul de mare


Ca să pot să-nvăţ măcar,
De pe carte, o urare,
Şi nu sunt destul de mare
Ca să-ţi dau un dar.
Dar îţi dau o sărutare,
Ici, pe obrăjor,
Şi pe mâna asta care
Mă-ngrijeşte-n fiecare
Zi, cu-atâta dor!

Zile lungi şi voie bună


Îţi doresc eu mult,
Şi mă rog de flori să-ţi spună
Să mă ierţi, mămică bună,
Că nu ştiu mai mult

Fluturii

de Elena Farago
Fluturi albi şi roşii,
Şi pestriţi, frumoşi,
Eu îi prind în plasă,
Când mama mă lasă.
Eu îi prind din zbor,
Însă nu-i omor;

Ci mă uit la ei,
Că sunt mititei,
Şi frumoşi, şi-mi plac,
Dar eu nu le fac
Nici un rău, deloc.

Şi dacă mă joc
Cu vreunul, ştiu
Binişor să-l ţiu
Şi pe toţi, din plasă,
Îi ajut să iasă,
Şi să plece-n zbor
După voia lor.

Motanul pedepsit

de Elena Farago

Rândunica e plecată
După hrană pentru pui,
Cuibu-i singurel sub streşini
Şi prin curte nimeni nu-i.

Râde sub mustăţi motanul:


- Ce noroc!... Păcat să-l scap!...
Iute sus!... Dar, poc, o piatră
Îl loveşte drept în cap.

Trist se tânguie motanul:


- Miau şi vai de capul meu.
Petrişor îl ia în braţe:
- Iartă-mă te rog, căci eu

Te-am lovit, şi rău îmi pare,


Dar de bieţii puişori
Ţie cum nu ţi-a fost milă,
Când săriseşi să-i omori?
Zdreanta
De Tudor Arghezi

L-ati vãzut cumva pe Zdreanta,


Cel cu ochii de faianta?
E un câine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sã-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti pe furca.
Are insa o ureche
De pungas fãrã pareche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sã se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul când si-l face.
De când e-n gospodarie
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis.
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
-- "Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina. -- "L-a mancat!"
"Stai nitel, ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum I-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat
Si-a-njurat cu un latrat.
Când se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a fãcut a dracului!"

Talharul Pedepsit
de Tudor Arghezi
Tâlharul pedepsit
Intr-o zi, prin asfintit,
Soaricele a-ndraznit
Sã se creada în putere
A prada stupul de miere.
El intrase pe furis,
Strecurat pe urdinis,
Se gandea ca o albina-i
Slaba, mica si putina,
Pe când el, hot si borfas,
Langa ea-i un urias.
Nu stiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Si-si pusese-n cap minciuna
Ca da-n stup de cate una.
Roiul, cum de l-a zarit
C-a intrat, l-a coplesit.
Sacoteala sã-i mai ceara
Nu! L-au imbracat cu ceara,
De la bot pana la coada
Tabarate mii, gramada,
Si l-au strans cu mestesug,
Incuiat ca-ntr-un cosciug.
Nu ajunge, vream sã zic,
Sã fii mare cu cel mic,
Ca puterea se aduna
Din toti micii impreuna.

1.Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund în ramurele
Noapte buna!
2.Doar izvoarele suspina,
Pe când codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina
Dormi în pace!
3.Trece lebada pe ape
Intre trestii sã se culce
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!
4.Peste-a noptii feerie
Se ridica mindra luna,
Totu-i vis si armonie
Noapte buna!

Broscuta

O broscuta mititica
S-a suit pe-o pietricica
Si-a strigat in gura mare
Toti copiii la culcare!

Ghicitori cu flori, fructe si plante

Ban de aur colorat


Cu pene inconjurat
Il puteti ghici indata
Ca are nume de fata!
Margareta

In gradina lui Pandele


E un pom plin cu margele
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperechiate
Cirese

Voinicel cu haina alba


Iese primul din zapada!
Ghiocelul

Patru frati stau intr-o casa


Si de ploaie nu le pasa!
Nuca. Miezul de nuca

Iarna in frig, vara la soare


Neschimbat e la culoare.
Bradul

Nu-i caisa, ca-i roscata


Si-are pielita plusata
Piersica

Noi avem un butoias


Alb, voinic, parca-i de cas
Cercuri n-are si nici doage
Este bun cand mama-l coace!
Dovleacul

Sus pe culmi inalte creste


Lumea-n case il pofteste
Ii da daruri sa le tina
Si potire de lumina!
Bradul

Robinetul

Invartit se si opreste,
Dezvartit se si porneste
Si ne da la fiecare
Bautura in pahare,
Soarele

Am un mar aurit
Umbla pe sus ratacit
Primavara

Ziua se mareste
Zapada se topeste
Gradina a inverzit
Cine a venit?
Vara

Soarele dogoreste
Teiul infloreste,
Graul e aurit
Cine a sosit?
Stropitoarea

Galeata cu gaurele
A cuprins-o-n maini petrus
Si plimband-o peste straturi
Florilor le face dus.
Rica nu stia sa zica
Rau, ratusca, ramurica
Dar de cind baiatu-nvata
Poezia despre rata
Rica a-nvata sa zica
Rau, ratusca, ramurica.

1
Doisprezece cocostîrci pe casa lui Cogălniceanu.

2
Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a
intors bucuros de la Bucuresti.

3
La curbe shinele troznesc.

4
Retevei de tei pe miriste de mei.

longest one-syllable Romanian word


7
Prin Vulturi vantul viu vuia.

10

11

12

13
Oaia aia e a ei, eu i-o iau.

14
Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a
intors bucuros de la Bucuresti.

15
Un vultur stă pe pisc c-un pix in plisc.

16
O baba balana mananca o banana babana.

17
Domnule Dudau, dä-mi doua dude din dudul dumitale de dincolo de
drum!
18
Capra neagra calca-n piatra
Piatra mare crapa-n patru
Asa sa crape capul caprei
Cum a crapat piatra-n patru.

19
Şase saşi cosaş cosesc şase saci săseşti.

20
Sase sute saizeci si sase de sasi in sase sute saizeci si sase de saci

21
S-a suit capra pe piatra si a spart-o-n patru, de s-ar sparge capul caprei
ca si piatra-n patru.

22
Rica nu stia sa zica rau, ratusca, ramurica.

23
Eu pup poala popii, popa pupa poala mea.

24
Capra calca piatra.
Piatra crapa-n patru.
Crapa-i-ar capul caprei
Cum a crapat piatra-n patru.

25
Soră Sară, n-ai sărit asară să vezi carnea cum se sară?

26
Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

27
Pe cap un capac, pe capac un ac.

28
E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe.
a)A, a, a,
Multe vorbe încep cu a
Apă, aţă, alun, ac
Albiniţă şi abac.

b)Baba, baba oarba,


Unde-ţi este roaba
Roaba ici-colea
Ia-te după ea.

c)Cling, cling, cling


Cling, cling, cling
Clinchetele se preling
Sus pe nori, jos pe vânt
Şi pe toate câte sunt,
Cling, cling, cling
Cling, cling, cling
Se-nteţesc şi se unesc
Într-un cânt sărbătoresc.

d)Dan, Ducu şi cu Dinu


Dau de două ori pe zi
Dura, dura prin grădină
Două mingi portocalii.

e)Capra cară coşuri grele


Cu verdeţuri strânse-n ele
Dar le duce cu răbdare
Să dea iezilor mâncare.

f)Fâş, fâş, fâş,


Ce foşneşte prin frunziş
Şi se-ascunde pe furiş?

g)Gâşte, gâşte,
Ga, ga, ga,
Vreţi la baltă?
Da, da, da.
h) Hora mare, hora mare,
Hai să o jucăm,
Haideţi toţi cu veselie,
Haideţi să cântăm.

i)Ceata lui piţigoi


Trece mândră prin zăvoi
Toţi sunt luptători de soi
Dai într-unul ţipă doi.

j)Lângă apa Jijiei


Ne-am jucat mereu toţi trei
Jana, Jucu şi cu mine
Ne-am jucat atât de bine!
Jijia tot vâjâia:
J! J! J! Jijia.

l)La, la, la, la, la, la,


Cântă fetele aşa
La, la, la, la, la, la,
Şi flăcăii tot aşa,
La, la, la.

m)Mama, mama mare


Mereu, mereu are,
Mere, pere bune,
Mure şi alune.

n)Nenea Nică şi cu Nicu


N-au văzut nici un pitic,
Numai nenea Nicolae
A văzut pe unul mic.

o)O, e gura mea când strig


O, e roată, e covrig,
O, e chipul oului
Şi e gras de felul lui.

p)Pic, pic, pic,


Ploaia cântă-n geam peltic
Astăzi plouă... nu-i nimic.

r)Rică nu ştia să zică


Râu, răţuşcă, rămurică
Dar de când băiatu-nvaţă
Poezia despre raţă,
Rică ştie cum să zică
Râu, răţuşcă rămurică.

s)S: ne este foarte drag


S e-n soare şi în steag
Strugure, sanie, sapă,
Toate vor cu “S” să-nceapă.

ş)Moş, moş, cocoloş


Vino iute dă-mi un coş
Să pun în el un cocoş,
Moş, moş, cocoloş.

t)Tata taie lemnul tare


Trunchiul este biruit
Toată curtea s-a albit
De atâtea aşchioare.

ţ)Ţarca ţopăie
Ţop, Ţop
Ţinând capul ţeapăn sus.

u)U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Trenu-i pregătit în gară
Ca să plece azi prin ţară
El e gata de plecare
Şi fluieră tot mai tare
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Peste câteva minute
Trenul trece iute, iute
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Când în gară a sosit
Roţile şi le-a oprit
U, u, u, u, u, u, u, u, u,
Jocul nostru s-a sfârşit
Fiecare-i mulţumit.

v)V: e veveriţa care


Vara vine la plimbare
Verde, verde codrişorul
N-o vânează vânătorul.

z)Zum, zum, zum,


Zum, zum, zum,
Zumzet vesel de albine
Zumzăie pe câmp
Zum, zum, zum,
Zum, zum, zum.

Gospodina
de Otilia Cazimir
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate.
-Incotro, fugi, surioară?
-Ia mă duc si eu la moară.
Si-s grăbită, si-s grăbită,
Că mi-i casa ne-ngrijită,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mâncare.
Că la noi în musuroi,
Unul drege, zece strică
Si de n-as fi eu voinică,
Ar fi vai si-amar de noi

Batistuta
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel! Batista mea e mare
Si nasu-i maricel!
Promit sa fiu obraznic,
Sa n-am grija de el.
Lasa sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Batista mea e mare
Si nasu-i maricel!

Hotul
Catelusule, sa-mi spui
Unde-i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!
Care-i hotul, n-ai fi tu?
Dai din coada, zici ca nu?!
Dar esti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!

Supa de zarzavat
S-a dus gospodina să ia zarzavat
Şi se-ntoarce acasă
Cu coşu-ncărcat: (Cu cocoşu-ncărcat...)
Cu morcovi, cu varză,
Cartofi, pătrunjel
Şi sfeclă si ceapă,(sflecă)
Că toate-s la fel.
Pe urma încep să se certe toate pe masă:
Ba eu sunt mai dulce,
Ba eu sunt mai frumoasă!
Le ia gospodina pe rând să le spele,
Pe urma le taie bucaţi, bucaţele.
Pe oala în clocot capacul tresaltă,
Şi fieb sărăcuţele, fierb laolaltă.
Şi morcovi , şi varză, cartofi, pătrunjel
Şi sfeclă şi ceapă,
Toate fierb la fel.
Pe urma tac toate.
Ce vreţi să mai spună?!
Că supa-i pe masă,
Şi-i straşnic de bună!
Vine ploaia!
Vine ploaia! Bine-mi pare!
In gradina am o floare.
Ploaia o va creste mare.
Vine ploaia! Bine-mi pare!

Periuta cea glumeată


de Sen Alexandru
Veselă e periuta:
Toată ziua se dă huta
Si se joacă si glumeste
Nici n-ai spune că munceste.
Uite-asa, mai mult în glumă,
Zburdă până face spumă.
Dintilor le înfiripă
Alb vesmânt ce tine-o clipă.
Îi iubeste, îi albeste
Si pe cei mai mici îi creste.
Si-o ascultă, că-i isteată,
Periuta cea glumeată.
TOAMNA TARZIU
de Monica Tomescu
Pui-de-vant,n-auzi ce-ti spun?
Da-te jos din pom acum!
Si-apoi cauta-ti de drum!
Zi si noapte ti-e totuna,
Asta-i joaca? Zici ca-i toamna
Si ca numai ea te-ndeamna
Sa imi lasi copacii goi?
Sa pui frunzele-napoi!

__Nu ...ca frunze aramii,


Ce plac toamnelor tarzii
In coroane nu prea sunt,
Ii raspunse Pui-de-vant.
Pentru asta strang de zor,
Sa le teasa in covor!

Rata

Rata, dis de dimineata ,


A sarit in apa:top!
Si acum nu vrea sa iasa
Fiindca nu are prosop!!
Răţuşca

Autor nespecificat

O răţuşcă îmbufnată
Stă pe mal cam supărată.
- Mac, mac, mac
Şi mac, mac, mac,
Eu în baltă nu mă bag
Că mă ud pe lopăţele,
Nu mai pot merge cu ele.
- Ga, ga, ga!, râde gânsacul.
- Oac, oac, oac!, strigă brotacul.

Unde aţi mai văzut voi,


Dragi copii de pe la noi,
O răţuşcă supărată
Să nu vrea să intre în baltă?

Măi, răţuşcă mititică,


Intră în baltă fără frică.
Acolo te răcoreşti
Şi prieteni buni găseşti!

Rata, rata, ratisoara

Rata,rata,ratisoara,
Ce te plimbi pe ulicioara?
Toata ziua lipa,lipa
Si acas nu faci nimica!

Rata, ratisoara
Autor nespecificat

Rata, rata, ratisoara


Ce te plimbi pe ulicioara?
Lipa, lipa, leganata
Si-asa frumos imbracata

Da-te frate la o parte


Sunt grabita merg departe
Colo-n iarba cea cu roua
Sa mananc si sa fac oua!

Vine rata de la balta

Autor nespecificat

Vine rata de la balta


Cu codita ridicata
Si se duce-n locusor
Si face un ousor
Pentru Nicusor!

Rata
Vine rata de la balta
cu codita ridicata
ea se suie-n cuibusor
si face un ousor.

Rata
Sade rata pe butoi
Numarand din doi in doi
unu, trei, cinci, sapte, noua
Dimineata mancam oua
Ca sa crestem mari (bis)

Refr: Mac, mac, mac, mac...

Sade rata pe butoi


Numarand din doi in doi
doi, patru, sase, opt
Cozonacul este copt
Dar ca sa-l mancam
Pe maini ne spalam!

Refr: Mac, mac, mac, mac...

Sade rata pe butoi


Macaind cu drag la noi
Mac, mac, mac si iarasi mac,
Pe copii ii vad ce fac,
Iar noi invatam,
Cum sa ne purtam!

Randunica
Autor nespecificat

-Randunica, randunica,
Draga primaverii fiica,
De cand cuibul ti-ai lasat
Spune-mi, unde ai umblat?

-Am umblat din tara-n tara


Dupa soarele de vara
Ca sa-l rog sa se grabeasca
Inspre Tara Romaneasca,
Sa-nfloreasca florile
Ca vin sarbatorile!

-Randunica, sora draga,


Eu te-astept de-o iarna-ntreaga
Tu prin lume ce-ai vazut?
Spune-mi cate ti-au placut?

-Am vazut cetati bogate,


Case-n aur imbracate,
Am vazut albastra mare
Si corabii calatoare.

Dar frumos nu-i nici in Rai


Ca pe-al nostru mandru plai!

Chit Chichit cel vorbaret


Este mic si nataflet
Si-are multi frati vorbareti
Care-s si mai natafleti.

Chit Chichit statea-ntr-o lada


Lunga, lunga, lata, lata,
S-astepta din zori sa poata
Pe la noapte sa o roada.

Chit Chichit se suie-n pod.


- Oare ce-as putea sa rod?
Daca stau eu si socot
As putea sa rod chiar tot.

Doua rate sub un fag


Ce mai galagie fac,
C-au gasit un rac in lac
Si margele in sirag.

Sase rate, mari si grase,


Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase!
Vai, vai, vai ce rate hoate!

Un pitic murdar pe sort


Plange singur intr-un colt.
Sortul i-l fac eu curat
La masina de spalat!

Azi, de ziua mamei mele,


Desenez un cos cu mere,
Crizanteme mari si prune,
Si-apoi struguri si alune

Am un urs de ciocolata
Intr-o punga colorata.
S-a-ntalnit cu o lamaie
Si o roaga sa ramaie.

Patru ursi de plastilina


Au gasit o mandarina.
Si-au taiat patru feli,
Si le-au pus pe farfurii.

Purcelusul bucalat
Imbracat intr-un halat,
Cu un sortulet curat
Pune varza la murat.
Holari, holaro

Ce se aude afara acum


Holari, holaro
E draguta mea pe drum
Holari, holaro
Trece nu se uita ci
Holari, holaro
Ca si cum eu nici n-as fi
Holari, holaro

Spuna lumea ce o vrea


Holari, holaro
Ca eu am mandruta mea
Holari, holaro
Las sa spuna orice-ar fi
Holari, holaro
Ca eu tot o voi iubi
Holari, hah
La oglindã

George Cosbuc
Azi am sã-ncrestez în grinda
Jos din cui acum, oglinda,
Mama-i dusa-n sat, cu dorul
Azi e singur puisorul
Si-am inchis usa la tinda
Cu zavorul.

Iata-mã: tot eu cea veche.


Ochii? Hai, ce mai pereche
Si ce cap frumos rasare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar a'cui? Si la ureche
Uite-o floare.

Asta-s eu! Si sint voinica


Cine-a zis ca eu sint mica?
Uite, zau! Acum iau seama
Ca-mi sta bine-n cap naframa.
Si ce fata frumusica
Are mama!

Mã gindeam eu ca-s frumoasa


Dar cum nu? Si mama-mi coasa
Sort cu flori, minune mare
Nu-s eu fata ca oricare.
Mama poate fi faloasa
Ca mã are.

VIVAT VESELIA
Peste drum de casa o fetita plange
De-atata durere mainile isi frange
Fiindca ursuletul cu ochi ca de smoala
Fiind dus dupa mure nu s-a dus la scoala.

REFREN
Vivat veselia
Traiasca in veci farmecul ei
Hei, hei, hei
Ea iti aduce tot ce vrei.

Un baiat si-o fata de un ceas se cearta


Ea ar vrea sa-l ierte insa el n-o iarta
Pare foc baiatul dar se cam preface
Stie ca se cearta doar ca sa se-mpace.

REFREN

Merg ca-n poezie si se tin de mana


Un batran agale, langa o batrana
Ea il dojeneste cum face de-o viata
"Nu ti-ai luat fularul nici azi dimineata!"

REFREN
Vine, vine primavara
Vine, vine primavara,
Se asterne-n toata tara.
Floricele pe campii,
Hai sa le-adunam, copii.

Creste, creste iarba verde,


Ciocirlia-n nori se pierde,
Haideti s-ascultam, copii,
Al ei cintec din campii.

Cucul, cucul striga tare,


Pitpalacu-n lunca sare,
Mieii zburda pe campii,
Haideti sa-i vedem, copii

Ursuletul Martinel
Ursuletul Martinel
A-nvatat un cantecel
Si ii place ca-i usor
Mor, mor, mor
Si mor, mor, mor

Noi in anul 2000


Suntem copii, de-acum vom fi
Plini de uimire, plini de iubire
Cu ochii, va urmarim
Stim de pe-acum ce ne-asterneti la drum
Nenumarate, flori si palate
S-avem noi maine, Aur si paine
Voi sunteti niste eroi,
Dar intr-o zi si nooooi...

Noi in anul 2000


Cand nu vom mai fi copii
Vom face ce-am vazut candva
Toate visele-ndraznete
In fapte le vom preschimba
Vom fi mesteri iscusiti
Sa va facem fericiti
Pe voi parintii ce veti fi
La a doua tinerete
In doooooouaaaaaaaaaaamiiiiiiiii !
Suntem copii, insa vom sti
Sa facem tara ca primavara.

Geta, geta
1. Ge-ta, ge-ta
2. Roata bicic-le-ta

1. Bi-ci-cle-ta,
2. Roata tricicleta

p.s. pe versurile 1, se indoaie genunchii bebelusului astfel incat


picioarele sa ramana paralele. pe versurile 2, se descriu cercuri cu
talpile. este un exercitiu bun pentru intarirea musculaturii dar si pentru
sold.
Gastele
Duoa gaste fac galuste
doi tantari fac varzari
iar cocosul sus pe plita
Invarteste o clatita
Calda calda rumenita

Si cand toate au fost catate


Gasca lata si Gusata
A dat fuga la vecin
s-aduca oala cu vin.
Do, Re, Mi

DO, dovleacul e rotund


RE, rechinii-n mari se-ascund
MI, mii de stele-s pe cer
FA, fazanul nu-i paun
SOL, solfegiul nu e greu
LA, l-am invatat si eu
SI, sa mergi n-ai incotro
si te-ntorci din nou la DO.

Do-re-mi-fa-sol-la-si-do, sol-do.

Vine rata
Frunza verde foi de tei
Vine rata din costrei
Cu vreo sapte bobocei
Si ratoiul dupa ei.

Frunza verde si-o lalea


Rata ici, rata colea
Rata trece Dunarea
Cu bobocii dupa ea

Pentru mama

Am cules cu bucurie
Ghiocei si iasomie
Busuioc si viorele
Sa le dau maicutei mele.
Ref:
Draga imi esti maicuta
Drag iti sunt si eu
Si-ti inchit mereu orce gind al meu
Draga mea maicuta
Sa cresc mare as vrea
Pentru fericirea ta.
4 anisori sprancene
(se bate din palme de 2 ori dupa fiecare vers)

4 anisori sprancene
Ochisori umbriti de gene
Si gurita conturata
De un strat de ciocolata
Degetele curioase
Gata ca sa tot descoase
Lucrurile de prin casa
Top in pat si zdup sub masa.

Refren:
Nici o clipa de ragaz
Nu umbla la aragaz
Portocala nu-ti mai place
Lasa prizele in pace
Nu cu pixul pe pereti
Vai, tu faci cat 5 baieti
Vai, tu faci cat 5 baieti.

4 anisori zburdalnici
Au nevoie de 3 paznici
Ca sa-nvete sa se poarte
Asa cum scrie la carte
O carte de oameni mari
Care nu mai vor sa stie
De vremea cand ei traiau
In tara copilariei.
Refren:

Antantirimogodan
An-tan-tiri-mogodan
Cara-cara-si
Principala-mo-rin-go
Tan-go
Ani de liceu

Stela Enache & Florin Bogardo


Timp, incotro mergi,
Spre ce meleeaguri noi,
Grabit alergi?
Cum, poti intro zi,
Sa schimbi in oameni mari,
Niste copii.
Azi, imi pod pitit,
Sta ursuletul "Car",
Ieri mult iubit.
Si, vrei ori nu vrei,
Anii de scoala, vad,
Se duc si ei.
Ani de liceu, cu emotii la romana,
Scumpii ani de liceu, cand la mate dai de greu,
Ani de liceu, cand ti soarele in mana,
Si te crezi legendar, Prometeu.
Ani de liceu cand se-ntampl-o tragedie,
Fiindca el, te-a zarit, la un film cu alt baiat.
Ani de liceu, impletind cu poezie,
Tot ce ai tu mai bun, mai curat.
Ani, ani de liceu.
Timp, nu fii hain,
Sa mai fin liceeni, macar putin.
Nu porni grabit,
Anii de anii aur ce,
Ne-ai daruit.
Ani de liceu, cu prietenii pe viata,
Scumpii ani de liceu, ti-i vei aminti mereu.
Ani de liceu, enigmatic, o prefata,
La romanul ce e doar al meu.
Ani de liceu, cand in recreatia mare,
Te ascunzi ca sa poti, inc-o data repeta.
Ani de liceu, cand o ora-un an iti pare,
Fiindca stii ca te va asculta.
Ani de liceu, cu emotii la romana,
Scumpii ani de liceu, cand la mate dai de greu,
Ani de liceu, cand ti soarele in mana,
Si te crezi legendar, Prometeu.
Ani de liceu cand se-ntampl-o tragedie,
Fiindca el, te-a zarit, la un film cu alt baiat.
Ani de liceu, impletind cu poezie,
Tot ce ai tu mai bun, mai curat.
Ani, ani de liceu.
Ani, ani de liceu.

Are mama o fetita


Refren: Are mama o fetita,
Cat un ghemotoc!
Are mama o fetita,
Frumusica foc!
Vesela si harnicuta,
Unde s-ar afla,
Parca e o furnicuta!
Asa este ea!

Si la scoala si acasa
E mereu in zor!
Fata mamii e voioasa
Si de ajutor!

Refren: ...

Catelul Nero
Am un catel pe nume Nero
Pe care-l spal numai cu dero
si cu sapunul parfumat
Ah ce catel minunat...

sau

Eu am un catelus
Foarte fidelus
Si il cheama Nero

Il spal cu sapun
Si cu spray Album
Si il cheama nero.

Colinda - Mos Craciun


Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti
El aduce daruri multe
La fetite si baieti
Mos Craciun, Mos Craciun!

Din batrani se povesteste


Ca-n toti anii negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit
Mos Craciun,Mos Craciun!

Mos Craciun cu plete dalbe


Incotro vrei s-o apuci?
Ti-as canta "Florile dalbe"
De la noi sa nu te duci
Mos Craciun, Mos Craciun!

Colinda - Astazi s-a nascut Hristos


Astazi s-a nascut Hristos
Mesia chip luminos
Laudati si cantati,
Si va bucurati!

Mititel infasatel,
In scutec de bumbacel
Laudati si cantati
Si va bucurati!

Vantul bate, nu-L razbate,


Neaua ninge, nu-L atinge
Laudati si cantati
Si va bucurati!

Si de-acum pana-n vecie


Mila Domnului sa fie
Laudati si cantati
Si va bucurati!

Colinda - Buna dimineata la Mos Ajun


Buna dimineata
La Mos Ajun,
La Mos Ajun
Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.

Buna dimineata La Mos Ajun


Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati ori nu ne dati.
Am venit si noi odata
La un an cu sanatate,
Domnul sus sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe.
Colinda - Trei pastori
Trei pastori se intalnira ,(bis)
Raza soarelui, floarea soarelui,
Si asa se sfatuira:(bis)
Haide,fratilor, sa mergem,(bis)
Raza soarelui, floarea soarelui,
Floricele sa culegem.(bis)

Si sa facem o cununa,(bis)
Raza soarelui, floarea soarelui,
S-o-mpletim cu voie buna,(bis)
Si s-o ducem lui Hristos,(bis)
Raza soarelui, floarea soarelui,
Sa ne fie de folos.(bis)

Colinda - Sara de Craciun


versuri populare

Sculati, sculati, boieri mari,


sara de Craciun
sculati voi romani plugari,
sara de Craciun
caci va vin colindatori,
sara de Craciun
noaptea pe la cantatori,
sara de Craciun
si v-aduc pe Dumnezeu
sara de Craciun
sa va mantuie de rau,
sara de Craciun
Dumnezeu adevarat,
sara de Craciun
soare-n raza luminat,
sara de Craciun
el va zice sa traiti,
sara de Craciun
intru multi ani fericiti,
sara de Craciun
si colinda nu-i mai multa,
sara de Craciun
sa traia' cine-o asculta,
sara de Craciun
si colinda-i atata,
sara de Craciun
cine-asculta sa traia,
sara de Craciun
Cucule, pasare sura
Cucule, pasare sura, cuc, cu-cu,
Cucule, pasare sura, cuc, cu-cu,
Ce tot cinti la noi pe sura
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ce tot cinti la noi pe sura
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc, cu-cu,


Ori ti-e foame, ori ti-e sete, cuc, cu-cu,
Ori ti-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ori ti-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

Nu mi-e foame, nici mi-e sete, cuc, cu-cu,


Nu mi-e foame, nici mi-e sete, cuc, cu-cu,
Ci mi-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.
Ci mi-e dor de codrul verde
Cuculeana lugojeana, cuc, cu-cu.

Din zapada Sanda scoate...


Din zapada Sanda scoate
Gingasi ghiocei
Florile le strange toate
Pentru mama ei

Ref: Gingasi ghiocei


Pentru mama ei
Gingasi ghiocei
Pentru mama ei

A sosit ziua femeii


Primavara-i iar
Sanda duce ghioceii
Mamei ei in dar

Ref: Gingasi ghiocei...

Drag mi-e jocul romanesc


Drag mi-e jocul romanesc,
Dar nu stiu cum sa-l pornesc,

Refren:
Hei! Tra-la-la-la, la,
la, la, la, la, la, la, la.

Ca de nu l-oi porni bine,


Oi pati mare rusine.
Refren:

Nu te uita la cojoc,
Ci te uita cum mai joc.
Refren

Holari, holaro
Ce se aude afara acum
Holari, holaro
E draguta mea pe drum
Holari, holaro
Trece nu se uita ci
Holari, holaro
Ca si cum eu nici n-as fi
Holari, holaro

Spuna lumea ce o vrea


Holari, holaro
Ca eu am mandruta mea
Holari, holaro
Las sa spuna orice-ar fi
Holari, holaro
Ca eu tot o voi iubi
Holari, hah

LIPA- LIPA-LIP

refren:
Lipa-lipa-lip, lipa-lipa-lip,
Ora zece a venit.
Lipa-lipa-lip, lipa-lipa-lip,
Hai la groapa cu nisip.

Si-n bezele,si-n dulceata,


Si-n siropul de la gheata,
Si-n piscoturi ,si-n clatite
Si-n placinte rumenite.

Si la munte,si la mare,
Si la umbra si la soare
Si in trenul care trece
Peste tot e ora zece.
refren:
Lipa-lipa-lip, lipa-lipa-lip,
Ora zece a venit.
Lipa-lipa-lip, lipa-lipa-lip,
Hai la groapa cu nisip.

Ora zece-I prajitura


Care o ascunde gura
Ora zece-I o inghetata
De fistic si ciocolata

Este si o limonada
Uite,trece acum pe strada
iata ca e si-un minut
Pa ,de-acuma.A trecut.

Lipa-lipa-lip,lipa-lipa-lap
ora zece a plecat
Intr-o gheata si-un ciorap
fara palarie-n cap.

Motanas,motanel!

Un motan cat un pisoi


Pam pam parapampam
Sta pe-o lada de gunoi
Pam pam parapampam
Si tot cauta in el
Pam pam parapampam
Sa gaseasc-un soricel!
Ref:A plecat motanul
A plecat golanul
Ce sunt eu de vina
De-l calca o masina?
A trecut de-atunci un an
Pam pam parapampam
S-a-nsurat bietul motan
Pam pam parapampam
Si-acum cauta-n gunoi
Pam pam parapampam
Hrana pentru opt pisoi!
Ref: S-a-nsurat motanul
S-a-nsurat golanul
Ce sunt eu de vina
De-l calca o masina?

Soarele de dimineata
Iti apare-n calea ta
Si-ti urez mamico draga
Fericire-n viata ta
Refren:
Langa tine mama mea
Stau mereu alaturea
Langa tine fericirea mi-o doresc
langa tine mama mea
Stau mereu alaturea
Langa tine fericirea mi-o doresc
2. Te-am visat mamico draga
Ca pe brate ma tineai
Si cu ochii plini de lacrimi
Tu mereu ma sarutai
Refren ....

Iepurasul Tup.

Eu sunt iepurasul Tup,


Prin padure sar: zdup, zdup,
Sunt un iepuras de soi,
Cel mai mare iepuroi.

Tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup.

Am picioare lungi de tot,


Lungi urechi, mustati la bot.
Toate insa-s de prisos.
Coada n-am sunt furios.

Tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup, tup.

Albinita mea.

Zum, zum, zum,


Albinita mea

Prin campii si prin razoare,


Alergam din floare-n floare
Zum, zum, zum,
Albinita mea

Cautam prin floricele


Si-a-dunam mierea din ele
Zum, zum, zum,
Albinita mea
Ne-am intors cu toate acasa
Si-am adus mancare aleasa
Zum, zum, zum,
Albinita mea

CANTECUL DEGETELOR

Degetul mare, pleaca la plimbare


Aratatorul, duce bastonul
Mijlociul, duce pardesiul
Inelarul, duce geamantanul
Iar degetul mic, pentru ca e mic, duce un covrig.

Nicu a spart o cana: plici!


Neatent, ce poti sa zici?
Se gandeste, se gandeste,
Cana nu se mai lipeste.
Vine mama:
Ce-i cu tine? Ce esti suparat, copile?
Lacrimi mici apar sub geana:
N-am nimic, am spart o cana
Rau, dar nu pot sa te cert
Ai spus drept si eu te iert.

Catelus cu coada scurta


Cum ai petrecut la nunta?
Am fost mester bucatar,
Am fript carnea la gratar,
Am dansat c-o pisicuta
Si am calcat-o pe labuta
Ea s-a suparat pe loc
Si m-a zgariat pe bot!

Pisicuta noastra Miau


Vrea cereale ca sa-i dau
Dar eu singur mi le fac
Si le pap ca tare-mi plac

Dupa casa lui Tugui


Prepelita face pui
"Mai, Tugui, sa nu ma spui,
C'am sa-ti dau si tie un pui
Si un out mititel
Ca sa dormi noaptea cu el".

Vaca paste, tacticoasa,


Iarba verde si gustoasa.
O mai rumega un pic
Si o transforma in laptic.

Avea o babushca
Doi pui de ratushca
Tushca alba, tushca sura
Nu mai tac din gura,
Tushca alba, tushca sura
Nu mai tac din gura.

Se lovesc cu ciocul,
Mult le place jocul,
Tushca alba, tushca sura
Nu mai tac din gura,
Tushca alba, tushca sura
Nu mai tac din gura.

III.

Intr-o zi de dimineata a plecat mama la piatza


Si i-a zis lui Nicushor: dragul mamii puishor,
Eu ma duc, tu fii cuminte
Ce ti-oi spune, tzine minte
Am lasat ascuns in tinda, pe dulap langa oglinda,
Lapte dulce-ntr-o ulcea, sa mananci cat ti-o placea
Dar te uita si grjeste, sa nu intre fara veste
Pisicutza mirosind, ca ramai atunci flamand
Insa mama cum porneshte, Nicushor asa gandeste:
Las' sa vina, nu mi-e frica, o invatz eu pe pisica
Hoata mica si shireata, am sa iau matura indata
Si la panda Nicushor s-a ascuns dupa cuptor
Cum o vede pe pisica, ca se urca la ulcica
Atunci Nicu pleosc, deodata, sare oala tzandari toata
Si oglinda s-a ciobit, si pisica a fugit
Toata casa numai lapte si harburi imprashtiate
Nicusor, prostut baiat, pentru ce n-ai ascultat?
Tu flamand si oala sparta, si pedeapsa te ashteapta!

IV.

Sufla vantul frunzele


Se-nvartesc moristile
Randunica asa zboara
Iar eu trag zmeul de sfoara.

Maicuta placinte face


Iar bunica lana toarce
Tata taie la ringhea
Si copii fac asa (bat din palme)

In timp ce canta face toate gesturile (zboara, se-nvart moristile ...)

Bate vantul frunzele


Se-nvartesc moristile
Randunica pe sus zboara
Iar eu trag zmeul de sfoara.

Mama la placinte face


Bunicuta, lana toarce
Tata trage la rindea
Iar eu bat din palme-asa
Mosul taie lemnele
Eu adun surcelele
O fetita da la pui
Iar eu in copaci ma sui

"Rasfatelul" de Olimpia Turcu

Avea tanti Marioara, avea un baiat;


Mititel cu ochi albastri, par carliontat.
Si mai toata ziulica, el mereu cerea
Mama l-auzea indata si asa-i canta..

R: Manca-l-ar mama de baietel,


Manca-l-ar mama de rasfatel,
Cum sa ma-ndur eu sa dau in el
Pai nu vedeti cat e de mititel?

Cand se aseza la masa nimic nu-i placea...


Doar gusta un pic din ciorba, nasul si-l stramba..
Prajituri si ciocolata el mereu cerea
Mama l-auzea indata si asa-i canta...

In sufragerie juca, fotbal pe parchet


Dintr-un sut el facea tandari geamul la bufet
Cristaluri si portelanuri el mereu spargea
Mama l-auzea indata si asa-i canta...

Back to top

andreutza Posted: Tue Jul 17, 2007 12:10 am Post subject: GHICITORI

Toată ziua stă pe lac


Joined: 12 May 2006
Şi ne cântă:
Posts: 17
Location: constanta Oac, oac, oac!

(broasca)

Are zeci de ace groase,


Dar nu ţese,
Nici nu coase!
(ariciul)

Sprintenă şi delicată,
Fuge tare speriată. (căprioara)
Ghicitoare cu pisoi
Un pisoi si cu-n pisoi
Daca ii aduni, fac doi.
Inca unul, daca vrei
Sa pui langa ei, sunt trei.
Iata ca mai vine altul:
Acum pisoiasii-s patru!
Un catel dac-ar veni,
Atunci cati pisoi ar fi:
Ar fi patru, trei sau doi?
- N-ar mai fi nici un pisoi!
- Dar de ce? Spune-mi de poti.
- Au fugit de frica toti!!!
Trenuleţul

Sir de camere pe roate


Fuge pe sine cit poate!
Trenul

Pe lungi fire -argintii


Printre dealuri, printre vii
Vino iara si ne du
Si ne cinta: tu, tu, tu!
Tractorul

Merge-ncet pe ogor
Duduind de mare zor.

Tramvaiul

Merge pe sine cu roate


Si-are taxator in spate?
Vaporul

Si pe fluvii si pe mare
Duce lume in spinare!

Gradinita

De mici in ea noi invatam,


Cum trebuie sa ne purtam;
Si la scoala cand plecam,
Noi cu totii regretam?
Creionul

El alearga pe hirtie
Si litere multe scrie?

Aragazul

La porunca mamei mele


Se aprind la el trei stele
Apoi cit ai zice: „peste"
Fierbe, coace si prajeste.
Cartea

Are foi si nu e pom


Iti vorbeste si nu-i om
Da exemple, sfaturi multe
Celor ce vor s-o asculte.
Covorul

Il calci in picioare
Il bati si nu-l doare!
Furculita
Daca o arunci pe jos
Si bagi degetele-n sos
Rid de tine maimutica
Ursuletul si pisica.

Periuta de dinti
Zzz, zzz, zzz, zzz
Eu sunt subtirica
Dar tare voinica
Frec dintii cu putere
Nu simti nici o durere
Ca sa fie sanatosi
Albi si luminosi.
Umbrela

Vremea cand este frumoasa


Sade-n cui inchisa-n casa
Numai ploaia daca vine
O desfac si-o iau cu mine!
Fluture
Cine zboara printre flori
In zig-zag, de-atitea ori?
Uite-aicea pe o floare
Doua aripi galbioare.
Greieri
Zi si noapte prin fineti,
Auzi mii de cintareti.
Furnicile
Trei margele, doar, pe-o ata
Se misca plina de viata!
Randunica O sageata de carbune Zboara iute peste lume!
Ariciul
Pleaca mosu-ncet la vie
Cu scai multi pe palarie!

Caramizile
Cutii rosii din pamint,
Le-asezam in zid la rind!

Pâlnii rosii si albastre


Stau pe gardurile noastre!
(zorelele)

Sa-mi ghiciti o ghicitoare:


Inalta, cu lungi picioare,
Pene negre pe-aripi are,
Peste broaste e mai mare!
(barza)
Cavaler de la parada
Are coada cit o spada!

(fazanul)

Moale, alba si pufoasa,


Pentru cimp e haina groasa. (zăpada)

In vazduh plutesc
Pamintui eu ii albesc,
De ma prinzi in mina ta
Las o lacrima pe ea? (zăpada)

Sta in curte, langa pom,


Ii zic om, dar nu e om;
Si cand soarele-ncalzeste
Nu-l mai vezi, ca se topeste.

(omul de zăpadă)

Toată ziua el vopseşte


Pereţii îi împodobeşte.

(zugravul)

Patru frati stau intr-o casa


Si de ploaie nu le pasa!
Nuca. Miezul de nuca

Noaten sprinten si vargat


Pare un calut ciudat.
Cine este l-ati aflat ?

(zebra)

Turma mica, tiritoare,


Paste-n pomi, nu pe ogoare!

(omizile)

Cine-i gros
Si scortos
Si arunca cesti pe jos!
(stejarul)
In burduful lui de piele
Poarta mii de scrisorele!

(poştaşul)

Cavaler impintenat,
Sus, pe gard, sta cocotat
Si tot striga prin vecini
Ca e sef peste gaini!

(cocoşul)

Are mama o ulcea


Cu cescute langa ea;
Cestile sunt toate vii,
Dragalase, aurii!
(cloşca cu pui)

Mere rosii mari si crete sunt proptite intre bete.


(roşiile)

Mic, cu inima haina,


Roade sacul cu faina.
(şoricelu)

Cine îşi câştigă banul,


Mânuind atent volanul?

(şoferul)

Jucăuşă şi şireată
Jumuleşte ziua toată.

(vulpea)

In gradina lui Pandele


E un pom plin cu margele
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperechiate

(Cireşele)

Am o floare
Curgatoare,
Cu petale argintii.
De e vara, De e iarna,
E iubita de copii
Vreti sa-mi spuneti voi acus,
Cum se cheama floarea?
(duşul)

Frate mic al ceasului


Amic al elevului
De serviciu când e-n şcoală,
Sună!!! Spune-ţi cum se cheamă?
( clopoţelul)

În clasă pe orişicine
Îl învaţă ce e bine.
(învăţătoarul)

Dupa ce-a mancat de zor,


Pe obrazul mititel, lute-i sare-n ajutor
Si ma cheama...

(şerveţelul)

Daca o arunci pe jos


Si bagi degetele-n sos,
Rad de tine maimutica,
Ursuletul si pisica,
(furculiţa)

Parca-i un curcan golas


Si fricos si urias!
(struţul)

Trei catei se bat pe-un os,


Unul pleaca mofturos.
Cine-mi spune cu frumosul
Citi impart acum osul? (doi căţei)

Back to top

dora Posted: Tue Jul 07, 2009 5:57 am Post subject:

http://www.poeziipentrucopii.info/
Joined: 05 Dec 2003
_________________
Posts: 2988
Location: BUCURESTI V,2002,a facut ABA la H.Motoi,C,2003,n-a avut nevoie

Back to top

camel Posted: Thu Oct 07, 2010 10:24 am Post subject:

as avea nevoie de un cantec despre partile corpului, cat mai


Joined: 28 Jun 2008
simplu, ideal si cu gesturi de indicare a respectivelor parti de corp
Posts: 59
Location: oradea enumerate in cantec
stie cineva vreun link spre un astfel de cantec? sau daca se poate scrie
aici textul daca il stiti de la gradinita sau din alte surse decat netul

multumesc frumos.

Back to top

zenobia Posted: Thu Oct 07, 2010 11:13 am Post subject:

Am un nas pe obraz
Joined: 03 Feb 2005
Si doi ochi ca si voi,
Posts: 187
Location: Bucuresti Am si doua urechiuse
Si-o gurita de papusa,
Doua maini, doua picioare
Si sunt o fetita (un baiat) mare.

Back to top

dora Posted: Fri Oct 08, 2010 11:11 am Post subject:

Ne jucam, ne jucam
Joined: 05 Dec 2003
Posts: 2988
Location: BUCURESTI Cu degetul mare noi ne jucam
Cand degetul mare a obosit,
Aratatorul a si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu aratatorul noi ne jucam
Cand aratatorul a obosit
Mijlociul a si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu mijlociul noi ne jucam
Cand mijlociul a obosit
Inelarul a si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu inelarul noi ne jucam
Cand inelarul a obosit
Mititelul a si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu mititelul noi ne jucam
Cand mititelul a obosit
Palmele au si sosit
Ne jucam, ne jucam
\ Cu palmele noi ne jucam
Cand palmele au obosit
Pumnisorii au si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu pumnisorii noi ne jucam
Cand pumnisorii au obosit
Picioarele au si sosit
Ne jucam, ne jucam
Cu picioarele noi ne jucam
Cand picioarele au obosit
Ochisorii au adormit.

http://www.ceimici.ro/video/copii/ne-jucam-si-invatam/138_invatam-
cantecul-degetelelor
_________________
V,2002,a facut ABA la H.Motoi,C,2003,n-a avut nevoie

Back to top

Go
Display posts from previous:
www.autism.ro Forum Index -> RESURSE All times are GMT
TERAPII
Page 1 of 1
Top of Form
Jump to:
Go

You cannot post new topics in this forum


You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot vote in polls in this forum

Powered by phpBB © 2001, 2005 phpBB Group

S-ar putea să vă placă și