Terorismul a fost şi va fi întotdeauna o ameninţare foarte gravă pentru state din cauza

abilităţii sale de a lua prin surprindere masele de oameni prin incertitudini şi teroare. Deşi uneori
încearcă să se justifice astfel, terorismul nu înseamnă o reacţie împotriva celui puternic din partea
celui slab, ci o acţiune răzbunătoare, criminală, inumană şi de cele mai multe ori, sinucigaşă, care
are menirea de a distruge şi a înspăimânta. Vulnerabilităţile statelor sunt legate de ameninţări şi
pericole, iar acestea pot fi vulnerabilităţi de sistem, de procese şi de disfuncţii.

Terorismul contemporan are un caracter mondial şi se centrează pe extremismul religios şi

cel politic, dar şi pe efectele dezrădăcinării. Acesta nu este un produs creat de o civilizaţie anume,
ci al degradării condiţiei umane care provoacă rău, spaimă şi nesiguranţă.

Când vorbim despre migrația internatională, aceasta nu este determinată doar de violenţa
politică, de conflictele armate și de represiunea statului, ci și de factorii economici și de mediu.
Ceea ce ridică astăzi un semn de întrebare este dezbaterea dintre relația actelor recente de terorism
și fluxul mare de refugiați care au emigrat în Europa. `

Majoritatea refugiaților provin din zone în care operează grupuri teroriste precum Syria
Afghanistan Nigeria Pakistan și Iraq, fapt ce pune în discuție siguranța cetățenilor Europei precum
și atitunea civică față de un fenomen care impactează dezvoltarea și convețuirea în UE.

Trebuie astfel să analizăm motivele declansării crizei imigranților din 2015 precum și atitudinea
țărilor asupra găsirii unui echilibru dintre ceea ce este moral și ceea ce inseamnă sa fii preventiv.