Elemente de Marketing Turistic

I.Produsul turistic.

Intre produsul turistic si oferta turistica exista o legatura directa cele 2

notiuni neputandu-se confunda. Oferta turistica are o sfera de cuprindere
mai mare, iar produsul turistic reprezinta, de fapt, o modalitate de
materializare a ofetei turistice.
Produsul in general se poate defini prin ceea ce ofera vanzatorul unui
cumparator in procesul de schimb in vederea satisfacerii unei nevoi.
Produsul turistic reprezinta:
1.Un amalgam de elemente tangibile si intangibile concentrate intr-
o activitate specifica. Aceasta include si combina atractivitatea unei
destinatii, facilitatile si caile de acces pe care turistul le achizitioneaza ca
o combinatie de activitati si aranjamente.
2.Ansamblul de servicii si facilitati care se materializeaza in
ambianta specifica a factorilor naturali si artificiali de atractie si a
amenajarilor turistice create care reprezinta elementele componente ale
ofertei turistice si pot exercita o forta pozitiva de atractie a turistilor.
Orice produs turistic cuprinde urmatoarele categorii de elemente
eterogene: a.Patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice
si tehnologice care vor determina turistul sa calatoreasca;
b.Echipamentele reprezentate prin baza tehnico-materiala a cazarii,
a restaurarii si a agrementului;
c.Facilitatile de acces: infrastructura turistica, mijloacele de
transport utilizate.
Caracteristicile produsului turistic:
-Produsul turistic este intotdeauna un produs unic. Aceasta
unicitate este conferita de varietatea structurii resurselor turistice.
-Produsul turistic nu poate fi stocat, nu poate fi transportat, este
perisabil si se consuma la sursa implicand deplasarea obligatorie.
-Produsul turistic nu poate fi standardizat intrucat el trebuie sa
satisfaca o gama diversa de consumatori care au multiple motivatii de
consum turistic.
-Produsul turistic este neelastic neputandu-se modifica usor si intr-
un timp relativ scurt.
-Comercializarea produsului turistic presupune achizitionarea
imaginii acestuia impreuna cu informatii legate de structura si
particularitatile elementelor ce compun produsul.
Politica de produs turistic:
 -Prin politica de produs turistic orice firma de turism isi stabileste
principalele orientari strategice si modalitatile tactice de comercializare a
lor, nivelul calitatii, gradul de diferentiere fata de produsele concurentei,
gradul de diversificare si innoire.
Activitatile distincte pe care le regasim in continutul politicii de
produs turistic sunt urmatoarele:
-Studierea produsului care implica analize asupra caracteristicilor
acestuia;
-Pozitionarea produsului care se refera in principal la realizarea
unor studii de imagine intrucat prin pozitionare se poate afla care este
valoarea produsului turistic pentru clientela atat valoarea psihologica cat
si valoarea de intrebuintare.
Legat de pozitionarea produsului turistic apare o alta tehnica respectiv
tehnica de evaluare a situatiei concurentei prin care se analizeaza
punctele forte si punctele slabe ale unui produs. Orice tip de activitate
legata de studierea produsului turistic trbuie sa fie transpus sub forma
obiectivelor ce trebuie cunoscute deopotriva de intregul personal intrucat
ele se constituie intr-un punct de reper pentru deciziile adoptate de
manager.
Categorii de obiective:
a.Obiective economice cum ar fi cresterea cifrei de afaceri,
maximizarea profitului, cresterea cotei de piata, determinarea unor noi
tinte pentru clientela. b.Obiective egotiste care se refera la
imbunatatirea imaginii firmei turistice, cresterea gradului de
permanentizare a clientelei.
c.Obiective sociale: dezvoltarea produselor turistice care se
adreseaza populatiei cu venituri scazute, comercializarea acelor produse
care asigura protectia mediului inconjurator sau care stimuleaza
dezvoltare intreprinderilor mici si mijlocii.
Stabilirea strategiilor de aplicat in cadrul politicii de produs:
-activitatea de diversificare si innoire a produselor turistice;
-adaptarea produsului turistic la cerintele in diversitate ale
consumatorului.
Ca modalitati concrete de modificare a produsului turistic se pot
aminti urmatoarele:
-imbunatatirea produsului prin cresterea continua a nivelului
calitatii serviciilor oferite;
-imbunatatirea produsului printr-o mai buna dozare a bazei
tehnico-materiale cu tipuri de unitati originale cu specific;
-conservarea elementelor naturale si antropice din cuprinsul
zonelor cu potential turistic dezvoltat astfel incat sa se asigure
conservarea echilibrului ecologic;
-stabilirea acelor strategii de produs in concordanta cu cerintele si
motivatiile clientilor.
In domeniul turismului actiunile de creare de noi produse si cele care
vizeaza dezvoltarea acestora se materializeaza in urmatoarele strategii de
produs turistic:
1.Strategia de flexibilitate: care presupune urmarirea evolutiei
pietei si adaptarea ofertei la particularitatile cererii. Aceasta strategie
implica realizarea unei promovari active materializata in principal in
activitati promotionale si relatii publice.
2.Strategia de diferentiere: care urmareste detasarea produsului
turistic al unei firme in cadrul ofertei nationale. Aceasta strategie
presupune o valorificare creativa a resurselor naturale precum si
includerea unor servicii specifice cu caracter zonal, traditional. Aplicarea
acestei strategii implica existenta in cuprinsul ofertei a unicatelor care
individualizeaza produsele.
3.Strategia de diversificare: care consta in multiplicarea pietelor de
atractie turistica, largirea gamei de servicii oferite, diversificarea
profilului unitatilor de cazare, restaurare, agrement si a mijloacelor de
transport.
4.Strategia innoirii gamei de produse: care implica oferirea unor
produse absolut noi de calitate superioara care pot satisface cererea in
diversitate. Se recomanda a fi utilizata in faza de maturitate a ciclului de
viata al unei firme si sa fie folosita in principal de firmele ce actioneaza
pe pietele externe.
Ciclul de viata al produsului turistic: intervalul de timp intre momentul
aparitiei produsului si cel al disparitiei acestuia de pe piata. El este
influentat de experienta firmei turistice producatoare, de pozitia
concurentei, de aparitia produselor turistice, de substitutie, de politica de
stat in materie de turism si timp liber, de nevoile consumatorilor. Ciclul
de viata al produsului turistic este rezultanta corelatiei intre cerere si
oferta si include urmatoarele faze:
1.Faza conceperii si explorarii: este etapa de contare in legatura cu
momentul in care trebuie conceput produsul, este etapa in care se
stabilesc solutii legate de costul la care va fi conceput, perioada optima de
comercializare, modul de comunicare si de informare a consumatorilor
potentiali, precum si a specialistilor si intermediarilor.
2.Faza lansarii: se caracterizeaza printr-un volum ridicat al
cheltuielilor de promovare comparativ cu volumul vanzarilor intrucat se
acorda o importanta deosebita activitatii de informare turistica.
3.Faza de dezvoltare: care incepe in momentul in care cea mai
mare parte a consumatorilor interesati de produs a fost atinsa si in care
nevoile cele mai presante au fost satisfacute. In aceasta etapa se
realizeaza o asezare a pretului intrucat produsul este bine pus la punct, iar
piata este bine cunoscuta, ceea ce face posibil sa creasca volumul
vanzarilor .
4.Faza de maturitate: apare atunci cand produsul turistic nu mai
determina aparitia de noi consumatori in afara celor care s-au transformat
in clienti fideli. In aceasta faza pretul de vanzare incepe sa scada, iar daca
produsul nu este reinnoit, risca sa intre in declin.
5.Faza de declin: apare atunci cand consumatorul va parasi
destinatia aleasa intrucat i se propune fie un produs mai ieftin, fie apar
alte nevoi de consum turistic. Pentru a evita aparitia acestei faze este bine
sa se adopte o politica de ameliorare, de revitalizare si diversificare a
produsului care va permite satisfacerea unor noi categorii de nevoi.
II.Pretul produsului turistic:
Pretul ca element principal al mixului de marketing se defineste ca
expresie de cele mai multe ori financiara a valorii atribuite de consumator
in cadrul schimbului. Pe langa bani acesta implica si timp, energie si
inconveniente. Din punct de vedere al consumatorului pretul este ceea ce
este dispus ca acesta sa plateasca pentru un bun sau serviciu, cat anume
este dispus sa plateasca depinde de valoarea pe care consumatorul o
atribuie produsului.
Obiectivele politicii de pret pot fi urmatoarele:
-supravietuire a firmei (acoperirea cheltuielilor necesitate de
aparitia bunurilor);
-maximizarea profitului;
-maximizarea vanzarilor ;
-pozitionarea mai buna fata de concurenta;
-recuperarea investitiilor.
Preturile in turism sunt influentate hotarator de caracteristicile
serviciilor. Elementele de fundamentare a politicii de pret in turism sunt
urmatoarele:
-piata cu componentele sale, respectiv cererea si oferta;
-costurile;
-concurenta;
-perceptia pretului de catre consumator.
Oferta se constituie in elementul de fundamentare a pretului intrucat
modul in care este oferit produsul, respectiv ca produs global, ori ca
produse separate influenteaza pretul. Oferta globala impune practicarea
unui pret forfetar insa are dezavantajul ca nu ofera posibilitatea
cunoasterii rentabilitatii fiecarei componente din produs.
Cererea reprezinta elementul de fundamentare prin solvabilitate,
elasticitate si prin variatia temporala.
Preturile diferentiate temporal sunt indicate in situatia unei cereri
elastice, iar preturile nediferentiate sunt indicate in situatiile in care
cererea este inelastica.
 Costurile: alaturi de costurile fizice in fundamentarea politicii de pret
din turism sunt costurile nonmonetare exprimate prin eforturile pe care
clientii trebuie sa le realizeze pentru achizitionarea unui serviciu, motiv
pentru care ei solicita recunoasterea si reducerea corespunzatoare a
pretului platit.
Concurenta: pretul reprezinta singurul element de diferentiere a unui
produs turistic fata de cele ale concurentei, cele mai multe situatii
impunand fie utilizarea unor preturi promotionale, fie ale unor preturi
concurentiale.
Perceptia pretului de catre consumator:
Aceasta este diferita in functie de cunostintele clientului despre pret pe
care le poate obtine fie in baza ultimei achizitii, fie realizand o medie a
preturilor platite pentru servicii similare.
Principalele categorii de strategii in politica de pret:
Daca se are in vedere variatia temporala a cererii, a ofertei si a pretului
practicat se pot adopta urmatoarele tipuri de strategii:
a.Variatia cererii impune utilizarea:
a1. Strategia pretului diferentiat fie pe sezoane, fie bianual;
a2. Strategia pretului nediferentiat care se impune a fi utilizat mai
ales in cazul turismului balnear;
b.Daca avem in vedere oferta de servicii, aceasta prin
complexitatea si diversitatea ei impune adoptarea urmatoarelor strategii:
b1.Strategia pretului forfetar specifica aranjamentelor de tipul
totul-inclus (I.T.);
b2.Strategia pretului diferentiat pe produse partiale, recomandata
in situatia in care acestea pot fi usor individualizate;
b3.Strategia mixta care presupune oferirea concomitenta a unui
pret global cat si a unor preturi individualizate pe diferite componente si
este oportun de aplicat atunci cand pretul forfetar este mai scazut decat
cel obtinut prin insumarea preturilor elementelor componente luate
separat.