Migrația

Migrația a fost o problemă întâlnită în toate țarile încă din cele mai vechi timpuri.
Migrația reprezintă deplasarea populației de pe un anumit teritoriu pe altul. Imigrația și emigrația
sunt termeni des întâlniți în rândul cetățenilor. Imigrația reprezintă totalitatea oamenilor care au
intrat pe teritoriul unui stat într-o anumită țară în timp ce emigrația reprezintă numărul ieșirilor
dintr-o țară.

Cauzele acestui fenomen au fost și sunt multiple, însă ramân totuși câteva foarte
impotante cum ar fi: privim cum majoritatea oamenilor nu își mai pot întreține familiile și aleg să
părăsească țara de proveniență pentru un loc mai bun unde își pot găsi un loc de muncă și în
același timp își întrețin și familia. Un alt factor care a influențat foarte mult migrarea în întreaga
lume sunt condițiile de mediu nefavorabile traiului. Odată cu trecerea timpului, Deșertul Sahara
din Africa a crescut în dimensiune și astfel familiile care aveau locuință acolo au trebuit să
migreze în altă parte pentru condiții mai bune de trai.

Calamitățile naturale reprezintă și ele o cauză foarte importantă în ceea ce privește

migrația populație, condițiile naturale sunt în continuă schimabare și reprezintă un real pericol
pentru anumite regiuni în care se produc frecvent: inundații, vânt puternic, cutremure, etc. Ceea
ce face ca populația să se îndrepte spre alte regiuni unde acestea reprezinta un pericol minim și le
poate oferi strictul necesar.

Daca privim lumea în prezent, descoperim o nouă cauză a migrație și anume

persecuţiile politice şi religioase, discriminările etnice și nu în ultimul rând războaiele care au
accentuat migrațiile actuale. Anul 2017 a fost încărcat cu astfel de evenimente, intitulat de unii
politologi și specialiști ce se ocupă de statistica migranților, criza migrațiilor în mediterană.
Acest fapt a fost posibil datorită persecuțiilor religioase care s-au manifestat faoate violent pe
teritoriul Europei în ultima perioadă de timp și astfel fenomenul de migrație a luat o bogată
amploare.

Așa cum au existat factori care împing populația spre migrație dintr-un teritoriu în
altul, există și factori ce atrag populația spre un anumit loc: factorii economici sunt atent
dezbătuți și în zilele noastre când numeroase persoane migrează spre țări puternic dezvolate spre
a-și crea un trai mai bun și totodată pentru clădirea viitorului; factorii sociali se referă la mai
multe domenii, atât la religie, cultură, obiceiuri și tradiții cât și cu referire la locurile disponibile
de muncă într-un anumit domeniu pe o scară mult mai largă și dezvoltată; un alt factor ar fi
sistemul sanitar care în unele țări e precar, spre exemplu țările africane care sunt în primul rând
slab dezvoltate și în al doilea rând nu oferă un trai decent din punct de vedere sanitar, astfel
făcându-și apariția anumite boli ce sunt greu sau imposibil de tratat în respectivele zone și
totodată se ajunge la o creștere a ratei de mortalitate.

Autoritățile internaționale s-au implicat în acest proces de circulație a populației,

alcătuind anumite legi care protejează populația aflată în acest fenomen, spre exemplu:

 Convenția ONU din 1952 semnată de 130 de țări, prevede obligația de a nu

trimite refugiați dintr-o țară în care sunt în pericol și de a le furniza asistență și protecție.
 Convenția ONU din 1990, prevede protecția drepturilor muncitorilor migranți și a
membrilor famiilor lor.

Migrațiile au variate efecte atât în țările din care pleacă populația cât mai ales în
țările în care masa de oameni se stabilește. Astfel putem afirma că în tările de origine, mișcarea
populației într-o altă direcție are ca efect principal pe cel economic, într-un mod pozitiv,
deoarece cei ce emigrează într-o altă țară vor ajuta famiile pe care le-au lăsat acasă. Totodată
aceștia au ocazia ca în țara în care emigrează să reușească să se califice pe o anumite meserie și
la întoarcerea în țara natală să o pună în practică, astfel să ajute la prosperitatea statului. În unele
situații, emigrațiile au ca rol negativ în țara de origine destrămarea familiilor, deoarece se pierde
conexiunea ce s-a realizat de-a lungul anumitor ani. Totuși unele state, precum Turcia, Filipine,
India, Pakistan, Cuba, Mexic, etc. încurajează emigrația, ducând astfel la pierderea de capital
uman.

Luând în considerare și țările de destinație, observăm în decursul anilor, cum

migrațiile au foarte multe roluri și pe astfel de teritorii, precum: efecte economice, demografice,
sociale, sanitare.

Efectele economice se remarcă prin mâna de lucru ce vine în țară care ajută și chiar
în unele cazuri intră în concurență cu forța de muncă deja existentă pe acel teritoriu. Un exemplu
foarte bine definit este cel al statelor din Golful Persic unde inginerii și tehnicienii de înaltă
calificare sunt proveniți din străinătate.1

Efectele demografice au și ele un rol important prin ridicarea procentajului

numărului de populație și ajută la creșterea diversității rasiale, religioase și etnice.

Efectele sociale sunt vaste și au atât cauze pozitive precum diversitatea culturală
manifestată prin arta culinară, spectacole cât și cauze mai puțin favorabile evidențiată prin,
modul în care aceștia sunt poziționați, în general la periferie, astfel acești indivizi le este foarte
greu să se integreze în societate. Unele țări, precum, Australia, Canada sau Africa de Sud,
implementează anumite politici speciale de integrare pentru a ușura intefrarea imigranților, spre
exemplu prin oferirea unor cursuri pentru învățarea limbii și a istoriei respectivului popor.

Un ultim efect și cred eu cel mai important și în același timp cel mai dăunător și mai
negativ face referire la efectul sanitar. În marea majoritate din cazuri, imigranții aduc boli la care
autohtonii nu au imunitate – faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populației
celor două Americi – dar și invers, migranții nu au imunitate la boli din noua lor patrie2.

În lume s-au înregistrat migrații majore, atât ca număr de populație cât și ca perioadă
de timp având de-a lungul istoriei câteva dintre acestea mai importante: migrația evreilor care s-
au răspândit în toate colțurile lumii după ce templul din Ierusalim a fost distrus în secolul I d.Hr.
de către armata romană; migrația polonezilor când populația acestora a fost cucerită de imperiile
vecine, o dată în secolul al XVIII-lea și a doua oară pe parcursul celui de-al Doilea Război
Mondial. Toți cei ce au fost migranți, au plecat la drum cu speranța că vor ajunge la un liman al
liniștii și bunăstării asumându-și, zic eu, toate riscurile și văzând acest lucru ca pe ceva salvator,
fiind ultima lor șansă de scăpare.

1
Migrațiile în lumea contemporană; Laura Dumitrescu; pg.11
2
Migrațiile în lumea contemporană; Laura Dumitrescu; pg.12