Desi

gni
ng better publi
c spaces

Comuni
tybui
l
ding
Publi
c Spacedesi
gn
Revi
tali
zare

Revi
tal
izar
eaur
banaor
ient
ataspr
ecomuni
tat
e
Urban Structures Rapor
tdecer
cet
are-

Plani
ficarestrategi
ca

Publ
icSpaceSyst
ems

Ur
ban
ismu
l

Mi
xeddev
elopment
s

Pi
eteme
die
val
e

AUT
ORI: Urb.Ali
naMuresan I Ur
b.Alexandr
aMatei I Urb.GabrielaPr
eda
Ar
h.I
ri
naAl
exandraUngur
eanu I Urb.IoanaI
vanov I Urb.Rei
nholdStadler
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea I Teorii generale referitoare la spatiul public ........ 3

1.Despre Cartier si comunitate ........4
Comunitatea 4
Cartierul 4

2.Desprea spatiul public si caracteristica sa comunitara ..... 5

Spatiul comunitar 5
Dimensiuniile spatiilor publice 6
Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare 7
Un spatiu comunitar trebuie sa ofere 8
Principii si valori pentru constituirea spatiilor comunitare 8

3. Probleme generale ale spatiilor comunitare din Bucuresti si evolutia lor in timp......... 10
Probleme legate de sociatate si mentalitate 10
Probleme urbanistice si arhitecturale 11
Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comunitare Bucurestene 12
4.Revitalizarea spatiilor comunitare -aplicabilitatea pentru Bucuresti ....... 15
Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii fata de oras? 15
Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor comunitare? 15
Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comunitare 16
Interventii de succes in spatiul comunitar 20
Concluzii 21

5. Studii de caz 22
“Simple ideas for healthy, livable cities” 22
” Design Your Own Park Competition “ 23
Tactical Urbanism 25
BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULELOR URBANE 27
Gradina – Interiorul unei insule, Madrid 27
Interiorul insulei Waldorf, Barcelona28
Concluzii 29

Partea II Analize pe subiect (Bucuresti si 2 din cartierele sale)....... 31

1.Cartierele bucurestene . ..... 32
Date generale 32
Delimitare 32
Analiza 34
Alegerea cartierelor detaliate 43
2.Cartierul pantelimon........ 46
Descriere generala 46
Analize urbanistice 47
Opiniil populatiei 53
Abordare propusa 53
3. Cartierul Rahova .... ... ...56

Descriere generala... 56
Analize urbanistice 57
Opiniil populatiei 64
Abordare propusa 72

Partea III Concluzii...... 75

Anexe .... 77

Partea I I Pag 1
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Argument

„Este nevoie de un loc pentru a crea o comunitate, si de o comunitate pentru a crea un loc”
Projects for Public Spaces

Tendintele actuale de dezvoltare ale Bucurestiului conduc la scaderea „sanatatii” comunitatilor, la moduri de
viata nesustenabile si la o slaba valorificare a spatiilor (care ar trebui sa fie) comunitare. In ultimii ani con-
ceptul de revitalizare a mediului urban s-a redus la amenajari peisagere, pietonizarea catorva strazi, mobilier
urban amplasat aleator. Interventiile s-au facut de cele mai multe ori fara consultarea unui arhitect sau
urbanist, si totodata fara consultarea comunitatii.

In acest context, propunem o noua abordare: reorientarea activitatilor de cercetare, analiza, planificare si
design urban catre oameni si locuri, sprijinind procesele participative si abordarile creative si urmarind re-
crearea vietii comunitare.

Ne propunem:

- intarirea spiritului civic si a vietii comunitare prin informarea si consultarea populatiei cu privire la proble-
mele si posibilitatile de revalorizare a spatiilor publice din cartierele bucurestene
- fundamentarea teoretica si identificarea unor locatii potrivite pentru interventii de activare a spatiului public,
cu costuri minime si impact maxim.

In timp ce orasele se lupta sa realizeze cat mai multe spatii publice cu cat mai putine resurse locuitorii aces-
tora au asteptari din ce in ce mai ridicate si diverse de la aceste spatii. Devine astfel din ce in ce mai nec-
esara descoperirea unor modalitati creative si rapide de a valorifica ingeniozitatea locala pentru a transforma
spatiile publice in locuri valoroase pentru comunitate.

Dinamica unui spatiu urban depinde foarte mult de calitatea acestuia, de modul in care acesta poate consti-
tui un spatiu primitor pentru potentiali utilizatori . Din studiile arhitectului Jan Gehl se poate observa nevoia
oamenilor de a socializa, dorinta de a avea experiente comune si de a petrece timp impreuna cu alte per-
soane in spatii publice.

De observat este faptul ca, adesea, cele mai interesante, mai autentice si de durata destinatii in cadrul unui
oras, acele locuri care atrag atat localnicii cat si turistii, au aparut sub forma unei serii de interventii consecu-
tive. Una cate una, aceste interventii au construit spatii a caror valoare este mai ridicata decat suma elemen-
telor din care sunt compuse (efectul sinergiei, (A+B) > (A)+(B) ) .

In cazul Bucurestiului ne confruntam cu o serie de spatii publice de dimensiuni mari, inclusiv sistemul de par-
curi (Herastrau, Cismigiu, Tineretului etc.) dar putem remarca lipsa unor spatii care sa stimuleze socializarea
in cadrul comunitatiilor locale – spatii comunitare. Lipsesc astfel acele spatii de socializare cotidiana, altele
decatcafenele, restaurante etc.

Pe de alta parte, orasele se afla astazi intr-un proces de redescoperire a valorilor si beneficiilor oferite de
spatiile publice.
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea I
Teorii generale refer-
itoare la spatiul pub-

Partea I I Pag 3
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

1.Despre Cartier si comunitate Cartierul

Devenita cea mai uzuala aplicare a conceptului de

comunitate, vecinatatea este nu numai un com-
Comunitatea
plex functional identificabil ci si un spatiu fizic de
manifestare a relatiilor de tip comunitar bazate pe
COMUNITÁTE - Grup social ai cărui membri
apropierea fizica determinata de locuirea in spatii
trăiesc împreună sau posedă bunuri materiale,
apropiate. Vecinatatile sunt unitati a caror geneza
au interese comune; colectivitate. ; termen ce
poate fi una spontana ori planificata, in sensul
desemneaza un grup social al carui membri sunt
preconstituirii cadrului fizic , care apoi va fi locuit
legati prin sentimente puternice de atasament,
si in care este posibil sa se formeze componenta
comportamente participative, interese asema-
comunitara, posibil dar nu neaparat si probabil. 3
natoare; colectivitate umana cu caractere , inter-
ese si norme de viata comune, construita istoric,
CARTIÉR - 1. Parte a unui oras deosebită de cele-
grupata intr-un spatiu unic. Sursa: NODEX
lalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice

etc.) si care formează o unitate organică. Locuitorii
Termenul de “comunitate “ este unul ce apartine
acestei părti a orasului; Diviziune a unui oras care
sferei sociale, in pofida utilizarii acestuia pe scara
formează o unitate organică si se caracterizează
larga si in alte domenii. In acelasi timp, “comuni-
prin anumite particularităti specifice. Sursa: DEX
tatea” este o notiune care apartine urbanismului,
‘98
deoarece urbanism fara componenta sociala nu ex-

ista. Comunitatea este o forma de agregare sociala
Termenul de “cartier” este adesea utilizat pentru
rezultata din una sau mai multe nevoi, trebuinte. Se
a descrie subdiviziuni ale unor asezari rurale sau
poate afirma ca exista o nevoie generica de comu-
urbane. Cea mai simpla definitie a termenului este
nitate. Aceasta nevoie este generata de actiunea
de vecinatatea in care oamenii locuiesc. Oamenii
cumulata a mai multor tipuri de nevoi. Componen-
locuiesc unii in proximitatea celorlalti in arii ale unei
tele trebuintelor participante la constituirea nevoii
zone si formeaza comunitati. Acele arii au anumite
de comunitate nu pot fi satisfacute decat in cadrul
trasaturi particulare din punct de vedere fizic sau
general al acestui tip de organizare sociala.1
caracteristici sociale care le deosebesc de restul
asezarilor. In consecinta, cartierul reprezinta o uni-
Termenul “comunitate” , utilizat impreuna cu notiu-
tate a plnificarii. O grupare de cartiere alcauiesc un
nea de “cartier” poate fi definit ca grup social care
oras/sat. Cartierul variaza ca populatie si densitate
locuieste intr-o zona specifica, care are resurse co-
pentru a acomoda conditii specifice localizate. Di-
mune si valori comune. Astfel, oamenii ce formeaza
mensiunea sa este limitata astfel incat majoritatea
o comunitate au trasaturi sociale, economice si
populatiei sa se afle la o distanta usor de parcurs
politice proprii. Aceste caracteristici evolueaza
pe jos fata de centrul cartierului unde sunt locali-
in timp prin interactiune sociala care depinde
zate dotarile necesare vietii de zi cu zi . Centrul
in primul rand de proprietatile fizice ale mediului
cartierului asigura dotari pentru evenimente comu-
urban in cauza. Setul de caracteristici specifice
nitare, activitati de loisir, servicii si comert, locuri de
unei anumite comunitati formeaza identitatea unei
munca , etc. Datorita dezvoltarii treptate, cartierele
comunitati mai mari, cea a cetatenilor.
sunt adesea caracterizate de tipologii variate de
locuire si mixitate functionala ( locuire, servicii,
Arthur B. Gallion si Simon Eisner afirma ca unitatea
comert). Cladirile cu rol civic (scoli, teatre, lacase
de masura pentru spatiu in societatea urbana este
de cult, cluburi, muzee) sunt adesea localizate in
individul, iar numitorul comun pentru amenajarea
zona centrala. De asemenea, in cele mai multe
acestui spatiu este familia; familiile isi satisfac
cazuri , in vecinatatea unor astfel de cladiri exista
trebuintele sociale elementare cautand avantajele
spatii publice amenajate, locuri de joaca, parcuri.
pe care vecinatatile le ofera.2

Conceptul de “cartier” este de asemenea utilizat
pentru pentru descrierea mediului social format
1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa- de comunitati in anumite zone urbane. Structura
tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca
2 GALLION,B.A., EISNER, S. – “The urban pattern”, 3 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in
D..van Nostrand Company, Princetown , New Jersey, 1963, pag. spatiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-
251 Napoca,pag 68

Partea I I Pag 4
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
sociala a mediului rezidential este constituita dintr-
un set de spatii fizice integrate in mod ierarhic.
Aceste spatii fizice variaza de la interioare simple
ale locuintelor la zone mari urbane.
Conceptul de cartier formeaza o parte integrata a
mediului rezidential. Incercand sa evaluam gradul
de satisfactie al rezidentilor cu mediul rezidential,
trebuie sa tinem cont de faptul ca pentru compo-
nente fizice diferite ale mediului rezidential pot fi
aplicate criterii de performanta diferite. Acele com-
ponente si criteriile de performanta relevante pot fi
evaluate prin intermediul unui grup de utilizatori si
interactiune in spatiul fizic.
Delimitarea cartierelor variza adesea din perspec-
tiva rezidentilor si uneori nu coincide cu cea reali-
zata la nivel administrativ. Rezidentii isi definesc
“cartierul” in jurul unui centru urban sau in jurul
unui nod important; un bulevard important, un
parc, o unitate de invatamant, o statie , etc. Lim-
itele cartierului pot fi fizice ( o linie ferata, circulatii
importante, un rau,etc) sau culturale, pot fi definite
la nivel socio-economic , etc.
Partea I I Pag 5
2.Desprea spatiul public si caracteristica
sa comunitara
Spatiul comunitar
“Spatiul comunitar este un spatiu urban ocupat de
catre o comunitate, la un moment dat, ca urmare
a unei nevoi sau ca urmare a necesitatii exercitarii
unei functiuni specifice, rezultand o activitate in
care se pune in valoare productia si reproductia
relatiilor sociale tipic comunitare sau mediate de
catre comunitate. “
Intre spatiile urbane si comunitati se dezvolta relatii
care definesc un tip de spatiu care are alaturi de
alte posibile componente si pe cea comunitara,
definind ceea ce este aici numit “spatiul urban
comunitar”. Orice spatiu urban este potential si
unul comunitar, insa in realitate, numai unele dintre
spatiile urbane inglobeaza componenta comunita-
ra.
Spatiul comunitar este perceput ca atare in mo-
mentul in care este utilizat si insusit de comuni-
tatea locala. Alte spatii pot fi considerate amorfe
sau indiferente deoarece nu detin calitatea de a fi
comunitare tocmai din cauza lipsei posibilitatii de
“ancorare” de elemente care ar putea fi incarcate
de semnificatie si transformate in repere.
O comunitate va incerca sa isi satisfaca necesitatile
care presupun activitati ce trebuie sa se desfasoare
in spatiul urban ocupand un spatiu deja constituit;
este cel mai simplu procedeu deoarece este natural
: obtinerea rezultatului maxim cu efort minim.
Caracteristici ale spatiilor comunitare:
▪▪ Spatiile urbane destinate comunitatilor sunt ob-
ligatorii ( se poate afirma chiar ca existenta comuni-
tatilor depinde, in unele cazuri, tocmai de existenta
acestor spatii urbane, absolut esentiale atat pentru
producerea cat si pentru reproducerea relatiilor
comunitare)
▪▪ Spatiile comunitare trebuie amplasate in aprop-
ierea zonelor de locuit
▪▪ Accesul la spatiile comunitare trebuie sa fie liber (
una din principalele caracteristici ale acestor spatii
este ca ele trebuie sa fie libere din punctul de ve-
dere al accesului, indiferent de tipul de proprietate,
privata sau publica; accesul poate fi cu sau fara
restrictii, partial sau total; liberul acces in spatii
urbane este una din premisele importante ale pro-
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
ducerii unor relatii comunitare noi)
▪▪ -Spatiile urbane trebuie sa fie adecvate dimen-
sional comunitatilor ( o comunitate va reactiona
pozitiv relativ la un spatiu urban daca acesta
raspunde bine cerintelor si necesitatilor ei;aici este
vorba despre relatii spatiale, functionale si de echi-
parea acestor spatii)
▪▪ Spatiile urbane trebuie adecvate functional activi-
tatilor comunitare
▪▪ Mobilierul urban trebuie adecvat pentru cresterea
calitatii spatiilor urbane comunitare
▪▪ Spatiile urbane comunitare trebuie finalizate de
catre membrii comiunitatilor (este important ca
spatiile urbane sa poata fi finalizate de catre viitorii
utilizatori, acolo unde acest lucru este posibil, adica
in special in zonele rezidentiale; aceasta interventie
participativa va accelera producerea sentimentului
de atasament fata de loc, precum si a comporta-
mentului civic angajat si pozitiv)
▪▪ Compozitia trebuie sa urmareasca interesele co-
munitatii (spatiile urbane trebuie conformate dupa
principiul adaptarii la interesul comunitatii)
▪▪ Prevederea reperelor in spatiile urbane comu-
nitare este obligatorie ( reperele existente trebuie
pastrate si subliniate; propunerea reperelor noi
trebuie sa respecte opinia comunitatii).
▪▪ Memoria locului trebuie inteleasa si pastrata
(ea se constituie ca o sursa de reprezentare dar
in acelasi timp si ca o calitate a unui loc de a fi
reprezentativ)1.
Kevin Lynch considera ca mediul urban poate fi
analizat prin intermediul a 3 componente:
-Identitate
- – distingerea unui obiect fata de
celelelate
-Structura
- – componenta spatiala a imaginii
-Semnificatie
- cladiri si neluarea in considerare a factorilor de
Caracterul optional al majoritatii activitatilor ce
au loc in spatiile publice aduc in discutie calitatea
acestora. Daca un spatiu lasa de dorit din punct de
vedere calitativ, acesta nu va fi utilizat.
Intelegerea dinamicii sociale
Intrebari cheie:
-care
- sunt utilizatorii spatiului?
-care
- sunt problemele percepute?
-ce
- imagine perceputa are spatiul?
-noile
- interventii pot imbunatati identitatea
actuala sau este nevoie de o re-formare a
imaginii?
1 IANCU, A.- “Reprezentare si reprezentativitate in spa-
tiul urban comunitar”, 2003, Editura U.T. PRES, Cluj-Napoca
Partea I I Pag 6
-ce
- caracteristici comportamentale se disting pe
sit si in vecinatati?
-care
- sunt principalele trasee, activitati si uti-
lizari ale spatiului?
Elemente esentiale in evaluarea caracterului unui
spatiu urban:
-Identitate
- zonala ( caracteristici la nivelul zonei,
subzonei in care situl este localizat)
-Legaturi
- cu vecinatatile
-Caracter
- local ( competente distinctive atat ale
locului cat si ale modului in care acesta este
utilizat)
-Morfologie
- ( care sunt elementele care con-
stituie morfologia locala – inaltimea cladirilor,
orientarea acestora etc)
-Elemente
- de cadru natural ( exista caracteris-
tici deosebite din punct de vedere ecologic?)
-Profil
- socio-economic
▪▪
Crearea spatiilor publice trebuie sa asigure
raspunsul la nevoile si necesitatile utilizatorilor si
ca rezultat sa stimuleze diferitele simturi. Pentru
a atinge acest scop trebuie realizata o intelegere
cat mai buna a contextului in care se afla spatiul
studiat; acesta trebuie sa imbogateasca caracterul
existent al zonei si sa asigure optiuni variate pentru
utilizatori.
Exista mai multi factori care ingreuneaza realizarea
unor spatii publice comunitare active : populatia
raspandita, densitati mici, functiuni segregate, in
cartierele de locuit adesea cladirile au o singura
functiune (locuirea), lipsa activitatilor la nivelurile
inferioare ale cladirilor, etc.La acestea se adauga
si crearea spatiilor interstitiale , neglijate, dintre
clima si a comportamentului uman. Oamenii nu
sunt invitati sa isi petreaca timpul in spatii publice;
acestia se grabesc sa le parcurga pentru a ajunge
la alte destinatii.
Dimensiuniile spatiilor publice :
▪▪ Structural-formala
Acest aspect se concentreaza pe configurarea
morfologica a spatiului. Modelele structurale din
vecinatate si spatiul urban construit vor influenta
dinamica unui spatiu public. Aceasta dimensiune a
spatiului public este legata de intelegerea contex-
tului si realizarea de legaturi pentru configurarea
unor zone distinctive si retele coerente de strazi si
spatii publice.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
▪▪ Perceputa
Aceasta dimensiune se refera la modul in care me-
diul este perceput prin simturile utilizatorilor unui
spatiu ( ceea ce auzim, vedem, mirosim, simtim).
Astfel, se doreste o imbogatire a caracterului exist-
ent al spatiului prin noi interventii. In constituirea
unui spatiu, un factor cheie este reprezentat de
gradul de “autenticitate”. Provocarea consta in
realizarea unui spatiu public lizibil si semnificativ.
Spatiile “reale” invita oamenii sa extraga si sa
adauge semnificatii mediului urban (crearea unor
legaturi la nivel psihologic).
▪▪ Sociala
Aceasta dimensiune se refera la legatura dintre
spatiu si utilizator. Spatiul si societatea se afla intr-o
relatie de interdependenta in care oamenii modifica
spatiul si realizeaza schimbari la nivelul mediului
urban si in acelasi timp comportamentul lor este
influentat de aceste aspecte.
▪▪ Vizuala
Dimensiunea vizuala/estetica a spatiului public
se relationeaza cu principiul incurajarii creativi-
tatii si utilizarii colaborarilor. Calitati ale spatiului
care contribuie la generarea unor preferinte in
cadrul utilizatorilor pentru anumite spatii urbane :
coerenta,lizibilitate, complexitate, mister.
Apreciere Calitati informationale ale mediului
Intelegere Implicare
Prezent Coerenta Complexitate
sau ime- Medii usor de organizat sau Medii suficient de elaborate in
diat
structurat prezent cat sa tina utilizatorul
ocupat
Viitor sau Lizibilitate Mister
promis Medii ce sugereaza ca pot fi Medii ce sugereaza ca daca
explorate extensiv fara a te vor fi explorate in continuare,
pierde
noi informatii pot fi desco-
perite
Ingrediente ale designului care contribuie la
secvente spatiale dinamice : estetica, scara, fat-
adele cladirilor, perspective si panorame, varietate,
ordine si unitate, arhitectura, detaliu, peisaj, arta
urbana.
▪▪ Functionala
Sase aspecte domina latura functionala a spatiu-
lui:
-Confortul
- de mediu (microclimat) si confortul
psihic ( acestea determina durata pentru care
oamenii utilizeaza spatiul)
-Nevoile
- oamenilor ( spatiile publice trebuie sa
raspunda nevoilor utilizatorilor; trebuie asigurate
spatii pentru relaxare, intalniri pasive, intalniri ac-
tive, descoperiri)
-Mobilitatea
- si permeabilitatea (relatia dintre uti-
lizarea terenului, structura urbana si scopul traficu-
Partea I I Pag 7
lui pietonal este un factor important in generarea
vietii urbane ; elementele care atrag oamenii vor
afecta generarea de trafic pietonal prin si in cadrul
spatiilor amenajate)
-Infrastructura
- edilitara
-Parcarile
-
-Intimitatea
-
▪▪ Temporala
Aceasta dimensiune recunoaste faptul ca spatiul
se schimba in timp. Ca resursa de mediu, sociala si
economica, cu un ciclu de viata foarte lung, spatiile
urbane au impact asupra mai multor generatii.
Doua aspecte importante ale dimensiunii tempo-
rale sunt : 1. ciclurile temporale si managementul
activitatilor in cadrul spatiului, 2. managementul
schimbarii “locului” in timp. Un aspect deosebit de
important in cazul Romaniei se releva prin modul in
care spatiile publice fie ele comunitare sau nu sunt
concepute pentru a raspunde diferentelor climatice
(cele 4 anotimpuri). Este astfel necesara la con-
struirea/amenajarea unui spatiu public concep-
erea functionarii acestuia pe perioada celor patru
anotimpuri si comportamentul acestuia in functie
de diferitele schimbari climatice.
Criterii de calitate ale spatiilor publice comunitare
Un spatiu public de calitate trebuie sa fie:
▪▪ Democratic ( ofera acces tuturor, incurajeaza
utilizarea si participarea, este bine intretinut de catre
utilizatori; un astfel de spatiu raspunde nevoilor unor
categorii variate de utilizatori si incurajeaza activ apropri-
erea , transformarea si utilizarea sa)
▪▪ Sa ofere diversitate in utilizare (acesta trebuie
sa asigure conditiile necesare pentru atragerea unor
grupuri de utilizatori din categorii variate )
▪▪ Confortabil ( raspunda unor nevoi de baza precum :
relaxare, adapost, insorire)
▪▪ Accesibil/public ( un spatiu urban accesibil unor
grupuri si activitati diferite; proiectele ce vizeza astfel de
aspecte pot fi evaluate in functie de gradele diferite de
accesibilitate pentru categorii variate de utilizatori)
▪▪ Sa medieze o buna percepere a mediului urban (
spatiile publice urbane reprezinta locuri in care oamenii
invata si inteleg mai bine mediul urban; aici se doban-
desc competentele necesare pentru citirea si intelegerea
mediului construit)
▪▪ Placut, stimulant ( sa asigure utilizatorilor placerea
de a descoperi lucruri noi)
▪▪ Controlabil si adaptabil ( este necesar ca utiliza-
torii sa poata controla spatiul, pentru a si-l putea apro-
pria; un rol importanta in acest sens il are dialogul dintre
utilizatori si proiectanti prin implicarea utilizatorilor in
procesul decizional; de asemenea, un spatiu interactiv,
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

care poate fi modelat de catre utilizatori este unul mai
atragator;elemente simple, mobile, precum scaune sau
mese, dau posibilitatea utilizatorilor de a isi crea propri-
ile spatii )
▪▪ Supus managementului si evaluarilor periodice
(orice spatiu public urban trebuie supus unui proces
continuu de monitorizare, evaluare si modificare pentru
a raspunde cat mai bine nevoilor utilizatorilor si pentru
a face fata schimbarilor de viata urbana si celor la nivel
cultural)
▪▪ Sa detina calitati ecologice ( elementele de cadru
natural sunt adesea preferate in cadrul spatiilor publice
urbane)
Principii si valori pentru constituirea spatiilor comu-
nitare
Principii
▪▪ Spatii pentru oameni - “places for people”
Pentru o buna utilizare a spatiilor publice, acestea
trebuie utilizate si apreciate corespunzator, ele tre-
buie sa fie sigure, confortabile, variate si atractive,
sa ofere varietate, optiuni; spatiile dinamice ofera
posibilitatea de a intalni alte persoane, de a te juca
in strada si de a contempla mediul urban. Atribute
ale spatiului vor fi : continuitate, delimitare, calitate

Un spatiu comunitar trebuie sa ofere: ▪▪ Imbogatirea existentului – “enrich the existing”

Noile interventii trebuie sa imbogateasca calitatile
▪▪ 1.Protectie: spatiilor urbane existente.Atribute ale spatiului vor
-impotriva
- traficului si accidentelor fi : caracter, identitate.
-impotriva
- violentei (sentimentul de siguranta in
spatiul public) ▪▪ Crearea de legaturi – “make connections”
-impotriva
- experientelor senzoriale ne- Spatiile trebuie sa fie usor accesibile si integrate
placute (vant/curent; ploaie/ninsoare; frig/ fizic si vizual in mediul din care fac parte. Atribute
cald;poluare;praf, zgomot) ale spatiului: mobilitate, lizibilitate, permeabilitate

▪▪ 2.Confort: ▪▪ Utilizari mixte – “mix uses”

-optiunea
- mersului pe jos (asigurarea spatiului Spatiile stimulante si attractive raspund unei vari-
necesar; lipsa obstacolelor; suprafete potrivite; etati de nevoi apartinand unei game largi de actori.
parcurs interesant) Atribute ale spatiului: diversitate, varietate.
-optiunea
- petrecerii timpului in spatiul public (
limite atragatoare; spatii clar definite pentru stat; ▪▪ Design pentru schimbare – “design for change”
echipare adecvata pentru primirea/gazduirea utili-
Noile interventii trebuie sa fie caracterizate de
zatorilor)
flexibilitate astfel incat sa poata raspunde la vi-
-optiunea
- de a sta jos ( zone special amenajate;
itoare schimbari in ceea ce priveste utilizarea lor,
mobilier urban pentru odihna)
schimbari demografice, etc; aceasta presupune un
-posibilitatea
- de a vedea ( distante de perceptie;
perspective neobturate; perspective interesante; design efficient din punct de vedere al resurselor.
iluminat ) Atribute ale spatiului: adaptabilitate
-posibilitatea
- de a auzi/discuta (nivel al zgomotu-
lui scazut; suport fizic adecvat ; organizarea adec- Prioritati:
vata)
-spatii
- pentru joaca/ activitati ( invitatia la joaca -Consolidarea
- comunitatilor locale
si activitati fizice- indiferent de perioada zilei sau -Crearea
- de spatii de calitate
anotimp)
-Valorificarea
- calitatilor si resurselor existente
-Asigurarea
- fezabilitatii interventiilor
▪▪ 3.Relaxare:
-Integrare
- in context
-scara
- ( dimensionarea cladirilor si spatiilor tinand
-Crearea
- unei viziuni ( teluri pe termen lung)
cont de scara umana, de simturi, miscare si com-
portamnet)
Evaluarea unui spatiu public comunitar poate
-posibilitatea
- de a valorifica caracteristicile pozi-
fi realizata prin observarea urmatoarelor cara-
tive ale climei ( soare/umbra; caldura/racoare;
briza) cteristici : latimea zonelor destinate traficului
-calitate
- estetica ( un design de calitate; perspec- pietonal,permeabilitate, lizibilitate, iluminat, sigu-
tive interesante; elemente de cadru natural ) ranta, calitatea suprafetelor/finisajelor, conflicte
intre utilizatori, intretinere, calitatea mediului,
elemente ce perturba parcurgerea spatiului, senti-

Partea I I Pag 8
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
mentul de confort, oportunitati de realizare a unor
activitati variate, interpretarea spatiului.
Interventii la scara mica – solutie pentru revi-
talizarea locala
Revitalizarea zonelor urbane se poate realiza cel
mai eficient prin imbunatatiri la scara mica , si nu
prin design la scara mare. Interventiile mici sunt
interesante din mai multe motive. Acestea sunt ief-
tine. De asemenea, o interventie de succes poate
fi usor extinsa, iar la un proiect ce a esuat se pot
aduce modificari sau se poate renunta cu usurinta.
Proiectele la scara mai mare pot genera opozitie
puternica si pot intampina obstacole complexe din
punct de vedere politic, logistic si financiar. Odata
stabilit, un proiect elaborat, acesta devine greu de
modificat , iar proiectantii au o capacitate limitata
de a anticipa modul in care utilizatorii vor raspunde
la noile interventii.
Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta dintr-
o idee ce modifica o componenta de baza a unui
mediu urban si nu din masterplanuri elaborate
ce necesita o cantitate mare de resurse si capital
politic considerabil.
Desi unele proiecte la scara mare au succes,
majoritatea devin spatii impersonale, esueaza in a
aduce rezultatele scontate sau sunt dificil de imple-
mentat si intretinut in timp.
Un exemplu de interventie la scara mica cu impact
major este sugestia urbanistului William H. Whyte
ca in spatiile publice , oamenii prefera scaunele
mobile in detrimentul celor fixe. Omanii prefera sa
detina controlul asupra spatiului propriu. Scaunele
mobile au permis oamenilor sa socializeze si sa
interactioneze prin modalitati variate .
“Mai uşor, mai rapid, mai ieftin”
(“Lighter , Quicker, Cheaper”)2
“Lighter , Quicker, Cheaper” – expresie utilizata de
organizatia Project for Public Spaces (PPS) pentru
descrierea interventiilor care aduc rezultate imedi-
ate, transformand spatiile urbane subutilizate in
spatii interesante , autentice. Expresia a fost pro-
pusa de Eric Reynolds, director fondator al “Urban
Space Management “ (USM), in proiectele sale de
revitalizare a spatiilor urbane pe care le numeste
spatii “in tranzitie”. Aceste proiecte reprezinta
mijloace puternice pentru transformarea viziunii
2 www.pps.org
Partea I I Pag 9
unei comunitati in realitate . Ideile pot fi implemen-
tate, evaluate apoi optimizate si personalizate pe
baza modului in care sunt acceptate de comuni-
tate. Ele pot imbraca mai multe forme, in functie
de scara, costuri, durata. Fiecare proiect de acest
tip poate contribui la crearea bazei succesului pen-
tru un proiect viitor.
O astfel de abordare se bazeaza pe interventii
treptate, utilizand experimente ieftine si actori locali
( cetateni, antreprenori, dezvoltatori, membri ai ad-
ministratiei publice). Aceste proiecte de scara mica
pot fi implementate in medii variate precum : strazi,
piete, parcari, fronturi de apa.
Efecte:
-transformarea
- spatiilor subutilizate in spatii
interesante care pot fi folosite imediat si pot
constitui dovada ca schimbarea este realizabila
-sustinerea
- parteneriatelor locale care aduc o
implicare mai mare a comunitatii locale si care
au ca rezultat locuri autentice
-incurajarea
- unei abordari iterative si oportu-
nitatea de a experimenta, evalua si dezvolta
viziunea unei comunitati inainte de initierea
unor procese pe termen lung.
-utilizarea
- unei strategii de tip “pas cu pas” care
, in timp, sa transforme un oras intreg.
Exemple de astfel de proiecte/interventii :
-dotari
- si arta in spatii publice- interentii pe ter-
men scurt
-evenimente-
- programe recurente, experimen-
tale
-spatii
- publice temporare – planuri de activare
semi-permanenta a unor spatii publice pentru
schimbarea imaginii acestora inaintea imple-
mentarii unor proiecte mai mari si mai impor-
tante
-dezvoltare
- usoara (light development) – struc-
turi ieftine si activitati precum comert cu
amanuntul care sa asigure activitate si utilizari
creative din punct de vedere cultural.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
3. Probleme generale ale spatiilor comu-
nitare din Bucuresti si evolutia lor in timp
In Bucuresti spatiile comunitare - elemente de
baza ale relatiilor sociale din cadrul unui sistem ur-
ban - par a se afla intr-un proces amplu de dispari-
tie, negare si neglijare.
Ideea de spatiu comunitar a luat amploare in perio-
ada comunista cand noile cartiere rezidentiale erau
formate din locuinte colective amplasate in cadrul
unor spatii verzi extinse, in cea mai mare parte
respectand curentul functionalist dominant atunci
in planificarea urbana. Pentru a oferi locuitorilor
posibilitatea de a socializa au fost amenajate spatii
comunitare. In general perioada comunista oferea
o importanta mai ridicata comunitatii ca idee de
organizare si relatii sociale, chiar daca aceasta
reprezenta, in cele mai multe cazuri, un pretext
pentru a controlul maselor.
Cartierele functionaliste din Romania, si in special
din Bucuresti, prezinta o densitate a constructiilor
mai mare decat in alte tari, fapt ce le confera o
scara mai umana, insa diminueaza considerabil
suprafata alocata spatiilor comunitare.
Odata cu schimbarea regimului politic societatea
a fost pusă în fata unei schimbări neasteptate , iar
procesul de adaptare si transformarea modurilor de
viată se reflectă asupra spatiului comunitar. Impul-
sionarea populatiei de a participa la viata urbana
si de a folosi spatiul public pentru a-si satisface
nevoile sociale
este un proces de lunga durata, iar revitalizarea
sau crearea de spatii comunitare adaptate la
nevoile locuitorilor cartierelor poate stimula spiritul
civic, interesului si responsabilitatea fată de oras.
Probleme legate de sociatate si mentalitate
▪▪ Individualism
La nivelul societatii remarcam o descrestere a
interesului si posibilitatiilor de socializare, o men-
talitate mult mai individualista. In acest context se
pierde interesul pentru elemente ce nu tin de sat-
isfacerea unor nevoi individuale, specifice. Intrucat
spatiile comunitare reprezinta elemente de propi-
etate publica, acestea scad ca nivel de prioritate
de pe lista societatii. Acesta poate fi considerat
prim pas in tendinta de degradare fizica si morala a
spatiilor publice si comunitare.
In ziarul “Evenimentul zilei” 11 August 2009, Livia
Partea I I Pag 10
Cimpoeru prezinta cateva aspecte tipice compor-
tamentului “bucurestean” care stau la baza degra-
darii actuale a spatiilor comunitare:“E un dezin-
teres leneş şi indolent”, întăreşte Mihaela Miroiu.
“Noi nu punem în niciun fel umărul la treabă pentru
binele comun, să facem bunuri comune. Oamenii
cu posibilităţi s-au izolat, şi-au făcut ghetouri de lux,
în afara oraşului, şi chiar şi în aceste ghetouri de
lux partea comună arată jalnic. Ăsta e un viciu de
fond la noi, nu suntem în stare să punem resursele
la comun. În alte ţări europene se fac tot felul de
concursuri între asociaţiile de locatari, adevărate
competiţii între blocuri. Care are mai multe flori,
care are cel mai îngrijit parc.”
▪▪ Noul mod de viata: cariera vs. familie si co-
munitate
Noul mod de viata tinde sa devina unul orientat
spre cariera, relatiile familiale incep sa treaca pe
planul al doilea, iar cele sociale reprezinta in multe
cazuri simple instrumente pentru a avansarea in
cariera. Daca in perioada comunista programul
de lucru se incheia in jurul orei 16:00, astazi
angajatul pleaca spre casa in jurul orei 18:00 sau
chiar mai tarziu, depinzand de functie si de locul
de munca. Timpul liber destinat socializarii scade
astfel, si este utilizat in cea mai mare parte pentru
odihna.
▪▪ Masina/autovehiculul personal- ocupant al spa-
tiului comunitar
Un alt efect al noului stil de viata si una din
amenintarile principale pentru spatial public si cel
comunitar este utilizarea abuziva a autovehiculelor
private. Fiind sustinut si de interventiile urban-
istice din perioada comunista sub forma marilor
bulevarde care au sprijinit explozia numarului de
autovehicule dupa decaderea regimului comunist.
Cresterea exponentiala a numarului autovehiculelor
confrunta orasul cu o noua problema si anume:
unde se depoziteaza miile de noi autovehicule??
A aparut necesitatea crearii de parcari , iar pentru
a satisface cat mai rapid aceasta nevoie s-a optat
pentru crearea unui numar ridicat de parcari peste
spatiile publice si cele comunitare. Crearea acestor
noi locuri de parcare in spatiul public nu ar fi fost
atat de deranjanta pentru spatiile comunitare daca
nevoia de parcari nestatisfacuta complet nu s-ar
fi continuat cu rezolvari individuale ale locuitorilor.
Astfel insuficienta locurilor de parcare amenajate a
contribuit decisiv la o expansiune a autovehicule-
lor peste spatiul public/comunitar. Gasim astazi
o masina parcata oriunde accesul pentru aceasta
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
esta facil, motivul pentru care pietonalele si diferite
spatii publice/comunitare sunt utilizate ca parcari
spontane.
Masina parcate in spatiul public (zona parcul Herastrau) 3
sursa: http://deanpulea.blogspot.com/
Putem considera din pacate in momentul de fata ca
cea mai puternica relatie a individului din oras cu
spatiul comunitar este acea de asuprire a acestuia
Probleme urbanistice si arhitecturale
Trecerea de la propietatea de stat la propi-
etatea privata
Trecerea in propietate privata a locuintelor si retro-
cedarea terenurilor confiscate de stat in perioada
comunista a fost o actiune extrem de controversata
si necontrolata poate fi considerate ca o alta “lo-
vitura decisiva” primita de spatiul comunitar. Astfel
sub diverse masuri legale sau ilegale parti substan-
tiale din spatiul public/comunitar au fost acordate
unor indivizi care au folosit aceste terenuri pentru
a le construi, motivul principal pentru aparitia unor
noi constructii in ansamblurile de locuinte collective
afectand grav capacitatea si modul de functionarea
acestora(ex.umbrirea, ventilare, izolarea spatiilor
publice/comunitare) .
Deasemenea dezvoltarea haotica si incertudinea
asupra propietatii au stimulat si aparitia a diverse-
lor constructii “parazitare” gen garaje, baraci,
soproane pe spatiul comunitar. Putem astfel con-
sidera ca insusirea spatiului comunitar se reflecta
la nivel fizic, fiecare individ care are acces la acest
spatiu tinde sa il transforme astfel incat sa isi satis-
faca nevoiele proprii , fie vorba de parcarea autove-
hiculului, depozitarea diversor materiale etc.
Propietatea actuala aspura spatiilor verzi ce incon-
3 sursa: http://deanpulea.blogspot.com/
Partea I I Pag 11
joara locuintele colective este deasemenea incerta.
In general ele sunt considerate propietate publica,
dar pot fi date in concesiune asociatiei de locatari.
In acest context apar trei tipuri de spatii :
Cartier Colentina- Instertie constructie in zona de locuinte
colective4
▪▪ Spatii aflate in concesiunea locatarilor ingrijite/
insusite de o persoana/familie. In acest caz discu-
tam de spatii care nu mai pot fii comunitare deo-
arece” ingrijitorul “ considera acest spatiu propi-
etate privata restrictionand accesul catre acesta.
Chiar daca acest caz ofera spatii ingrijite si amena-
jate intr-o oarecare masura ele sunt inutile pentru
comunitate. In cazuri foarte rare/exceptionale se
poate discuta de o asociatie de locatari care are in
concesiune un asemenea spatiu si il amenajeaza/
ingrijeste si foloseste ca un spatiu comunitar.
Cartier Pantelimon5
▪▪ Spatii considerate ca fiind de propietate publica
dar insusite intr-o oarecare masura de propietari
in acest caz discutam de spatii ingradite/ cu acces
limitat dar neingrijite si rareori utilizate. Locuitorii/
comunitatea considera acest spatiu un bun al lor
(chiar daca legal nu este) il ingradesc in consecinta
dar nu il folosesc. Pentru stoparea acestui tip de
actiuni in 2008 A.D.P Bucuresti a demolat o serie
de cladiri parazitare si garduri plasate pe aseme-
4 Foto arhiva Asociatia Urban2020
5 Foto arhiva Asociatia Urban2020
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
nea spatii, din pacate insa ulterior gardurile au fost
refacute revenindu-se la situatia initiala.
▪▪ Spatii considerate ca fiind propietate publica ce
functioneaza ca atare. In acest caz spatiile respec-
tive nu sunt ingradite dar nici ingrijite sub vreo
forma fiind adesea utilizate ca parcari spontane. In
cazul in care administratia intervine asupra acestor
spatii ele sunt ori transformate in locuri de joaca
sau in noi parcari.
Amenajarea
Amenajarea spatiilor destinate comunitătii se referă
de obicei la amenajări minimale:
mobilier urban amplasat de către administratia
locală sau improvizat de locuitorii zonei,
mostenirea unor elemente de amenajare din ve-
chea structură a ansamblurilor
de locuinte. Amenajarea depinde in cea mai mare
parte de regimul de propietate.
Parc mostenit din perioada comunista, partial reamenajat in
loc de joaca pentru copii (zona garii de nord)6
Un aspect interesant consta in faptul ca Romania
ca membru U.E trebuie sa indeplineasca o serie
de obiective si indicatori impusi. Unul dintre acestia
care a fost tratat cu o atentie deosebita se referea
la calitatea si accesibilitatea locurilor de joaca pen-
tru copii. Acesta a fost motivul pentru care o parte
din fostele spatii comunitare au fost transformate
in locuri de joaca pentru copii fiind actual utilizate
in prim plan de copii si insotitorii acestora(parinti
,bone etc.) dar si intr-o oarecare masura de tineret
din pricina faptului ca acestea ar fi singurele spatii
amenajate care pot satisface nevoile de socializare.
In urma proceselor de tranzitie , noilor practici
abordate dupa decaderea regimului communist se
remarca o pierdera de interes si apreciere pentru
spatiul comunitar fapt care in prim plan duce la
neingrijirea/asumarea acestuia de catre utilizatori
(“spatiul nimanui”) si ulterior datorita unor noi in-
6 sursa: arhiva Asociatia Urban2020
Partea I I Pag 12
terese, nevoi si valori aparute la nivelul societatii se
remarca o transformare si chiar refunctionalizare a
acestuia.
Spatiu public comunitar abandonat - potential ridicat de renovi-
talizare (zona garii de nord)7
Probleme si tendinte caracteristice spatiilor comu-
nitare Bucurestene
Spatiile comunuitare Bucurestene difera in functie
de urmatoarele criterii: grad de centralitate, tipuri
de comunitati implicate, tipologia si densitatea
locuirii,grad de saracie.
Comunitatea este considerata o colectivitate
umana legata prin caracteistici, norme, com-
portamente, interese comune sau prin legaturi
familial(sanguine).
conform lui Ferdinand Tonnies Putem clasifica
comunitatea in comunitati de sange, loc si ratiune.
Aceste trei tipologii de se reflecta la diferte niveluri
in Bucurestisi influenteaza spatiul comunitar.
▪▪ Cartiere rezidentiale noi formate din locuinte
colective si sau individuale
Caracterizate printr-o populatie cu venituri ridicate
sau cel putin medii o mare parte a acestor tipuri
de cartiere se afla in periferia nordica a Bucures-
tiului dar ocupa si foste resurse semnificative de
teren din interiorul orasului (Asmita Gardens-Lacul
Vacarasti, Laguna Rezidence-Lacul Tei, Ansamblul
rezidential Jupiter etc). Cea mai mare parte a aces-
tor ansambluri includ, prin proiect, spatii comuni-
tare - considerate element de atractie pentru viitorii
locuitori. Utilizarea lor se intensifica in timp iar ele
ajung in final sa fie asumate si ingrijite de locuitori
ansamblului. Exista anumite cazuri in care inves-
titorul/propietarul ansamblului rezidential ofera si
dupa vanzarea locuintelor servicii de intretinere a
acestor spatii. Comunitatea chiar daca initial nu
prezinta un grad ridicat de interactiune si este una
7 sursa: arhiva Asociatia Urban2020
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
predominant formata pe vecinatate are un poten-
tial ridicat de evolutie in timp. Singura problema
acestor ansambluri o reprezinta faptul ca ele tind
sa izoleze comunitatea lor de vecinatati fiind chiar
considerate de “circuit inchis” uneori fapt care
limiteaza efectul pozitiv a spatiilor comunitare dar
asigura un grad mai ridicat de siguranta. In cazuri
extreme cand aceste noi ansambluri sunt plasate
in zone/cartiere cu un grad mai ridicat de saracie
apare segregarea si totodata riscul crescut de con-
flict, noua comunitate ne fiind acceptata in zona.
Astfel din punct de vedere calitativ noile ansambluri
rezidential prezinta cele mai reusite spatii comuni-
tare (nu si din punct de vedere al designului) dar
care au doar un efect limitat putand fi considerate
practic ca si “rezervate”. Aceste zone rezidentiale
nu au capacitatea de a constitui un cartier la nivelul
Bucurestiului ci doar enclave in cadrul lor. Ex. Rose
Garden- Obor, Jupiter-Berceni etc.
Poza spatiu comunitar -Compex Jupiter (cartier Berceni)8
▪▪ Cartiere comuniste periferice
Acestea se caracterizeaza in cea mai mare parte
printr-un mix de populatie saraca si cu venit mediu.
Avand o vechime intre 30-15 ani nu mai detin
functionalitatea si forma initiala sub care au fost
proiectate. Remarcam aici conflictele tipice gener-
ate de evolutia nevoilor comunitatii locale si mate-
rializate prin ocuparea /sacrificarea fostelor spatii
comunitare proiectate pentru locuri de parcare,
noi constructii sau diverse depozitari. Comunitatea
locala bazata pe relatii de vecinatate este una
cu un grad mediu de interactiune. In general in
cazurile in care spatiul comunitar a fost compromis
locuitorii socializeaza in cadrul locurilor de joaca
pentru copii. Intre orele 16:00-20:00 acestea sunt
utilizate de parinti si copiilor dar dupa ora 20:00
sau chiar mai devreme ele sunt folosite si de tineret
. Ca si in cazul celorlalte spatii comunitare utiliza-
rea cea mai frecventa are loc intre orele 17:00 si
21:00. La nivelul locuintelor socialiste apare inca
un tip improvizat de spatiu comunitar si anume
8 Arhiva urb. Andreea Baicu
Partea I I Pag 13
scara blocului. In lipsa altor spatii care pot satisface
nevoia de socializare, locuitorii in special tineretul
foloseste scara blocului. La nivelul gestionarii aces-
tor spatii se aplica exemplele/clasificarea din prima
parte a raportului.
Necesitatea cea mai ridicata pentru spatiile co-
munitare se reamarca in special in cadrul acestor
ansambluri , ele fiind in cea mai mare parte lipsita
de aceste dotari sau avand un acces limitat la ele.
Interventiile din partea administratiei locala sunt
foarte rare iar de asemenea din partea comunitatii
fiind vorba de lipsa spiritului comunitar necesar sau
chiar si de promovarea/cererii acestor drepturi.
In cazul amenajarii unor spatii comunitare/publice
de comunitatea locala nu discutam de o interventie
la nivelul intregului spatiu ci de interventii punctu-
ale operate de diversele “subcomunitati”.
Ex. Titan, Berceni, Dristor, Obor, Crangasi,
Grivita(partial)
▪▪ Ansambluri de locuinte colective plasate in
zone centrale sau adiacent acestora
Aceste ansambluri prezinta o populatie cu un venit
mediu sau ridicat fapt care potenteaza o comuni-
tate cu un grad mai scazut de interactiune. Cara-
cteristicile fizice a cartierelor/ansamblurilor sunt
asemanatoare cu cele ale cartierelor socialiste
periferice doar ca in aceste cazuri presiunile asupra
spatiilor comunitare/publice sunt mai ridicate.
Necesitatea de spatii publice in cazul respectiv este
mai scazuta datorita apropierii de zona centrala
care ofera dotari mai atractive. Migratia astfel a
comunitatii catre diverse dotari din zona centrala
afecteaza negativ gradul de interactiune a aces-
teia. Si in acest caz locurile de joaca pentru copii
iau locul spatiilor comunitare. Chiar daca exista o
cerere mai scazuta la aceste nivel un spatiu comu-
nitar amenajat corespunzator ar favoriza decisiv
inchegarea comunitatii locale oferindu-i un spatiu
mai intim.
Poza spatiu public b-dul Unirii9
9 sursa: www.norc.ro
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
In cadrul zonelor centrale chiar daca gradul ocupat
de functiunea de locuire este relativ scazut datorita
presiunilor mult mai puternice decat in exemplele
anterioare si unei conformari care nu tine cont de
spatii comunitare acestea sunt inlocuite de spatii
publice de tip scuar, piata sau parc. Diversitatea si
calitatea dotarilor din aceasta zona atrag un numar
ridicat de locuitori ai Bucurestiului si Turisti iar
spatiile publice sunt astfel proiectate pentru a sat-
isface nevoia acestora si nu inspecial a locuitorilor
si comunitatii locale. Se simte in acest caz lipsa
unui spatiu intim pe care comunitatea locala sa si-l
poata insusii.
▪▪ Cartiere de locuinte individuale ”privilegiate”
In general exista o diferentiere clara referitor la
perceptia asupra spatiului comunitar intre zone de
locuinte individuale si colective. Locuintele indi-
viduale detin mereu curte,gradina sau un spatiu
neconstruit de propietate privata/parte a lotului
fiind astfel satisfacute nevoi esentiale a locuitorului
pe care le oferea spatiul comunitar/public. Car-
tierele formate in cea mai mare parte din locuinte
individuale prezinta si densitati mult mai scazute
de locuitori acesta fiind alt motiv pentru lipsa unor
spatii comunitare. Comunitatea cartierelor de
locuinte individuale de prestigiu este in cea mai
mare parte una cu venituri ridicate iar gradul de
inchegare in acest context este unul mult mai redus
datorita timpului redus de socializare si un caracter
mult mai individualist.
Totusi si aceste ansambluri sunt alimentate cu
spatii publice (in special locuri de joaca pentru
copii)
Dar gradul lor de utilizare este unul mai scazut iar
intretinerea este asigurata de administratia locala
fiind vorba de terenuri in propietate publica. Necesi-
tatea de spatii comunitare in acest sens este una
mai redusa decat in celalate cazuri fiind vorba de
o comunitate putin inchegata care isi satisface
nevoile de socializare etc. prin propriile spatii.
Cartier Locuinte individuale Domus stil (Pipera)10
10 sursa: arhiva Asociatia Urban2020
Partea I I Pag 14
▪▪ Cartiere de locuinte individuale cu un grad
ridicat de saracie
Chiar daca tipologia de locuinta poate satisface
o parte din nevoile oferite de spatiile comunitare,
populatia ce ocupa aceste zone detine o prioritizare
diferentiata a nevoilor si o cultura aparte. Gradul
ridicat de saracie contribuie decisiv la o inchegare
mult mai ridicata a comunitatii fiind incluse aici
si relatii sanguine/familie. Contextul de saracie
implica un grad ridicat de somaj si astfel un timp
mult mai indelungat petrecut in cadrul comunitatii
locala disponibil pentru socializare. Se remarca
deasemenea si o preponderenta a culturii rrome
in aceste zone fapt care prezinta niste comuni-
tati deosebit de inchegate. Densitatea ridicata a
locuintelor (loturi mici/case mici) si lipsa in cea mai
mare parte a spatiilor publice /comunitare obliga
populatia locala sa adopte un comportament rural
cand vine vorba de socializare. Intra in vigoare “
statul si discutiiile la poarta” model preluat din
zone rurale. Remarcam adesea grupuri de rromi in
aceste cartiere care is dau intalnire la poarta unui
dintre ei , in spatiul public pe care il amenajeaza
spontan(deobicei scaune si mese) ocupand intreg
pietonalul si parti din carosabil.
Aceste comunitati prezinta cea mai mare necesi-
tate de spatii comunitare amenajate dar modul
de implementare, adaptare, insusire , ingrijire si
comunicare cu beneficiarii este deosebit de dificil
datorita culturii ce infatiseaza o prioritizare diferen-
tiata a valorilor si nevoilor.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Revitalizarea spatiilor comunitare -aplica-
bilitatea pentru Bucuresti
Revitalizarea spatiilor comunitare – premiza pentru
impulsionarea simtului civic si a responsabilitatii
fata de oras?
Piata Chibrit 19601
Scaderea simtului civic dar si a responsabilitatii
comunitatii fata de oras este si un raspuns dat
ca urmare a caderii regimului comunist – perio-
ada in care participarea la evenimente sociale de
mare anvergura pentru celebrarea regimului era o
obligatie cetateneasca . Libertatea castigata a luat
ca atare forme multiple: atat cele de negare totala
a evenimentelor ce se petrec in spatiul urban cat
si de indiferenta fata de spatiul public . Chiar daca
au trecut doua decenii de la schimbarea sistemului
politic, nu putem discuta inca despre o schimbare
totala la nivelul perceptiei individului asupraspa-
tiului public - spatiu de comunicare si socializare,
de relaxare si de petrecere a timpului liber si nu in
ultimul rand de reprezentare.
Locuinte in Cartierul Floreasca 19602
Totodată, transformările spatiului urban din perio-
ada comunistă (dar si cele anterioare), au condus
la un număr redus de spatii publice, si unul si mai
scăzut de spatii comunitare mostenite.
In momentul de fata spatiile publice din Capitala se
1 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro
2 sursa: http://www.muzeuldefotografie.ro
Partea I I Pag 15
afla in impas, din cauza a doua probleme princi-
pale: lipsa spatiilor comunitare si interesul inca
scazut al populatiei pentru acestea pe de-o parte si
slaba gestionare a problemelor orasului si comuni-
tatii de catre administratia locala, pe de alta parte.
Nevoia de comunicare si de interactiune intre mem-
brii comunitatii si de participare a acestora la viata
urbana sunt elemente esentiale pentru crearea
unor legaturi puternice intre oras si utilizator. Acest
fapt ceea ce face impetuos necesara revitalizarea
spatiilor comunitare.
Impulsionarea populatiei pentru a participa la viata
urbana si a folosi spatiul public este un proces de
lunga durata avand in vedere ca fiecare individ are
un comportament diferit si o personalitate pro-
prie. Revitalizarea spatiilor comunitare si crearea
unei apartenente intre individ si spatiul public prin
mijloace simple pot impulsiona simtul civic,grija
fata de mediul urban si, implicit, pot responsabiliza
membrii comunitatii.
Manifestari 23 august3
Ce implica un proces de revitalizare a spatiilor
comunitare?
Revitalizarea este un proces unic din punct de
vedere al atitudinii alese pentru o anumita zona.
Atitudinea aleasa trebuie sa se bazeze pe conditiile
fizice unice, pe istoria si valorile locului, pe cererea
consumatorilor si pe intentia civica.
Chiar daca se discuta de un proces unicat, se pot
identifica etape generale pentru un parcurs coerent
si inteligent care sa atraga dupa sine un rezultat de
succes pentru comunitate si implicit pentru spatiul
urban.
3 Sursa:http://www.agenda.ro
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Etape ale procesului de revitalizare a spatiilor comu-
nitare
Etapa 1 – Initiere si comunicare
Pentru a incepe un proces de revitalizare a spatiilor
comunitare este necesara atat o cercetare atenta
a spatiilor publice care sunt disponibile in teritoriu
urban dar si o discutie deschisa, cu diferitele comu-
nitati care pot fi implicate, pe teme ca:
-dorinte
- si nevoi ale utilizatorilor;
-locuri-spatii
- apropriate;
-istorii
- ale locurilor;
-repere;
- De-a lungul timpului subiectul legat de functionarea
-evenimente
- si microevenimente marcante ce
definesc un anumit spatiu;
-probleme
- si nereguli in spatiu public depistate
de comunitate, etc.
Aceasta pre-etapa de discutie si cercetare pe teren
are ca scop atat impulsionarea comunitatii de a
participa la procesul efectiv de revitalizare dar are
si un scop educativ prin care cei implicati isi pot
descoperi drepturile pe care le au in spatiu public.
Discutiile avute cu comunitatea trebuie sa fie cat
mai deschise astfel incat toti cei implicati sa afle si
opiniile celorlalti. Identificarea scopurilor si prob-
lemelor comune pot genera solidaritate si unitate-
astfel se poate discuta de la inceput de un prim
castig pentru spatiul urban.
Administratia publica locala are rolul de a reprezen-
ta comunitate si de ai asigura serviciile publice
necesare, astfel aceasta are multiple responsa-
bilitati iar pentru a beneficia de sprijinul populatiei
este necesara nu doar consultarea cetatenilor ci si
implicarea acestora in procesul de luare a deciziilor
si al aplicarii acestora.
Implicarea administratiei publice locale este obliga-
torie, nu doar prin prisma alocarii unei buget pentru
procesul de revitalizare a comunitatii dar mai ales
prin sustinerea acestuia.
Astfel este necesara o discutie preliminara cu
administratia publica locala in care sa se expuna
avantajele si castigurile pe care le are orasul in im-
plicarea acestora in procesul de revitalizare. Chiar
daca este greoi sa nu pui in discutie castigurile pe
care le poate avea administratia publica in plan
politic, dialogul trebuie sa fie constructiv pentru
toate partile implicate.
Instrumente posibile:
-Chestionare
- si interviuri
-Discutii
- publice
Partea I I Pag 16
-Harti
- mentale
-Harti
- si planuri
-Brainstorming-uri
-
-Focus
- grupuri
Etapa 2 – Identificarea disfunctiilor si a potentialu-
lui spatiilor publice cu valente comunitare
Aceasta etapa are ca scop studiul efectiv al spati-
ilor publice disponibile, a elementelor de disconfort
identificate atat de comunitate cat si cele con-
statate de diferite studii pe spatii publice.
si realizarea unui spatiu public a fost destul de con-
troversat – greselile din trecut dar si exemplele de
buna practica alaturi de studiile recente au aratat
ca spatiul public trebuie conceput, realizat sau
transformat in stricta legatura cu comportamentul
si perceptia individului/comunitatii.
Instrumente posibile:
-Interpretare
- discutii cu utilizatorii
-Exemple
- de buna practica
Etapa 3 - Interventii la nivelul spatiului public
Impulsionarea participarii comunitatii la procesul
de revitalizare a spatiilor comunitare va fi continua
pornind de la etapa de initiere. Participarea comu-
nitatii va fi importanta si dupa ce proiectul efectiv
de revitalizare se considera incheiat.
In studiul de fata, preocuparea principala are in
vedere identificarea interventilor ce implica costuri
minime dar efecte rapid vizibile la nivel comunitar
si spatial.
Toate interventiile trebuie facute doar dupa un
studiu amanuntit asupra conditionarilor spatiului la
care se face referire.
Tipuri de interventii in spatiul public
a. Eliminarea obstacolelor
Eliminarea elementelor ce genereaza disconfort in
utilizarea spatiului:
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Parcari pe spatiul public – Bucuresti4
Parcari neregulamentare pe spatiul public - avand
in vedere lipsa locurilor de parcare, aceasta prob-
lema este greu de eliminat cu costuri minime, dar
se pot realiza actiuni de descurajare a parcarilor
pe spatiile publice prin limitarea accesului automo-
bilelor pe spatiu public (bariere automate, stalpi
retractabili, bolarzi, etc).
Limitarea accesului auto cu bolarzi sferici
Pavaj degradat sau necorespunzator mediului
exterior– aduce cu sine o serie de pericole pentru
utilizator :
-trotuare
- umede si alunecoase;
-noroi/praf;
- Activitati care pericliteaza siguranta urbana: comert
-denivelari/gropi.
- ambulant, depozitari, functiuni cu risc tehnologic,
Pavaj degradat5
Atractivitatea spatiului este determinata de cali-
tatea scazuta a pavajului, lucru care face ca uneori
spatiile publice sa se enclavizeze sau sa fie ocolite.
4 sursa: http://isabellelorelai.wordpress.com
5 sursa: http://gazetavaii.ro
Partea I I Pag 17
Elemente spatiale “tip risc” – in spatiul public
urban bucurestean se intalnesc deseori elemente
care sunt o amenintare pentru utilizatorii sai:
-Stalpi
- de iluminat supraincarcati de cabluri;
-Stalpi
- de marcaj auto;
-Arbori
- cu stabilitate scazuta;
-Elemente
- componente ale cladirilor cu stabili-
tate scazuta – balustrade, acoperisuri, etc.
Toate aceste elemente de tip “risc” trebuie elimi-
nate pentru ca utilizatorul spatiului public sa se
simta in siguranta.
Turturi –risc ridicat pentru utilizarea spatiului public6
Nesiguranta spatiului urban – nesiguranta in
spatiul urban este data atat de elementele spatiale
tip “risc” enumerate mai sus dar si de problemele
generate de cainii maidanezi si nu in ultimul rand
de grupurile de indivizi agresivi/violenti.
Iluminatul deficitar al spatiilor publice si slaba
activitate a serviciilor de siguranta publica isi au
si acestea vina lor in cresterea sentimentului de
nesiguranta a individului.
etc.
Haite caini maidanezi7
6 Sursa: http://addsalu.wordpress.com
7 Sursa: http://www.adevarul.ro
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Comert ambulant – zona Rahova8
Deseuri
Grija pentru mediu curat si sanatos este o respon-
sabilitate pentru fiecare cetatean. Educarea este
una dintre cele mai eficiente metode de a avea un
spatiu urban ingrijit si atractiv – chiar daca acest
proces este pe termen lung. Dar grabirea acestei
actiuni poate fi facuta doar prin crearea unui cadru
legislativ strict care sa aiba in vedere amendarea
celor care desfasoara activitati generatoare de
deseuri in spatiul public.
b. Crearea/ transformarea unui spatiu public cu
valente comunitare intr-un spatiu comunitar
Pentru a crea un mediu atractiv pentru comunitate
este necesara o atentie deosebita pentru calitatea
fizica a spatiului si a configurarii acestuia.
In urmatoarele randuri se vor prezenta unele dintre
cele mai importante elemente de care trebuie sa se
tina cont in realizarea unui spatiu comunitar.
Amplasare - Locatie
8 Sursa: http://xiciis.sunphoto.ro
Partea I I Pag 18
Spatiu public - Londra9
Se vor lua in considerare optiunile comunitatii asu-
pra sitului care are cele mai mari sanse de a fi un
spatiu urban comunitar.
Actiunea de selectare va avea in vedere ur-
matoarele criterii:
-Relatiile
- comunitare care se pot produce in
acel spatiu;
-Relatiile
- comunitare care se desfasoara in acel
spatiu;
-Frecventa;
-
-Memoria
- locului / repere comunitare;
-Dimensiunea
- sitului in relatie cu comunitate la
care se face referire;
-Locatia
- - distanta fata de zona de locuit;
-Oferta
- de servicii pentru comunitate;
-Tipul
- de proprietate;
-Tip
- de acces;
-Vizibilitate.
-
Dimensionare si conformare
Chiar daca se discuta de spatii publice existente cu
valente comunitare acestea se pot conforma astfel
incat sa se ofere posibilitatea utilizatorilor sa aiba
intimitate si in acelasi timp oportunitatea de a avea
acces vizual la tot ceea ce se intampla in jurul lor.
Configurarea spatiilor trebuie sa se concentreze pe
crearea unei scari umane care sa induca senzatia
de primire si atractivitate, de desfasurare a unor
relatii de comunicare intre indivizi.
In mediul urban existent conformarea spatiala
se poate face prin includerea elementelor fizice
existente in corespondenta cu elemente nou intro-
duse – spatii verzi, balustrade, trepte, rampe, alei,
mobilier urban, etc.
Dimensionarea acestora trebuie sa fie adecvata la
comunitatea la care se refera.
Adecvare functionala / echipare
Este esential ca spatiu public comunitar sa ofere
facilitatile asteptate de catre membrii comunitatii:
-Locuri
- de relaxare si loisir implicit spatii verzi;
-Locuri
- de joaca;
-Mediu
- nepoluant;
-Informare
- si comunicare.
Pentru a intensifica interesul comunitatii asupra
spatiului, acesta trebuie sa prezinte o cat mai mare
diversitate a serviciilor si echipamentelor oferite.
Mobilier urban si amenajari aferente
9 sursa: http://www.studioweave.com
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Mobilier urban10
Un spatiu urban de calitate solicita o amenajare
de calitate care sa nu fie vulnerabila la vandalism,
intemperii, etc.
Este indispensabila utilizarea de materiale durabile
si adaptarea acestora la cerintele spatiului.
Diverse utilizari ale jardinierelor11
Diverse utilizari ale balustradei12
10 Sursa: http://homeinsides.com
11 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com
12 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com
Partea I I Pag 19
Diverse utilizari ale treptelor13
Amenajari prioritare:
-Pavaj
- – realizat si conceput ,astfel incat sa de-
limiteze sau sa conecteze spatiile, in functie
de utlizarea acestora (locuri de joaca - locuri de
relaxare, locuri de trecere - locuri de stat, etc)
-Banci
- si scaune - acestea trebuie sa fie pozi-
tionate astfel incat utilizatorii sa beneficieze
de cea mai buna orientare si pozitie pentru
contemplare, discutie, relaxare.
-Nise,
- borduri, bolarzi, jardiniere,
trepte,platforme, etc. – trebuie sa fie realizate
in asa fel in care sa ofere posibilitatea de a fi
utilizate ca locuri de stat.
-Spatii
- verzi
-Stalpi
- de iluminat – sa vizeze o iluminare am-
pla si bine directionata
-Cosuri
- de gunoi – amplasate in vederea unei
utilizari facile a acestora
Elemente de siguranta si protectie
-Protectie
- impotriva criminalitatii si vandalis-
mului – dintre spatiile urbane publice cele mai
avantajoase este indicat sa se opteze pentru
cele care au o vizibilitate cat mai mare pentru
o supraveghere facuta chiar de comunitate. In
acelasi timp trebuie sa se asigure un iluminat
urban corespunzator si servicii de siguranta
publica.
-Protectie
- impotriva elementelor poluante –
zgomot, praf si noxe - spatiile verzi au un rol
considerabil in reducerea factorilor poluanti,
acestea se vor configura si dimensiona astfel
incat sa creeze bariere impotriva poluarii.
-Protectie
- fata de factorii climatici nefavorabili
– este necesar sa se realizeze spatii care sa
protejeze utilizatorii de soare, ploaie, vant,
ninsoare. Acest lucru se poate obtine printr-o
atenta configurare a elementelor din spatiu
urban, atat cele vegetale cat si cele construite
(copertine, galerii, pergole,etc)
13 Sursa: http://platformtworca.wordpress.com
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Repere
Pentru a produce sentimentul de atasament in
spatiu comunitar configurarea generala a acestuia
trebuie sa includa reperele existente intr-o “relatie
de comunicare sau chiar de subordonare”14 . cu
elementele noi constituite. Pentru introducerea de
noi repere este necesara consultarea cu membrii
comunitattii.
Implicarea comunitatii in etapa de implementare
Exista diferite metode de a implica comunitatea
efectiv in procesul de implementare si cost:
Angrenarea populatiei in cumpararea de elemente
constitutive ale spatiului urban cu posibilitatea ca
acestea sa fie personalizate:
de exemplu:
-vanzare
- pavaj cu stantarea numelui pe cantul
fiecarui element cumparat
-adoptare
- copac si plantarea acestuia (etc.)
Activitatile participative au rolul de a crea un senti-
ment de atasament de spatiu urban comunitar.
Etapa 4 – Efecte generatoare de efecte
Implicarea comunitatii atat la nivelul initierii proce-
sului de revitalizare cat si in etapa de implementare
va accelera aproprierea fata de spatiu si va genera
o preocupare si grija fata de efortul depus pentru
constituirea spatiului comunitar.
Etapa 5 – Principiul continuitatii
Ultima etapa se va desfasura in mod continuu,
si are ca scop cresterea responsabilizarii fiecarui
membru al comunitatii prin programe de educare
continua asupra drepturilor si obligatiilor pe care un
individ le are in spatiul public.
Interventii de succes in spatiul comunitar
O mare parte a interventiilor in spatiul comunitar
sunt facute de organizatii nonguvernamentale im-
plicate in amenajarea/promovarea spatiului public
si/sau suportul pentru comunitate si stimularea
simtului civic.
Reconstituirea spatiului comunitar se face ori prin
amenajarea unui constructii care sa fie transfor-
mata intr-un loc de intalnire,socializare si activitate
pentru comunitatea locala sau se constata prin
amenajarea/restaurarea unor terenuri virane pen-
tru a deservi comunitatea.
Cele mai relevante exemple de constructii revitali-
14 Adrian Iancu, Reprezentare si reprezentativitate in
spatiul urban
comunitar, Editura U.T. PRES, Cluj Napoca, 2003
Partea I I Pag 20
zate si transformate in centre comunitare sunt “La
Bomba” si “Make a point”
Conceptul centrului comunitar La Bomba a fost
creat de ”ofensiva generozitatii”15 pe locul unui fost
bar, convertit in atelier de croitorie. Centrul comuni-
tar reprezenta finalitatea proiectului ”Construieste-
ti comunitatea” si oferea sprijin comunitatii din
zona Rahova – Uranus, diverse programe si activi-
tati creative cu rol educativ pentru tineri, precum
si alte activitati cu scopul de a intari spiritul civic si
de a educa comunitatea. Din pacate constructia ce
gazduia centrul comunitar (si care fusese pusa la
dispozitia asociatiei gratuit de catre proprietari) a
fost retrocedata, fapt care a intrerupt proiectul.
Centrul comunitar din cartierul Pantelimon infiintat
de Asociatia “ Make a point”, amplasat la parterul
unei cladiri industriale emblematice – Postavaria
Romana(construcite reconvertita functional inchiri-
ind spatii pentru diverse activitati servicii, depozite,
productie) -, ofera comunitatii o biblioteca publica,
o sala de intalnire/discutii alaturi de diverse eveni-
mente culturale, ca de exemplu seri de film.
In afara de conversia unor spatii construite in
centre comunitare exista diverse interventii de tip
“low cost” care au un impact semnificativ asupra
spatiului public si perceptiei acestuia de catre co-
munitate. Asociatia Zeppelin prezinta un asemenea
exemplu. Interventia asupra spatiului comunitar a
inceput printr-un concurs de idei denumit “ Magic
Blocks” ce cauta solutii de amenajare/design care
sa imbunatateasca calitatea vietii in cartierele de
locuinte colective. Partea empirica a proiectului
se concretizeaza prin formularea unei strategii de
implementare pentru zona Obor. Astfel, o serie de
spatii virane din zona au fost dotate cu mobilier ur-
ban pentru a sustine socializarea in cadrul comuni-
tatii si a educa asupra importantei spatiului public.
Alta idee implementata in Bucuresti este Parking
Day , eveniment global prin care pentru o perio-
ada limitata de timp locuri de parcare de-a lungul
strazilor sunt transformate in spatii publice. Acest
model contribuie la promovarea spatiilor publice
oferind idei de activare a spatiului public, atragand
atentia locuitorilor orasului in ceea ce priveste
necesitatea de spatii publice/comunitare.
Exista si interventii promovate de municipalitate,
precum si spatii gospodarite cu succes de comuni-
tatea locala. primaria intervine de cele mai multe
15 http://ofensivagenerozitatii.blogspot.com/
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

ori prin amenajarea de locuri de joaca pentru copii,

insa atasat acestora amenajeaza si spatii pentru
adulti si tineret (ex. Zona Obor).

Datorita cresterii grupului de organizatii nonguver-

namentale apar si parterneriate intre municipalitate
si societatea civila. Proiectul “Spalatoria Sociala”16
este un rezultat exemplar al acestui tip de asociere,
sprijinind comunitatea locala.

Diverse interventii au inceput sa afecteze spatiul

comunitar fie vorba de exemple concrete de recon-
struire/construire a unor spatii comunitare , ame-
najare sau promovarea acestora si integrarea lor in
stilul de viata Bucurestean. Este cert ca resursele
pentru a creea aceste spatii exista dar diversele
conflicte de interes pun sub semnul intrebarii
modul de utilizare a acestora.

Concluzii:
Un spatiul public comunitar este oglinda comuni-
tatii la care se refera. Cu cat procesul de educare
este mai intens cu atat implicarea comunitatii va fi
mai ampla si calitatea spatiului public mai ridicata.
Procesul de revitalizare a spatiilor comunitare este
un proces de durata, unic si cu un castig real in
randul comunitatii, dar si la nivelul orasului si mu-
nicipalitatii.

16 http://www.evz.ro/detalii/stiri/spalatoria-sociala-
merge-la-turatie-maxima-947685.html

Partea I I Pag 21
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
4. Studii de caz
Studiile de caz selectate au in comun:
Participarea comunitătii:
-implicare
- directă ;
-participare
- la procesul de luare a deciziilor
-participare
- la procesul de proiectare a unor
solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor
urbane.
Principii de functionare:
-interventii
- de scară redusă;
-sinergie;
- BENEFICIARI:
-riscuri
- scăzute;
--adaptabile.
“Simple ideas for healthy, livable cities”
DESCRIERE:
Philips livable cities award – initiativa demarata in
2010 pentru incurajarea persoanelor fizice, grupu-
rilor comunitare si intreprinderilor pentru a dezvolta
idei practice, realizabile destinate sa imbunatatea-
sca sanatatea si bunastarea cetatenilor oraselor.
Premiul consta in 3 granturi in valoare de 125.000
euro , destinate implementarii proiectelor propuse.
Categorii principale : o viata independenta pentru
persoanele in varsta, “bunastare in aer liber” si
un stil de viata sanatos. Procesul de selectare al
proiectelor castigatoare este supervizat de un juriu
international de experti, prezidat de Richard Flor-
ida. Concursul este realizat la nivel international,
fiind deschis participantilor din intreaga lume.
FINALISTI : Selectati din 450 de participanti din 29
de tari, cele 8 proiecte finaliste pentru anul 2011 :
▪▪ Utilizarea acoperisurilor si rezervoarelor in
Sana’a, Yemen pentru captarea, filtrarea si sto-
carea apei in perioadele ploioase, pentru utilizarea
ulterioara, in perioadele de deficit;
▪▪ Educatia sanitara a copiilor surzi din Embu, Kenya
,prin limbajul semnelor
▪▪ “Plaza Movil Street Park” - inchiderea strazilor
din Buenos Aires pentru traficul auto in weekend si
in timpul sarbatorilor legale si utilizarea de echipa-
mente portabile pentru spatii de joaca si banci
mobile pentru amenajarea strazilor;
▪▪ Un concurs intitulat “design your own park” ce va
presupune reutilizarea spatiilor neglijate din Bing-
hamton, New York, ca parcuri urbane
▪▪ Postarea de informatii legate de sanatate si edu-
carea publicului in 45 de noi “standuri pentru um-
bra” (“shade stands”), similare statiilor de autobuz,
in Kampala, Uganda
Partea I I Pag 22
▪▪ Utilizarea corpurilor de iluminat stradal modulare
cu energie solara sau eoliana, conectate la o retea
inteligenta , in zonele de recreere din New York
▪▪ “Neighborhood Network Scheme” - plan pentru
oferirea de ajutor cetatenilor din Abeokuta, Nigeria ,
pentru accesarea serviciilor sociale
▪▪ Educatia privind digital-media pentru varstnici in
Edinburgh, Scoţia.
▪▪ Smart Grid Athletic Light
LOCALIZARE : New York City, USA
- cetatenii orasului care practica sporturi in aer liber
SCOP :o utilizare mai eficienta a spatiilor urbane.
OBIECTIVE
▪▪ cresterea perioadei de utilizare a spatiilor publice
comunitare
▪▪ minimizarea impactului asupra mediului produs
de iluminatul public
▪▪ minimizarea costurilor de intretinere ale unor
astfel de spatii publice
PROCES DE IMPLEMENTARE
ACTIUNI
Proiectul presupune echiparea spatiilor publice
ale orasului, in mod deosebit terenurile de sport
sau terenuri care pot fi utilizate in acest sens , cu
corpuri de iluminat bazate pe surse alternative de
energie.
ACTORI
Autorul proiectului este Andrew Burdick . Acesta a
lucrat in colaborare cu Ennead Architects dar si cu
potentialii viitori utilizatori ai spatiului – scolile din
New York si grupurile pentru activitati extracuricu-
lare, tinand cont de parerile si dorintele acestora.
FINANTARE
Finantarea se doreste a fi asigurata integral de
catre compania Philips, prin grant.
BENEFICII
▪▪ o utilizare mai eficienta a spatiilor publice
▪▪ o viata urbana mai dinamica
▪▪ siguranta mai mare in spatiile publice
▪▪ perioade mai mari de utilizare a spatiilor
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
CONCLUZIE
Proiectul vizeaza o utilizare eficienta a spatiilor din
punct de vedere energetic si financiar; de ase-
menea, acesta are in vedere implicarea directa a
viitorilor utilizatori ai spatiului.
Surse :
http://switchboard.nrdc.org/blogs/kbenfield/simple_ideas_
for_healthy_livab.html
http://www.meaningfulinnovation.philips.com/
http://www.coolhunting.com/tech/smart-grid-athletic.php
Partea I I Pag 23
” Design Your Own Park Competition “
LOCALIZARE : Binghamton, New York
BENEFICIARI:
- cetatenii orasului
SCOP : sustinerea spiritului civic si activitatilor in
spatiile publice din cartiere .
OBIECTIVE
▪▪ utilizarea spatiilor neglijate din cartiere
▪▪ cresterea numarului de spatii publice
PROCES DE IMPLEMENTARE
ACTIUNI
Interventiile si designul viitoarelor spatii publice
se vor realiza de catre studentii universitatii din
Binghamton alaturi de rezidentii cartierelor; stu-
dentii vor evalua impactul noilor interventii asupra
cartierelor, in functie de punctele tari si nevoile
acestora, urmand apoi etapa implementarii. Locui-
torii cartierelor vor fi implicati activ in intretinerea
parcurilor, astfel fiind asigurata baza interactiuni-
lor sociale si minimizand costurile de intretinere
pentru oras.
ACTORI
Proiectul se bazeaza pe colaborarea intre Bingham-
ton Neighborhood Project , administratia orasului
Binghamton si United Way of Broome County ( o
universitate, administratia orasului si o organizatie
nonguvernamentala).
FINANTARE
Finantarea se doreste a fi asigurata de catre com-
pania Philips, prin grant dar si din surse asigurate
prin United Way of Broome County (organizatie non-
guvernamentala).
BENEFICII
▪▪ o mai buna intelegere a importantei spatiilor
publice de catre locuitori
▪▪ implicarea directa a comunitatii in procesul de
proiectare
▪▪ utilizarea eficienta a spatiilor urbane
▪▪ implicarea grupurilor locale in procesul de man-
agement al spatiilor publice
CONCLUZIE
Proiectul este interesant prin modul in care
comunitatea locala este direct implicata in recon-
figurarea spatiilor neglijate.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Surse :
http://bnp.binghamton.edu/projects/dyop/
http://bnp.binghamton.edu/wp-content/uploads/2011/02/
DYOP-Jan-26-2011.pdf
Partea I I Pag 24
Tactical Urbanism
DESCRIERE:
“Tactical Urbanism “ reprezinta o miscare initiata in
cadrul oraselor mici din Statele Unite ale Americii”.
In timp ce urbanistii si arhitectii isi concentreaza
atentia pe interventii menite sa aduca schimbari
importante prin proiecte de mare anvergura, cei
ce au initiat miscarea “tactical urbanism” pun
accentul in primul rand pe elementele de detaliu,
schimbari mici care, cumulate, vor avea efecte
considerabile. Locuitorii sunt cei care realizeaza in-
terventii, modificari la nivelul cartierelor pentru im-
bunatatirea elementelor ce compun mediul urban.
Scopul principal al acestor interventii este cel de
a imbunatati calitatea vietii in orase prin proiecte
la scara mica. Astfel, este creat un “laborator” al
experimentelor urbane. Schimbarile pe termen lung
(de durata) apar odata cu modificari mici, corelate.
Riscurile unor astfel de masuri sunt foarte scazute;
daca cetatenii sau municipalitatea sunt nemultu-
miti cu rezultatele unui proiect, acesta poate fi usor
modificat sau se poate renunta la el fara pierderi
amteriale considerabile; de asemenea, proiectele
se pot modifica in timp pentru a raspunde unor noi
nevoi.
CARACTERISTICI:
o abordare deliberata, etapizata pentru instigarea
schimbarii
interventii personalizate, raportate la context
angajamente luate pe termen scurt, cu asteptari
realiste
risc scazut si rezultate valoroase
dezvoltarea capitalului social intre cetateni si con-
stituirea capacitatii organizationale intre institutii
public-private, non-profit si componentele lor.
“Build a better block”
LOCALIZARE : Oak Cliff , Dallas, S.U.A.
BENEFICIARI: comunitatea local (locuitorii cartiere-
lor)
SCOP : Promovarea strazilor ca spatii publice
OBIECTIVE :
-valorificarea spatiilor subutilizate
-imbunatatirea spatiului public prin intermediul
utilizatorilor
PROCES DE IMPLEMENTARE
ACTIUNI
In iunie 2011 au fost puse bazele proiectului “Build
a better block” in Dallas. Artisti din zona, muzicieni
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

si patroni ai magazinelor au colaborat pentru reven-
dicarea spatiului public si programarea temporara
a vitrinelor goale. Au fost adusi vanzatori ambulanti
cu mancare si mese de cafenea pe trotuare. Astfel,
strada a fost transformata intr-un loc de intalnire.
Adiacent bordurilor au fost marcate cu vopsea
benzi pentru biciclisti, diminuand spatiul alocat
automobilelor. De asemenea, au fost adaugate si
elemente de detaliu precum mobilier urban, flori,
etc.
Un factor cheie in realizarea proiectului a fost
utilizarea vitrinelor goale ale unor viitoare spatii
comerciale. Colaborand cu proprietarii acestora au
fost create magazine temporare , “pop-up”, fiind
subliniata cererea nesatisfacuta pentru astfel de
spatii comerciale la nivelul cartierului.
Utilizand mass-media ca mijloc de comunicare, si in
mod deosebit internetul ( prin social media- canale
precum Facebook, Twitter, Youtube, etc ) organizati-
ile implicate in proiect au putut comunica si promo-
va initiativele propuse precum si progresul realizat,
rezultatele obtinute.
tii sau orase care doresc sa implementeze proiecte
similare. Astfel, intercentii similare au fost realizate
in Forth Worth (Texas), Oyster Bay (New York). Okla-
homa City (Oklahoma) si Memphis (Tennessee).
CONCLUZIE
Proiectul a constituit un exemplu atat pentru
administratia publica cat si pentru sfera privata,
ilustrand concret si simplu una din modalitatile de
utilizare a spatiului public , pentru cresterea calitatii
vietii locuitorilor. Desi aparent un proiect simplu,
acesta s-a bazat pe colaborarea intre actori urbani
din categorii diferite si pe utilizarea unui volum re-
dus de resurse materiale. Desi proiectul se bazeaza
pe valorificarea unui context existent , utilizarea
unor principii simple face ca acesta sa poata fi
implementat si in alte cartiere, orase.

ACTORI
Sustinatori locali, intreprinderi locale
Proiectul a fost lasat de catre sustinatori locali din
Oak Cliff, Dallas si membri ai organizatiei Go Oak
Cliff. Un rol important l-au avut voluntarii care au
sustinut si au participat activ la implementarea
proiectului.

FINANTARE
Actiunile au avut la baza materiale ieftine sau do-
nate; suma cheltuita a fost de 500$.

BENEFICII
Proiectul a oferit o alternativa de utilizare a spatiu-
lui public, pentru o mai buna valorificare a po-
etntialului acestuia
-initiatorii au atras atentia administratiei publice cu
privire la problemele existente in cartier si sposibile Surse :
solutii http://www.makeitmissoula.com/2011/04/ryan-
-locuitorii cartierului au avut ocazia sa se implice newhouse-tactical-urbanism/
direct in remodelarea spatiului public http://betterblock.org/
-interventiile au fost temporare insa au generat http://www.youtube.com/watch?v=pat8tfDQ3gM&f
schimbari pe termen lung eature=related

REZULTATE
Datorita acestui proiect, spatii destinate comer-
tului, la momentul respectiv neutilizate, au primit
utilizatori pe termen lung, iar administratia locala
a garantat implementarea unor proiecte similare
pentru imbunatatirea vietii urbane. De asemenea, a
fost creata o firma de consultanta pentru organiza-

Partea I I Pag 25
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

“Play Streets - Making Streets Livable”
LOCALIZARE : New York, Londra
BENEFICIARI: comunitatea locala
SCOP : Crearea de spatii sigure in care persoane
de orice varsta sa poata socializa si desfasura
activitati.
OBIECTIVE :
utilizarea eficienta a spatiului urban
recuperarea strazilor din cartierele rezidentiale ca
spatii de joaca
crearea unui mediu sigur , propice pentru social-
izare
PROCES DE IMPLEMENTARE
o alternativa pentru familiile cu venituri mici care
nu isi permit sa isi trimita copiii in tabere;
recuperarea strazii ca spatiu de socializare
REZULTATE
Aceste initiative au inceput sa fie din ce in ce mai
utilizate, asigurand necesarul de spatii de joaca
pentru copii si tineri in zonele urbane cu un deficit
de spatii publice. Strazile sunt mai sigure iar locui-
torii zonelor mai activi.
CONCLUZIE
Initiativele de acest tip sunt pot fi implementate cu
usurinta in contexte diferite. Costurile implementarii
sunt scazute. Strada isi schimba rolul , de la spatiu
de tranzit la spatiu de recreere si socializare.

ACTIUNI
Proiectul presupunde inchiderea strazilor pentru
automobile si transformarea acestora in spatii pen-
tru activitati de recreere. Play streets transforma
strazile in locuri de joaca atat pentru copii cat si
pentru adulti. Acestea sunt proiecte sezoniere, ce
se desfasoara in perioadele cu temperaturi mai
ridicate si sunt localizate cu precadere in cartierele
cu un numar foarte scazut de spatii publice amena-
jate.

In New York City, un proiect “play street” este real-

izabil atunci cand 51% din rezidentii unei strazi cu
sens unic semneaza o petitie catre politia locala
sau serviciul de transport public. Apoi urmeza sa fie
aprobata de administratia locala si implementata.

ACTORI
Asociatii de locatari, asociatii la nivel de cartier ,
sustinatori locali, administratia publica
In Londra au fost create organizatii de voluntari
– “play associations” , care promoveaza si moni-
torizeaza astfel de initiative. Fiecare asociatie are
in grija un anumit cartier si colaboreaza cu “London
Play” –organizatie umbrela.

FINANTARE
In cazul organizatiei London Play, proiectele initi-
ate au ca surse de finantare: donatii, consilii locale
(London Councils – un grant annual de 150,000
lire), Big lottery fund ( ex: 226,338 lire pentru
proiectul Partners for play- 2005-2008) si Bridge
house estates trust fund (ex: grant in valoare de Surse :
93,000 pentru proiectul Communication & Informa- http://www.ecoplan.org/children/general/tranter.
tion 2004 – 2007). htm
BENEFICII http://www.londonplay.org.uk/document.

Partea I I Pag 26
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

php?document_id=13

Strategie de revitalizare urbana prin inteventii la

nivelul spatiului public

BARCELONA – PLANUL DE RECUPERARE AL INSULE-

LOR URBANE

Unul dintre obiectivele strategice din cadrul opera-

tiunii de revitalizare a cartierului Eixample a fost re-
cuperarea spatiilor interioare ale insulelor urbane,
prin amenajare si refunctionalizare.
Imagine din satelit a insulelor din cartierul Eixample
Obiectivul strategic a fost ca una din 9 insule din
Eixample sa aiba spatiul interior deschis publicu-
lui, in vederea cresterii zonelor verzi din imediata
apropiere a resedintelor (aprox. 200m).

In cadrul acestui process, primul interior a fost

recuperate/amenajat in 1985, si de atunci recuper-
area acestor spatii a fost un element cheie in pro-
cesul de revitalizare, prin cresterea calitatii vietii.
In anul 2008, 39 de spatii au fost recuperate ca
zone verzi, in folosinta orasului, si 14 erau in pro-
cess de recuperare/amenajare.

In 2011, exista deja 50 de spatii recuperate ca

zone verzi, de utilitate publica, totalizand aproxima-
tiv 100.000 m2.
Succesul demersului se datoreaza promovarii care
se face mai ales virtual, cu scopul implicarii comu-
nitatii si de a se numara printre exemplele de buna
Exemple de proiecte realizate
practica, si design-ului modern si uneori experimen-
tal.

Gradina – Interiorul unei insule, Madrid

LOCALIZARE:
Insula studiata este localizata in zona de centru –
nord a orasului Madrid, fiind delimitata de strazile
Gaztambde, Hilarion Eslava, Rodriguez San Pedro si
Melendes Valdes.

BENEFICIARI:
Comunitatea locala si locuitorii orasului

Centrele de insule reamenajate, la sfarsitul anului SCOP:

2010 Conservarea imobilului Casa de las Flores si ame-
liorarea conditiilor de locuire

Partea I I Pag 27
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
DESCRIERE:
Insula a fost conceputa in mod unitar, iar spatiul
interior, denumit si “strada
interioara”, este deosebit atat prin forma,cat si prin
dimensiune, mult mai mare decat cele de la mo-
mentul respective. Proiectul initial a fost conceput
pentru a favoriza factorul social, pentru a facilita
interactiunea dintre membrii comunitatii, ceea ce a
dus la o viata comunitara mult mai coerenta.
Acest patio cuprinde o succesiune de spatii, unul
principal in mijloc, si unele secundare, prin care se
face accesul. La cele doua extremitati exista doua
zone delimitate de constructive, de 15m latime,
24m lungime si 20m inaltime, unde sunt dispuse
scari pentru a realiza diferenta de nivel intre strada
si partea centrala a gradinii. Zona centrala este
dreptunghulara, semi-ingropata, inconjurata de o
banda perimetrala plantata.
Partea I I Pag 28
Interiorul insulei Waldorf, Barcelona
LOCALIZARE:
Insula studiata este situata, si are acces direct, din
strada Calabria nr. 38, Barcelona.
BENEFICIARI:
Centrul de Sevicii Sociale, Arhiva Municipala, comu-
nitatea locala si locuitorii orasului.
SCOP:
Acest proiect este parte integranta din initiativa mai
larga de recuperare a spatiilor libere din interiorul
insulelor, din cartierul Eixample.
OBIECTIVE:
Transformarea spatiului interior al acestei insule in
gradina urbana de folosinta publica.
Realizarea unui spatiu de folosinta publica direct
relationat cu cele doua noi functiuni de la parterul
cladirii: Centrul de Servicii Sociale si Arhiva Munici-
pala.
DESCRIERE:
Ideea generatoare a proiectului este schimbarea
functiunii interiorului insulei unde exista cin-
ematograful Waldorf. Ulterior, destinatia spatiului
respectiv s-a schimbat, Aici fiind localizate Centrul
de Servicii Sociale si Arhiva Municipala. Proiectul
raspunde cererii de loc de joaca si spatiu comunitar
pentru cei din vecintate. Design-ul este modern;
diferitele utilizari ale spatiului se evidentiaza prin
tratarea diferita a pavajului: pentru zona de acces
si zona de trecere s-a folosit betonul, pentru locul
de joaca s-a optat pentru un material cauciucat
de diferite culori, iar zona de recreere este domi-
nata de o banca din piatra, care face legatura cu
elementul vegetal, apropiindu-se ca imagine de o
jardiniera.
PROCES DE IMPLEMENTARE:
Proiectul de recuperare al insulei a fost demarat
odata cu schimbarea functiunii si amenajarea celor
doua noi dotari de folosinta publica: Centrul de Ser-
vicii Sociale si Arhiva Municipala. Actorii implicati in
mod direct in proiect sunt municipalitatea, elabora-
torii proiectului (firma de arhitectura Conxita Bal-
cells Blesa si firma de constructii Corsan-Corviam
construccion s.a.) si comunitatea locala. Beneficiile
apartin atat comunitatii locale a orasului, cat si ora-
sului in sine, prin proiectul mai larg de recuperare a
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
interioarelor insulelor urbane.
CONCLUZIE:
Acest proiect, printr-o abordare moderna, s-a
dezvoltat in paralel cu refunctionalizarea unei parti
importante a insulei. Dezvoltarea unitara este unul
dintre factorii cei mai importanti ai proiectului. Este
de mentionat si initiativa municipala de recuperare
a interioarelor insulelor din cartierul Eixample, in
cadrul careia proiectul se particularizeaza prin
modul de amenajare.
Partea I I Pag 29
Concluzii
MADRID
Reviltalizarea zonei conform planului initial ; nu se
schimba atmosfera, fiind un punct de referinta la
nivelul cartierului, nu i se schimba caracterul
BARCELONA
Abordarea integrata de revitalizare a insulelor la
nivelul unui cartier
Incurajarea noilor tipuri de amenajari in design-ul
urban
Promovarea proiectelor la nivelul cartierului si ora-
sului prin diferite mijloace media, intarind lagatura
si aprobarea comunitatii
Exemplele sunt de fapt doua abordari diferite, care
pot si folosite in functie de zona in care se intervine
- unul este conservator, si pastreaza in linii mari
armosfera din proiectul initial, in special in cazul
in care a ramas un element de referinta la nivelul
orasului; celalalt este o interventie moderna, de
manifest aproape, in care se atrage atentia asupra
unor spatii, asupra interventiei in sine, asupra mo-
dernitatii orasului/zonei; aceasta din urma este de
preferat a fi folosita in special in cazul unei refunc-
tionalizari, sau a intentiei de modificare a caracter-
ului zonei, pentru a face vizibila intentia de evolutie
catre un alt nivel de mod de viata si de utilizare a
spatiului urban.
COMUNITATEA - ACTOR PRINCIPAL
Studiile de caz alese au un numitor comun, si
anume revitalizarea urbana orientata spre comuni-
tate. In ficare caz, obiectivul principal al proiectului
este revitalizarea urbana, avand ca scop imbu-
natatirea vietii comunitatii . Astfel, beneficiarul
principal al proiectelor propuse este comunitatea.
Locuitorii sunt cei care fie realizeaza interventii,
modificari la nivelul cartierelor pentru imbunatat-
irea elementelor ce compun mediul urban (tactical
urbanism ), fie participa in mod direct in procesul
de luare a deciziilor sau in cel de proiectare a unor
solutii viabile pentru revitalizarea spatiilor urbane (
proiectele Philips).
In cazul Bucuretsiului , se remarca o lipsa a im-
plicarii directe a comunitatii in procesul de plani-
ficare/ implementare a proiecteor la nivel urban.
Locuitorii adesea nu sunt informati cu privire la
intentiile administratiei publice sau ale unor inveti-
tori privati care realizeaza interventii la nivel urban;
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
acestia adesea trateaza spatiile publice cu indifer-
enta, nu le percep ca spatii comunitare. O mai buna
informare a locuitorilor privind modul in care pot
initia proiecte sau pot participa direct la procesul
de revitalizare urbana este esentiala pentru realiza-
rea unor schimbari semnificative.
CU PASI MICI SE PARCURG DISTANTE MARI!
Un alt element cheie in alegerea studiilor de caz a
fost scara proiectelor. Proiectele alese sunt reali-
zate prin interventii la scara mica, precum cele
realizate in cadrul miscarii “tactical urbanism”
care pun accentul in primul rand pe elementele de
detaliu, schimbari mici care, cumulate, vor avea
efecte considerabile si nu pe interventii menite sa
aduca schimbari importante prin proiecte de mare
anvergura. Desi unele proiecte la scara mare au
succes, majoritatea devin spatii impersonale, esu-
eaza in a aduce rezultatele scontate sau sunt dificil
de implementat si intretinut in timp. Riscurile unor
astfel de masuri sunt foarte scazute; daca cetatenii
sau municipalitatea sunt nemultumiti cu rezultatele
unui proiect, acesta poate fi usor modificat sau se
poate renunta la el fara pierderi amteriale consid-
erabile; de asemenea, proiectele se pot modifica in
timp pentru a raspunde unor noi nevoi.
Astfel de interventii sunt ideale in cadrul cartierelor
bucurestente. Datorita tipologiilor de spatii publice
existente in cadrul acesora, spatii al caror poten-
tial este nevalorificat, prin interventii la scara mica
acestea pot fi reactivate intr-un timp relativ scurt ;
astfel locuitorii au noi alternative privind activitatile
urbane si de asemenea, este transmis un mesaj
pozitiv - schimbarea este posibila!
De asemenea, astfel de interventii pot fi utilizate
pentru a atrage atentia locuitorilor sau adminis-
tratiei publice privind anumite spatii degradate (
gherilla urbana, arta in spatii publice, manifet, etc
); pot constitui un mijloc de comunicare al unor
mesaje importante. – aici deja cred ca am sarit la
alte idei
REZULTATE REPLICABILE
Alegerea proiectelor pentru realizarea studiilor
de caz a avut in vederea gradul de replicabilitate
al acestora. Interventiile la scara mica sunt usor
adaptabile la medii si situatii variate. Astfel, ini-
tiative precum “Lighter , Quicker, Cheaper” pot fi
implementate cu usurinta in contexte diferite; prin
inlocuirea elementelor de mobilier urban, strada isi
schimba rolul , de la spatiu de tranzit la spatiu de
recreere si socializare.
Analizand exemple de astfel de interventii se pot
Partea I I Pag 30
identifica idei pentru cartierele bucurestene.
INVESTITII MINIME CU IMPACT MAJOR
Proiectele alese presupun investitii financiare min-
ime. Schimbarile esentiale cel mai adesea rezulta
dintr-o idee ce modifica o componenta de baza a
unui mediu urban si nu din masterplanuri elabo-
rate ce necesita o cantitate mare de resurse si
capital politic considerabil. Proiectele alese au fost
implementate pe baza unor fonduri private, fara a
depinde de administratia publica ( granturi, donatii,
sponsorizari, etc). Acest lucru s-a datorat in mare
parte sumelor mici necesare dar si comunicarii
dintre diferitele grupuri de actori si costientizarii
de catre acestia a beneficiilor economice si sociale
viitoare ( ex: investii in mobilier urban realizate prin
colaborarea agentilor comerciali locali).
Precum in numeroase alte orase, fondurile adminis-
tratiei publice din Bucuresti sunt reduse. De aceea
este foarte importanta identificarea unor surse
alternative de finantare pentru proiecte destinate
revitalizarii mediului urban. Realizarea unor in-
vestitii mici in timp va genera un impact cumulat
considerabil; de asemenea, obtinerea finantarii
pentru un proiect la scara mica este mai usor de
realizat decat obtinerea finantarii pentru un proiect
de anvergura, ce presupune costuri mult mai mari.
Important este, precum a rezultat din studiile reali-
zate, realizarea unui dialog intre actorii urbani ce
pot beneficia direct sau indirect in urma interventi-
ilor.
Schimbarile pe termen lung (de durata) apar odata
cu modificari mici, corelate. De aceea, este nece-
sara o viziune de ansamblu asupra situatiei, pentru
o mai buna gestionare a unor astfel de proiecte de
detaliu. Astfel, pentru realizarea unor schimbari
semnificative la nivelul cadrului urban este nec-
esara o abordare strategica, bazata de proiecte
cheie, la scara mica avand ca element central
comunitatea.
Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Partea II
Analize pe subiect (Bucuresti
si 2 din cartierele sale)

Partea I I Pag 31
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
1.Cartierele bucurestene
Date generale
Deși analiza detaliată și propunerile proiectului
se referă cu precădere la spațiile comunitare din
cartierele de locuințe colective, am considerat
necesară, în primă instanță, înțelegerea împărțirii
generale a Bucureștiului pe cartiere (câte car-
tiere, atâtea comunități) și modul de funcționare
al acestora.
Ca rezultat al evoluției sale istorice caracterizată
de încercări succesive de modernizare și “în-
dreptare” a bulevardelor, începând cu mijlocul
secolului al XIX-lea și continuând cu distrugerile
din anii ‘80, București a pierdut o mare parte din
țesutul istoric și din vechile mahalale și cartiere
cu tradiție. Astfel, întâlnim astăzi o diversitate de
unități: de la urme ale mahalalelor (Colțea), la
parcelări din anii ’20- ‘40 (Domenii), la cartierele
din perioada comunistă (Titan – Balta Albă -
90000, DrumulTaberei, Berceni, Militari) și până
la zecile de noi ansambluri rezidențiale construite
în ultimii ani (Asmita Garden, Complexul Jupiter,
etc.).
Cartierele de locuințe colective din perioada
comunistă găzduiesc astăzi peste 1300000 de
locuitori, în aproximativ 110000 de blocuri și
peste 760000 apartamente.
Delimitare
Delimitarea cartierelor bucureștene este
relevantă pentru înțelegerea funcționării orașului,
cu atât mai mult cu cât diversitatea subzonelor
capitalei impune necesitatea unui inventar de
măsuri adecvate specificului fiecărei zone și al
nevoilor comunității. În ceea ce privește spațiul
comunitar, analiza trebuie să țină cont de: gradul
de centralitate al cartierului, tipuri de comunitati
implicate, tipologia locuirii și vechimea fondului
locativ, densitatea locuitorilor, nivelul socio-eco-
nomic al zonei.
Alte orașe românești au întreprins deja demer-
suri pentru delimitarea cartierelor – anul acesta,
reprezentanți ai instituţiei Arhitectului Şef din
cadrul Primăriei Oradea, împreună cu cei ai
Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Partea I I Pag 32
Naţional Bihor au stabilit delimitarea cartierelor
din Municipiul Oradea în număr de 30, precum
şi denumirea acestora. Criteriile utilizate au fost
“criterii istorice şi zonale“ ( http://www.politicalo-
cala.ro/se-delimiteaza-cartierele-din-oradea.
html).
Delimitarea cartierelor variază adesea din per-
spectiva locuitorilor și uneori nu coincide cu
cea realizată la nivel administrativ. Rezidenții își
definesc “cartierul” în jurul unui centru urban sau
în jurul unui nod important; un bulevard impor-
tant, un parc, o unitate de învățământ, o stație de
transport in comun, etc. Limitele cartierului pot fi
fizice (o linie ferată, circulații importante, un râu,
etc.), culturale, sau pot fi definite din punct de ve-
dere socio-economic. Cum vă definiți cartierul?
Metodologia pentru delimitarea cartierelor a
constat în:
• analiza surselor documentare și
documentațiilor urbanistice existente – docu-
mente și studii existente, documentații urban-
istice, forumuri online, websiteuri dedicate
Bucureștiului;
• analiza delimitarilor existente: siteuri web
dedicate cartierelor bucureștene, harta RATB,
harta METROREX, etc.;
• analiza distribuției dotărilor și obiectivelor
de interes public - școli, licee, magazine și alte
dotări comerciale, spații verzi și a modului în
care acestea deservesc teritoriul,
• analiza conformării țesutului urban
În urma analizei au fost delimitate 61 de subzone
- pe care le propunem “cartiere”. Deși poate
părea un număr mare, dacă ne raportăm la cele
30 de cartiere delimitate pentru Oradea procentul
pare echilibrat.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Propunere delimitare cartiere- Bucuresti

Partea I I Pag 33
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate
Propunere delimitare cartiere- Bucuresti
Analiza
Cartierele au fost analizate comparativ, în ideea
ca în final să poată fi selectate două cartiere cu
potențial de revitalizare prin intervenții la nivelul
spațiilor publice.
Criterii:
▪▪ fizice: accesibilitate – transport în comun, tipo-
logia locuirii și tipologii de construire, zonificare
funcțională și deservirea cu dotări (comerț, spații
verzi, școli, licee)
▪▪ economice: valoare imobiliara
▪▪ percepția populației: siguranță, calitatea locuirii,
probleme ale spațiului public
Partea I I Pag 34
Cartierele au primit punctaje de la 1 la 10 pentru
fiecare criteriu.
În final s-a realizat o matrice comparativă a
cartierelor delimitate, fiind reprezentate grafic
cele pentru care au existat date ce au permis
calculul punctajului pe toate cele cinci pal-
iere de analiză(tehnice: accesibilitate, valoare
imobiliară, și percepția populației: delicvență/
infracționalitate, necesitatea intervenției la nivelul
spațiului public și calitatea vieții în cartier). Car-
tierele selectate au fost Pantelimon și Rahova.
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire centre comerciale- 600m raza

Partea I I Pag 35
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire gradinite si scoli

Partea I I Pag 36
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire licee

Partea I I Pag 37
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Raze deservire spatii verzi

Partea I I Pag 38
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Matrice Accesibilitate1
NR. DE NR. LINII DE NR. DE STATII
INTRARI TRANSPORT
CARTIERE (STRAZI) NOTE PUBLIC NOTE NOTE TOTAL

AUTOBUZ TROLEBUZ
TRAMVAI METROU T
1MAI 12 3 12 4 6 4 10 1 22 3 3.3
13 SEPTEMBRIE 37 8 12 4 30 - 14 - 44 5 5.6
ANDRONACHE 25 6 5 2 23 2 8 - 33 4 4
APARATORII 26 6 14 5 28 2 3 1 35 4 5
PATRIEI
AVIATORILOR 22 5 15 5 11 - 2 2 17 2 4
AVIATIEI 28 6 3 2 7 - 5 - 12 2 3.3
BAICULUI 19 4 7 3 16 5 3 - 24 3 3.3
BANEASA 15 4 12 4 20 - 4 - 24 3 3.6
BERCENI 61 10 17 5 85 34 24 4 151 10 8.3
BRANCUSI 10 3 5 2 12 - 4 - 16 2 2.3
BUCURESTII NOI 39 8 3 2 - 19 26 - 45 5 5
COLENTINA 29 6 7 3 24 10 10 - 44 5 4.6
COTROCENI 16 4 22 7 16 14 - 2 38 4 5
CRANGASI 12 5 10 3 17 - 12 1 31 4 4
DAMAROAIA 17 4 3 2 10 - 7 - 17 2 2.6
DOMENII 27 6 9 3 8 - 5 - 13 2 3.6
DOROBANTI 38 8 12 4 11 - 4 3 21 3 5
DRISTOR 17 4 11 4 7 4 7 2 22 3 3.6
DRUMUL 35 8 19 6 64 31 28 - 123 10 8
TABEREI
DUDESTI 20 5 12 4 19 - 16 2 39 4 4.3
FERENTARI 40 9 13 4 42 - 28 1 30 4 5.6
FLOREASCA 28 6 13 4 33 - 14 1 49 5 5
FUNDENI 33 7 5 2 10 2 - - 12 2 3.6
GHENCEA 54 10 18 6 39 7 6 - 52 6 7.3
GIURGIULUI 30 7 6 2 12 - 14 1 28 3 4
GIULESTI 42 9 12 4 28 6 22 2 60 7 6.6
GRIVITA 41 9 26 8 52 26 16 2 98 9 8.6
HALA TRAIAN 29 6 13 4 10 2 7 - 19 2 4
HERASTRAU 7 2 2 1 4 - - - 4 1 1.3
IANCULUI 38 8 14 5 19 19 24 1 64 7 6.6
ICOANEI 37 8 11 4 13 - 18 1 33 4 5.3
ION CREANGA 18 4 5 2 15 5 8 - 28 3 3
LIBERTATII - 25 6 8 3 16 - 22 - 38 4 4.3
CAROL
MIHAI BRAVU 33 7 15 3 5 12 16 1 35 4 4.6
MILITARI 32 7 21 7 85 30 24 3 145 10 8
MOSILOR 32 7 10 3 10 16 6 - 32 4 4.6
MUNCII 30 7 10 3 10 4 10 1 26 3 4.3
NICOLAE 15 4 6 2 5 - 9 2 18 2 2.6
GRIGORESCU
OBOR 26 6 12 4 10 14 14 1 40 5 5
PAJURA 26 6 7 3 6 12 4 - 22 3 4
PANTELIMON 18 4 11 4 31 - 20 - 51 6 4.6
PLEVNEI 13 3 19 6 15 6 - - 21 3 4
PRIMAVERII 11 3 8 3 4 - - 1 6 1 2.3
PROGRESUL 26 6 6 2 12 - 8 - 20 3 3.6
RAHOVA 61 10 14 5 75 12 20 - 107 10 8.3
TIMPURI NOI 17 4 9 3 8 4 10 3 28 3 3.3
TINERETULUI 32 7 16 5 27 8 15 5 55 6 6
TITAN 31 7 24 8 38 18 54 6 116 10 8.3
TEI 30 7 12 4 29 - 29 1 60 7 6
TEI TOBOC 5 2 5 2 4 - 4 - 8 1 1.6
VACARESTI 25 6 12 4 12 4 4 1 22 3 4.3
VATRA 20 6 8 3 8 10 8 - 26 3 4
LUMINOASA
VITAN 34 7 14 5 21 - 24 4 53 6 6

1 Grafic in Anexa 1

Partea I I Pag 39
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

au fost luate in calcul liniile de autobuz urbane,nu
si cele care fac legatura dintre oras si zonele ex-
traurbane.
**Pentru ca circula cu o viteza de doua ori mai
mare decat liniile de transport supratera (aproxima-
tiv 80km/h),si au o capacitate mai mare, liniile de
metrou au fost considerate ca fiind de doua ori mai
importante.
*** cartierele Giulesti Sarbi, Grozavesti, Rosu,
Pipera, Henri Coanda, Baneasa si Pipera nu au
la momentul efectuarii studiului o forma urbana
finita,si nici un caracter preponderent rezidential,
iar din aceste considerente nu au fost incluse in
analiza.
fost considerare drept criterii numarul de ac-
cese in cartiere si transportul in comun,cu statiile
corespunzatoare. Fiecarui rezultat i-a fost atribuita
ulterior o nota,conform criteriilor de mai sus. Rezul-
tatele finale sunt concretizate in grafic, unde sunt
evidente cartierele cu cea mai mare accesibilitate:
Grivita, Berceni, Rahova, Titan, Drumul Taberei, Mili-
tari si Ghencea. Conform analizei,de fata, acestea
sunt cartierele care se doreste a fi analizate in ve-
derea propunerii de proiecte. In acelasi grafic, sunt
deopotriva evidentiate si cartierele cu accesibilitate
scazuta, unele in pofida pozitiei centrale in care se
gasesc: Herastrau, Tei Toboc, Primaverii, Brancusi,
Damaroaia, Nicolae Grigorescu si Ion Creanga.

Accesibilitate (criteria matrice – puncte): Tipologii de construire

Numar de accese in cartiere:
Din punctul de vedere al tipologiei construirii,
1 punct <5 analiza urmareste idetificarea caracterului zonelor
2 puncte 5-10
3 puncte 10-15
largi din Bucuresti, fie ca s-au conservat, fie ca au
4 puncte 15-20 suferit modificari, sau fac parte din ansambluri
5 puncte 20-25 recent construite relative recent. Din cartograma se
6 puncte 25-30 observa,ca regula regenerala, ca tipologia de con-
7 puncte 30-35
struire rareori respecta limitele cartierelor. Analiza
8 puncte 35-40
9 puncte 40-45 a urmarit in special cartarea evolutiei orasului
10 puncte >45 din punctual de vedere al tipologiei parcelarului,
pornind de la parcelarea traditionala, fie spon-
Numarul liniilor de transport public: tana sau pe plan prestabilit, si trecand la abolirea
1 punct <3
parcelei prin construirea blocurilor de locuinte, in
2 puncte 3-6 grupari, complexe cu dotarile aferente,si ajungand
3 puncte 7-10 la cartiere. Faza intermediara, a loturilor in comun,
4 puncte 11-13 nu este reprezentata suficient de puternic in Bucur-
5 puncte 14-17
esti, si din acest motiv nu a reprezentat un criteriu
6 puncte 18-20
7 puncte 21-23 separat, ci a fost incadrata in una din celelalte
8 puncte 24-27 doua tipologii. De asemenea, pentru a nu detalia
9 puncte 28-30 foarte mult analiza la acest nivel, a fost creata o
10 uncte >30 categorie de tipologie mixta, a zonelor care includ
atat parcelar traditional, cat si blocuri dispuse in
Numarul statiilor de transport public: grupari de diferite tipuri; acesta este mai ales cazul
dezvoltarii unor zone de locuit prin construirea de
1 punct <10 blocuri in lungul unor artere importante de circu-
2 puncte 11-20
latie, lasand in spatele lor tesutul existent.
3 puncte 21-30
4 puncte 31-40
5 puncte 41-50
6 puncte 51-60
7 puncte 61-80
8 puncte 80-90
9 puncte 90-100
10 puncte >100

Studiul accesibilitatii cartierelor din Bucuresti se

bazeaza pe analiza legaturilor fizice,de transport,
dintre fiecare cartier in parte si oras. Astfel, au

Partea I I Pag 40
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Tipologii de construire

Se observa in cartograma ca exista patru zone in care s-au dezvoltat cartiere de locuinte, cu dotarile aferente.
iar acestea se gasesc in sudul, estul si vestul orasului; in schimb,zonele in care s-au dezvoltat complexuri
de blocuri, cu dotarile aferente, se gasesc in partea de nord si de est. Pentru analiza ulterioara, zonele din
aceste doua categorii vor fi considerate pentru o analiza mai aprofundata, dat fiind ca ele cuprind deja,prin
structura lor, spatiile comunitare si dotarile necesare locuirii.

Partea I I Pag 41
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Valoare imobiliara ( criterii matrice – puncte):

1 punct <1000 €/mp

2 puncte 1000 – 1200 €/mp
3 puncte 1201 – 1400 €/mp
4 puncte 1401 – 1600 €/mp
5 puncte 1601 – 1800 €/mp
6 puncte 1801 – 2000 €/mp
7 puncte 2001 – 2200 €/mp
8 puncte 2201 – 2400 €/mp
9 puncte 2401 – 2600 €/mp
10 puncte >2600 €/mp

In ceea ce priveste analiza valorii imobiliare a cartierelor din Bucuresti,au fost luate in considerare valorile
minime si cele maxime in Euro pe metro patrat pentru fiecare cartier; acestea au fost rezumate apoi,conform
criteriilor,si au fost reprezentate in graficul de mai jos. Este evident ca cea mai mare valoare pe piata imobili-
ara o au cartierele Primaverii, Herastrau, Aviatorilor, Domenii si Baneasa.
Valoare imobiliara

Partea I I Pag 42
 Revitalizarea urbană orientata spre comunitate

Alegerea cartierelor detaliate

CARTIERE PRET IN EURO PE METRU NOTE
PATRAT Pantelimon prezintă valori medii la nivelul indica-
minim maxim medie torilor analizati, însă, desi este un cartier bogat în
1MAI 1139 1666 1403 4 dotări si spatii publice, este perceput ca oferind o
13 SEPTEMBRIE 1145 2528 1837 6
ANDRONACHE 905 980 943 1
calitate a vietii scăzută si este încadrat în categoria
APARATORII 972 1195 1084 2 cartierelor - dormitor. În acest context s-a consid-
PATRIEI erat că are potential de revitalizare prin interventii
AVIATORILOR 987 3666 2327 8 de activare a spatiilor publice si transformarea
AVIATIEI 1540 2280 1910 6
BAICULUI 818 1596 1207 3
acestora în spatii comunitare.
BANEASA 1100 2968 2034 7
BERCENI 903 2000 1452 4 Rahova, considerat unul dintre cele mai rău famate
BRANCUSI 782 1191 987 1 cartiere ale orasului, are o accesibilitate foarte
BUCURESTII NOI 1149 1385 1267 3
COLENTINA 952 1526 1239 3
bună si este aproape de zona centrală, ceea ce îi
COTROCENI 1426 2527 1977 6 conferă potential pentru transformare. Selectarea
CRANGASI 904 1180 1042 3 acestui cartier a fost influentată si de opiniile
DAMAROAIA 891 1790 1341 3 populatiei, care consideră în mare măsură că este
DOMENII 1340 3400 2370 8
DOROBANTI 1600 2385 1979 6
nevoie de interventii la nivelul spatiului public,
DRISTOR 839 1274 1057 2 acesta fiind insuficient, întretinut deficitar.
DRUMUL TABEREI 757 1165 961 1
DUDESTI 1000 1300 1150 2
FERENTARI 441 1044 743 1
FLOREASCA 700 1911 1306 3
FUNDENI 1090 1227 1159 2
GHENCEA 613 2000 1307 3
GIURGIULUI 600 1996 1298 3
GIULESTI 650 1800 1225 3
GRIVITA 960 1641 1301 3
HALA TRAIAN 930 1980 1455 4
HERASTRAU 1935 2871 2403 9
IANCULUI 875 1878 1377 3
ICOANEI 1080 2000 1540 4
ION CREANGA 500 1556 1028 2
LIBERTATII - 1040 2270 1655 5
CAROL
MIHAI BRAVU 1190 2287 1739 5
MILITARI 767 1443 1105 2
MOSILOR 820 1630 1225 3
MUNCII 972 1551 1262 3
NICOLAE 817 1300 1059 2
GRIGORESCU
OBOR 900 1529 1215 3
PAJURA 1000 1154 1077 2
PANTELIMON 980 1786 1383 3
PLEVNEI 770 2260 1515 4
PRIMAVERII 1497 4096 2797 10
PROGRESUL 711 1667 1190 2
RAHOVA 940 1219 1080 2
TIMPURI NOI 1202 2240 1721 2
TINERETULUI 1056 2000 1528 4
TITAN 1125 1700 1413 4
TEI 952 2150 1551 4
TEI TOBOC 813 1673 1243 3
VACARESTI 692 1883 1288 3
VATRA 1042 1500 1271 3
LUMINOASA
VITAN 1220 2590 1905 6

*Preturile sunt calculate pentru functiunea rezidentiala

** Preturile sunt preluate de pe site-ul www.norc-imobiliare.ro,
la data de 20 iulie 2011 1
1 Grafic in Anexa 2

Partea I I Pag 43