● Evenimente negative de viaţă, cum ar fi

pierderea neașteptată a unei persoane dragi,

un accident sau producerea unui dezastru
natural, sunt în mod inevitabil, dureroase și
perturbatoare. Depăşirea și recuperarea pentru
astfel de evenimente necesită, în general, o
varietate de resurse personale și sociale
(Douglas A. Kleiber, Susan L. Hutchinson, &
Richard Williams).
● Studiile de specialitate privind petrecerea
timpului liber și copingul au sugerat că
orientările de petrecere a timpului liber și
relațiile pot fi extrem de importante în
reducerea efectelor stresului.
● Anxietatea este una dintre cele mai periculoase
manifestari psihice ale stresului, iar depresia
reprezinta unul dintre riscurile finale ale
stresului.
● Atunci cand stresul a trecut dincolo de faza de
alarma si s-a mentinut la un nivel constant,
pentru mai mult timp, in faza de rezistenta,
intrand apoi in faza de epuizare, prapastia care
urmeaza este depresia.
● Cea mai eficienta metoda de combatere a
stresului este relaxarea, detensionarea fizica si
psihica, inlocuirea gandurior negative cu cele
pozitive.
● Starea de relaxare este o stare opusa din punct
de vedere fiziologic, celei de stres, fiind o
metoda de autoreglare a starilor psihice,
utilizata in pregatirea psihologica a sportivilor si
cosmonautilor, dar si in tratamentul unor
afectiuni de tip nevrotic sau psihosomatic.
● Stresul poate avea efecte in aria cognitiva,
emotiva si comportamentala:
● In aria cognitiva
● In aria emotiva (sentimente, emotii)
● In aria comportamentala (atitudini)
● In aria cognitiva (ganduri, idei) pot aparea
dificultati de concentrare a atentiei, scadera
capacitatii de memorare, gandirea ilogica.
● In aria emotiva (sentimente, emotii) apar efecte
ca : imposibilitatea relaxarii fizice si mentale,
aparitia unor boli, scaderea dorintei de viata
sau aparitia unor sentimente de inferioritate.
● In aria comportamentala (atitudini) efectele
stresului pot genera scaderea cursivitatii
vorbirii, consumul excesiv de alcool, tutun,
droguri, insomnii, suspiciune, aparitia unor
ganduri sinucigase, ajungandu-se uneori pana
la punerea lor in practica.
● În studiul ,,Main and Stress-Moderating Health
Benefits of Leisure'' (2013) s-au urmărit
principalele efecte ale trei tipuri de activităţi de
loisir (activităţi outdor:sport ; activităţi sociale şi
activităţi culturale: hobbie-uri) asupra
simptomelor de boală fizice şi psihice.
● Din punct de vedere al rezultatelor, s-a ajuns la
concluzia că prezenţa relaxării
sociale,activităţilor outdor, prezenţa hobbie-
urilor moderează distresul şi simptomele
acestuia.O concluzie foarte interesantă a
autorilor este însă că un nivel foarte înalt al
loisirului social exacerbează simptomele
cauzate de distres.
● Shintaro Kono şi Kimberly J. Shinew (2014) susţin
că rolul petrecerea timpului liber (loisir-ului) nu a fost
suficient explorat în corelaţie cu contextele post-
dezastru de recuperare psihologică. Aceştia
subliniază cutremurul și tsunami - ul (GEJE) din
Japonia. Au fost realizate interviuri cu supraviețuitori
și voluntari pentru a examina viața după dezastru.
Un termen unic cultural tanoshimi a fost utilizat în
cadrul interviurilor, ceea ce înseamnă distracție sau
hobby. Datele de interviu au sugerat că tanoshimia
servit ca strategie de adaptare, și că a devenit
semnificativ pentru supraviețuitori ca o oportunitate
de a explora un nou scop în viață, o sursă de
normalitate și de continuitate, precum și un context
pentru a exprima transformarea personală.
● În lucrarea sa, PeterSalmon susţine că efectele
emoționale ale exercițiilor fizice rămân confuze,
fiind raportate atât efecte pozitive, cât și
negative.
● Totuşi, rezultatele studiilor transversale și
longitudinale sunt mai consecvente, indicând
faptul că antrenamentul de aerobic are efecte
antidepresive și anxiolitice și protejează
împotriva consecințelor dăunătoare ale
stresului.
● În articolul ,,Leisure and Subjective Well-Being: A
Model of Psychological Mechanisms as Mediating
Factors'', autorii David B. NewmanEmail
authorLouis TayEd Diener susţin că timpul liber
este un domeniu cheie al vieții și un ingredient
principal pentru bunăstarea generală.
● Cu toate acestea, în cadrul psihologiei pozitive,
definirea sa și căile psihologice prin care ea evocă
fericirea sunt evazive.
● Pentru a explica efectele petrecerii timpului liber pe
SWB (subjective well-being), a fost realizat un
rezumat cantitativ al teoriilor din 363 de articole de
cercetare care leagă timpul liber şi SWB.
● Pe baza constatărilor autorilor, aceştia au propus
cinci mecanisme psihologice de bază, pe care
petrecerea timpului liber le poate declanșa pentru a
promova SWB de agrement:
detașare-recuperare
autonomie
stăpânire
semnificație
afiliere
● Simone Fullagar (2006) a desfăşurat o cercetare
cu 48 de femei din mediul rural și urban din
Australia pentru a identifica discursurile de gen
care reglementează depresia și recuperarea.
Timpul petrecut în timpul liber a reprezentat un loc
de transformare a identității, în care femeile au
adoptat creativitate. Genul prin intermediul timpului
liber a permis femeilor să practice o etică diferită
de a avea grijă de ele și, prin urmare, diferite relații
de a avea grijă de alții. Aceste povestiri fac vizibile
costul muncii emotionale a femeilor prin
identificarea modului in care negocierile asupra
petrecerii timpului liber si intruparea jocului
emotional pot facilita recuperarea in moduri in care
tratamentele biomedicale nu pot.
● Loisir-ul a devenit un subiect de interes în
cercetarea coping-ului.
● În studiul ,,Relationships of providing and
receiving leisure social support to stress in older
adults'' realizat de Liang-Chih Chang (2016),
rezultatele susţin că primirea de suport social de
petrecere a timpului liber, furnizarea de suport
social pentru petrecerea timpului
liber,autodeterminarea timpului liber și competența
de petrecere a timpului liber au fost corelate în
mod semnificativ și negativ cu stresul.
● În studiul ,,Roles of Leisure in Coping with Stress
Among University Students: A Repeated-
Assessment Field Study'' (2010) s-a constatat că
credințele de recreere (resursele de coping
disproporționate generate de petrecerea timpului
liber) au prezis în mod semnificativ niveluri mai
scăzute de sănătate mintală și fizică și un nivel
mai ridicat de wellbeing psihologic, dincolo de
efectele copingului general. De asemenea,
utilizarea strategiilor de coping pentru petrecerea
timpului liber (strategii de coping a stresului
specifice situației în timpul liber) a fost
semnificativ asociată cu niveluri mai ridicate de
eficacitate percepută a copingului și de reducere
a stresului atunci când au fost luate în
considerare efectele copingului general.
● Hutchinson, Susan L; Bland, Andrea D; Kleiber,
Douglas A. (2008) susţin că este foarte important să
se acorde atenţie diferenţelor individuale în
influenţarea loisir-ului în coping asupra stresului.
● De asemenea, se pune accent pe identificarea
efectelor diferitelor tipuri de activităţi sau experienţe
de loisir pentru dezvoltarea unui ghid pentru diferite
aspecte ale serviciului de relaxare terapeutică
(therapeutic recreation – TR), incluzând metode de
intervenţie ale TR.
 !!!
● Un studiu recent realizat de Iwasaki și colegii săi
(2014) a examinat un eșantion cultural variat de 101
persoane cu boli mentale, reprezentând o serie de
diagnostice, inclusiv depresie majoră, tulburare
bipolară, schizofrenie, tulburări de stres post-
traumatic, abuz de substanțe și tulburări de panică.
Cercetătorii s-au concentrat pe înțelegerea rolului
pe care petrecerea timpului liber îl are în
recuperare, deoarece timpul liber a fost un aspect
de recuperare care nu a fost studiat în mod extensiv
și, prin urmare, poate fi o componentă subevaluată
a recuperării. Cercetătorii au găsit legături între un
număr de concepte de petrecere a timpului liber și
recuperare.
● Poza loisir
 Bibliografie
● http://www.cdt-babes.ro/articole/stres-personalitate-influente-efecte.php
● Marie Louise Caltabiano (2013) - Main and Stress-Moderating Health Benefits of
Leisure )(pp. 33-51)
● Shintaro Kono, Kimberly J. Shinew (2014) - Roles of Leisure in the Post-Disaster
Psychological Recovery after the Great East Japan Earthquake and Tsunami,
pp. 1-19
● PeterSalmon (2001) - Effects of physical exercise on anxiety, depression, and
sensitivity to stress: A unifying theory, pp. 33-61
● David B. NewmanEmail authorLouis TayEd Diener (2014) - Leisure and
Subjective Well-Being: A Model of Psychological Mechanisms as Mediating
Factors, pp. 555-578
● Simone Fullagar (2008) - Leisure Practices as Counter-Depressants: Emotion-
Work and Emotion-Play within Women's Recovery from Depression, pp. 35-52
● Douglas A. Kleiber, Susan L. Hutchinson, Richard Williams (2010) - Leisure as a
Resource in Transcending Negative Life Events: Self-Protection, Self-
Restoration, and Personal Transformation, pp. 219-235
 Bibliografie
● Lang-Chih Chang (2016) - Relationships of providing and receiving leisure social
support to stress in older adults, pp. 519-529

● Yoshi Iwasaki (2010) - Roles of Leisure in Coping with Stress Among University
Students: A Repeated-Assessment Field Study, pp. 31-57

● Hutchinson, Susan L; Bland, Andrea D; Kleiber, Douglas A. (2008) - Leisure and

Stress-Coping: Implications for Therapeutic Recreation Practice, pp. 9-23

● https://leisurethings.wordpress.com/category/mental-illness/