SP_2_PS_2

Sociologie Psihologie - Psihologie Sociala

TRUE/FALSE

1. Grupul social este o adunare sau sumă de indivizi.

ANS: A

2. Grupul este o adunare cu efect de gestalt

ANS: T

3. Grupul social mic reprezintă punctul de intersecţie dintre social şi psihologic

ANS: T

4. Grupul social şi gruparea desemnează acelaşi lucru.

ANS: F

5. Diada este cel mai mic grup social posibil

ANS: T

6. Cele mai instabile diade sunt cele reciproc pozitive

ANS: F

7. Există o relaţie invers proporţională între stabilitatea triadei şi numărul diadelor aflate în
dezechilibru.

ANS: T

8. Dacă într-o diadă există atitudinea de atracţie a lui A faţă de B şi atitudinea de respingere a lui
B faţă de A, putem spune că respective diadă este în echilibru.

ANS: F

9. Grupul de elevi, format din 40 de membri, este un grup social mic.

ANS: F

10. Grupul familial nu poate fi grup de apartenenţă.

ANS: F
11. Grupul social mic a mai fost numit şi grup primar.

ANS: T

12. Tonul hedonic face parte din proprietăţile principale ale grupurilor mici.

ANS: F

13. Coeziunea grupului nu corelează cu nici una dintre celelalte proprităţi.

ANS: F

14. Pivotul coeziunii îl constituie consensul membrilor în legătură cu o problemă sau alta.

ANS: T

15. Conceptul de facilitare socială exprimă uşurinţa cu care un membru este acceptat în grupul
respectiv.

ANS: F

16. Un indice al coeziunii grupului îl constituie frecvenţa folosirii pronumelui noi în defavoarea
lui eu.

ANS: T

17. Eficienţa grupului nu depinde de tipul de lideritate

ANS: F

18. Influenţa socială este o acţiune asimetrică, cu predominanţă unilaterală, pe care o exercită
asupra individului evenimentele, fenomenele mediului, dar mai ales ceilalţi oameni cu care intră
în contact.

ANS: T

19. Experimentul privitor la efectul autocinetic a fost realizat de către S. Asch.

ANS: F

20. O normă socială este o modalitate de evaluare ce indică un interval aceeptabil şi un interval
inacceptabil în privinţa comportamentului, activităţii, evenimentelor, credinţelor sau oricărui alt
subiect referitor la membrii unei unităţi sociale.

ANS: T
21. Efectul Millgram apare ori de câte ori un stimul luminos nu are un punct de referinţă.

ANS: F

22. Influenţa este numită informaţională atunci când indivizii se conformează de teama faptului
de a nu apărea ca devianţi.

ANS: F

23. Conformismul public sau de complezenţă atinge chiar convingerile subiectului.

ANS: F

24. Într-o situaţie socială critică – panica, spre exemplu – suntem mai conformişti decât în situaţii
obişnuite de viaţă.

ANS: T

25. Manipularea este o formă a influenţei sociale

ANS: T

26. În cazul tehnicii de manipulare numită piciorul în uşă, explicaţia se bazează pe teoria
angajamentului.

ANS: F

27. Tehnica mingiilor aruncate la joasă înălţime se bazează pe mecanismul psihologic al nevoii
de ordine şi coerenţă comportamentală.

ANS: F

28. Angajamentul într-un act neproblematic are ca efect de a face actul şi tot ce ţine de planul
comportamental sau ideatic mai rezistent la schimbare.

ANS: T

29. Manipulările mari sunt reprezentate de influenţa întregii culturi în mijlocul căreia vieţuieşte
individul.

ANS: T

30. Printre manipulările minore se înscriu şi tehnicile propagandistice.

ANS: F
31. Lenea socială poate fi explicată prin lipsa coordonării şi pierderea motivaţiei

ANS: T

32. Tipul de sarcină cu care se confruntă membrii grupului are influenţă asupra productivităţii de
grup.

ANS: T

33. Nivelul de aspiraţie scade dacă subiectii constată că grupul cu statut inferior reuşeşte mai
bine în realizarea unei sarcini.

ANS: F

34. Termenul de aspiraţie este definit ca nivelul performanţei viitoare într-o sarcină nefamiliară,
pe care subiectul încearcă să-l atingă explicit, cunoscând nivelul performanţei anterioare în acea
sarcină.

ANS: F

35. Conducerea poate fi definită ca influenţă interpersonală orientată către atingerea obiectivelor
organizaţiei.

ANS: T

36. Modelul conducerii bazat pe trăsături de personalitate este cel mai complet şi mai complex
model cunoscut.

ANS: F

37. Este meritul abordării concentrate pe comportament în domeniul conducerii, descoperirea

existenţei a doi lideri complementari ca sarcini.

ANS: T

38. Una dintre limitele modelului bazat pe trăsături de personalitate este aceea că nu integrează
trăsăturile unui profil de personalitate.

ANS: T

39. Vorbim despre contingenţă pentru că asocierea dintre orientarea liderului şi eficienţa grupului
este dependentă de măsura în care situaţia însăşi este favorabilă exercitării influenţei.

ANS: T
40. Teoria contingenţei postulează faptul că există un mod ideal de conducere a oamenilor,
indiferent de context.

ANS: F

41. Stilul suportiv este adecvat în cazurile în care sarcina este nestructurată, ambiguă sau când
subordonaţii preferă să li se spună ce au de făcut

ANS: F

42. Stilul participativ este potrivit când sarcinile sunt interesante, incitante dar slab structurate,
neclare.

ANS: T

43. Autorul Psihologiei mulţimilor este E. Durkheim.

ANS: F

44. Zvonurile sunt ştiri improvizate, rezultând în urma unui proces de deliberare colectivă.

ANS: T

45. Influenţa exercitată de zvon este cu atât mai mare cu cât importanţa, semnificaţia este mai
înaltă, iar informaţiile venite pe canale oficiale sunt extrem de clare.

ANS: F

46. Faptul că, pe măsură ce circulă, informaţia de felul zvonului tinde să se deformeze, îl putem
explica prin încercarea de manipulare din partea clasei politice.

ANS: F

47. Termenul modă se referă la conduita socială comună sau similară din partea unui larg număr
de persoane, conduită tranzitorie sau ciclică prin natura sa.

ANS: T

48. În concepţia lui G. Le Bon mulţimile sutn întotdeauna raţionale, ele cumulând inteligenţă.

ANS: F

49. Reprezentările sociale sunt construite după criterii logice, la fel ca şi cunoştinţele ştiinţifice.

ANS: F
50. Principala funcţie a reprezentărilor sociale este cea de cunoaştere.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Se numeşte grup de referinţă

a. grupul la care individul face referire în discursul său

b. grupul ai cărui membri îi sunt prieteni
c. grupul la ale cărui valori se raportează
d. grupul din care individul face parte

ANS: C

2. Autorul teoriei contingenţei este

a. Maslow
b. M . Sherif
c. K. Lewin
d. F. Fiedler

ANS: D

3. Sunt factori ai productivităţii de grup:

a. volumul grupului
b. tonul hedonic
c. structura grupului
d. tipul de conducere
e. dominanta motivaţională
f. tipul de sarcină

a. a+b+c
b. a+c+d+e
c. a+d+f+e
d. a+c+d+f
e. a+b+c+d+e

ANS: D

4. Numim grup primar

a. grupul social mare

b. grupul de referinţă
c. grupul social mic
d. grupul elevilor de şcoală primară

ANS: C

5. Celebrul experiment referitor la obedienţă aparţine lui:

a. S. Milgram
b. S. Asch
c. M. Sherif

ANS: A

6. Grupul potenţial se transformă în grup prin fenomenul de:

a. empatie
b. interacţiune
c. implicare
d. conformare

ANS: B

7. Sunt proprietăţi principale ale grupurilor mari :

a. distribuţia spaţială
b. flexibilitatea
c. coeziunea
d. mărimea
e. omogenitatea

a. a+b+d+e
b. b+c+d+e
c. b+d+e
d. a+d+c
e. a+c+d

ANS: E

8. Situaţia în care oamenii se conformează deoarece consideră că informaţia venită de la ceilalţi

este o dovadă de adevăr o numim:
a. Influenţă normativă
b. Influenţă informaţională
c. Influenţă orientativă

ANS: B

9. Explicaţiile rezultatelor experimentului lui S. Millgram vizează

a. exonerarea de răspundere
b. plăcerea de a tortura
c. autoritatea experimentatorului
d. curiozitatea indivizilor

a. a+b
b. a+c
c. a+d
d. a+b+c+d

ANS: B

10. Potenţialul teoretic al grupului se referă la următoarele aspecte :

a. curentul de opinie
b. efectul statistic
c. feedback-ul
d. compensarea competenţelor
e. structura de autoritate
f. dinamica

a. a+c+d
b. d+e+f
c. a+b+c+d
d. b+c+d+f
e. c+d+e+f

ANS: D

11. Teoria contingenţei se referă la fenomenul:

a. conformismului
b. conducerii
c. manipulării
d. facilitării
ANS: B

12. În concepţia lui G. le Bon mulţimea apare ca:

a. impulsivă, inteligentă, tenace

b. impulsivă, mobilă, iritabilă
c. mobilă, altruistă, tenace.

ANS: B

13. Conformismul este un fenomen care

a. apare doar în grupurile sociale mici

b. apare doar în grupurile sociale mari
c. apare în orice tip de grup social, indiferent de mărimea acestuia.

ANS: C

14. Zvonul este supus următoarelor tipuri de distorsiuni

a. asimilare, acomodare, adaptare

b. asimilare, accentuare, reducţie
c. accentuare, reducţie, dispersie.

ANS: B

15. Condiţiile apariţiei reprezentărilor sociale sunt:

a. dispersia informaţiei, fenomenul de focalizare, presiunea la inferenţă

b. asimilarea la temă, reducţia, dispersia
c. dispersia informaţiei, fenomenul de focalizare, opinia publică.

ANS: A

16. Funcţiile reprezentărilor sociale sunt următoarele:

a. Funcţia de comprimare a experienţei sociale

b. Funcţia de cunoaştere
c. Funcţia de identificare
d. Funcţia identitară
e. Funcţia de orientare
f. Funcţia justificativă
g. Funcţia de autoreglaj

a. b+c+d+e
b. a+b+c+e
c. c+d+e+f
d. b+d+e+f
e. a+b+c+d+e

ANS: D

17. Consensul este necesar în grupuri deoarece pe el se grefează

a. distribuţia spaţială
b. conformismul
c. stilul de conducere
d. coeziunea

ANS: D

18. Atunci când liderul face cunoscut oamenilor ce se aşteaptă de la ei şi le indică modul în care
trebuie să-şi îndeplinească sarcinile spunem că are un stil de conducere:

a. participativ
b. paternalist
c. directiv
d. suportiv

ANS: C

19. Atunci când liderul este prietenos şi abordabil, preocupat de bunăstarea subordonaţilor săi şi
de crearea unui climat de lucru agrabil, el abordează un stil de conducere:

a. participativ
b. autocrat
c. directiv
d. suportiv.

ANS: D

20. Legătura dintre conformism şi norma grupului este aceea că:

a. norma prescrie nişte comportamente iar conformismul este atitudinea de persiflare a acestora
b. norma permite alegerea a diferite alternative iar conformismul este fenomenul de orientare
către una dintre ele.
c. norma prescrie anumite comportamente iar conformismul este atitudinea de supunere faţă de
prescripţiile normei.

ANS: C

21. Experimentul lui M. Sherif este prototipul:

a. disipării unei norme într-un grup

b. stingerii unei norme într-un grup
c. formării unei norme într-un grup

ANS: C

22. Experimentul realizat de S. Asch vizează studiul:

a. interacţiunii
b. conformismului
c. influenţei sociale
d. facilitării sociale
e. obedienţei

a. a+d+e
b. c+d+e
c. a+b+d
d. a+c
e. b+c

ANS: E

23. Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia socială pe calea
experimentării, prin studiile din 1897 privind influenţa socială sub forma ...............
a. facilitării sociale
b. obedienţei
c. lenei sociale

ANS: A

24. Angajamentul într-un act …………duce cel puţin la o modificare a conţinutului ideatic în
sensul raţionalizării sale.
a. iraţional
b. nejustificat
c. problematic

ANS: C

25. Din punctul de vedere al lul Fiedler, situaţiile foarte favorabile conducerii şi cele mai puţin
favorabile au nevoie de liderul orientat spre ...........

a. oameni
b. organizaţie
c. sarcină

ANS: C

26. Sintagma fenomen de masă desemnează conduita socială ………..din partea unui număr
mare de indivizi.

a. identică
b. similară
c. contradictorie
d. opozantă

ANS: B

27. După părerea lui T. Shibutani la originea unui zvon se află un eveniment important şi
………….

a. oficial
b. catastrofic
c. derizoriu
d. ambiguu.

ANS: D

28. Efectul Ringelmann se referă la ………efortului individual ca urmare a creşterii numerice a

grupului

a. creşterea
b. reducerea
c. însumarea
ANS: B

29. Nu orice şef este lider, de aceea, psihologia socială şi face o primă distincţie între liderul
formal ( numit ) şi liderul………, cel care, pe baza calităţilor personale exercită, în mod real,
influenţa.

a. dezirabil
b. muncitor
c. informal
d. rapace

ANS: C

30. Şcoala lui ...............face din dinamica grupurilor studiul sistematic şi experimental al
structurii şi proceselor ce se petrec în grup şi determină relaţiile grupului cu exteriorul.
a. S. Moscovici
b. G.Le Bon
c. K. Lewin
d. S. Asch

ANS: C

_________________
ARMONIE si CREDINTA