UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI, FACULTATEA DE

IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

MEMORIU TEHNIC
PROIECT GEODEZIE
ANUL III

Student:
Grupa
Nr. ordine 19
 Tema proiect

Etapa 1. Transformarea coordonatelor geodezice (B,L,h) in coordonate geocentrice (X,

Y, Z)

Etapa 2. Selectia si rezolvarea triunghiurilor care compun reteaua astfel incat sa nu

existe triunghiuri care se intersecteaza.
Se deseneaza triunghiuri prin puncte doar folosind vectorii existenti dar fara a se
suprapune. Vectorii neutilizati se vor sterge din lista.
Date de intrare: Vectorii 3D
Date de iesire: Unghiurile triunghiurilor selectate si schita retelei

Etapa 3. Problema geodezica directa

Primul pas este determinarea traseului de calcul (cu rosu in imaginea de mai sus). Pentru
asta din toti vectorii se selecteaza vectorii care compun triunghiurile retelei si se
ordoneaza crescator, vectorul cu numar de ordine egal cu NRO (NumaR de Ordine)
devine vectorul de baza. De la acest vector se determina un traseu de parcurgere a retelei
astfel incat sa trec o singura data prin fiecare punct si sa ajung inapoi in acelasi punct de
plecare. Pornind de la latura de bază, singura considerata cunoscuta, inclusiv
coordonatele geodezice ale unui punct de capat, sa se determine coordonatele geodezice
ale tuturor punctelor din retea folosind formulele dela problema geodezica directa (se
folosesc orientarile si lungimile reduse la orizont
Date de intrare: Vectorul de bază, coordonatele geodezice ale punctului de capat, traseul
de calcul, lungimile si orientarile vectorilor din traseul de calcul
Date de iesire: Coordonate geodezice ale punctelor din retea

Etapa 4 Problema geodezica inversa

Sa se determine orientarile si lungimile vectorilor care formeaza triunghiurile retelei
Date de intrare: Coordonatele geodezice ale punctelor din retea
Date de iesire: Lungimi si orientari ale laturilor triunghiurilor din retea.
 Parametri Elipsoidul Krasovski Elipsoidul WGS-84
a 6378245.000 m 6378137.000 m
f 0.003352329 0.003352810
b 6356863.024m 6356752.314 m
e2 0.006693422 0.006694380

e 2 0.006738525 0.006739497

E 521825.488 m 521854.012 m
c 6399698.902 m 6399593.626 m

Din fisierele initiale de date in format text (*.rep) se extrag datele in 3 fisiere, un fisier
BLH.txt, un alt fisier XYZ.txt si un alt fisier Vectori.txt, apoi acestea se citesc in Excel.

Etapa 1. Transformarea coordonatelor geodezice in coordonate geocentrice

Descrierea procedurilor, formule folosite: formula de transformare in grade cu zecimale,

formula de transformare in radiani, formule de transformare coordonate

a) Transformarea coordonatelor B L in B L cu zecimale

B transformat= Grade+(Minute +secunde/60)/60
L transformat= Grade+(Minute +secunde/60)/60

B- Latitudine; L-Longitudine
b) Transformarea coordonatelor geodezice B,L, in coordonate geocentrice X,Y,Z

X t  ( N  H e ) cos B cos L;
Yt  ( N  H e ) cos B sin L;
 
Z t  N (1  e 2 )  H e sin B.

Etapa 2. Calculul Unghiurilor triunghiurilor selectate si schita retelei

- Am realizat in Autocad 2007 schita retelei

 - Plecand de la valorile date ale vectorilor retelei am calculat unghiurile
triunghiurilor formate de acestia cu ajutorul Teoremei Cosinusului.

- Mi-am ordonat vectorii dupa lungime de la cel mai scurt la cel mai lung alegand
ca vector de baza al 19-lea.

Cos a = (B2+C2-A2) / 2*B*C rezultand a=arccos((B2+C2-A2) / 2*B*C)*180/PI()

Cos b = (A2+C2-B2) / 2*A*C rezultand b=arccos(A2+C2-B2) / 2*A*C)*180/PI()

Cos c = (A2+B2-C2) / 2*A*B rezultand c=arccos((A2+B2-C2) / 2*A*B)*180/PI()

Am inmultit cu 180/PI() deoarece valorile din excel sunt in radiani

Am redus la orizont distantele date cu formula :

d = D*cos V;

D
V

Etapa 3. Problema geodezica directa

Pornind de la NRO latura incepand cu cea mai scurta, singura considerata cunoscuta,
inclusiv coordonatele geodezice ale punctelor de capat, sa se determine coordonatele
geodezice ale tuturor punctelor din retea stiind si unghiurile triunghiurilor determinate in
etapa 3
Date de intrare: Cel mai mic al NRO vector 3D din retea, coordonatele geodezice ale
punctelor ce formeaza vectorul si unghiurile triunghiurilor calculate la etapa 3
Date de iesire: Coordonate geocentrice ale punctelor din retea

Azimutul Padurea Buciumeni

Date de intrare Distanta Grade Minute Secunde VECTORUL B L
PADUREA_BUCIUMENI-
HODIVOAIA
16932,3955 211 3 33,38 5-7 44,04847419 25,88839793

Formule Folosite
a) Transformarea coordonatelor B L in B L cu zecimale
B transformat=(((Grade*60+Minute)*60+Secunde)/3600)
L transformat=(((Grade*60+Minute)*60+Secunde)/3600)

b) Transformarea distantelor

s = (S*180) / (PI()*Ra) unde

s-distanta in grade
 S-distanta in metri
Ra-Raza de curbura a unei laturi de azimut A

Ra = (M*N) / (N*cos2A+M*sin2A)

M= (a*(1-e2)) / W3

N= a / W

c) Calcule Azimut, Latitudine si Diferenta de Longitudine

 90o  1  s
 A  sin
A1 2
tg 2 2
 tg 
 2 2 90  1  s
o
sin
 2

 90  1  s
o
cos
 A2  2 A1 2
tg  tg 
2 2 90  1  s
o
 cos
 2
Unde
A2=azimutul invers; 2 =Diferenta de longitudine
A1=azimutul cunoscut; 1 =Latitudinea cunoscuta
s=distanta cunoscuta transformata in valori unghiulare

Rezolvând sistemul de ecuaţii constituit mai sus, rezultă necunoscutele  2 şi

A2 , celelalte elemente fiind cunoscute.

A2  2
sin
90  2
o
2  tg 90  1  s
o
tg 
2 A  2
sin 2 2
2
A 
cos 2 2
90  2
o
2  tg 90  1  s
o
tg 
2 A  2
cos 2 2
2
Cu una din formulele de mai sus determinam latitudinea punctului nou
 2 -latitudinea care vrem sa o determinam
Celelalte elemente fiind déjà cunoscute
 Etapa 4 Problema geodezica inversa

Sa se determine orientarile si lungimile vectorilor care formeaza triunghiurile retelei

Date de intrare: Coordonatele geodezice ale punctelor din retea
Date de iesire: lungimi si orientari ale laturilor triunghiurilor din retea.

Plecand de la coordonatele geodezice ale punctelor din retea calculate anterior s-au
determinat Lungimile si Orientarile laturilor triunghiurilor din retea
VECTORUL Latitudine Longitudine

5-7 44,04847419 25,88839793

Formule Folosite:
-Am calculat orientarea si orientarea inversa cu formulele:
 2  1
 A1  A2 cos
 2
tg  tg 
 2 2 sin 2  1
 2

  
sin 2 1
tg A2  A1  tg   2
 2 2 cos 2  1

 2

Unde A1 = Orientarea
A2 = Orientarea Inversa
 2 = Latitudinea punctului 2 in formula de mai sus
1 = Latitudinea punctului 1 in formula de mai sus
 A2  A1 
sin
s
tg  2  ctg 2  1 

2 sin A2  A1 2 
2 

A2  A1 
cos
s  
2  ctg 2 1 
tg 
2 cos A2  A1 2 

2 

Ambele formule de mai sus rezolva aceiasi problema si anume:

Calculul distantei dintre cele 2 puncte de coordonate cunoscute (B,L)
rezultatul fiind o distanta ca unghi

Cu ajutorul formulei de mai jos am transformat ulterior distanta ca unghi in distanta in

metri.

S = (2*PI()*Ra*s) / (360) unde

s-distanta in grade
S-distanta in metri
Ra-Raza de curbura a

Ra = (M*N) / (N*cos2A+M*sin2A)

M= (a*(1-e2)) / W3

N= a / W