Prezentare generala

Problematica pe care o propunem ca subiect a beneficiat in ultima vreme de o atentie

tot mai mare. O astfel de abordare presupune, dincolo de materialele arheologice
mobile si imobile, incercarea de a le privi si interpreta, strans legat de contextul
sesizat pe teren, si din alta perspectiva decat aceea a utilitatii lor directe. Numeroase
contributii recente atrag atentia asupra acestei situatii si tind sa reliefeze rolul social al
materialelor si siturilor arheologice. Structurile de mari dimensiuni sunt realizari
umane extrem de frecvent intalnite in preistoria Europei. Avand o prezenta in timp
indelungata, ele se constituie intr-o maniera de exprimare sociala si religioasa a
comunitatilor umane. Acest lucru a fost observat si cercetat in spatiul european si
extra-european. Ele sunt in general destinate fie unor scopuri funerare, clar
identificate, fie unor destinatii al caror scop iese din ceea ce s-ar numi o activitate
umana cotidiana (sanctuare, fortificatii, etc.).
Care este insa motivatia realizarii unor astfel de constructii? Diverse studii etnografice
arata tendinta diferitelor comunitati de a-si doza efortul, lucru esential pentru
supravietuire. Ridicarea unor astfel de amenajari implica abandonarea sau reducerea
unor activitati ce au ca obiectiv subzistenta comunitatii. Rezultatul unui astfel de
“edificiu” insemna ca trece dincolo de utilitatea lui efectiva si are un tip de implicatii
concrete asupra comunitatii. Acestea ar putea fi traduse prin prestigiu social sporit,
demonstratie de putere. In cazul unor societati clar ierarhizate ele sunt adesea un
simbol al autoritatii celui din varful piramidei sociale. O angrenare in acest mecanism
al expresiei de putere a intregii comunitati sau a unei parti din ea este posibila in cazul
unei structuri sociale mai putin rigide.
In spatiul est-european, si cu precadere pe teritoriul Romaniei o astfel de cercetare
lipseste. In fapt cercetarile unor astfel de constructii fie nu au fost publicate, fie sunt in
curs de desfasurare, iar rezultatele sunt doar partial cunoscute. Desi exista o literatura
bogata referitoare la obiceiurile de depunere (depozite si depuneri funerare),
abordarea acestora din punctul de vedere al expresiei lor sociale a fost mai putin luata
in considerare in tara noastra. La randul lor, fortificatiile au fost privite aproape
exclusiv prin prisma rolului lor defensiv si mai putin prin aceea a reprezentarii
comunitatilor care le-au realizat.

Stadiul actual al desfăşurării proiectului

În cadrul proiectului în desfăşurare, sursele documentării arheologice nemijlocite

provin din: 1. documentarea prin cercetări arheologice sitematice şi de suprafaţă în
siturile de la Bâzdâna, com. Calopăr, jud. Dolj, punctul “Cucuioava” şi Costişa, com.
Costişa, jud. Neamţ, punctul “Cetăţuie”; 2. prelucrarea materialului arheologic din
situl de la Năeni-Zănoaga, com. Năeni, jud. Buzău.
La şantierul arheologic Costişa eforturile membrilor echipei s-au concentrat asupra
examinării structurii depunerilor din perioada mijlocie a epocii bronzului descoperite
pe platoul înalt al „Cetaţuii” în cursul campaniilor de sapaturi arheologice din anii
1959-1960, 1962, 2001-2007. Cele doua depuneri din epoca bronzului (Costişa şi
Monteoru) au fost considerate rezultatul existenţei a doua grupuri umane
contemporane care au ocupat pe rând „Cetaţuia”. Este posibil ca primul grup uman
Costişa sa fi locuit pe „Cetaţuie”, indicii în acest sens fiind aglomerarile de chirpici cu
amprente de pari care provin din construcţii de suprafaţa cu schelet lemnos, cele 13
vetre in situ, vasele întregi sau fragmentare, oasele de animale. Depunerea Monteoru
acopera complexele Costişa şi are o structura complet diferita. Este alcatuita dintr-un
strat consistent de pietre, cu o grosime medie de cca 15 cm, iar între pietre se afla 33
vetre in situ, bucaţi de vetre, chirpici vitrifiaţi, vase fragmentare Monteoru Ic2-Ic1,
diverse obiecte marunte din metal, piatra, lut, os, oase de animale, situate în
apropierea vetrelor. Amenajarea monteoreana este rezultatul unui efort uriaş, ceea ce
reprezinta în opinia noastra un argument puternic pentru a presupune caracterul ei
deosebit.
Datele provenind din cercetarea siturilor de la Naeni-Zanoaga si Costisa ofera o baza
pentru realizarea urmatoarelor obiective: analize comparative intre constructiile cu
caracter special si spatiul “domestic” existent in apropierea lor; comparatia intre
spatiul funerar in care se intalnesc astfel de amenajari si cele din spatiul non-funerar;
determinarea sursei de provenienta a rocilor; in acest context fiind necesar pentru
viitor si un studiu geologic; studiu al tipurilor de obiecte si alte amenajari asociate cu
structurile de piatra (distributia spatiala a ceramicii, pieselor metalice, litice si din os,
vetrelor etc.); studiu arheometric.
Cercetarile de la Bazdana s-au aplecat, in special, asupra relatiei dintre zidul de
caramizi arse si presupusul ritual de fundare, precum si asupra determinarii
compozitiei si temperaturii de ardere a caramizilor, cat si asupra identificarii complete
a traseului fortificatiei. Viitoarele studii de arheometrie, paleozoologie si antropologie
vor aduce o contributie semnificativa la demonstrarea valorii de prestigiu, pe langa
cea defensiva, a fortificatiei.
În contextul tematicii grantului, studiul distributiei asezarilor fortificate in conexiune
cu studiul practicilor funerare sau al obiceiurilor de depunere in general contribuie la
o mai buna intelegere a expresiei sociale a acestora.
Alături de cele arătate mai sus au fost întreprinse, stagii de documentare bibliografice
şi pe materiale arheologice în ţară şi străinătate (Bulgaria), în paralel cu documentarea
bibliografică curentă. De asemenea s-a realizat o expertiză antropologică asupra
resturilor funerare identificate în situl de la Costişa “Cetăţuia”. Totodată, au fost
trimise în străinătate (Heidelberg, Germania) spre analiză mai multe eşantioane
(cărbune şi resturi osteologice) pentru datare prin metoda radiocarbon.
Au fost definitivate sau sunt în curs de realizare studii privind obiectivele proiectului,
referitoare la problematica siturilor de la Costişa “Cetăţuia”, Bâzdâna “Cucuioava” şi
Năeni-Zănoaga “Cetatea 1”.
In ansamblu, efortul conjugat al echipei aduce verificari si dezvoltari unor teorii de
data recenta, vehiculate in arheologia europeana si mondiala. Totodata, proiectul, deja
în această fază preliminară a pus accent pe implicarea cadrelor didactice universitare,
doctoranzilor si studentilor in activitati specifice cercetarii, ceea ce ofera un cadru
propice pentru integrarea procesului de invatamant cu cercetarea stiintifica
fundamentala. Un alt beneficiu direct este cresterea pregatirii si competentei
profesionale a doctoranzilor si studentilor.

Rezumatul proiectului

Proiectul isi propune realizarea unui corpus al celor mai importante descoperiri
arheologice din romania, din paleolitic pana in anul 1000 p. Chr., care sa se constuie
intr-un instrument de lucru util atat specialistilor romani si straini, cat si publicului
larg, intr-o abordare noua si moderna. Propunerea noastra depaseste cadrul unui
simplu atlas in acceptiunea traditionala a cuvantului, urmarind redefinirea conceptelor
de cronologie pe baza celor mai noi date arheologice din Romania si din strainatate,
atat din perspectiva cronologiei de contact, cat si a datelor fizico-chimice. Demersul
stiintific al echipei va promova o atenta si critica reevaluare a incadrarilor cronologice
si culturale vehiculate in momentul de fata, utilizand si integrand contributiile
cercetarilor interdisciplinare. Vizibilitatea proiectului in Romania si in strainatate va fi
asigurata prin participari la manifestari internationale de prestigiu, cat si prin
organizarea a doua workshop-uri exploratorii cu participare nationala si internationala.
Rezultatele finale ale proiectului vor fi prezentate sub forma unui atlas bilingv roman-
englez cu ilustratie (cartari ale siturilor ierarhizate cantitativ si calitativ, fotografii si
planuri arheometrice ale siturilor majore, selectii de materiale arheologice tipice
pentru orizonturile cronologice definite) si a unui volum-text explicativ care va
contine scurte comentarii asupra marilor perioade si orizonturi cronologice, precum si
rezultatele semnificative ale cercetarilor interdisciplinare (analize fizico-chimice si
comentarii asupra investigatiilor arheometrice), alaturi de bibliografia esentiala pentru
descoperirile selectionate printr-o analiza critica. Rezultatele finale vor fi de asemenea
diseminate si pe suport digital (cd), precum si prin intermediul unei pagini web.
Prevedem de asemenea elaborarea unor contributii (articole, studii) cu valoare de
studiu de caz, ale caror concluzii vor sustine constituirea atlasului arheologic.
Relevanta proiectului
Plecând de la conceptia moderna si mereu actuala, potrivit careia România, ca entitate
geografica, politica, social-economica si culturala europeana, are misiunea de a
interactiona în mod creator cu diverse medii stiintifico-culturale, apte sa recepteze si
sa dezvolte “spiritul european”. În noile conditii de tara membra a UE aceste
deziderate au devenit obligatii de onoare si competenta ce revin inclusiv mediului
stiintific românesc. Perfect constienti de profundele schimbari cu care societatea
româneasca, în ansamblul ei, se confrunta, membrii echipei doresc sa se constituie
într-un grup stiintific de cercetare lipsit de prejudecati comune, desprins de cliseele
unei discursivitati bazate pe preluare si repetare a unor informatii si cunostinte lipsite
de spiritul unei abordari critice la nivel conceptual si empiric. Numai în acest mod
credem ca putem crea un mediu de cât mai înalta competenta, garantie a integrarii
rapide în directiile comunitare de dezvoltare ale României si atingerii acquis-ului
definit de organismele europene.

Cercetarea arheologica a adus în ultimul secol contributii majore la cunoasterea unor

societati disparute de multa vreme. Este drept ca pâna la un punct arheologia de tip
“traditional” s-a ocupat în primul rând cu descoperirea, documentarea, repertorierea si
valorificarea patrimoniului mobil si imobil rezultat în urma vietuirii unor comunitati
disparute. În ultimele decenii si în mod marcat în ultimii ani, reevaluarea conceptiilor
în arheologie, dar si a locului si rolului acesteia ca domeniu de cunoastere stiintifica a
condus la schimbarea perspectivei de abordare, cercetare si interpretare a siturilor
arheologice. Cu alte cuvinte, accentul în arheologie se pune tot mai mult pe
identificarea si evaluarea mecanismelor interumane, a relatiei om – mediu, om –
artefact.

Proiectul pe care vi-l supunem atentiei porneste de la ideea de a obtine prin

intermediul obiectivelor si activitatilor propuse rezultate stiintifice de vârf în domeniul
arheologiei românesti. Dupa cum se poate observa, pentru atingerea acestui scop
ambitios, echipa de proiect va utiliza în demersul sau de cercetare stiintifica
cunostintele acumulate de generatiile anterioare si actuale de specialisti în arheologie,
precum si de catre însisi membrii echipei, atât în urma activitatii de teren, cât si a
aceleia de cabinet sau didactice. Desigur, se va pune accent în mod deosebit pe cele
mai noi rezultate si informatii aparute în domeniu. Totodata, una dintre directiile clare
pe care echipa le va urmari este aceea de a tine seama, utiliza, îmbogati si interpreta în
mod critic contributiile relevante pentru arheologie din aria domeniilor de cercetare
interdisciplinare (analize 14C, dendrologice, de compozitie fizico-chimica, de
temperaturi de ardere, arheometrice, etc.). Aceasta directie, între altele, va asigura pe
de-o parte elementul de noutate în proiect si va tinde la integrarea rezultatelor scontate
în peisajul stiintific european si mondial, pe de-alta parte. Suntem convinsi ca
implementarea si realizarea acestui proiect va contribui într-o masura semnificativa la
trecerea catre o societate a cunoasterii, atât în tara noastra, cât si peste hotare si ca
vom sprijini dezideratul legitim al României de a ocupa o pozitie de frunte în
concertul stiintific si cultural al tarilor europene.

Un astfel de proiect este susceptibil sa contribuie puternic la tendinta fireasca si

pozitiva de continuare si în special extindere a colaborarii si cooperarii internationale
prin grupuri de lucru informale sau în cadrul unor proiecte cu caracter international si
în special european.

Constituirea echilibrata a echipei din cercetatori cu vasta experienta si notorietate

internationala alaturi de cercetatori în curs de formare este o premisa de bun augur a
fezabilitatii proiectului nostru. Desigur, un rol important revine în acest cadru
directorului de proiect, ale carui calitati de natura stiintifica, didactica si manageriala
au fost dovedite cu prisosinta pâna în prezent.

Extensia cronologica considerabila a lucrarii principale (volumele atlasului, de la

primele urme arheologice datorate omului pe teritoriul României si pâna la anul 1.000
p. Chr.) prevazute în cadrul proiectului, numeroasele activitati de culegere, verificare
si interpretare a informatiei publicate, a celei inedite, a datelor de natura arheometrica,
precum si a esantioanelor destinate analizelor de tip fizico-chimic, etc., toate acestea
necesita o conlucrare strânsa între membrii echipei, pe de-o parte, precum si un
personal cu putin mai mare decât numarul recomandat de cercetatori implicati direct.
În institutia noastra exista un personal stiintific pe deplin apt sa traduca în practica
obiectivele proiectului. Îndeplinirea lor reprezinta o buna premisa pentru pastrarea si
recunoasterea institutelor de cercetare românesti ca actori credibili pe piata
internationala a cunoasterii.

Rezultanta acestor eforturi comune, variate si consistente va fi obtinerea unui

instrument de lucru de mare actualitate, flexibilitate si utilitate, bazat pe abordarea
critica si ierarhizata a datelor disponibile pâna în prezent si pe contributia unor date
sensibile din domenii de cunoastere interdisciplinare. Subliniem de asemenea calitatea
optima a cunostintelor stiintifice care vor fi atent si obiectiv evaluate, dar nu mai putin
caracterul novator al abordarii, argumentat în continuare.

Stadiul cunoasterii

În trecut s-au facut eforturi remarcabile, concretizate printr-o serie de lucrari, între
care mentionam: Atlasul-Dictionar al Daciei romane întocmit de o echipa de
cercetatori de la Universitatea din Cluj-Napoca sub coordonarea prof. univ. dr. Mihai
Barbulescu (Cluj-Napoca, 2005), dar acesta, dupa cum reiese si din titlul lucrarii îsi
limiteaza demersul doar la epoca romana si la teritoriul fostei provincii Dacia, care nu
a cuprins întregul teritoriu de astazi al României; un demers asemanator a fost
fructificat în anul 1972 de prof. Em. Condurachi, Vl. Dumitrescu, M. Matei, prin
publicarea lucrarii Carte archéologique de la Roumanie (Bucuresti). La nivelul
materialelor didactice, destinate elevilor si studentilor aproape singurul atlas folosit
este lucrarea publicata sub coordonarea prof. St. Pascu, Atlas Istoric (Bucuresti, 1971,
partea de istorie veche si arheologie fiind întocmita de D. Berciu, R. Florescu si D.
Tudor). Este însa evident ca aceste lucrari, publicate acum mai bine de 30 de ani
corespund numai în parte exigentelor actuale, atât prin prisma stadiului actual al
cunostintelor cât si la nivel educational. Se resimte acut nevoia unui instrument
complex si flexibil de cunoastere fundamentala si aplicata la îndemâna grupului tinta
definit mai jos. Exista, de asemenea, foarte multe lucrari de specialitate în care au fost
prezentate cataloage si cartari ale diverselor descoperiri arheologice (monografii,
repertorii, studii, articole, etc). În general, fiecare dintre acestea se axeaza, însa, pe o
problematica mai restrânsa, lipsindu-le uneori abordarile de tip critic.

Argument. Proiectul propus raspunde unei intentii la nivel european care s-a
manifestat la sfârsitul anilor ’90, când prof. dr. M. Buchwaldek (Universitatea din
Praga, actualmente defunct) si prof. dr. A. Lippert (Universitatea din Viena) au initiat
si condus un vast proiect referitor la alcatuirea unui atlas arheologic pre- si
protoistoric european (de la Atlantic la Muntii Urali si de la paleolitic la Imperiul
Roman). Trei din membrii actualei echipe au strâns si prelucrat o parte din
documentatia aferenta pentru România, dar, independent de vointa acestora proiectul
general nu a ajuns la finalizare. Consideram ca proiectul nostru este o ocazie deplin
oportuna pentru a da curs unui deziderat mai vechi la nivel european. Astfel, echipa
noastra, pe baza acestui proiect, lanseaza un apel explicit si implicit pentru realizarea
unui atlas arheologic al “vechiului continent”, pornind de la cunoasterea si experienta
arheologiei românesti. Propunem de asemenea un format nou, explicitat în continuare.
Acesta are în vedere sustinerea cercetarii stiintifice fundamentale, cu tendinta marcata
catre domeniile de cunoastere de frontiera si exploratorii. Toate acestea vizeaza în
ultima instanta cresterea calitatii cunoasterii, vizibilitatii si recunoasterii cercetarii
românesti într-un domeniu în care tara noastra dispune de o buna si puternica traditie,
careia dorim sa-i asiguram prestigiul si deschiderea catre ultimele noutati la nivelul
informatiei si conceptiei.

Originalitate si noutati.

Fata de proiectul european amintit anterior (ramas nefinalizat), cât si fata de realizarile
notabile anterioare, echipa proiectului va aduce urmatoarele noutati si completari:
1. extinderea substantiala a monumentelor arheologice urmarite si selectate pentru
prezentare în scris si ilustratie;
2. reconsiderarea orizonturilor cronologice definitorii pentru spatiul românesc,
pornind de la ultimele date din domeniu, dar tinând seama si de realitatile de acest gen
din tarile vecine, în efortul ca acestea sa fie sincronizate si integrate într-un mod cât
mai logic si compatibil;
3. comentarii introductive la fiecare dintre orizonturile cronologice definite referitoare
la limitele cronologice si dinamica fenomenelor arheologice din cadrul fiecaruia dintre
acestea;
4. ilustrare prin selectii de materiale cât mai reprezentative pentru fiecare dintre
orizonturile considerate;
5. ilustrare prin fotografii de teren a unor situri tipice pentru orizonturile cronologice;
6. pentru fiecare din epocile majore din punct de vedere arheologic vor fi adaugite
contributii din domenii interdisciplinare (pe baza mostrelor prelevate si selectionate de
membrii echipei sau, dupa caz, din literatura de specialitate existenta) referitoare la
încadrarea cronologica, compozitia fizico-chimica sau caracteristicile de ardere a unor
materiale arheologice;
7. cartarea calitativa si cantitativa a diferitelor descoperiri arheologice, caracteristice
fiecaruia din orizonturile cronologice operante (se are în vedere cartarea nu numai a
siturilor si fenomenelor arheologice, ci si a unor tipuri de obiecte si amenajari
semnificative pentru anumite orizonturi cronologice sau epoci).

Caracterul interdisciplinar. În evolutia arheologiei moderne internationale, dar într-o

mai mica masura în România, în ultimele decenii s-a impus cu tot mai mare pregnanta
aportul unor domenii de cunoastere variate: fizica si chimie (radiocarbon,
termoluminiscenta, reaceminizarea acizilor aminici, magnetometrie), biologie
(arheobotanica, dendrologie, arheozoologie, paleobiologia, parazitologie, etc). Este
firesc ca membrii echipei de proiect sa tina seama, sa evalueze si sa integreze datele
provenite din aceste directii. În plus, echipa va proceda la îmbogatirea informatiei din
aceste domenii prin cercetari proprii sau prin apelarea la parteneri consacrati în
domeniu. Selectia zonelor unde se vor desfasura activitatile arheometrice proprii si
prelevarea mostrelor pentru analize, vor fi decise de catre echipa noastra.

Importanta proiectului

Lucrarea pe care o realizam (atlasul în mod special - editie bilingva româno-engleza -,

alaturi de cel putin opt articole - studii de caz, care vor constitui un bun suport teoretic
si practic pentru clarificarea cu ajutorul relatiei de feed-back a unor aspecte de interes
deosebit, în vederea perfectionarii conceptiei si expresiei textuale si ilustrative a
atlasului) este de mare actualitate, din mai multe considerente:
1. în România, pâna în momentul de fata, nu exista o lucrare conceputa în acest fel,
nici prin întindere, nici prin implicarea si implementarea celor mai noi metode de
cunoastere provenite din domenii de cunoastere interdisciplinare;
2. elaborarea unei astfel de lucrari (de o calitate stiintifica din cele mai înalte si cu o
conditie grafica pe masura) se va constitui într-un instrument de lucru cu o mare
accesibilitate pentru un grup tinta numeros si, totodata, divers;
3. grupul tinta caruia i se adreseaza cuprinde categorii numeroase de persoane
potential interesate: de la elevi din învatamântul mediu, studenti, masteranzi si
doctoranzi, pâna la cadre didactice din învatamântul mediu si superior, personal
implicat în cercetare, cât si public larg, iubitor de istorie si arheologie; prezentarea
bilingva va facilita în acelasi timp cunoasterea si promovarea lucrarii dincolo de
hotarele tarii noastre. Prin cele argumentate mai sus, proiectul propus devine unul
dintre cele mai ample si ambitioase în domeniu.

Obiective

Suntem constienti ca în noile conditii ale integrarii în UE este misiunea noastra sa

oferim societatii rezultate stiintifice de excelenta, sa încurajam si sa creem contributii
semnificative proprii fluxului principal de cunoastere. Obiectivul final (si cel mai
important al proiectului) este editarea si tiparirea pe hârtie si electronica a volumelor
atlasului, cât si diseminarea acestora în tara si în strainatate. Atlasul se va compune
din doua volume distincte, unul de ilustratie si unul de text. Volumul de ilustratie va
cuprinde, ordonate de la vechi catre nou, cartarile perioadelor si orizonturilor
cronologice; la rândul lor acestea vor fi individualizate si definite prin ilustrarea unor
selectii de materiale tipice pentru secventa cronologica respectiva; se adauga
fotografii ale siturilor, planuri arheometrice ale unor situri de interes deosebit.
Volumul de text se va compune din comentarii asupra epocilor si orizonturilor
cronologice ilustrate; criteriile de evaluare, selectie si ierarhizare a descoperirilor; lista
siturilor cartate cu o scurta prezentare a descoperirii si bibliografia aferenta;
prezentarea si interpretarea datelor fizico-chimice si arheometrice si importanta lor în
cadrul demersului nostru. La nivelul diseminarii au fost prevazute ca activitati în
sprijinul atingerii obiectivului de mai sus elaborarea unui grup de articole si studii de
caz, menite sa lamureasca în profunzime anumite aspecte de care se va tine seama în
alcatuirea atlasului, precum si o serie comunicari stiintifice.

În planul de activitate al echipei de proiect sunt prezente o serie de obiective si

activitati care vor constitui suportul temporar sau permanent pentru atingerea
obiectivului final. Pasii cei mai importanti în desfasurarea demersului nostru vor fi:
• identificarea, compararea si evaluarea realizarilor teoretice, practice si a tendintelor
metodologice utilizate în domeniu;
• constituirea bazei documentare pe surse de materiale arheologice si bibliografice;
ordonarea acesteia sub forma unei baze de date digitale capabile sa raspunda la
complexitatea interogarilor ulterioare;
• constituirea bazei documentare pe surse de date interdisciplinare; ordonarea acesteia
sub forma unei baze de date digitale care sa cuprinda totalitatea informatiilor existente
pentru România si zonele învecinate, cu privire la analizele radiocarbon si datari prin
termoluminiscenta;
• constituirea unui suport informational propriu echipei prin selectarea si analizarea
unor mostre si esantioane din contexte relevante, în special din zonele unde datele de
acest tip sunt rare sau lipsesc complet;
• interrelationarea bazelor de date si a informatiilor obtinute prin metodele fizico-
chimice cu informatia de natura propriu-zis arheologica;
• asigurarea unui cadru managerial propice pentru desfasurarea optima a proiectului.

Rolul si impactul proiectului

Estimam ca un proiect de o asemenea anvergura si mare diversitate în abordari va

stimula competitivitatea si creativitatea la nivelul echipei, dar si a grupului tinta.
Implicit va determina consolidarea comunicarii si rolului stiintei în societate, precum
si promovarea eticii si egalitatii de sanse în cercetare. Suntem convinsi ca succesul
acestui proiect va reprezenta un puternic stimulent si o adevarata provocare pentru
colectivele de cercetare din tara si strainatate. În viziunea noastra, calitatea stiintifica
de vârf, bilingvismul editiei, conditia prezentarii grafice, precum si structura, modul
de abordare si aportul datelor interdisciplinare, situeaza realizarea noastra viitoare în
categoria celor mai reprezentative, ambitioase si novatoare demersuri în domeniu. O
asemenea lucrare reflecta în mod sintetic si atractiv competitivitatea, importanta si
calitatea cercetarii arheologice din România, de la începuturile sale pâna astazi, si
asigura pregnant vizibilitatea acesteia atât în tara, cât mai ales în strainatate. În
ansamblu, estimam o buna receptare a rezultatelor proiectului de catre grupul tinta.

Rezultatele obtinute în prima etapa de realizare a proiectului (2007)

Etapa unica / finala 2007

Perioada acoperita: 1 octombrie – 15 decembrie 2007

În corelatie cu scopurile urmarite în aceasta etapa si cu obiectivul general al

proiectului (editarea si tiparirea pe hârtie si electronica a volumelor atlasului, cât si
diseminarea acestora în tara si în strainatate), în etapa raportata s-au urmarit
urmatoarele obiective specifice:
1. Identificarea realizarilor în domeniu din perspectiva noilor cunostinte si cerinte
stiintifice, didactice si de popularizare în tara si strainatate.
2. Constituirea principalelor instrumente de lucru ce vor fi implementate în cadrul
proiectului.
3. Asigurarea cadrului managerial pentru desfasurarea optima a proiectului.

În vederea atingerii respectivelor obiective, o parte importanta a activitatilor asociate

din etapa raportata s-au axat mai întâi de toate pe investigarea literaturii de specialitate
(rapoarte de cercetare arheologica, monografii de situri arheologice, cataloage etc.),
atât din publicatii românesti, cât si straine (activitatea 1.1, documentare bibliografica
din publicatii românesti si straine), precum si pe investigarea documentatiei pastrate în
arhive arheologice din România (activitatea 1.2 recoltarea documentatiei din arhivele
nationale). Rezultatele concrete ale celor doua activitati s-au materializat prin fise
bibliografice, precum si prin fise de materiale si complexe arheologice, completate de
catre membrii echipei, conform sarcinilor individuale ale fiecarui membru. Un rol
important în desfasurarea acestor activitati s-a acordat implicarii directe a tinerilor
cercetatori (doctoranzi) în procesul de documentare, în vederea îmbogatirii atât a
experientei, cât si a bazei documentare a acestora din urma, ambele necesare în cadrul
formarii lor profesionale. Totodata, activitatile in care au fost implicati cercetatorii în
formare constituie pentru acestia un suport util in cadrul pregatirii examenelor,
referatelor si a unor capitole din dizertatiilor doctorale, prevazute a avea loc în
perioada derularii proiectului. Cercetatorii in formare, potrivit prevederilor din
proiect, au prestat activitati de documentare-cercetare, manageriale, etc. însumand o
cota de aproximativ 85% din echivalentul unei norme intregi de cercetare. Realizarea
acestor activitati a permis nu în ultimul rând elaborarea unei strategii de lucru în ceea
ce priveste valorificarea, conform obiectivului general al proiectului, a unor situri
arheologice importante, insuficient sau deloc reflectate în literatura. De asemenea, în
cadrul documentarii s-au urmarit si experientele deja obtinute în România si în
strainatate în ceea ce priveste catalogarea si repertorierea siturilor arheologice,
realizate inclusiv prin tehnologii si metode moderne, non-distructive (intre care
mentionam detectia de tip arheometric, analize pe materiale arheologice prin efectul
spectrului de fluorescenta, planuri si modelare in 3D).

Compararea acestora cu experientele obtinute individual de catre membrii echipei în

cursul documentarii referitoare la siturile arheologice vizate de proiect, în cadrul unor
întâlniri periodice, a permis demararea activitatilor asociate celui de-al doilea obiectiv,
si anume crearea principalelor instrumente de lucru, necesare implementarii
proiectului. Astfel, în cursul întâlnirilor si discutiilor dintre membrii echipei, pe baza
experientelor individuale acumulate, a fost elaborata o strategie comuna în ceea ce
priveste crearea si ierarhizarea fiselor de situri arheologice si bibliografice (activitatea
2.1 crearea si ierarhizarea fiselor de înregistrare de sit si bibliografice). Acest lucru a
presupus initial realizarea mai multor variante de baze de date, elaborate si completate
individual de catre membrii echipei, iar apoi, pe baza testarii comparative a acestora,
adoptarea unei solutii comune. Proiectarea în acest fel a unei baze de date unitare pe
suport electronic (activitatea 2.2 proiectarea structurii bazelor de date de sit,
bibliografice si de ilustratie), în afara de atragerea tinerilor doctoranzi în munca de
echipa, a permis obtinerea unei structuri de baza de date care integreaza în mod
eficient fise bibliografice si informatii referitoare propriu-zis la siturile arheologice,
atât în ceea ce priveste completarea, cât si utilizarea ei ca instrument de lucru pentru
atingerea obiectivului final al proiectului. In acest fel s-a obtinut un instrument de
lucru flexibil, deschis si apt pentru o permanenta optimizare. În cadrul aceluiasi
obiectiv au fost investigate si selectate bazele cartografice (activitatea 2.3 selectarea
bazelor cartografice), un alt instrument de lucru necesar implementarii proiectului, în
functie de necesitatile si situatiile specifice fiecarei epoci cultural-cronologice vizate
în cadrul proiectului.

Cel de-al treilea obiectiv vizat in etapa raportata, asigurarea cadrului managerial, a
presupus atât implicarea directa în activitatile de cercetare a tinerilor cercetatori, cât si
coordonarea muncii în echipa a tuturor membrilor implicati în proiect. Pentru aceasta,
în cadrul unei întâlniri de demarare a proiectului, s-au definit si stabilit competentele,
obligatiile si drepturile fiecarui cercetator implicat în proiect, fiind de asemenea clar
delimitate activitatile si competentele doctoranzilor angrenati în proiect (activitatea
3.1 constituirea organizarea, definirea si stabilirea competentelor, obligatiilor si
drepturilor fiecarui membru al echipei de proiect, cu delimitarea clara a activitatii
doctoranzilor angrenati in proiect). Având în vedere atât munca în echipa, necesara
derularii si atingerii obiectivului proiectului, cât si utilizarea în cadrul proiectului a
rezultatelor cercetarilor de teren ale altor cercetatori, s-au stabilit si implementat
cerintele specifice din perspectiva normelor de etica si deontologie profesionala
(activitatea 3.2. stabilirea si implementarea cerintelor specifice din perspectiva
normelor de etica si deontologie profesionala).

Rezultatele livrate in cadrul etapei raportate: fise bibliografice; fise documentare de

materiale si complexe arheologice, fotografii; fise de înregistrare de sit arheologic si
bibliografice; proiectarea si implementarea formatului (formatelor) de baze de date sit,
bibliografice si de ilustratie; alegerea si personalizarea bazelor cartografice; plan de
activitate comun, atat pentru echipa, cât si pentru fiecare membru în parte; discutii pe
marginea principiilor si cerintelor specifice de etica si deontologie profesionala;
acestea au urmarit consecvent planul de desfasurare a proiectului in perioada definita.

Astfel, obiectivele propuse pentru etapa raportata au fost realizate integral.

Etapa viitoare (2008) va presupune, pe baza experientei si informatiei acumulate în
cadrul etapei raportate (2007), continuarea documentarii necesare implementarii
proiectului (bibliografica, de teren, în arhive si depozite arheologice). Consideram, in
concluzie, ca indeplinirea obiectivelor si activitatilor prevazute in etapa 2007 creeaza
premise favorabile pentru desfasurarea activitatilor si atingerea obiectivelor prevazute
pentru etapa urmatoare.

Astfel, pentru etapa urmatoare se au în vedere, pe baza rezultatelor obtinute în prima

etapa, urmatoarele:
- integrarea documentarii arheologice prin metode traditionale cu metodologia de
cercetare inter-disciplinara (investigatii arheometrice; analize fizico-chimice);
- ceea ce va presupune atât stagii de pregatire si training în strainatate pentru tinerii
doctoranzi, cât si vizibilizarea primelor rezultate ale proiectului, prin crearea unei
pagini web, nu în ultimul rând în scopul obtinerii si încurajarii unei relatii de feed-
back cu alti cercetatori interesati de tipul de abordare propus;
- în acelasi scop se au în vedere atât organizarea unui workshop exploratoriu, cât si elaborarea si
propunerea spre publicare a unor studii / articole cu valoare de studii de caz pentru tema (cu
reliefarea rezultatelor obtinute prin cercetari interdisciplinare).