Programul de studiu:

Economia comerțului, turismului și serviciilor

Tema individuală 2
Valoare: 1,5 puncte

ECONOMIA
TURISMULUI
ANUL II Semestrul 2

Nume și prenume student:

Cluj-Napoca
2017
Instrucțiuni generale:

Tema individuală 2 constă în conceperea și rezolvarea, în mod individual și olograf, pe baza unor exemple, a unui set
de 5 aplicații, vizând 5 teme importante de analiză a fenomenului turistic.

Această temă presupune, în ordine:

1. Tipărirea acestui document (doar față, nu față-verso)

2. Conceperea și rezolvarea aplicațiilor în manieră olografă

3. Capsarea și prinderea documentului într-un dosar simplu de plastic precum cel din imaginea de mai jos.

4. Completarea și semnarea secțiunii de mai jos (care se va regăsi pe documentul tipărit)

Subsemnatul declar pe
proprie răspundere că am conceput și rezolvat aplicațiile solicitate în acest
document pe cont propriu, iar textul olograf din acest document îmi aparține.

Data:
Semnătura:

Această temă se predă în sesiune, la prima susținere a probei scrise de examen.

Aportul net valutar, rata aportului net valutar și cursul de revenire (EXEMPLU)
Aspecte teoretice:

Se regăsesc în suportul de curs în secțiunea ”Efectele economice ale turismului” și trebuie studiate în prealabil.

Aplicație pentru exemplificare:

Polonia a înregistrat în anul 2015 următoarele valori privind activitatea turistică (datele sunt fictive):

Încasări din partea turiștilor internaționali 800.000.000 euro

Cheltuieli ale rezidenților efectuate cu ocazia călătoriilor în străinătate 750.000.000 euro

Cheltuieli cu achiziționarea de bunuri și servicii de către organizațiile din
sectorul turistic polonez pentru a asigura prestarea serviciilor turistice către
turiștii internaționali:
- achiziții din afara Poloniei (importuri) 60.000.000 euro

- achiziții din Polonia 3.000.000.000 zloți

Cursul de schimb mediu pe piața valutară în 2015 în Polonia 4 zloți/euro

Calculați și interpretați: aportul net valutar, rata aportului net valutar și cursul de revenire.

Rezolvare pentru exemplificare:

Aportul net valutar = V – C – I = 800.000.000 – 750.000.000 – 60.000.000 = – 10.000.000 euro

Rata aportului net valutar = Aportul net valutar / V = -10.000.000 / 800.000.000 = – 0,0125 (sau: – 1,25%)

Interpretare: Chiar dacă soldul contului curent al balanței de plăți la secțiunea ”Turism-călătorii” a fost pozitiv (800-750 =
+ 50 milioane euro), aportul net valutar și rata acestuia au fost negative, deoarece agenții economici din sectorul turistic
al Poloniei au fost nevoiți să recurgă la prea multe importuri pentru prestarea serviciilor lor către turiștii internaționali.

Pentru a calcula cursul de revenire, este necesară exprimarea cheltuielilor realizate pentru prestarea serviciilor turistice
către turiștii internaționali în monedă națională.

Ch = 60.000.000 euro x 4 zloți/euro + 3.000.000.000 zloți = 3.240.000.000 milioane zloți

Se poate calcula acum cursul de revenire:

Cursul de revenire = Ch / V = 3.240.000.000 zloți / 800.000.000 euro = 4,05 zloți/euro

Interpretare: Cu o valoare superioară cursului de schimb al pieței valutare (4,05 versus 4 zloți/euro), se poate spune că
cursul de revenire a fost dezavantajos pentru sectorul turistic polonez în 2015.
Aportul net valutar, rata aportului net valutar și cursul de revenire (0,25 puncte)
Aplicație concepută (datele aplicației vor fi concepute în mod individual, fictiv și olograf de către fiecare student; în
cazul în care doi sau mai mulți studenți concep date fictive identice pentru o anumită aplicație, niciunul dintre respectivii
studenți nu va obține punctajul aferent aplicației respective).

România a înregistrat în anul 2015 următoarele valori privind activitatea turistică:

Încasări din partea turiștilor internaționali

Cheltuieli ale rezidenților efectuate cu ocazia călătoriilor în străinătate

Cheltuieli cu achiziționarea de bunuri și servicii de către organizațiile din
sectorul turistic românesc pentru a asigura prestarea serviciilor turistice
către turiștii internaționali:
- achiziții din afara României (importuri)

- achiziții din România

Cursul de schimb mediu pe piața valutară în 2015 în România

Calculați și interpretați: aportul net valutar, rata aportului net valutar și cursul de revenire.

Rezolvare (pe baza datelor fictive, fiecare student va rezolva aplicația în mod olograf):
Analiza distribuției cererii turistice pe sezoane - coeficientul Gini (EXEMPLU)
Aspecte teoretice:

Se regăsesc în suportul de curs în secțiunea ”Analiza cantitativă a cererii turistice” și trebuie studiate în prealabil.

Aplicație pentru exemplificare:

În 2015, o stațiune a înregistrat următoarele sosiri de turiști:

Ianuarie – Mai 30.000 sosiri

Iunie – Septembrie 160.000 sosiri

Octombrie – Decembrie 10.000 sosiri

Analizați distribuția cererii turistice în 2015, calculând și interpretând coeficientul Gini

Rezolvare pentru exemplificare:

În vederea calculării coeficientului Gini este necesar să determinăm ponderea cererii turistice în fiecare perioadă:

Perioada Numărul de sosiri Pondere

Ianuarie – Mai 30.000 30.000 / 200.000 = 0,15

Iunie – Septembrie 160.000 160.000 / 200.000 = 0,80

Octombrie – Decembrie 10.000 10.000 / 200.000 =0,05

TOTAL 200.000 1

3 (0,15 2  0,80 2  0,05 2 ) 1

c  0,705
3 1

Interpretare: Valoarea coeficientului Gini este mult mai apropiată de 1 (decât de 0), așadar sezonalitatea cererii turistice
în destinația stațiunii este intensă, acesta fiind concentrată mai ales în Iunie-Septembrie.
Analiza distribuției cererii turistice pe sezoane - coeficientul Gini (0,25 puncte)
Aplicație concepută (datele aplicației vor fi concepute în mod individual, fictiv și olograf de către fiecare student; în
cazul în care doi sau mai mulți studenți concep date fictive identice pentru o anumită aplicație, niciunul dintre respectivii
studenți nu va obține punctajul aferent aplicației respective).

În 2015, o stațiune a înregistrat următoarele sosiri de turiști:

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Analizați distribuția cererii turistice în 2015, calculând și interpretând coeficientul Gini

Rezolvare (pe baza datelor fictive, fiecare student va rezolva aplicația în mod olograf):
Analiza distribuției cererii turistice pe destinații - coeficientul Gini (EXEMPLU)
Aspecte teoretice:

Se regăsesc în suportul de curs în secțiunea ”Analiza cantitativă a cererii turistice” și trebuie studiate în prealabil.

Aplicație pentru exemplificare:

În 2015, țara „A” a înregistrat 3 milioane de deplasări ale rezidenților în scopul vizitării țărilor ”X”, ”Y” și ”Z”, iar aceste
deplasări au fost repartizate pe destinații astfel:

Către țara X 2.400.000 deplasări

Către țara Y 300.000 deplasări

Către țara Z 300.000 deplasări

Analizați distribuția cererii turistice, calculând și interpretând coeficientul Gini

Rezolvare pentru exemplificare:

În vederea calculării coeficientului Gini este necesar să determinăm ponderea cererii turistice pentru fiecare destinație:

Destinația Numărul de deplasări Pondere

Țara X 2.400.000 2.400.000 / 3.000.000 = 0,8

Țara Y 300.000 300.000 / 3.000.000 = 0,1

Țara Z 300.000 300.000 / 3.000.000 =0,1

TOTAL 3.000.000 1

3  (0,82  0,12  0,12 ) 1

c  0,7
3 1

Interpretare: Valoarea coeficientului este mult mai apropiată de 1 (decât de 0), așadar fluxul turistic provenit din țara „A”
este concentrat și orientat spre anumite destinații, mai ales spre țara „X”.
Analiza distribuției cererii turistice pe destinații - coeficientul Gini (0,25 puncte)
Aplicație concepută (datele aplicației vor fi concepute în mod individual, fictiv și olograf de către fiecare student; în
cazul în care doi sau mai mulți studenți concep date fictive identice pentru o anumită aplicație, niciunul dintre respectivii
studenți nu va obține punctajul aferent aplicației respective).

În 2015, România a înregistrat milioane de deplasări ale rezidenților în scopul vizitării Bulgariei, Greciei,
Turciei, Spaniei și Croației, iar aceste deplasări au fost repartizate pe destinații astfel:

Către Bulgaria

Către Grecia

Către Turcia

Către Spania

Către Croația

Analizați distribuția cererii turistice, calculând și interpretând coeficientul Gini

Rezolvare (pe baza datelor fictive, fiecare student va rezolva aplicația în mod olograf):
Elasticitatea cererii turistice în funcție de preț (EXEMPLU)
Aspecte teoretice:

Se regăsesc în suportul de curs în secțiunea ”Analiza cantitativă a cererii turistice” și trebuie studiate în prealabil.

Aplicație pentru exemplificare:

În perioada 2010-2015 tariful mediu de cazare dintr-o destinație turistică și, respectiv, numărul de înnoptări înregistrate
la nivelul unităților de cazare din destinația respectivă au evoluat în felul următor:

Anul 2010 2015

Tarif mediu de cazare 50 € 100 €

Număr de înnoptări 240.000 înnoptări 150.000 înnoptări

Analizați elasticitatea cererii turistice în funcție de preț, calculând și interpretând coeficientul de elasticitate și, respectiv,
analizând și interpretând evoluția încasărilor din serviciile de cazare ale destinației.

Rezolvare pentru exemplificare:

c (150.000  240.000)
Ec, p 
c0
 240.000   0,375  0,375
p (100  50) 1
p0 50

Interpretare: Se remarcă faptul că majorarea prețurilor (tarifului mediu de cazare) cu 100% a determinat diminuarea
cererii turistice în formă cantitativă (înnoptări) cu 37,5%. Valoarea subunitară și negativă a coeficientului de elasticitate
ne spune următoarele:
 cererea cantitativă de servicii de cazare a destinației a fost inelastică în raport cu prețurile serviciilor de cazare ale
destinației (turiștii nu au fost sensibili la modificărilor tarifelor de cazare decât în mică măsură);
 cererea cantitativă de servicii de cazare a destinației a evoluat în sens contrar evoluției prețurilor serviciilor de
cazare din cadrul destinației (majorarea prețului a determinat reducerea numărului de înnoptări);
 la fiecare creștere a prețurilor serviciilor de cazare cu 1%, cererea cantitativă de servicii de cazare (înnoptări) a
scăzut cu 0,375%.

Evoluția încasărilor din servicii de cazare (a cererii valorice de servicii de cazare):

 Încasări în 2010 = 240.000 înnoptări ∙ 50 € = 12.000.000 €
 Încasări în 2015 = 150.000 înnoptări ∙ 100 € = 15.000.000 €

Interpretare: Se observă că, datorită inelasticității cererii cantitative de servicii de cazare în funcție de preț, majorarea
tarifului mediu de cazare, în ciuda faptului că a determinat reducerea numărului de înnoptări, a dus la un volum de
încasări superior în 2015, comparativ cu 2010. Dacă cererea cantitativă ar fi fost elastică, majorarea prețului ar fi dus nu
numai la reducerea numărului de înnoptări, ci și, cu siguranță, la o diminuare a volumului de încasări.
Elasticitatea cererii turistice în funcție de preț (0,25 puncte)
Aplicație concepută (datele aplicației vor fi concepute în mod individual, fictiv și olograf de către fiecare student; în
cazul în care doi sau mai mulți studenți concep date fictive identice pentru o anumită aplicație, niciunul dintre respectivii
studenți nu va obține punctajul aferent aplicației respective).

În perioada 2014-2015 tariful mediu de cazare dintr-o destinație turistică și, respectiv, numărul de înnoptări înregistrate
la nivelul unităților de cazare din destinația respectivă au evoluat în felul următor:

Anul 2014 2015

Tarif mediu de cazare

Număr de înnoptări

Analizați elasticitatea cererii turistice în funcție de preț, calculând și interpretând coeficientul de elasticitate și, respectiv,
analizând și interpretând evoluția încasărilor din serviciile de cazare ale destinației.

Rezolvare (pe baza datelor fictive, fiecare student va rezolva aplicația în mod olograf):
Durata medie a sejurului, capacitatea de cazare şi gradul de ocupare (EXEMPLU)
Aspecte teoretice:

Se regăsesc în suportul de curs în secțiunile ”Analiza cantitativă a cererii turistice” și ”Analiza cantitativă a ofertei
turistice” și trebuie studiate în prealabil.

Aplicație pentru exemplificare:

În anul 2015, în cadrul unei stațiuni turistice au funcționat următoarele patru unități de cazare:

Unitate Număr locuri Funcționare

Hotel ”Aurora” 200 locuri Sezonieră, între 1 mai – 30 septembrie.

Pensiunea ”Mara” 20 locuri Pe tot parcursul anului.

Pensiunea ”Montana” 25 locuri Pe tot parcursul anului.

Pe tot parcursul anului.

Vila ”Star” 30 locuri
În aprilie, jumătate din locuri s-au aflat în renovare.

Rezultatele înregistrate de cele patru unități de cazare în 2015 au fost următoarele:

Unitate de cazare Număr de sosiri Număr de înnoptări

Hotel ”Aurora” 4.200 15.000

Pensiunea ”Mara” 1.350 2.500

Pensiunea ”Montana” 3.300 6.200

Vila ”Star” 4.800 6.800

Determinați capacitatea de cazare instalată și funcțională, gradul de ocupare a capacității de cazare și, respectiv, durata
medie a sejurului, atât la nivelul fiecărei unități de cazare, cât și la nivel de stațiune, în anul 2015.

Rezolvare pentru exemplificare:

Locuri de Zile de Capacitate de cazare instalată Capacitate de cazare funcțională

Unitate
cazare funcționare (CCI) (CCF)
Aurora 200 locuri 153 zile 200 x 153 = 30.600 zile-locuri 30.600 zile-locuri

Mara 20 locuri 365 zile 20 x 365 = 7.300 zile-locuri 7.300 zile-locuri

Montana 25 locuri 365 zile 25 x 365 = 9.125 zile-locuri 9.125 zile-locuri

10.950 – 15 loc. x 30 zile = 10.500
Star 30 locuri 365 zile 30 x 365 = 10.950 zile-locuri
zile-locuri

CCI STAȚIUNE = CCI AURORA + CCI MARA + CCI MONTANA + CCI STAR =
=30.600 + 7.300 + 9.125 + 10.950 = 57.975 zile-locuri

CCF STAȚIUNE = CCF AURORA + CCF MARA + CCF MONTANA + CCF STAR =
= 30.600 + 7.300 + 9.125 + 10.500 = 57.525 zile-locuri
Unitate Sosiri Înnoptări Durata medie a sejurului (DMS) Grad de ocupare (GO)

Aurora 4.200 15.000 15.000 / 4.200 = 3,57 zile 15.000 / 30.600 = 0,4902 (49,02%)

Mara 1.350 2.500 2.500 / 1.350 = 1,85 zile 2.500 / 7.300 = 0,3425 (34,25%)

Montana 3.300 6.200 6.200 / 3.300 = 1,88 zile 6.200 / 9.125 = 0,6795 (67,95%)

Star 4.800 6.800 6.800 / 4.800 = 1,42 zile 6.800 / 10.500 = 0,6476 (64,76%)

DMS STAȚIUNE = Înnoptări la toate unitățile din stațiune / Sosiri la toate unitățile din stațiune =
= (15.000 + 2.500 + 6.200 + 6.800) / (4.200 + 1.350 + 3.300 + 4.800) = 2,23 zile

GO STAȚIUNE = Înnoptări la toate unitățile din stațiune / CCF STAȚIUNE =

= (15.000 + 2.500 + 6.200 + 6.800) / 57.525 = 0,5302 (53,02%)
Durata medie a sejurului, capacitatea de cazare şi gradul de ocupare (0,50 puncte)
Aplicație concepută (datele aplicației vor fi concepute în mod individual, fictiv și olograf de către fiecare student; în
cazul în care doi sau mai mulți studenți concep date fictive identice pentru o anumită aplicație, niciunul dintre respectivii
studenți nu va obține punctajul aferent aplicației respective).

În anul 2015, în cadrul unei stațiuni turistice au funcționat următoarele șase unități de cazare:

Unitate Număr locuri Funcționare

Rezultatele înregistrate de cele șase unități de cazare în 2015 au fost următoarele:

Unitate de cazare Număr de sosiri Număr de înnoptări

Determinați capacitatea de cazare instalată și funcțională, gradul de ocupare a capacității de cazare și, respectiv, durata
medie a sejurului, atât la nivelul fiecărei unități de cazare, cât și la nivel de stațiune, în anul 2015.

Rezolvare (pe baza datelor fictive, fiecare student va rezolva aplicația în mod olograf):