Făgăraş ce mare brânză !?!?

”Vezi să nu uiţi să iei şi nişte brânză Făgăraş, dacă vrei să-ţi fac prăjitură !”, aşa-mi
zicea mama când mă trimetea la cumpărături. De fapt termenul ”Brânză Făgăraş” nu se
referea la o anumită marcă sau producător ci la un anumit tip de brânză ce se
comercializa încă de pe vremea bunicilor noştri. Chiar dacă mai nou brânza Făgăraş este
produsă în Ungaria, cu lapte din Italia, cu angajaţi din Albania şi tehnologie din
Germania, brânza Făgăraş a fost, este şi va fi un produs românesc.
Exact sub aceste auspicii am decis să-mi iau gaşca şi să facem o incursiune în
superbul oraş braşovean Făgăraş. Şi fiindcă am fost acolo vă rog să-mi permiteţi să vă fac
şi dumneavoastră o scurtă prezentare a acestui municipiu din România.
Făgăraş, sau Fogaras în maghiară, sau Fogarasch în germană este un oraş atestat
documentar încă din secolul al XIII-lea, mai exact din anul 1291. Două decenii mai
târziu, în anul 1310, voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor începe construcţia unei
cetăţi aici în Făgăraş. Cetatea Făgăraşului, împreună cu Amlaşul, au fost acordate în Evul
Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecţia lor. Între
aceştia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), şi Mircea cel Bătrân, voievod al Ţării
Româneşti, (1386-1394 şi 1397-1418). De-a lungul secolelor Cetatea Făgăraşului a
rezistat vremii şi vremurilor, ajungând în zilele noastre un important obiectiv turistic.
Ajungând la zilele noastre vreau să vă mai spun că după restructurările de la Combinatul
Chimic Nitramonia, disponibilizaţii au fost încurajaţi şi ajutaţi să se reorienteze către
diverse activităţi turistice (ghizi, hotelieri, transportatori, comercianţi).
Ştiu, v-am obişnuit cu liste concrete de atracţii, aşa voi proceda şi-n acest caz,
lăsându-vă o listă în ordine alfabetică, pentru a nu fi acuzat de afinităţi, cu ceea ce aveţi
de făcut şi vizitat în Făgăraş:

 Biserica Evanghelică – ce este poziţionată chiar în Piaţa Republicii, actuala

biserică a fost ridicată în anii 1842-1843 după ce edificiile anterioare au fost
distruse rând pe rând;
 Biserica greco-catolică – ridicată la sfârşitul secolului al XX-lea, mai exact
în anul 1995, a reuşit de-a lungul anilor, să se impună ca atracţie turistică
prin arhitectura ei deosebită;
 Biserica reformată – amplasată chiar pe Bulevardul Unirii biserica a fost
construită între anii 1712-1759 şi al cărei ctitor a fost scriitorul maghiar
Árva Bethlen Kata;
 Biserica Sf. Nicolae – ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu din
anul 1698, se află amplasată pe strada Tudor Vladimirescu undeva la
numărul 16;
 Biserica Sfânta Treime – ridicată în anul 1783, se află pe strada Codru
Drăguşanu la numărul 7, fiind de asemenea inclusă în Lista Monumentelor
Istorice din România;
 Casa în care a locuit episcopul român unit Inocenţiu Micu-Klein între
anii 1729 şi 1737 – o clădire monument istoric de secol XVIII, amplasată pe
strada Tudor Vladimirescu;
 Catedrala Sf. Ioan Botezătorul – cel mai impozant locaş de cult al oraşului,
nefinalizată încă,dar care reuşeşte să atragă ca un magnet foarte mulţi
turişti;
 Cetatea Făgăraşului – cel mai important obiectiv turistic al municipiului,
datată încă din secolul al XIV-lea, devenit inevitabil un adevărat simbol al
oraşului;
 Mânăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică sunt situate pe
strada Vasile Alecsandri, la numărul 1, încă din secolul al XV- lea a existat
in Făgăraş o mânăstire cu biserica romano-catolică;
 Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial – monumentul
a fost ridicat în anul 1931 şi cinsteşte memoria ostaşilor români căzuţi
în Primul Război Mondial;
 Monumentul Rezistenţei Anticomuniste din Ţara Făgăraşului – o aducere
aminte a ceea ce a însemnat comunismul, monumentul este amplasat
aproape de intrarea în cetate;
  Muzeul Ţării Făgăraşului – o impresionantă şi fascinantă instituţie
muzeală, găzduită chiar în spectaculoasa Cetate a Făgăraşului, cea mai
apreciată atracţie turistică a oraşului;
 Statuia lui Badea Cârţan – amplasată chiar în faţa Casei de Cultură, de aici
din oraş, statuie care vine să amintească, încă odată, de originile neamului
românesc;
 Statuia Doamnei Stanca – a fost realizată în anul 1938 de către
sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) şi este aamplasată chiar în faţa
cetăţii;
 Zilele Cetăţii Făgăraş – manifestare cultural-artistică ce se desfăşoară (de
regulă), în luna august primul week-end de după marea sărbătoare de Sfânta
Maria;

Acum că aţi aflat ce se poate vizita aici în Făgăraş, nu-mi rămâne decât să vă mai
spun cum puteţi ajunge aici în oraş. Feroviar cu legături directe din Bucureşti, Sibiu,
Râmnicu Vâlcea sau Braşov sau cu legături din orice alt oraş major al ţării. Rutier 235
km. din Bucureşti, 78 km. distanţă de Sibiu, 266 km. depărtare de Craiova, la 67 km. de
Braşov sau 112 km. faţă de Târgu Mureş. Din punct de vedere aerian se poate spune că
Făgăraş este deservit de Aeroportul Internaţional Sibiu, Aeroportul Transilvania din Târgu
Mureş şi (mult aşteptatul) Aeroport Internaţional Braşov.
Făgăraş este, totodată şi locul ideal de plecare în drumeţii în munţii Făgăraş sau spre
atracţiile Ţării Făgăraşului. Aşa că eu închei acest material lăsându-vă invitaţia de a vizita
Făgăraşul, dar nu înainte de a vă spune când este momentul ideal de a face o vizită aici.
Vizitaţi Făgăraşul vara atunci când canicula din marile municipii devine suportabilă la
umbra munţilor,vizitaţi Făgăraşul toamna când ruginiul frunzelor creează un peisaj de
basm, vizitaţi Făgăraşul iarna atunci când mantia albă a zăpezii, îmbracă munţii şi oraşul
vestind sărbătorile de iarnă, vizitaţi Făgăraşul primăvara când natura se trezeşte la viaţă
iar verdele vă va creea o stare de bine, vizitaţi Făgăraşul oricând fiindcă este acel loc din
România care merită să fie vizitat !!!
Cu stimă şi consideraţie al dumneavoastră acelaşi Robert
Codescu !!!