Drept procesual civil

1. În materia recuzării:
 cererea se soluţionează de instanţa ierarhic superioară, atunci când, din pricina recuzării, nu se poate
alcătui completul de judecată pentru soluţionarea recuzării la instanţa respectivă
 încheierea de admitere a recuzării va arata în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie
anulate
 încheierea prin care s-a admis cererea de recuzare poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat
cauza.

2. Conflictul de competenţă:
 se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă
 ivit între două instanţe judecătoreşti, se soluţionează de instanţa imediat superioară şi comună instanţelor
aflate în conflict
 nu se poate crea cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Cererea prin care reclamantul măreşte cuantumul obiectului cererii de chemare în judecată, solicitând
şi ratele ajunse la termen după sesizarea instanţei:
 este o cerere adiţională
 poate fi formulată numai până la primul termen la care toate părţile sunt legal citate
 atrage declinarea competenţei dacă instanţa iniţial sesizată nu mai este competentă potrivit dispoziţiilor legale
referitoare la competenţă după valoarea obiectului cererii.

4. Pe calea contestaţiei la executare nu se poate solicita:

 anularea încheierii de incuviintare a executarii silite
 anularea executării silite pentru motive de fapt şi de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul
executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, atunci când aceste motive sunt anterioare
pronunţării hotărârii
 împărţeală bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie.

5. În cazul revizuirii pentru hotărâri potrivnice:

 cererea se judecă de instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat a doua hotărâre
 aceasta poate fi cerută şi în cazul în care hotărârile potrivnice au fost date de aceeaşi instanţă, în dosare diferite –
trebuie sa fie instante diferite
 trebuie să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

6. Excepţiile procesuale:
 pot fi invocate, întotdeauna, de părţi, procuror sau instanţa din oficiu
 constituie apărări de fond
 tind la amânarea sau împiedicarea judecăţii

7. Cererea de ridicare a sechestrului asigurător, în cazul în care debitorul dă garanţie îndestulătoare:

 se soluţionează în camera de consiliu
 se soluţionează de urgenţă, fără citarea părţilor
 se soluţionează prin încheiere supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare

8. Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate:

 în materie de expropriere
 asupra unei cereri în grăniţuire, însă numai dacă valoarea obiectului său este de până la 500.000 lei inclusiv
 asupra unei cereri posesorii.

9. Mărturisirea judiciară:
 poate fi obţinută numai prin intermediul interogatoriului
 poate fi divizată împotriva autorului atunci când cuprinde fapte distincte şi care nu au legătură între ele
 poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de drept scuzabile.

10. În ceea ce priveşte perimarea:

 dacă instanţa constată că perimarea nu a intervenit, pronunţă o încheiere care este supusă separat recursului, la
instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare
 dacă instanţa constată că a intervenit perimarea pronunţă o hotărâre care este supusă recursului, la instanţa
ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare, cu excepţia cazului în care perimarea este constatată de
o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, caz în care hotărârea de perimare este definitivă
 aceasta operează şi în cazul cererilor de competenţa unor organe de jurisdicţie din afară sistemului
instanţelor judecătoreşti, în măsură în care nu există o normă specială care să dispună altfel

11. Părţile au obligaţia de a proba:

 textele care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României sau într-o altă modalitate anume
prevăzută de lege
 dreptul internaţional cutumiar
 prin înscris autentic, orice act juridic, în toate cazurile în care acesta este atacat pentru fraudă.

12. Dacă în cursul unui proces având ca obiect revendicare imobiliară, dreptul litigios constând în dreptul
de proprietate privată asupra imobilului este transmis printr-un contract de vânzare încheiat de către
pârât cu un terţ:
 pârâtul este obligat să formuleze cerere de intervenţie forţată de arătare a titularului dreptului pentru atragerea
terţului în proces
 instanţa va repune în discuţie excepţiile procesuale de ordine publică soluţionate până la momentul la care terţul
a intervenit sau a fost introdus în cauză
 dacă pârâtul este scos din proces, judecata va continua între reclamant şi terţ, existând posibilitatea că
terţul să fie obligat prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţă în cauză, în măsura în care pretenţiile
reclamantului se dovedesc a fi întemeiate.

13. Repunerea în termenul procedural se dispune:

 numai dacă se dovedeşte că pierderea termenului procedural se datorează unor motive temeinic justificate
 de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen
 şi de instanţă, din oficiu, dacă din dosarul cauzei rezultă motivul pierderii termenului.

14. Hotărârea judecătorească de primă instanţă în procedura ordonanţei de plată:

 devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare
 poate fi pusă în executare silită, iar împotriva executării nu se poate face contestaţie la executare
 nu este executorie, dacă este atacată cu cerere în anulare.

15. Hotărârea prin care judecătoria constată perimarea:

 unei cereri de ordonanţă preşedinţială este supusă căii de atac a apelului în termen de 5 zile de la pronunţare,
dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor
 se dă fără motivare, deoarece grefierul este obligat să întocmească un referat asupra actelor de procedură în
legătură cu perimarea
 lipseşte de efecte toate actele de procedură făcute în acea instanţă, însă probele pot fi folosite de părţi într-
un nou proces, chiar dacă a intervenit o modificare legislativă a competenţei materiale în favoarea
tribunalului, în măsura în care instanţa astfel învestită socoteşte că nu este necesară refacerea lor.

16. Nu este incompatibil:

 judecătorul căruia, într-un proces de partaj, judecat definitiv, îi este repartizată spre soluţionare contestaţia în
anulare declarată împotriva încheierii de admitere în principiu pronunţată de acesta şi împotriva sentinţei
pronunţate de alt judecător în aceeaşi pricină, al cărei motiv constă în nelegala citare a contestatorului reclamant
pe parcursul întregului proces, la care nu a fost prezent
 judecătorul, fost avocat, care a reprezentat partea doar la primul termen de judecată, în aceeaşi cauză, ce i-a fost
repartizată în prezent spre soluţionare
 judecătorul care a soluţionat anterior o cauza similară, între alte părţi, în care s-a pus în discuţie aceeaşi
problemă de drept.

17. În cazul renunţării la însuşi dreptul pretins judecăţii:

 renunţarea se poate face numai prin înscris autentic
 instanţa pronunţă o hotărâre prin care va respinge cererea în fond
 efectele renunţării se produc fără a fi necesar acordul pârâtului, indiferent de momentul procesual în care
intervine renunţarea

18. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat administrarea probei cu martori, fără
însă a indică numele şi domiciliul acestora. Prin întâmpinare, pârâtul a arătat că proba nu poate fi
încuviinţată de către instanţă, din cauza neindicarii numelui martorilor şi a domiciliului acestora. În
cauză:
 reclamantul nu era obligat să indice numele şi domiciliul martorilor, putând face aceasta în termen de 5 zile după
încuviinţarea probei de către instanţă
 proba cu martori era inadmisibilă
 indicarea în chiar cererea de chemare în judecată a numelui şi domiciliului martorilor propuşi reprezintă
o condiţie formală de propunere a probei cu martori impusă în mod expres de Codul de procedură civilă

19. Cererea având ca obiect stabilirea compunerii masei succesorale şi a cotelor succesorale, formulată pe
cale principală:
 este de competenţa judecătoriei sau a tribunalului, în funcţie de valoarea obiectului cererii
 nu poate fi primită atunci când partea poate cere partajul
 este de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.

20. Spre deosebire de contestaţia la titlu vizând un titlu executoriu reprezentat de o hotărâre
judecatorescă, cererea de lămurire a unei hotărâri judecătoreşti:
 poate fi formulată şi cu privire la o hotărâre nesusceptibilă de executare silită
 se soluţionează potrivit regulilor procedurii necontencioase
 este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea.

21. Încheierea de şedinţă:

 este întocmită de grefier pentru fiecare şedinţă de judecată, inclusiv pentru termenul la care au avut loc
dezbaterile,hotărârea pronunţându-se în aceeaşi zi
 este semnată numai de preşedintele completului de judecată, dacă judecata a avut loc în şedinţă publică, fără
prezenţa publicului
 poate fi atacată separat, în cazurile anume prevăzute de lege.

22. Competenţa materială a instanţei judecătoreşti în funcţie de valoarea obiectului cererii introductive de
instanţă:
 se determină după valoarea obiectului cererii arătat în capătul principal de cerere, la care se adaugă accesoriile
pretenţiei principale, dacă acestea sunt scadente la data sesizării instanţei
 se determină, în cererea privitoare la executarea unui contract, după valoarea obiectului acestui contract, chiar
dacă reclamantul deduce judecăţii numai o parte din acest obiect
 se determină fără scăderea sarcinilor sau datoriilor moştenirii, în cererile în materie de moştenire, cu
excepţia partajului succesoral

23. Încheierea de admitere a cererii de asigurare de probe :

 este supusă numai apelului
 poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor şi de la comunicare,
dacă s-a dat fără citarea părţilor
 este executorie şi nu este supusă niciunei căi de atac.

24. Hotărârea asupra revizuirii:

 este supusă, în toate cazurile, căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită
 este definitivă în cazul în care revizuirea a vizat hotărârea unei instanţe de apel, dacă potrivit legii nu
există recurs cu privire la hotărârea atacată
 este supusă recursului, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, cu excepţia situaţiei în care revizuirea
a fost soluţionată de una din secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, caz în care hotărârea din revizuire este
definitivă

25. Renunţarea la judecată:

 se poate face numai prin cerere scrisă
 făcută de unul din reclamanţi nu este opozabilă celorlalţi reclamanţi, în caz de coparticipare procesuală
activă
 se poate face fără consimţământul pârâtului numai până la comunicarea cererii de chemare în judecată acestuia

26. Spre deosebire de revizuire, în cazul contestaţiei în anulare:

 întâmpinarea nu este obligatorie, întrucât contestaţia în anulare se soluţionează de urgenţă şi cu precădere
 atunci când se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu operează prorogarea competenţei
 cererea se introduce în toate cazurile la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

27. În etapa verificării admisibilităţii în principiu, termenul de exercitare a apelului împotriva încheierii
date în primă instanţă de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanţie, pronunţate în data
de 22 august 2016 (luni) şi comunicate în dată de 23 august 2016 (marţi), se împlineşte la data de:
 26 august 2016 (vineri), pentru toate părţile
 29 august 2016 (luni), pentru partea care a lipsit
 29 august 2016 (luni), pentru partea care a fost prezentă.

28. Atunci când cererea de chemare în judecată a fost formulată împotriva mai multor pârâţi persoane
fizice:
 dacă unul din pârâţi a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el,
oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal
citate în faţa primei instanţe
 dacă printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se poate introduce la instanţa competentă pentru oricare
dintre debitorii principali sau accesorii
 dacă numai unul dintre pârâţi are domiciliul cunoscut, iar celorlalţi pârâţi nu li se cunoaşte nici domiciliul şi nici
reşedinţa, cererea poate fi introdusă numai la instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul reclamantului.

29. În procedura necontencioasă:

 încheierile pronunţate nu au autoritate de lucru judecat
 soluţionarea cererii se face întotdeauna cu citarea părţii
 instanţa se pronunţă în raport cu toate împrejurările de fapt şi de drept ale cauzei, dacă nu au fost
invocate în cerere sau pe parcursul procedurii

30. Cheltuielile de judecată:

 pot fi probate până la închiderea dezbaterilor asupra fondului
 privind onorariul avocaţial pot fi reduse de instanţă numai la cererea părţii interesate
 asupra cărora prima instanţă a omis să se pronunţe pot fi solicitate prin procedura completării hotărârii

31. Nu poate fi invocată pentru prima dată în apel:

 necompetenţă generală
 perimarea cererii de chemare în judecată
 lipsa dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe.

32. Nulitatea actului de procedură poate fi invocată:

 în toate cazurile, de orice parte în proces, de judecător sau de procuror în orice stare a cauzei
 numai de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria faptă, în cazul
nulităţii relative
 dacă partea interesată nu a renunţat, expres sau tacit, la dreptul de a invocă nulitatea relativă sau absolută

33. În ceea ce priveşte recuzarea:

 cererea de recuzare va fi soluţionată de instanţă de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor, cu
ascultarea întotdeauna a judecătorului recuzat
 formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii cauzei în care s-a formulat
această cerere
 încheierea prin care a fost admisă recuzarea va arată în ce măsură actele îndeplinite de judecător
urmează a fi păstrate

34. În conformitate cu dispoziţiile legale în materie, poate fi atacată cu contestaţie în anulare:

 hotărârea dată în recurs, dacă aceasta a fost pronunţată cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei
şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a respins-o
 hotărârea definitivă dată de prima instanţă dacă aceasta a fost pronunţată de o instanţa necompetentă absolut şi,
deşi se invocase excepţia corespunzătoare, prima instanţa a omis să se pronunţe asupra acesteia
 hotărârea dată în recurs, dacă instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile
declarate în cauză

35. Conexarea mai multor procese se poate dispune, chiar dacă se înlătură aplicarea unor norme de:
 competenţă materială
 competenţă generală
 competenţă teritorială de ordine privată.

36. Hotărârea judecătorească dată în procedura ordonanţei preşedinţiale:

 este supusă recursului, în toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel
 pronunţată de tribunal, este executorie de drept, dar executarea poate fi suspendată de instanţa de apel,
însă numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta
 în niciun caz nu este susceptibilă de revizuire, pentru hotărâri definitive potrivnice, în raport cu o altă hotărâre
dată în procedura ordonanţei preşedinţiale

37. Executarea provizorie judecătorească:

 se poate dispune numai la hotărârile judecătoreşti ce vizează bunuri
 poate fi acordată numai după plata unei cauţiuni
 poate fi dispusă şi de instanţa din oficiu – numai la cerere adresata inst.

38. Cererea de revizuire:

 poate fi formulată în termen de 15 de zile de la data comunicării hotărârii, în cazul în care instanţa s-a pronunţat
asupra unor lucruri care nu s-au cerut
 se soluţionează de instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, în toate situaţiile
 se soluţionează prin sentinţă sau decizie, după caz

39. În cazul în care se admite contestaţia în anulare, sunt posibile următoarele soluţii:
 dacă s-a reţinut că partea nu a fost legal citată şi nici nu a fost prezentă la termenul când a avut loc
judecata, se va anula hotărârea atacată şi se va proceda la rejudecarea cauzei
 dacă s-a constatat necompetenţa absolută a instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, se va anula această
hotărâre şi se va proceda la rejudecarea cauzei, evocându-se fondul-nu se poate ca h. de recurs evoca fondul
 dacă hotărârea atacată este rezultatul unei greşeli materiale, se anulează hotărârea pronunţată în recurs
şi calea de atac se rejudecă

40. Spre deosebire de conexitate, în caz de litispendenţă:

 când instanţele sunt de acelaşi grad, excepţia se invocă în faţa instanţei sesizate ulterior
 excepţia poate fi invocată şi dacă una dintre pricini se află pe rolul primei instanţe, iar cealaltă în apel
 excepţia poate fi invocată de părţi sau de instanţă, din oficiu. –ambele pot

41. Judecătoria este competentă să soluţioneze:

 căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor
organe cu astfel de activitate, în afară de cazurile în care legea prevede altfel
 cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii
 cererile referitoare la orice servituţi sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege,
stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească.

42. Spre deosebire de litispendenţă, în caz de conexitate :

 procesele reunite pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai unul dintre ele este în stare de judecată
 excepţia de conexitate poate fi invocată de părţi sau de instanţa din oficiu, cel mai târziu la primul termen
de judecată şi numai înaintea instanţei ulterior sesizate
 încheierea prin care s-a soluţionat excepţia poate fi atacată numai odată cu fondul.

43. Reclamantul A introduce o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul B având ca

obiect revendicarea unui bun imobil aflat la adresa X. După cel de-al treilea termen de judecată cu
procedura completă, în faţă primei instanţe, A vinde dreptul litigios privitor la acest proces lui C. În acest
caz:
 succesorul cu titlu particular C este obligat să intervină în cauză, dacă are cunoştinţă despre existenţa
procesului, sau poate să fie introdus în cauză, la cerere sau din oficiu
 pentru a interveni în proces, succesorul cu titlu particular C trebuie să formuleze o cerere de intervenţie voluntară
principală
 succesorul cu titlu particular C nu va putea invoca excepţia necompetenţei materiale a instanţei

44. În cazul transmisiunii calităţii procesuale prin acte între vii cu titlu particular:
 succesorul cu titlu particular este obligat să intervină în cauza, dacă are cunoştinţă de existenţa
procesului, sau poate să fie introdus în cauza, la cerere ori din oficiu
 judecată va continuă, în toate cazurile, numai cu succesorul cu titlu particular, care va fi introdus în cauza la
cerere sau din oficiu, înstrainatorul fiind scos din proces
 hotărârea pronunţată contra înstrainatorul ui nu va produce efecte şi contra succesorului cu titlu particular, dacă
acesta din urmă nu a fost introdus în cauza, chiar dacă succesorul cu titlu particular a dobândit dreptul cu rea-
credinţă. Art 39 al.3 – cu buna credinta nu isi produce efecte fata de s. t. particular

45. Contestaţia la executare poate fi exercitată în termen de 15 zile:

 de la data când debitorul care contesta executarea însăşi a primit încheierea de executare a încuviințării
sau somaţia ori de la data când a luat la cunoştinţă de primul act de executare, în ipoteza în care nu a
primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie
 de la data când o terţă persoană care pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului
urmărit a luat cunoştinţă de primul act de executare
 de la data comunicării încheierilor executorului judecătoresc, în cazul contestaţiilor îndreptate împotriva acestor
încheieri

46. Achiesarea la hotărârea judecătorească pronunţată:

 nu este revocabilă
 poate fi tacită, prin lăsarea trecerii termenului, de către partea care a pierdut procesul, fără să exercite calea de
atac împotriva hotărârii judecătoreşti
 poate fi tacită, dedusă din executarea de bunăvoie a hotărârii care nu este executorie, de către partea care
a pierdut procesul

47. În cazul procesului de divorţ:

 dacă niciunul dintre soţi nu locuieşte în ţară, cererea de divorţ este, în toate cazurile, de competenţa Judecătoriei
Sectorului 5 al municipiului Bucureşti
 cererea de divorţ întemeiată pe separarea în fapt a soţilor pe o perioada mai mare de 2 ani, prin care reclamantul
îşi asumă eşecul căsătoriei, dacă este acceptată de pârât, nu determină desfacerea căsătoriei pe baza acordului
soţilor
 dacă reclamantul decedează în cursul procesului şi cererea se întemeiază pe culpa pârâtului, moştenitorii
reclamantului pot continuă procesul.

48. Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori
cauze diferite, fără o strânsă legătură între ele:
 competenţa materială se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei
pretenţii în parte
 dacă unul din capetele de cerere este de competenţa materială a altei instanţe, instanţa sesizată nu poate dispune
disjungerea şi declinarea în mod corespunzător a competenţei
 instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa
unei instanţe de grad mai înalt.

49. Contestaţia în anulare pentru motivul că nu a fost legal citat contestatorul şi nici nu a fost prezent la
termenul când a avut loc judecată:
 poate fi exercitată împotriva sentinţelor nesusceptibile de apel, atacate cu recurs, prin care a fost invocat
acest motiv şi care a fost respins deoarece avea nevoie de verificări de fapt sau, fără vină părţii, recursul a
fost respins fără a fi cercetat în fond
 poate fi exercitată împotriva hotărârilor susceptibile de executare silită, în termenul de exercitare a contestaţiei la
executare
 se soluţionează de instanţa a cărei hotărâre se atacă, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii
finalizate cu hotărârea atacată.

50. Declaraţia de abţinere a judecătorului împotriva căruia s-a formulat o cerere de recuzare, de către
una dintre părţi, pentru acelaşi motiv de incompatibilitate:
 se pune în discuţia contradictorie a părţilor
 se poate formulă atât în scris, cât şi verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere
 se judecă după soluţionarea cererii de recuzare, pentru a se putea cerceta dacă declaraţia de abţinere a rămas sau
nu fără obiect.

51. În etapa regularizării cererii de chemare în judecată:

 împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată reclamantul va putea formula numai cerere de
reexaminare, care se va soluţiona în camera de consiliu, cu citarea părţilor, de către un alt complet al instanţei
respective – cu citarea reclamantului doar
 prin admiterea cererii de reexaminare, asupra măsurii anulării cererii de chemare în judecată se va putea
reveni când aceasta a fost dispusă eronat
 poate interveni anularea cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea procedurii prealabile impuse de o
normă de ordine publică.

52. În ceea ce priveşte încheierea cu privire la admisibilitatea în principiu, în cazul intervenţiei voluntare
principale:
 aceasta se atacă numai o dată cu fondul, indiferent de soluţia pronunţată
 dacă s-a respins cererea de intervenţie ca inadmisibilă, aceasta poate fi atacată în termen de 5 zile de la
comunicare
 aceasta se atacă, dacă s-a respins cererea de intervenţie că inadmisibilă, numai cu apel dacă încheierea a
fost dată în primă instanţă, respectiv numai cu recurs la instanţa ierarhic superioară, în ipoteza în care
încheierea a fost pronunţată în apel

53. Cererile în justiţie privind obligaţiile de a face:

 sunt de competenţa tribunalului, dacă sunt neevaluabile în bani
 sunt de competenţa judecătoriei, dacă sunt neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau
extracontractual
 sunt de competenţa tribunalului, dacă au valoare de peste 200.000 de lei.

54. Fac parte din categoria excepţiilor de fond, absolute şi peremptorii:

 excepţia prematurităţii, excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare atunci când este deschisă calea acţiunii în
realizare, excepţia conexităţii
 excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes
 excepţia litispendenţei, excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, excepţia lipsei calităţii procesuale
pasive.

55. Într-un proces având ca obiect încetarea stării de coproprietate asupra unui bun:
 procurorul nu poate să pună concluzii, chiar dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a
drepturilor şi intereselor cetăţenilor
 este admisibilă cererea de arătare a titularului dreptului formulată de pârâtul care pretinde că deţine
bunul pentru altul
 instanţa va pune în discuţie necesitatea introducerii în cauză a celorlalţi coproprietari, dacă aceştia nu au
fost chemaţi în judecată de către părţile iniţiale.

56. În cazul în care partea interesată a luat cunoştinţă la 01.05.2015 de hotărârea de condamnare, pentru
o infracţiune privitoare la pricină, a unui expert care a luat parte la judecată, condamnare definitivă la
02.02.2015, cererea de revizuire formulată la 01.06.2015 împotriva hotărârii pronunţate la 03.03.2014 este:
 tardivă, deoarece a fost depăşit termenul maxim de un an şi o luna de la data pronunţării hotărârii atacate
 formulată în termenul legal de decădere, de trei ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare
 formulată în termen, dar inadmisibilă în cazul în care hotărârea atacată nu evocă fondul.

57. În cazul excepţiei procesuale:

 încheierea de respingere a excepţiei poate fi atacată numai odată cu fondul, dacă legea nu dispune altfel
 aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, chiar dacă excepţia procesuală a fost unită cu
administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei
 aceasta este analizată înaintea apărărilor de fond, numai dacă excepţia procesuală a fost unită cu administrarea
probelor, respectiv cu fondul cauzei.

58. Judecătoria este competentă să soluţioneze:

 cererile de împărţeală judiciară numai dacă valoarea acestora este de până la 200.000 de lei inclusiv
 cereri de evacuare
 cererile evaluabile în bani, în valoare de până la 500.000 de lei inclusiv

59. În cazul conflictului negativ de competenţă:

 acesta se rezolvă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă, care are
autoritate de lucru judecat
 ivit între două secţii ale unei instanţe, declinările de competenţă între acestea s-au făcut prin încheieri care
nu sunt supuse niciunei căi de atac
 ivit între o curte de apel şi ÎCCJ, se rezolvă de către Completul de 5 judecători al instanţei supreme

60. Este inadmisibilă contestaţia în anulare prin care se invocă:

 omisiunea instanţei de recurs de a se pronunţa asupra excepţiei de perimare a cererii de recurs – trebuie
sa omita pron. asupra unui recurs declarat in cauza, sau exc. perimare a cererii de apel...etc
 faptul că dezlegarea recursului este rezultatul unei greşeli materiale constând în reţinerea eronată a datei la care
s-a depus cererea de recurs
 faptul că hotărârea instanţei de apel, nesusceptibilă de recurs, a fost pronunţată cu încălcarea normelor referitoare
la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra
acesteia.

61. În materia recuzării:

 cererea se judecă în camera de consiliu, cu ascultarea părţilor, dacă instanţa apreciază că este necesar
 până la soluţionarea cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedură în cauză
 nu se admite interogatoriul, ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

62. Potrivit regulilor prevăzute de Codul de procedură civilă, referitoare la aplicarea legii de procedură
civilă:
 hotărârile judecătoreşti sunt supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea în vigoare la data
pronunţării lor
 procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie
judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început
 administrarea probelor preconstituite se face potrivit legii în vigoare la data producerii lor.

63. Nu poate fi făcută contestaţie la executare :

 de o terţă persoană care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real cu privire la bunul supus procedurii
urmăririi silite
 de către aceeaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii la executare
 în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de
executare silită, în condiţiile legii.

64. Într-un proces având ca obiect o acţiune în revendicare mobiliară:

 pârâtul poate formula, pe calea cererii reconvenționale, o acţiune confesorie de uzufruct privind bunul
revendicat
 reclamantul poate formula, pe cale accesorie, o cerere de sechestru asigurător pentru indisponibilizarea bunului
până la soluţionarea acţiunii în revendicare
 pârâtul poate formula cerere reconvențională doar împotriva reclamantului, nu şi a unui alt coproprietar care să
fie obligat împreună cu reclamantul la plata contravalorii îmbunătăţirilor aduse bunului.

65. Cererea de recuzare a unui judecător din completul de judecată învestit cu soluţionarea cererii:
 determină suspendarea judecăţii dacă se invocă un motiv de incompatibilitate absolută
 se depune într-un singur exemplar
 pentru motive de incompatibilitate cunoscute de parte de la începutul procesului nu poate fi formulată
după discutarea mijloacelor de probă, tardivitatea putând fi însă constatată numai de către un complet
din care nu face parte judecătorul recuzat

66. În materie de partaj judiciar:

 dacă printre cei interesaţi se află şi dispăruţi, împărţeala nu se poate face decât prin vânzarea bunurilor la licitaţie
publică, prin intermediul executorului judecătoresc
 nu se poate dispune judecarea separată a cererii reconvenționale prin care se solicită completarea masei
partajabile
 în cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, instanţa va anula
cererea de partaj.

67. Nulitatea hotărârii judecătoreşti intervine dacă:

 hotărârea a fost pronunţată înainte de data fixată în acest scop
 în cuprinsul hotărârii au fost indicate, greşit, calea de atac şi termenul de exercitare a acesteia
 minuta nu este semnată pe fiecare pagină de către judecători şi, după caz, de magistratul-asistent.

68. În cazul sechestrului judiciar:

 cererea se judecă în toate cazurile în camera de consiliu
 dacă se admite cererea, cauţiunea este obligatorie
 judecata se face de urgenţă, cu citarea părţilor

69. AB a depus la instanţă o cererea de chemare în judecată prin care a solicitat evacuarea lui CD din
imobilul proprietatea sa, pentru că acesta a provocat stricăciuni locuinţei. Cererea de chemare în judecată
a fost semnată în numele lui AB de numitul EF care a precizat, în scris, pe cerere, imediat sub semnătură
sa, faptul că este mandatarul lui AB. Primind cererea, judecătorul a constatat că aceasta are lipsuri în
 legătură cu reprezentarea lui AB, sens în care va putea solicita, în procedura regularizării, ca aceasta să
fie completată cu următoarele, în raport cu calitatea lui EF:
 în cazul mandatarului neavocat, să se depună procura autentică a acestuia în original sau în copie
legalizată
 în cazul mandatarului avocat să se depună împuternicirea avocațială, conform legii sale, certificată
„pentru conformitate cu originalul”
 în cazul reprezentantului legal să se depună o copie de pe înscrisul doveditor al calităţii .

70. Nu este obligatorie întâmpinarea, potrivit legii, în cazul :

 ordonanţei preşedinţiale
 contestaţiei la executare şi revizuirii
 ordonanţei de plată.

71. Sechestrul asigurător:

 se poate institui şi asupra bunurilor imobile urmăribile ale debitorului, aflate în posesia unui terţ
 va fi ridicat, la cererea debitorului, în cazul nedepunerii cauțiunii în termenul fixat de instanţă
 asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea să, va putea fi înfiinţat, chiar fără a există proces
asupra creanţei băneşti a creditorului.

72. Există următoarele asemănări între renunţarea la judecată şi renunţarea la dreptul pretins:
 ambele renunţări se fac numai prin înscris autentic
 dacă renunţarea intervine în instanţa de apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de
renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau după caz, a hotărârilor pronunţate
în cauză
 hotărârea prin care instanţa ia act de renunţare este supusă numai apelului.

73. Decăderea intervine:

 numai dacă legea o prevede expres
 în cazul nerespectării termenelor legale imperative, în afară de cazul în care legea dispune altfel
 în cazul nerespectării oricăror termene procedurale.

74. Mandatul judiciar:

 nu poate înceta prin revocare sau renunţare în cursul termenului pentru exercitarea căilor de atac
 conferit unui avocat pentru reprezentarea la prima instanţă dă dreptul acestuia de a introduce orice cale
de atac împotriva hotărârii pronunţate, aceasta netrebuind să fie supusă ratificării de către partea însăşi
 în absenţa unei prevederi exprese, este presupus a fi dat pentru tot procesul iar nu numai pentru o anumită etapă
procesuală

75. Spre deosebire de renunţarea la judecată, în cazul renunţării la dreptul pretins:

 aceasta poate avea loc în căile de atac, fără a fi necesar acordul pârâtului
 când renunţarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunţate în cauză
 hotărârea prin care se ia act de renunţare în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este
supusă recursului, care se judecă de completul de 5 judecători.

76. Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic
dedus judecăţii sau strâns legat de acesta:
 întotdeauna, pentru a-şi valorifica aceste pretenţii, este obligat să formuleze cerere reconvențională
 poate formula o cerere reconvențională care trebuie depusă odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este
obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată, sub sancţiunea judecării separate a acesteia
 poate formula o cerere reconvențională care se va comunica reclamantului pentru a formula întâmpinare,
nefiind aplicabilă procedura regularizării cererii de chemare în judecată

77. Constituie derogare de la principiul disponibilităţii:

 posibilitatea instanţei de a dispune, din oficiu, îndreptarea erorii materiale privind numele unei părţi, strecurate în
cuprinsul unei hotărâri
 posibilitatea instanţei de a introduce forţat în proces, din oficiu, alte persoane, în cazurile şi condiţiile
prevăzute de lege
 posibilitatea judecătorului de a pune în discuţia părţilor, din oficiu, necesitatea administrării altor probe şi de a le
ordona, chiar dacă părţile se împotrivesc.

78. Este parte în procesul civil:

 reclamantul minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, chiar dacă nu are ocrotitor legal
 intervenientul accesoriu, de la data pronunţării încheierii prin care este admisă în principiu cererea sa de
intervenţie, chiar dacă este formulată într-o contestaţie în anulare
 curatorul special, citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului, atunci când instanţa a încuviinţat
citarea acestuia din urmă prin publicitate.

79. Litispendenţa şi conexitatea se aseamănă prin aceea că:

 ambele sunt excepţii de procedură, relative, dilatorii
 asupra lor instanţa se pronunţă prin încheiere care poate fi atacată numai odată cu fondul
 pot fi invocate pe cale de excepţie numai în primă instanţă

80. Procurorul poate exercita căile de atac:

 atunci când a participat la judecată, în condiţiile legii
 în orice proces civil, dacă apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor
cetăţenilor
 împotriva hotărârilor pronunţate în acţiuni referitoare la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor
puse sub interdicţie şi ale dispăruţilor, chiar dacă nu a pornit el acţiunea civilă.

81. Termenele imperative:

 sunt acele termene înăuntrul cărora este interzis să se îndeplinească un act de procedură
 pot fi stabilite numai prin lege
 în caz de nerespectare atrag, de regulă, sancţiunea decăderii.

82. În materia contestaţiei la executare:

 sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile Codului de procedură civilă privind verificarea cererii şi
regularizarea acesteia
 în cazul predării silite a bunurilor imobile, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul
situării imobilului, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află
instanţa de executare
 contestatorul îşi poate modifică cererea iniţială adăugând motive noi de contestaţie dacă, în privinţa
acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare.

83. În caz de litispendenţă:

 atunci când instanţele sunt de grad diferit, excepţia se invocă înaintea instanţei de grad inferior
 în orice stare a judecăţii, cererile reunite pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai una dintre ele este în stare
de judecată
 încheierea prin care se respinge excepţia are caracter interlocutoriu şi poate fi atacată numai odată cu
fondul.

84. Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu:
 se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, atunci când titlul executoriu este o
hotărâre a unui organ de jurisdicţie
 se poate face în termen de cel mult 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de primul act de
executare
 atunci când priveşte un titlu care nu constituie o hotărâre a unui organ de jurisdicţie, se soluţionează printr-o
hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac.

85. În cazul deţinuţilor, părţi în procesul civil:

 locul citării acestora este administraţia locului de deţinere
 aceştia se citează la fiecare termen, cu excepţia cazului când au termen în cunoştinţă
 în ipoteza divorţului din culpa soţilor, în faţă instanţelor de fond, trebuie să se înfăţişeze în persoană.- caz de
exceptie de la prezenta personala la divort

86. Mandatarul neavocat al unei persoane fizice:

 poate pune concluzii în faţă oricărei instanţe, fără a fi asistat de avocat, dacă este rudă de gradul al treilea cu
partea şi este licenţiat în drept
 poate reprezenta în judecată pe mandant în baza unei procuri generale, atunci când procura este dată
unui prepus
 poate să îşi justifice calitatea printr-o procura sub forma unui înscris sub semnătură privată.

87. Spre deosebire de nulitatea relativă a actelor de procedură, nulitatea absolută:

 lipseşte de efecte actele de procedură efectuate cu nerespectarea cerinţelor legale
 poate fi invocată chiar de cel care a cauzat neregularitatea procedurală prin propria faptă
 împiedică actele de procedură să producă alte efecte juridice decât cele care decurg din natură lor proprie.

88. Potrivit principiului contradictorialităţii:

 părţile au dreptul de a discuta şi argumenta orice chestiune de fapt sau de.drept invocată.în cursul
procesului de către orice participant la proces
 instanţa nu are obligaţia de a pune în discuţia părţilor excepţiile de ordine privată invocate de către părţi
 instanţa nu are obligaţia, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, să pună în
discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane

89. Se poate cere pe cale de ordonanţă preşedinţială:

 constatarea de urgenţă a stării unor bunuri, mobile sau imobile, dacă este posibil că proba să fie greu de
administrat în viitor
 luarea unei măsuri provizorii cu privire la încasarea alocaţiei de stat pentru copii, în procedura divorţului
 încuviinţarea provizorie a suspendării executării provizorii de drept a unei hotărâri.

90. În cererile privitoare la stabilirea filiaţiei:

 părţile nu pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţă instanţei, ca
acestea să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le
judece
 necompetenţa teritorială poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este
obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe
 cererea poate fi introdusă şi la instanţa domiciliului reclamantului.

91. Termenul procedural:

 pentru exercitarea apelului începe să curgă şi de la data la care partea, căreia nu i s-a comunicat hotărârea, a
introdus o cale de retractare împotriva acelei hotărâri
 nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe faţă de cel lipsit de capacitate de
exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă cât timp nu a fost desemnată o persoană care să-l
reprezinte sau să îl asiste
 se suspendă când a intervenit moartea reprezentantului părţii, în acest caz făcându-se din nou o singură
comunicare părţii- cu cel putin 15 zile inainte de t. de judec

92. Potrivit regulilor prevăzute de Codul de procedură civilă, referitoare la aplicarea în timp a legii de
procedură civilă:
 dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi executărilor silite începute sub
legea veche
 în caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legii noi privitoare la competenţă sunt pe deplin aplicabile
 în cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente
potrivit legii noi.

93. Reprezintă o trăsătură comună cererii de îndreptare a erorii materiale, cererii de lămurire şi,
respectiv, cererii de completare a hotărârii:
 soluţionarea de urgenţă, în camera de consiliu
 soluţionarea printr-o încheiere supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-au formulat-
complet se solut prin hot, nu incheiere.
 suportarea de către stat a cheltuielilor de judecată făcute de parte, în cazul în care cererea respectivă a
fost admisă.

94. În cazul intervenţiei voluntare accesorii, spre deosebire de cazul intervenţiei voluntare principale:
 cererea de intervenţie accesorie poate fi făcută, în primă instanţă, până la închiderea dezbaterilor
 intervenientul accesoriu va putea solicita administrarea de probe cel mai târziu până la primul termen de judecată
ulterior admiterii în principiu a cererii sale de intervenţie
 cererea de intervenţie accesorie poate fi făcută şi în căile extraordinare de atac.

95. Nulitatea este condiţionată de existenţa unei vătămări în cazul încălcării dispoziţiilor legale referitoare
la:
 ordinea de acordare a cuvântului părţilor în cadrul dezbaterilor
 reprezentarea procesuală
 compunerea sau constituirea instanţei.
 96. Potrivit principiului echipolenței, termenul pentru declararea apelului începe să curgă de la data la
care:
 hotărârea primei instanţe a fost comunicată odată cu încheierea de încuviinţare a executării silite
 partea a cerut comunicarea hotărârii primei instanţe către o altă parte
 o parte a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul hotărârii primei instanţe.

97. În cazul intervenţiei principale, spre deosebire de cea accesorie:

 cererea de intervenţie principală poate fi făcută chiar şi în căile extraordinare de atac
 cererea de intervenţie principală nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, instanţa fiind obligată să se
pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre, odată cu fondul
 cererea de intervenţie principală poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea
dezbaterilor în fond, precum şi în instanţa de apel, însă numai cu acordul expres al părţilor.

98. În cazul procedurii necontencioase judiciare:

 dacă cererea necontencioasă, prin însuşi cuprinsul ei, prezintă caracter contencios, instanța sesizată va declină
competenţa în favoarea instanţei competente potrivit procedurii contencioase
 cererea necontencioasă se judecă în camera de consiliu, cu citarea petentului şi a persoanelor arătate în
cerere, dacă legea o impune
 încheierile pronunţate în această materie au autoritatea lucrului judecat

99. Mandatul judiciar încetează:

 prin moartea celui care l-a dat
 dacă mandantul a devenit incapabil
 dacă este retras de către moştenitorii celui care l-a dat.

100. În cazul achiesării pârâtului la pretenţiile reclamantului:

 hotărârea primei instanţe dată în baza recunoaşterii pârâtului este executorie de drept de la data
pronunţării
 hotărârea primei instanţe dată în baza recunoaşterii pârâtului poate fi atacată numai cu apel la instanța ierarhic
superioară
 când recunoaşterea pretenţiilor a fost făcută înaintea instanţei de apel, hotărârea primei instanţe va fi
anulată în măsura recunoaşterii, dispunându-se admiterea, în mod corespunzător, a cererii.

101. În etapă regularizării cererii de chemare în judecată:

 împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul va putea face numai cerere
de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, aceasta urmând a fi soluţionată în
camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat
aleatoriu
 anularea cererii de chemare în judecată nu poate interveni pentru neîndeplinirea procedurii prealabile
impuse de o normă imperativă (de ordine publică)
 nu este posibilă trimiterea dosarului la o altă secţie specializată, această urmând a se discuta numai în
contradictoriu, la primul termen de judecată

102. După închiderea dezbaterilor în fond, atunci când s-a amânat pronunţarea hotărârii:
 părţile pot depune înscrisuri în dovedirea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat achitat
ulterior închiderii dezbaterilor
 în caz de admitere a unei cereri de strămutare înainte de pronunţarea hotărârii, părţile vor pune din nou
concluzii în faţa instanţei la care s-a strămutat procesul, chiar dacă au fost păstrate toate actele îndeplinite
înainte de strămutare
 procesul se va repune pe rol dacă judecătorul care a luat parte la judecată a promovat la instanţa superioară între
data închiderii dezbaterilor şi data pentru care s-a amânat pronunţarea, părţile fiind citate pentru a pune din nou
concluzii în faţa completului de judecată legal constituit.

103. Citarea prin publicitate presupune în mod obligatoriu şi:

 afişarea citației la uşa instanţei
 afişarea citației pe portalul instanţei de judecată competente
 publicarea citației în Monitorul Oficial al României.

104. Înscrisul autentic este :

 doar înscrisul întocmit de către notarul public
 înscrisul sub semnătură privată care a fost prezentat notarului public spre a primi dată certă
 orice înscris emis de către autoritatea publică şi căruia legea îi conferă acest caracter.

105. Este admisibilă proba cu martori propusă de reclamant pentru dovedirea:

 viciului de consimţământ al erorii esenţiale asupra calităţilor substanţiale ale bunului vândut, indiferent
de valoarea acestuia
 împrejurării de fapt a înmânării citației către pârât la o anumită dată, atunci când lipseşte data din procesul-verbal
întocmit de agentul procedural privind refuzul pârâtului de a semna dovada de înmânare
 unei vânzări a unui bun mobil cu o valoare mai mare de 250 de lei, dacă pârâtul este un profesionist şi a
încheiat actul în exerciţiul activităţii sale profesionale.

106. Dreptul la apărare nu este încălcat:

 dacă partea chemată la interogatoriu refuză să răspundă, fără motive temeinice, iar instanţa socoteşte
această împrejurare ca o mărturisire în favoarea celui care a propus interogatoriul
 dacă partea, nelegal citată, se prezintă la termenul de judecată şi solicită amânarea cauzei, iar instanţa refuză
acordarea unui termen în acest scop
 dacă judecătorul dispune înfăţişarea în persoană a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate.

107. În procedura judiciară a divorţului:

 cererea de divorţ poate fi semnată de un mandatar comun, cu procură specială autentică, atunci când este
întemeiată pe acordul părţilor
 atunci când niciunul dintre soţi nu are o locuinţa în ţară, părţile pot conveni să introducă cererea de
divorţ la orice judecătorie din România
 cererea de divorţ întemeiată pe culpa soţului pârât se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor, dacă
soţul pârât recunoaşte faptele care au dus la destrămarea vieţii conjugale.

108. Cererea de chemare în garanţie:

 poate fi formulată de reclamant sau de intervenientul voluntar numai în faţa primei instanţe, până la închiderea
dezbaterilor în fond- pana la termin cerc judec. Adica deschid dezbaterilor
 nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale
 obligă instanţa să se pronunţe asupra admisibilităţii ei în principiu.

109. În procedura contencioasă, autoritatea de lucru judecat:

 priveşte şi încheierea premergătoare, rămasă definitivă, prin care instanţa respinge ca neîntemeiată
excepţia lipsei calităţii procesuale active
 nu există între două procese cu identitate de părţi, obiect şi cauză, atunci când, în al doilea proces, reclamantul
din primul proces are calitatea de pârât
 poate fi invocată în recurs, iar, ca efect al admiterii excepţiei, recurentului i se poate crea o situaţie mai
rea decât aceea din hotărârea atacată.

110. În ceea ce priveşte capacitatea procesuală a unei persoane:

 lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu poate fi invocată în orice stare a procesului
 dacă partea are capacitate de exerciţiu restrânsă, va fi în mod obligatoriu citată, dar nu poate sta personal în
proces - sta personal dar asistata legal
 excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu poate fi invocată numai de partea ale cărei interese sunt ocrotite
prin consacrarea sancţiunii anulării actelor de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor
procedurale

111. Suspendarea de drept a judecării cauzei nu intervine în cazul:

 conflictului negativ de competenţă
 formulării unei cereri de strămutare
 când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistență unui drept care face
obiectul unei alte judecaţi.

112. AB a introdus o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâtul CD solicitând instanţei de

judecată să-l oblige pe acesta la plata sumei de 10.000 de lei reprezentând împrumut acordat şi nerestituit
la scadenţă, plata sumei de 1.000 de lei constând în dobânzi aferente împrumutului acordat şi acordarea
cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces. Instanţa de judecată admite cererea de chemare în
judecată a reclamantului AB şi îl obligă pe pârâtul CD la plata sumei de 10.000 de lei (împrumutul
nerestituit), omițând să se pronunţe pe capetele de cerere privitoare la dobândă şi cheltuieli de judecată.
În acest caz, pentru ca AB să obţină pronunţarea şi pe cele două capete de cerere omise de instanţă, va
putea:
 să ceară completarea hotărârii, în acelaşi termen în care se poate declara calea de atac împotriva
respectivei hotărâri
 introduce o cerere de chemare în judecată, pe cale separată, în contradictoriu cu CD, prin care să solicite
plata dobânzii şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de primul proces
 introduce apel împotriva hotărârii prin care instanţa a omis să se pronunţe cu privire la cele două capete de cerere

113. În procedura ordonanţei preşedinţiale:

 ordonanţă preşedinţială are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului
 reclamantul poate transforma cererea de ordonanţă preşedinţială într-o cerere de drept comun până la
închiderea dezbaterilor în primă instanţă
 apelul împotriva hotărârii judecătoreşti se declară în termen de 5 zile de la pronunţare, indiferent dacă judecata s-
a făcut cu sau fără citarea părţilor.

114. Constituie mijloc procesual care se include în noţiunea de acţiune civilă:

 cererea prin care reclamantul înlocuieşte o cerere în constatarea dreptului său de proprietate cu o cerere
în revendicare
 excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârât, însă numai în măsura în care acesta face dovada existenţei
identităţii de obiect, părţi şi cauză dintre procese
 apărarea pârâtului prin care acesta invocă nulitatea absolută a actului juridic a cărui executare este
pretinsă de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.

115. Încheierea prin care se dispune asupra admisibilităţii în principiu a cererii de intervenţie voluntară:
 nu se poate ataca decât odată cu fondul, în cazul în care cererea de intervenţie a fost admisă în principiu
 poate fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv
de la comunicare pentru partea lipsă, în cazul în care prima instanţă respinge cererea de intervenţie ca
inadmisibilă
 poate fi atacată numai cu recurs la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care instanţa de apel respinge
cererea de intervenţie ca inadmisibilă.

116. În cazul citării părţii prin publicitate:

 instanţa este obligată să încuviinţeze această modalitate de citare dacă reclamantul afirmă, prin cererea de
chemare în judecată că nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau alt loc unde ar putea fi citat, potrivit legii
 procedura se socoteşte îndeplinită în a 15-a zi de la publicarea citatiei
 odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa poate numi un curator dintre avocaţii desemnaţi în acest
scop de barou

117. Hotărârea primei instanţe este executorie de drept atunci când:

 are ca obiect modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul
 prin hotărâre se dispune radierea unui drept din cartea funciară
 are ca obiect cereri privitoare la posesie, numai în ceea ce priveşte posesia.

118. Hotărârile primei instanţe sunt executorii de drept când au ca obiect, printre altele:
 despăgubiri pentru accidente de muncă, numai dacă s-au acordat sub formă de prestaţii băneşti periodice
 reparaţii grabnice ale unui bun aflat în locaţiune
 pretenţii rezultate dintr-un contract de mandat, dacă mandatarul-debitor este insolvabil şi neexecutarea de îndată
este vădit prejudiciabilă pentru mandantul-creditor.

119. În materia strămutării:

 până la soluţionarea cererii de strămutare, instanţa poate dispune, dacă este cazul, suspendarea judecăţii, putând
obliga partea care solicită suspendarea la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de instanţă- cautiune fixa de 1000
de lei, nu stabileste inst.
 în cazul în care instanţa de la care s-a dispus strămutarea a procedat între timp la judecarea procesului,
hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept prin efectul admiterii cererii de strămutare
 hotărârea prin care se respinge cererea de strămutare este definitivă.

120. Suspendarea judecăţii este lăsată la aprecierea instanţei atunci când:

 dezlegarea cauzei depinde în întregime de existenţa sau inexistența unui drept care formează obiectul unei
alte judecaţi
 toate părţile o cer – oblig susp
 desfăşurarea normală a procesului este împiedicată, din vina reclamantului, prin neîndeplinirea
obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii.
 121. Dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, cu
încălcarea autorităţii de lucru judecat:
 se poate cere revizuirea celei de a doua hotărâri, chiar dacă aceasta nu evocă fondul
 termenul de revizuire este de 30 de zile şi curge de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri
 cererea de revizuire este de competenţa instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima
hotărâre, cu excepţia situaţiei în care una dintre instanţele de recurs este Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, caz în care cererea de revizuire se va judeca de această instanţă.

122. Mărturisirea judiciară:

 poate fi scindată atunci când cuprinde fapte distincte şi care nu au legătură între ele
 nu poate fi niciodată revocată
 poate fi revocată dacă se face dovada că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile

123. În cazul cererii de chemare în judecată:

 comunicarea se va face de instanţa, din oficiu, prin servicii de curierat rapid, atunci când comunicarea prin
agenţii procedurali ai instanţei nu este posibilă
 aceasta nu poate fi comunicată prin afişare, chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile citării pârâtului prin publicitate
 la cererea părţii interesate şi pe cheltuiala sa, comunicarea se poate face în mod nemijlocit şi prin
executorii judecătoreşti.

124. Nu sunt hotărâri judecătoreşti executorii:

 hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au convenit să exercite
direct recursul
 hotărârile date în primă instanţă, cu drept de apel, până la data expirării termenului de exercitare a
apelului
 hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel

125. Instanţa este învestită cu o cerere de predare a unui imobil că urmare a expirării termenului de
locaţiune. În acest caz:
 competenţa teritorială aparţine numai instanţei în circumscripţia căreia se află situat imobilul
 dacă pârâtul este un judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza,
reclamantul poate alege o altă instanţă de acelaşi grad aflată în circumscripţia oricărei curţi de apel
învecinate curţii de apel în circumscripţia căreia se află instanţa care ar fi fost competentă
 reclamantul poate alege între instanţa de la domiciliul pârâtului şi cea de la locul situării bunului.

126. În cazul litigiilor în materia protecţiei consumatorilor:

 cererile formulate de un consumator, având ca obiect denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un
profesionist, se pot introduce şi la instanţa de la sediul profesionistului
 cererile formulate de un profesionist împotriva consumatorului se pot introduce numai la instanţa de la
domiciliul consumatorului, afară de cazul în care părţile au încheiat în mod valabil o convenţie de alegere
de competenţă
 părţile pot conveni alegerea instanţei competente şi înainte de naşterea dreptului la despăgubiri.- nu pot conveni

127. Suspendarea este facultativă şi rămâne la aprecierea instanţei judecătoreşti:

 în caz de strămutare, dacă partea interesată solicită suspendarea procesului pentru care s-a formulat
cererea de strămutare
 în cazul în care după o amânare a judecăţii în temeiul învoielii părţilor, ele nu stăruie în judecată
 în cazul în care pârâtul nu îndeplineşte obligaţiile stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii

128. În cazul în care se invocă excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant al celui care a acţionat în
numele reclamantului:
 instanţa va acorda un termen scurt pentru prezentarea dovezii de reprezentare
 fiind o excepţie absolută, ea poate fi invocată pentru prima dată în calea de atac, chiar dacă nu a fost invocată în
faţa primei instanţe
 instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă dacă nu se face dovada calităţii de
reprezentant, în condiţiile legii.

129. A şi B au formulat o acţiune în revendicare împotriva lui C, pentru o suprafaţă de teren, situată în
comuna Z. Pârâtul deţine terenul în baza unei procuri de administrare dată de proprietarul terenului,
persoana D. În aceste condiţii:
 pârâtul C are posibilitatea să formuleze o cerere a titularului dreptului cu privire la D, iar dacă
reclamanţii nu consimt la înlocuirea pârâtului, terţul D va dobândi calitatea de intervenient principal,
chiar dacă recunoaşte susţinerile pârâtului
 pârâtul C are posibilitatea să formuleze o cerere a titularului dreptului, iar dacă terţul D va contesta cele susţinute
de pârât, procesul va continua numai între reclamanţii A,B şi pârâtul C
 pârâtul are posibilitatea să invoce, prin întâmpinare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce îl
priveşte

130. Potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă din 2010 referitoare la aplicarea în timp a legii de
procedură civilă:
 dispoziţiile legii noi de procedură se aplică de la data intrării ei în vigoare şi proceselor în curs de judecată
începute sub legea veche
 condiţiile de admisibilitate şi puterea doveditoare a probelor preconstituite şi a prezumțiilor legale sunt
guvernate de legea în vigoare la data producerii lor ori, după caz, a săvârşirii faptelor juridice care fac
obiectul probațiunii
 administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor.

131. Vătămarea se prezumă în cazul în care procesul verbal încheiat de agentul însărcinat cu înmânarea
actului de procedură nu cuprinde:
 anul, luna, ziua şi ora când a fost încheiat
 numele celui care l-a încheiat
 arătarea motivelor pentru care a fost întocmit procesul verbal

132. Între cererea de sechestru asigurător, cererea de ordonanţă preşedinţială şi cererea de asigurare a
probelor, există următoarele asemănări:
 au caracter necontencios şi se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere
 se soluţionează întotdeauna prin hotărâre judecătorească supusă numai apelului
 hotărârea judecătorească de admitere a cererii este executorie.

133. Formalitatea „bun şi aprobat”:

 presupune că înscrisul să fie scris în întregime cu mâna celui care îl subscrie şi să fie scris cu mâna acestuia „bun
şi aprobat”, cu arătarea în litere a sumei sau a cantităţii datorate
 nu este necesară în raporturile dintre profesionişti
 nu este necesară în cazul înscrisului sub semnătură privată, prin care o singură parte se obligă către o altă să îi
plătească o suma de bani, dacă părţile, de comun acord, au depus singurul original la un terţ ales de ele.

134. În virtutea rolului judecătorului în aflarea adevărului în procesul civil:

 sub sancţiunea nulităţii hotărârii, judecătorul are obligaţia să ordone din oficiu administrarea probelor pe care le
consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc
 judecătorul poate dispune introducerea în cauza a altor persoane, în condiţiile legii
 într-un litigiu având ca obiect executarea unui act juridic încheiat cu nesocotirea unei norme juridice care
ocroteşte un interes general, judecătorul se va pronunţa prin dispozitivul hotărârii asupra nulităţii absolute a
actului juridic, invocate din oficiu, chiar în lipsa formulării de către una dintre părţi a unei cereri în acest sens.-
nu poate

135. În cazul cererii reconvenționale :

 dacă pretenţiile formulate de către pârât privesc şi alte persoane decât reclamantul, acestea nu vor putea fi
chemate în judecată în calitate de pârâţi
 reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului iniţial
 aceasta se timbrează după regulile aplicabile cererii de chemare în judecată.