Testul de fab ule Düss

Metoda povestirilor Louisei Duss, concepută încă din 1940, constă într-o serie de mici povestiri
(zece în total) pe care subiectul trebuie să le completeze !iecare povestire se re"eră la o situa#ie care
corespunde unui stadiu de dezvoltare psi$ică în con"ormitate cu teoria psi$analitică %i trebuie să pună în
eviden#ă eventuala problematică (sau comple&ele) care ar corespunde "iecărui stadiu de dezvoltare De aceea,
este necesar ca e&aminatorul să posede no#iuni clare asupra dezvoltării personalită#ii, din punct de vedere
psi$analiticLouise
ca %i capacitatea de adeîn#ele'e situa#iileipoteză
simbolice
Duss a pornit la următoarea dacă subiectul dă uneia dintre povestiri un răspuns
simbolic sau mani"estă vreo rezisten#ă în a răspunde, aceasta înseamnă că situa#ia prota'onistului* povestirii
îl stimulează să evoce comple&ul în cauză
+ovestirile sunt e&trem de simple, în a%a "el înct să poată "i în#elese de un copil de  ani, dar să
de#ină %i capacitatea de a suscita interes din partea unui copil mai mare ca vrstă .utoarea a"irmă că testul
nu a "ost creat pentru adul#i, ci pentru copii, cu toate că ea însă%i a e&perimentat povestirile %i cu adul#i,
ob#innd în anumite cazuri răspunsuri spontane %i simbolice asemănătoare celor ale copiilor /ra vorba de
adul#i încă tineri, inteli'en#i, dar nu intelectuali*, condu%i mai mult de intui#ie dect de ra#ionare (e& arti%ti
sau lucrători manuali)
+e de altă parte, cercetările întreprinse de +assi o'nazzo %i anettin 2n'aro 3 195 3 asupra
posibilită#ii de a aplica metoda povestirilor %i la persoane adulte, utiliznd subiec#i între 6 %i 77 ani, a dus la
rezultate pozitive în sensul că răspunsurile la povestiri s-au dovedit a "i discriminatorii %i în măsură să pună
în eviden#ă problemele a"ective proprii "iecărui subiect la orice vrstă
8nd a creat povestirile, L Duss a încercat să elimine orice situa#ie "amiliară, prea particulară, în
care copilul ar "i putut să se recunoască %i unde ar "i putut interveni "rica de a "i udecat +entru aceasta, în
trei povestiri, prota'oni%tii* sunt animale, iar în celelalte, subiec#ii sunt pu%i în situa#ii cu totul banale o
petrecere în "amilie, o înmormntare, o plimbare cu unul dintre părin#i în pădure

1 Povestea păsării 3 pentru a se observa ata%amentul copilului "a#ă de unul dintre părin#i sau de
amndoi
7 Povestirea aniversării căsătoriei 3 pentru a se observa dacă subiectul a "ost %ocat în prezen#a
părin#ilor săi: 'elozia "a#ă de unirea părin#ilor
 Povestirea mielului 3 pentru a se investi'a comple&ul în#ărcării %i al rivalită#ii "raterne(pentru a se
vedea doar dacă s-a instalat comple&ul în#ărcării, se va omite etapa venirii celuilalt miel %i se spune că
oaia nu mai are lapte %i că mielul trebuie să înceapă să mănnce iarbă)
4 Înmormântarea 3 pentru a investi'a atitudinea privind a'resivitatea, dorin#a de moarte, sentimentul
de vină, de autopedepsire(pentru copii ce nu în#ele' conceptul de moarte se va "olosi a doua "ormă)
5 Povestirea fricii 3 "olosită pentru a se investi'a an'oasa %i autopedepsirea
; Povestea elefantului 3 este utilizată pentru a se investi'a comple&ul castrării
 Povestirea obiectului construit 3 relatarea se "ace pentru a investi'a note caracteriale posesive %i
obsesive, eventual comple&ul anal al re'resiei
6 Plimbarea cu tata sau cu mama 3 este "olosită pentru a pune în eviden#ă comple&ul lui 2edip
9 Povestirea anunţului 3 este utilizată pentru a cunoa%te dorin#ele sau temerile copilului
10 Visul urât 3 ima'inat pentru a controla povestirile precedente

Modalitatea de aplicare:
< se e&plică subiectului că i se vor spune mici povestiri neterminate %i că va trebui să '$icească
continuarea =a putea spune tot ceea ce vrea pentru că este ceea ce crede el că este corect La cei de vrste
mai mari, povestirile vor "i prezentate ca o probă de ima'ina#ie /i vor putea să spună ceea ce le vine în
1
- Fabulele Düss -
minte, pentru că nu este vorba de o probă de inteli'en#ă, ci de "antezie %i oricine poate avea idei di"erite
despre acela%i lucru >e poveste%te în mod direct, avndu-se 'riă să nu se dea nici o intona#ie unor pasae
care îl pot in"luen#a pe copil De e&emplu, autoarea L Duss spune că pentru povestirea cu mielul nu este
necesar să se spună că mielul ultim auns este pe punctul să moară de "oame, deoarece dacă un copil este
amabil din "ire, el se va sim#i obli'at să spună ?i lasă laptele său %i se duce să mănnce iarbă* Dacă este
vorba de un subiect care are o puternică ostilitate "a#ă de noul venit sau care este "oarte ata%at de mamă,
're%eala ar "i %i mai mare .ceasta, deoarece "aptul că el %tie că via#a micului miel depinde de ata%amentul
său, îi poate crea an&ietate din cauza con"lictului dintre dorin#a de a se debarasa de noul venit %i instan#a
>uper-/'o-ului, care-i interzice să î%i satis"acă o ast"el de dorin#ă .ceastă tensiune între /'o %i >uper-/'o va
'enera oDeseori,
an'oasărăspunsul
intensă <nconvenientul
copilului este cauzat de dramatizare
prea scurt, este valabilsapentru
dar sub banalitatea toateascunde
se poate povestirile
un con"lict
nee&primat De aceea, este nevoie să se pună întrebări ulterioare, pentru a se apro"unda răspunsul, pentru a se
ob#ine toate in"orma#iile ce sunt con#inute implicit în primul răspuns dat de subiect

Evaluarea:
?n maoritatea cazurilor, un sin'ur răspuns este su"icient pentru a scoate la iveală e&isten#a unei
probleme otu%i, pentru a "ormula o udecată mai si'ură este bine a se lua în considerare toate răspunsurile,
pentru că ast"el cre%te posibilitatea eviden#ierii con"lictului ?n 'eneral, autoarea arată că se poate presupune
existenţa unui complex n pre!enţa unora dintre următoarele aspecte n comportamentul subiectului:
1 @ăspuns imediat în a%teptare
7 +rezervarea comple&ului în răspunsul la alte povestiri
 @ăspunsul %optit dat repede
4
5 @e"uzul
ăcere %iderezisten#ă
a răspunde la una din întrebări
la răspuns
; >ubiectul cere să reînceapă proba

"ăspunsurinormale
$% Povestea păsării - mica pasăre va zbura pe o ramură
din apropierea cuibului:
- va zbura spre mama sa:
- va zbura spre tatăl său pentru că
este mai puternic:
- =a rămne pe pămnt %i va
pln'e pnă ce părin#ii vor veni să
îl caute
&% Povestea
aniversării -părin#i:
s-a dus să strn'ă "lori pentru
căsătoriei - s-a dus să se oace:
- nu îl interesează conversa#ia:
- a primit o notă proastă la %coală
%i s-a dus să se a%eze pe o buturu'ă
din 'rădină
- Fabulele Düss -
"ăspunsuripatolo#ice
- va rămne pe pămnt:
- dacă încearcă să zboare, va cădea %i va muri:
- s-a ridicat de la pămnt, dar dacă va ploua mai
tare va muri:
- mama %i tatăl îl vor ascunde într-o tu"ă, dar va
muri
-stnenit
copilul s-a
(Dedus
ce în
se 'rădină pentru că se+entru
sim#ea stnenitA) sim#eacă
era aniversarea părin#ilor săi %i mama nu voia
să-i dea tort, pentru că acela era numai pentru
tatăl său:
- s-a dus în 'rădină pentru că voia să "ie sin'ur
(De ce voia să "ie sin'urA) +entru că nu voia să
stea în casă, tatăl %i mama "ăceau z'omot %i
copilului nu-i plăcea (8um "ăceau z'omot
mama %i tataA) >e distrau împreună (Bnde
dormi la tine acasăA) ?n camera părin#ilor mei
- pentru că s-a dus să mănnce în 'rădină,
neavnd destulă mncare
- pre"era să "ie sin'ur
7
 - probabil că a văzut un alt copil mai vesel %i
este nemul#umit de ceva (De ce anumeA) >e
'nde%te că nu este distractiv ca părin#ii să
vorbească amndoi %i el să rămnă sin'ur >e
'nde%te că părin#ii se distrează prea mult %i
copiii insu"icient
- a plecat pentru că nu se sim#ea în lar'ul său la
această petrecere, pentru că înainte a "ost rău,
insuportabil Cu vrea să "acă pe ipocritul
-pentru
copilul se simte
că mama izolat,
sa este attmelancolic,
de iubită de'elos
tatăl
său, se simte în plus, un străin în această
dra'oste:
- este "oarte simplu este supărat că nu se ocupă
su"icient de el %i că petrecerea este pentru
părin#ii săi

'% Povestea - va mer'e să mănnce iarbă: - va mer'e să caute lapte la o altă doamnă
mielului - va căuta lapte în altă parte (la o (Mielul va mnca iarbăA) Da, va mnca, dar
altă oaie): este "oarte supărat pe mamă, îi va repro%a multe
- este un pic supărat, dar va mer'e 8red că va muri:
să mănnce iarbă - nu va "i mul#umit, dar se va duce să mănnce
iarbă,
cel micdar va pleca
%i va "i "urios pe mamaiarbă:
să mănnce sa, îl va lovi pe
- va "i 'elos, va pleca departe %i nu va mai privi
la mama sa, ba c$iar va încerca să-%i 'ăsească
alta, dar nu va reu%i =a deveni cu timpul din ce
în ce mai plin de ură împotriva celuilalt, îl va
împin'e %i va încerca să-l lovească cu capul, dar
mai presus de orice, se va îndepărta:
- va încerca să arate că este superior %i va bea în
'rabă laptele de la mama sa, c$iar dacă a băut
su"icient înainte Cu va lăsa nimic celuilalt %i
apoi va mer'e să pască iarbă:
- se va pre"ace că este sătul, pentru a părea că

-nu-l interesează:
dacă se va supăra, va încerca să-l împin'ă pe
celălalt miel într-o tu"ă cu spini:
- se va 'ndi nu mai are lapte* %i nu va %ti de
ce, dar se va supune =a mer'e imediat să
mănnce iarbă spunnd /ste dez'ustătoare*
%i va "i supărat pe mama sa %i pe cel mic %i
inima sa va "i nea'ră de supărare De "iecare
dată cnd cel mic se va apropia îl va lovi cu
coarnele pentru a-l "ace să se supere:
- se va supăra %i-l va lovi pe cel mic
(% Povestea - subiectul va indica o persoană ce - este "ată:
nmormântă a decedat recent în "amilia sa: - era un lup, un leu sau poate un copil (De ce a
rii - este o persoană în vrstă, muritA) +entru că era rău %i trebuia să moară:

- Fabulele Düss -
 buniculEbunica:
este cineva important sau un
oaspete, de aceea lumea se
interesează
)% Povestea - "rica de a lua o bătaie:
fricii - "rica de a lua o notă proastă:
- "rica de un animal:
- "rica de război:
- "rica de a-i muri sin'urul părinte
- este tatăl sau mama unui copil, poate un copil:
- "iul ce mare:
- tatăl său
- pentru că a venit vrăitoarea (De ce a venit
vrăitoareaA) +entru a-l ucide (De ce ar vrea
vrăitoarea să-l ucidăA) +entru că "ataEbăiatul
era uneori bunăEbun, uneori răuErea:
- îi este "rică de un $o# care vrea să-l ucidă (De
ce ar vrea
stri'at $o#ul
vorbe să-lpentru
urte, ucidăA)
că +entru că acesta
nu-l place pe $o#i-a
- îi este "rică că-l va mnca lupul (De ce ar vrea
lupul să-l mănnceA) +entru că este un copil
"oarte, "oarte rău:
- îi este "rică de diavol (8e vrea să-i "acă
diavolulA) =rea să-l pună în cazanul cu "oc (De
ceA) +entru că nu %i-a ascultat părin#ii (De ce
nu %i-a ascultat părin#iiA) +entru că este supărat
pe mama sa:
- îi este "rică să "ie sin'ur, să se piardă:
- îi este "rică că mama lui îl va lovi pentru că nu
a ascultat-o niciodată:

*% Povestea - copilul a văzut o ucărie mai -- i-au

îi este "rică de
retezat %erpi
trompa:
elefantului "rumoasă %i a lui nu-l mai - s-a îmbolnăvit pe nea%teptate %i este pe moarte:
interesează: - i s-a spart un "ilde%:
- nu ele"antul s-a sc$imbat, ci - cnd î%i rote%te trompa vede că s-a spart (8e
copilul care a crescut %i nu-l mai se 'nde%te copilulA) >e "ace palid %i ceva se
interesează să se oace: spar'e în el:
- nu s-a sc$imbat: - %i-a rupt trompa %i copilul este "urios sau
- %i-a sc$imbat pielea: dezamă'it %i trist
- în timp ce copilul lipsea,
în'riitoarea a vărsat apă pe
ele"ant
+% Povestea - i-l va da mamei >e va uca cu el - îl va păstra pentru sine (Dacă mama i-l va
obiectului
construit %i apoi i-l va da mamei, dacă i-l va cere,
cere: el i-l va daA) Cu, pentru că este al lui %i el
l-a "ăcut:
- îl va arăta tuturor - nu i-l va da pentru că este "oarte "rumos, nici
măcar dacă i-l va cere, îl va păstra pentru el:
- îl va păstra în camera sa, dar nu-l va arăta
nimănui pentru că lumea este prea proastă
pentru a-l aprecia
6 Plimbarea - mamaEtatăl este - tatăl %i-a sc$imbat în"ă#i%area pentru că s-a
cu m am a mul#umităEmul#umit: trans"ormat într-un soldat %i eu cred că este
sau tata - mama a pre'ătit o masă 'ustoasă: "oarte supărat pe copilul său (De ceA) +entru că
- mamaEtatăl a muncit mult %i arată s-a purtat urt cu mama în pădure (8e a "ăcutA)
obositEobosită: . lovit-o:
- s-au întors prea trziu de la - tatăl %i-a sc$mibat aspectul pentru că este
plimbare %i mamaEtatăl era bolnav, a răcit, este bolnav rău, ceea ce nu-i va
4
- Fabulele Düss -
 în'rioratEîn'riorată:
- mamaEtatăl a primi o veste
proastă în timpul absen#ei lor
,% Povestea - mama vrea să-i spună o poveste:
anunţului -o este vorba de o masă bună sau de
vizită:
- mama a primit o veste bună:
- mama vrea să-i dea s"aturi despre
cum să-%i "acă lec#iile sau s"aturi
despre via#ă ('enerale)
$-% Visul urât - nu %tiu pentru că eu nu visez:
- a visat un război:
- a visat un animal care-l mănncă
plăcea mamei:
- tatăl nu a vrut să vină cu ei, a rămas să lucreze,
dar nu este mul#umit (De ceA) +entru că nu a
stat cu mama (8e l-a împiedicat să stea cu
mamaA) 8opilul, care a luat-o pe mama:
- mamei îi este teamă ca tatăl său să nu încerce
să seducă "ata:
- mama este 'eloasă
- mama îi spune că nu trebuie să mear'ă pe
stradă
- mama(De vreaceA)
să-i+entru
spună că
că îlnuvaa lovi
"ost ocuminte
ma%ină:%i
că nu a ascultat-o:
- mama îl anun#ă de moartea tatălui său, a
"ra#ilor %i a surorilor sale sau de o boală 'rea
- pentru că au luat trompa ele"antului:
- a visat că mama murise (8e s-a întmplatA) .
"ost lovită de o ma%ină:
- un om rău l-a ucis cu un cu#it mare (De ce a
"ăcut omul astaA) +entru că băiatul voia să
treacă strada să mear'ă la el:
- că diavolul a venit să-l ia (De ceA) +entru că
nu
- a ascultă
visat căniciodată:
rămăsese sin'ur (De ce era sin'urA)
.%a a vrut el ?i era mai bine sin'ur (8um poate
aun'e să "ie sin'urA) >e poate pierde, poate
're%i strada sau cădea într-o 'roapă %i muri:
- a visat că era cineva în cameră care voia să-l
ia, un $o# de copii

.m insistat în prezentarea acestei probe pe identi"icarea tipurilor de completări de povestire pe care

le poate realiza copilul, întruct, de%i con#inutul lor arată provenien#a străină, proba este u%or de "olosit la
pre%colari >unt psi$olo'i care o "olosesc în activitatea lor obi%nuită, iar rezultatele unei e&aminări ne arată
succese în interrela#ia psi$olo'ului cu pre%colarul De asemenea, sunt psi$olo'i care vorbesc despre cre%terea
'radului de audien#ă al povestirilor la sondarea tensiunilor interne ale unor copii provenind din "amilii
con"licto'ene
@osensGei' .cestora ar trebui să li se aplice proba Foc$ %i eventual, D.+ ori, la vrsta %colară, proba

5
- Fabulele Düss -
.umele /i prenumele0000000000000000000000000000000000000vârsta000000000000000000000000000
Data na/terii00000000000000000000000000000000000/colari!area0000000000000000000000000000000
Data examinării000000000000000

12345E5E D466
$% 123452 P767"88

atăl, mama
care scutură pomul%i%icu puiulcade
cuibul lor dorm împreună
la pămnt 8eleîntrei
cuibul lorsepetrezesc
păsări o cracăsperiate
Deodatăatăl
începe un vnt
zboară puternic,
repede pe
pomul alăturat Mama zboară pe alt pom, dar ce "ace pui%orulA Hi el %tie să zboare pu#in

&% 123452 2.8VE"67"88 9767T"8E8

/ste ziua de aniversare a căsătoriei tatei %i a mamei .mndoi se iubesc "oarte mul %i serbează veseli
această zi ?n timpul petrecerii, copilul se ridică deodată %i se duce sin'ur în "undul 'rădinii De ceA

)% 123452 M8E54548
2dată, mielul se a"la pe o pai%te ?n "iecare seară mama îi dă lapte bun %i cald mielului %i acestuia îi
place "oarte mult Dar acest miel mănncă dea %i iarbă ?ntr-o zi, cineva îi aduce mamei sale un alt miel, mai
mic, căruia îi este "oame, "apt pentru care aceasta îi dă %i lui un pic de lapte Dar oaia nu are destul lapte
pentru amndoi %i atunci îi spune "iului ei Cu am su"icient lapte pentru amndoi u du-te %i mănncă ni%te
iarbă proaspătă* 8e va "ace mielulA

(% 123452 Î.M"M;.T7"88
;
- Fabulele Düss -
 ?nmormntarea vine pe stradă %i oamenii întreabă cine a murit Lumea răspunde cineva din "amilia
care stătea în casa de os 8ine poate "iA
8ineva din "amilie a luat trenul "oarte departe, urmnd să nu se mai întoarcă niciodată acasă 8ine esteA

)% 123452 1"8988
Bn băiat spune încet-încet 8t de "rică îmi este* De ce anume îi este teamă copiluluiA

*% 123452 DE6P"E E5E12.T

Bn copil are un mic ele"ant care-i place "oarte mult %i care este att de 'ra#ios cu trompa sa cea lun'ă
?ntr-o zi, întorcndu-se dintr-o plimbare, copilul intră în casă %i constată că ele"antul s-a sc$imbat cu ceva 8e
s-a sc$imbat la ele"antA Hi de ce s-a sc$imbat ele"antulA

+% 123452 38E9T4548 9.1E9<8.2T

Bn copil a reu%it să construiască ceva din plastelină (un turn) care îi place tare mult 8e va "aceA Mama
îl roa'ă să i-l dea ei, el poate să i-l dea dacă vrea <-l va daA

=% P58M32"E2 94 M2M2 624 94 T2T2

Bn băiatEo "ată a plecat să "acă o plimbare în pădure cu mama (sau cu tatăl, dacă este vorba de o "ată)
.mndoi s-au distrat "oarte bine 8nd se întoarce acasă, î%i 'ăse%te tatălEmama cu o în"ă#i%are di"erită "a#ă de
cea obi%nuită Din ce cauzăA

,% 123452 DE6P"E 2.4.<

temele,Bn
amcopil se întoarce
o veste de la8e%coală
să-#i dau* are desau demamaA
spus la o plimbare Mama îi spune Cu începe imediat să-#i "aci

$-% 123452 DE6P"E V8645 4";T

Bn copil se treze%te diminea#ă a'itat %i spune 8e vis urt am avut* 8e a visatA


- Fabulele Düss -