Sunteți pe pagina 1din 6

Exerciţiul 1:

Generalizare concisă despre caracteristicile cinematice


ale oscilaţiilor si despre compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi
direcţie şi direcţii reciproc perpendiculare .

 Caracteristicile cinematice ale oscilaţiilor:

 Oscilaţiilor armonice de direcţii reciproc perpendicular:

La studierea compunerii a asemenea oscilaţii important este studi erea


traiectoriei mişcării rezultante ,de exemplu,al punctului material de masa m .
Aceste traiectorii vor fi curbe plane înscrise în dreptun ghiul cu laturile 2ax şi 2ay
şi care se numesc figurele Lissajous . În dependenţă de raportul dintre
amplitudinele , frecvenţele şi fazele iniţiale ale oscilaţiilor componente, se obţin
diferite curbe.Deaici re zultă aplicaţiile practice ale acestor curbe în acustică,
optică ,electro tehnică şi mecanică la studierea mişcărilor oscilatorii. Proiectînd
urma 'epuraşului' sau a punctului ce oscilează orizontal pe o placă foto grafică, ce
efectuează o mişcare oscilatorie în direcţia perpendiculară , se analizează figura
Lissajous obţinută şi după ea se determină amplitudinele , frecvenţele şi fazele
oscilaţiilor componente. Asemenea aplicaţie a figurelor Lissajous se foloseşte în
oscilograful catodic şi alte aparate .

 Compunerea oscilaţiilor armonice de aceiaşi directie :

Cazul general,adică ω1≠ ω2 şi . Este evident,că în acest caz , amplitudinea şi


faza oscilaţiei rezultante sînt funcţii de timp. Oscilaţiile componente în acest
caz se numesc necoerente(incoerente). Două oscilaţii armonice x1 şi x2 se
numesc coerente,dacă diferenţa de faze nu depinde de timp,adică (ω2t+α2) -
(ω1t+α1) = const., sau (ω2 – ω1 ) t +( α2 - α1) = const .

Pentru îndeplinirea condiţiei de coerenţă a două oscilaţii trebuie ca ω1 = ω2 =ω.


Exerciţiul 2:
a) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice necoerente; de scris file-
funcţia de timp ce ar construi într-o fereastră pe aceleaşi axe graficile celor
două funcţii alese şi a funcţiei rezultante a compunerii celor două oscilaţii în
aceiaşi direcţie; de complectat graficile cu inscripţii informative; de analizat
rezultatul obţinut.

>> t = 0:0.01:80*pi;
>> [x,y,z]=rez(t);
>> lot(t,z,'p-');
>> axis equal;
>> axis([0 200 -25 25]);
>>title('Z=9*sin(1.3*t)+9*sin(2.7*t)');
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');

b) de dat un exemplu de două oscilaţii armonice coerente; de scris file-funcţia


ce ar construi într-o fereastră pe aceleaşi axe graficile funcţiilor coerente şi
graficul oscilaţiei rezultante a compunerii celor două oscilaţii în aceiaşi
direcţie; de complectat graficile cu inscripţii informative; de analizat
rezultatul obţinut.

>> t = 0:0.01:80*pi;
>> [x,y,z]=rez2(t);
>> plot(t,z,'p-');
>> axis equal;
>> axis([0 200 -25 25]);
>>title('Z=X+Y);
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');

c) pentru două oscilaţii armonice coerente şi oscilaţia lor rezultantă de scris


file-funcţia la care parametrii de intrare sunt numărul figurii şi diferenţa de
faze iniţiale α , valorile căreia sunt: α = α2 – α1 = 0, π/6, π/4, π/3, π/2,
2π/3, 3π/4, 5π/6, π;
>> t=0:0.01:3*pi;
>> n=0;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2
2*pi/3 3*pi/4 5*pi/6 pi];
>> n=n+1;
>> [x,y,z]=rez3(t,a);
>> figure(n);
>> hold on;
>> plot(t,x,'g-');
>> plot(t,y,'b-');
>> plot(t,z,'r-','LineWidth',1.5);
>> title(['Graficul \Delta \alpha=
',num2str(a)]);
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');
>> end
d) de dat exemplu a două oscilaţii armonice în rezultatul compuneri cărora se
obţine oscilaţie-bătaie; de scris file-funcţia de timp şi de construit graficul
oscilaţiei-bătaie şi de găsit caracteristicile cinematice.

>> t=0:pi/45:500;
>> [x,y,z]=rez4(t);
>> plot(t,z,'k-');
>> axis equal;
>> axis([0 300 -50 50]);
>> xlabel('T');
>> ylabel('Z');
Exerciţiul 3:

a) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii armonice reciproc


perpendiculare cu frecvenţe egale; de scris file-funcţia pentru care parametrii
de intrare sunt numărul axelor şi valoarea diferenţei de faze α ; de construit
traiectoriile mişcării (figurile Lissajous) într-o fereastră în axe diferite pentru
valorile lui α:

α = 0, π/6, π/4, π/3, π/2, 2π/3, 3π/4, 5π/6, π;

de analizat rezultatul obţinut .

>> t=0:pi/200:3*pi;
>> n=0;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2 2*pi/3
3*pi/4 5*pi/6 pi] n=n+1;
>> [x,y]=rez5 (a,t);
>> subplot(3,3,n);
>> plot(x,y,'r-')
>> axis square;
>> end

b) de dat un exemplu de compunere a două oscilaţii armonice reciproc


perpendiculare cu frecvenţe inegale şi care satisfac condiţiile:

ω1/ω2 = n1/n2 , n = 0, 1, 2,…, a1=a2=a, α1=α2= α-π/2

de scris file-funcția pentru care parametrii de intrare sănt numărul axelor şi


valoarea fazei iniţiale α ; de construit traiectoria mişcării (figurile Lissajous )
într-o fereastră în axe diferite pentru valorile lui α:
α = 0, π/6, π/4, π/3, π/2, 2π/3, 3π/4, 5π/6, π

>> t=0:pi/200:3*pi;
>> n=0;
>> for a = [0 pi/6 pi/4 pi/3 pi/2 2*pi/3
3*pi/4 5*pi/6 pi]
>> n=n+1;
>> [x,y]=rez6(a,t);
>> subplot(3,3,n);
>> plot(x,y,'b-')
>> axis square;
>> end

Concluzie:

În urma elaborării lucrării de laborator Nr.4 am făcut cunoștință cu mai multe


tipuri de oscilații armonice. Am operat cu file-funcții care conțineau funcții matematice,
iar în fereastra de comandă am operat cu o funcție de bază precum ”for”, care ne permite
să efectuăm calculele pentru diferite valori a unor variabile fără a reapela manual de
fiecare dată file-funcția, ea se apelează automat de către program până când se
îndeplinește condiția de oprire.

S-ar putea să vă placă și