EXPUNERE DE MOTIVE

Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ

Lege pentru modificarea și completarea Legii tinerilor nr. 350/2006 şi abrogarea unor acte normative în
domeniul tineretului

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale

În prezent, domeniul tineret este reglementat de mai multe acte normative, dintre care enumerăm:
• Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a Tineretului,
• Legea tinerilor nr. 350/2006,
• Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineret,
• Legea nr. 351/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Tineretului din
România.

Se impune în primul rând o unificare a legislaţiei în domeniul tineretului, pentru asigurarea coerenţei legislative şi pentru
reunirea în cuprinsul unei legi cadru a tuturor prevederilor generale în domeniul tineretului. În același timp este necesară
o clarificare a principiilor și caracteristicilor generale ale polticilor de tineret și ale activităților de tineret, principii și
caracteristici care să ghideze decizia publică cu privire la susținerea și finanțarea proiectelor, inițiativelor și serviciilor
oferite tinerilor.

Dată fiind evoluţia domeniului tineret şi dezvoltarea societăţii civile tinere, este necesară completarea cadrului normativ
cu privire la consultarea structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret și reglementarea unor consilii
consultative pentru tineret la nivel național și local.

Modificările se impun şi datorită intrării în vigoare a noilor reglementări în domeniul voluntariatului, respectiv Legea nr.
78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, astfel încât noile prevederi de modificare și
completare a Legii tinerilor nr. 350/2006 să se armonizeze cu noile reglementări ce privesc activitatea de voluntariat.
În acest moment atât Legea tinerilor în vigoare, cât și Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020,
prevăd acordarea de servicii pentru tineri, dar nu includ reglementarea cadrului specific de furnizare a acestor servicii,
cadru larg răspândit la nivel european și promovat de Consiliul Europei, respectiv nu sunt reglementate Centrele de
Tineret. Înființarea Centrelor de Tineret la nivel național și local contribuie la atingerea în mare parte a mai multor
obiective și direcții de acțiune ale Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015-2020, prin oferirea gratuită a
unei palete largi de servicii pentru tineri.

Politica de tineret este o politică a cărei implementare se face la nivel micro, prin activități de tineret în care
personalitatea fiecărui tânar este considerată și respectată, ceea ce face ca cele mai eficace și eficiente alocări bugetare să
fie cele alocate:
• Centrelor de Tineret;
• Organizațiilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret pentru implementarea de proiecte pe bază de
concursuri de proiecte.

Intervențiile care țintesc tinerii în general au un impact dovedit pe termen lung în dezvoltarea viitorilor adulți. Trebuie
menționat în acest context că Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020 include implicarea ONG
(organizații neguvernamentale) în implementarea activităților de tineret în nu mai puțin de 19 direcții de acțiune, dar
această strategie a fost adoptată fără alocare bugetară, implementarea sa fiind în prezent posibilă doar parțial.

2. Schimbări preconizate
Proiectul de act normativ propune schimbarea titlului legii, modificarea articolelor 1 și 2 și completarea textului cu un
articol ce definește principalii termeni utilizați și trei articole ce reglementează principiile și caracteristicile generale ale
politicilor de tineret și ale activităților de tineret. Textele propuse îmbunătățesc și lărgesc cadrul de aplicare al legii,
ținând cont de implicarea tinerilor în societate în toate aspectele și domeniile de interes. Totodată noua formă a
articolului 1 reflectă mai bine articolul 49, alin. (5) din Constituția României: „Autorităţile administrației publice
centrale /locale au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică,

 
socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.” Se înlocuiește termenul „integrare” cu „participare” pentru a sublinia că
tânarul este titularul unui drept deja garantat de Constituție și îl exercită direct și nemijlocit.

Modificarea titlului legii, din Legea Tinerilor în Legea Tineretului este propusă deoarece legea reglementează atât
drepturile de care tinerii se bucură în România, cât și ansamblul de structuri publice și private și relația dintre acestea
pentru asigurarea respectării și promovării drepturilor și participării tinerilor, fiind astfel un cadru de reglementare al
întregului domeniu al tineretului, motiv pentru care titlul „Legea Tineretului” reflectă mai bine conținutul actului
normativ.

Introducerea unui nou articol, articolul 21, care definește termenii specifici în domeniul tineretului, în concordanță cu
legislația și recomandările de la nivelul Uniunii Europene, contribuie la armonizarea cadrului legislativ autohton cu cel
european și susține practica națională în domeniu. Odată cu introducerea acestui artcol se abrogă și articolele 11 și 12
care reglementau definițiile pentru organizaţiile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret.

Modificarea articolul 4 privind principiile politicii de tineret are în vedere unificarea termenilor folosiți în Legea
Tinerilor, prin folosirea termenului „politicilor de tineret”, în locul sintagmei „politici în domeniul tineretului”. În ceea
ce privește principiile pe care legea deja le statua, acestea sunt formulate într-un mod mai sintetic și mai clar. Articolele
41 și 42 fixează principii și caracteristici ale activității de tineret în conformitate cu standardele europene în domeniu.
Prin articolele 4, 41 și 42 sunt stabilite principii și caracteristici care să ghideze decizia publică cu privire la susținerea și
finanțarea proiectelor, inițiativelor și serviciilor oferite tinerilor.

Modificarea articolul 3 completează reglementarea actuală prin introducerea explicită a prevederilor cu referire la
atribuțiile privind activitatea de tineret, care se regăsesc în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, care alocă
astfel de atribuții consiliilor locale și județene. Completarea articolului 3 cu alin. (2) sprijină profesionalizarea și
standardizarea activităților de tineret în cadrul administrației publice centrale și locale, asigurându-se că acestea pot
dezvolta servicii de calitate pe termen lung prestate pentru tineri la nivelul acestor instituții.

Prin modificarea propusă, articolul 5 clarifică rolul Ministerului Tineretului și Sportului în elaborarea reglementarea şi
coordonarea Politicii Naționale de Tineret şi asigurarea bunei funcționări a serviciilor publice în domeniul tineretului.

Înființarea Consiliului interministerial prin articolul 6 este necesară deoarece politicile incidente domeniului tineretului
nu sunt exclusiv în responsabilitatea Ministerului Tineretului și Sportului. Politici care vizează și afectează tinerii sunt
adesea elaborate în domeniile educație, cultură, cercetare, sănătate, muncă, protecție socială, protecția drepturilor
copilului, protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, sport, minorități, economie și administrație publică. În acest
context o coordonare între autoritățile de specialitate ale administraţiei publice centrale este necesară și trebuie asigurată
prin organizarea periodică a lucrărilor acestui consiliu. Pentru armonizare, după intrarea în vigoare a modificării propuse
la Legea tinerilor nr. 350/2006, odată cu înființarea prin Hotărâre a Guvernului a Consiliului interministerial, își va
înceta activitatea comitetul consultativ de coordonare prevăzut de Strategia națională în domeniul politicii de tineret
pentru perioada 2015-2020, adoptată prin Hotărârea guvernului nr. 24/2015. Acest comitet va fi înlocuit de Consiliul
interministerial și de Consiliul Consultativ de pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului, cele două noi organisme
având avantajul că vor funcționa pentru a asigura consultare și coordonare interinstituțională și interorganizațională și pe
perioada unei viitoare strategii naționale în domeniul tineretului.

Modificarea articolul 10 este necesară pentru uniformizarea modului de lucru la nivelul autorităţilor locale și susținerea
cadrului legislativ de îmbunătățire a indicatorilor în domeniu și de implementare a strategiei de tineret pe întreg teritoriul
României, ținând cont de nevoile specifice ale tinerilor din fiecare zonă a țării și cu referire la direcțiile de acțiune ale
strategiei și politicilor de tineret.

Modificarea secțiunii a 3-a a Capitolului II este necesară pentru că prin prezenta modificare se reglementează cadrul de
consultare a tinerilor de către autoritățile administrației publice ce dezvoltă și implementează politicile de tineret la nivel
național și local. În paralel sunt aborgate reglementările referitoare la Consiliul Național al Tineretului din România și
Legea nr. 351/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Tineretului din România,
deoarece aceasta nu s-a constituit, reglementarea sa dovedindu-se în cei 10 ani de când este în vigoare inoperabilă și
neîntrunind sprijinul necesar din partea societății civile pentru a fi aplicată. Ca urmare a unui sondaj realizat de
Ministerul Tineretului și Sportului a reieșit că principalii beneficiari ai legii, tinerii, doresc ca structurile lor
reprezentative să se constituie prin asociere liberă, fără a exista un act normativ în acest sens, fără ca statul să intervină
prin acte normative speciale în formele de organizare ale tinerilor.

Introducerea articolul 161 se bazează pe reafirmarea rolului vital al participării tinerilor în dezvoltarea societății civile și

 
nevoia ca politicile de tineret formulate la toate nivelurile să considere tineretul ca o resursă mai degrabă decât ca o
problemă. În acest context cartierele dezavantajate sunt definite ca arii urbane și rurale deosebite de celelalte prin
caracteristici proprii (geografice, istorice etc.) și care formează unități organice (conform definițiilor din urbanism),
locuite de comunități locale relativ omogene care sunt supuse unor vulnerabilități mutiple: sărăcie, deprivare, violențe,
excluziune și marginalizare. Termenul de cartier este utilizat în toate actele normative naționale privind urbanismul.

În acelați timp consiliile consultative pentru tineret propuse la articolul 162 vor funcționa conform unor valori de bază:
drepturile omului, statul de drept și democrația așa cum sunt definite de Consiliul Europei. Aceste structuri permit
punerea în practică a politicilor de tineret și identificarea nevoilor particulare ale tinerilor la nivel național, județean și
local și se bazează pe reafirmarea rolului vital al participării tinerilor în dezvoltarea politicii de tineret și a societății
civile și pe nevoia ca politicile de tineret formulate la toate nivelurile să considere tineretul ca o resursă mai degrabă
decât ca o problemă. În acest context, articolul 163 este necesar pentru a permite transferarea bunei practici de la nivel
național, județean și de municipiu și la nivel local pentru menținerea unui dialog permanent cu structurile de tineret. În
consultarea în domeniul tineretului la nivel local și județean este necesar să se țină cont de relevanța activităților
implementate în comunitate de respectivele structuri asociative, precum și de numărul de beneficiari direcți și indirecți
sprijinți.

La articolul 17 al legii se propune introducerea incubatoarelor de afaceri printre elementele pe care statul le sprijină
pentru a stimula inițiativele antreprenoriale ale tinerilor, deoarece este necesară adaptarea prevederilor legale la nevoile
şi tendinţete de dezvoltare în domeniul tineretului și antreprenoriatului.

Articolul 171 asigură crearea cadrului și a condițiilor pentru ca tinerii să își poată exercita drepturile de care se bucură
conform Constituției și a altor acte normative de la nivel național și internațional.

La articolul 18, alin (1) se completează pentru a asigura posibilitatea dezvoltării unor programe de încurajare a accesului
și participării la cultură a tinerilor, alin (2) se completează pentru a include între tinerii care beneficiază de facilități în
învățământ și tinerii cu dizabilități, conform direcțiilor de politică europeană la care România participă. De asemena,
articolul 18 este completat cu indicarea principiilor prin care Statul încurajează şi susţine activităţile de tineret, în
contextul tendinţelor de modernizare şi dezvoltare din domeniul tineretului. De asemenea propunerea are în vedre
încurajarea dezvoltării culturale și a dialogului intercultural, reprezentând un pas important în dezvoltarea personală și
socială a tinerilor în societatea globalizată.

Modificarea articolului 20 se realizează pentru armonizarea legislației în domeniul tineretului cu legislația în domeniul
voluntariatului, respectiv Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România.

Modificarea articolului 23 este propusă pentru extinderea grupurilor cu oportunități reduse care să beneficieze de
stimularea incluziunii sociale și inseției profesionale și alinierea legislației în domeniul tineretului la legislația privind
prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare cu modificările și completările în vigoare. În acelați timp
modificarea articolului 26 este necesară pentru armonizarea măsurilor pe care statul are obligaţia să le adopte și a
legislației în vederea atenuării impactului factorilor de risc specifici asupra tinerilor cu principiile enumerate la articolul
4.

Prin introducerea Capitolului IV1 se răspunde necesității de reglementare unitară a constituirii și funcționării unor
structuri care organizează și desfășoară în mod specific și permanent activități de tineret. În vederea unei bune aplicări a
politicilor de tineret și strategiilor în domeniul politicii de tineret la toate nivelurile, aceste structuri care asigură
continuitatea activităților de tineret trebuie încurajate și trebuie să existe reglementări privind funcționarea lor. Spre
deosebire de noțiunea utilizată în prezent de „centre de informare și consiliere pentru tineri”, prin prezenta modificare se
propune noțiunea „centre de tineret”, deoarece aceasta include toate tipurile de activităţi de tineret și permite furnizarea
în cadrul centrelor de tineret a mai multor tipuri de servicii pe lângă cele de informare și consiliere. Modificarea clarifică
nivelului la care poate acționa un centru pentru tineret, respectiv național și local. Propunerea acestui nou articol și
abrogarea Legii nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri conduce la înființarea
unor centre care se adaptează și care răspund în mod satisfăcător nevoilor actuale ale tinerilor, în special nevoilor
emergente.

Modificarea articolului 28 este necesară pentru a asigura susținerea financiară din partea autorităților locale și județene
pentru activități de tineret, în special pentru activități de tineret în mediul rural, care reprezintă conform studiilor o
categorie cu risc mare de vulnerabilitate în cadrul unei categorii deja supuse riscului, și anume tinerii în general.
Conform „Diagnozei privind utilizarea și alocarea fondurilor destinate tinerilor” a reieșit că sub o treime din autoritățile

 
administrației publice locale, care aveau această obligație conform legii, au constituit în bugetele proprii fondul destinat
activitățiilor de tineret.

Introducerea articolului 291 este necesară pentru încurajarea și susținerea creșterii capacității și dezvoltării de activități
de tineret de către tinerii înșiși și de către organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret, în contextul principiilor
politicilor de tineret prevăzute la nivel național și european. Din evaluarea de nevoi a organizațiilor neguvernamentale de
și pentru tineri realizată la nivelul Ministerului Tineretului și Sportului rezultă că pentru aceste organizații
neguvernamentale constituite în general din tineri care au experiență relativ scăzută de management, este dificilă
asigurarea unor sume de bani pentru implementarea programelor, proiectelor sau acțiunilor de tineret, chiar dacă primesc
rambursarea cheltuielilor, dacă nu este posibilă plata unor sume în avans în cadrul contractelor de finanțare
nerambursabilă. De asemenea, din aceeași analiză rezultă că pentru aceste organizații neguvernamentale de și pentru
tineret este dificilă asigurarea cofinanțării de minim 10% conform Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor
nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. În acest context se propune
diminuarea cofinanțării solicitate la minim 2% și reglementarea explicită a avansului pe care îl pot primi.

Se introduce Capitolul VI1 cu titlul „Ziua Naţională a Tineretului”, deoarece, fiind o lege cadru, Legea Tinerilor va reuni
prevederile altor legi din domeniul tineretului, inclusiv prevederile Legii nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale
a Tineretului. Totodată prin modificarea propusă se abrogă Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a
Tineretului. Articolul nou introdus preia reglementări cu privire la sărbătorirea zilei naționale a tineretului din conținutul
Legii nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a Tineretului, cu schimbarea datei pentru ziua tineretului. Această
modificare a datei s-a realizat în urma consultărilor publice realizate, deoarece a reieșit că o dată mai potrivită pentru a
sărbători tineretul la nivel național este 12 august, Ziua internațională a tineretului.  
 
Având în vedere că Legea Tinerilor este o lege cadru, ea va reuni prevederile altor legi din domeniul tineretului.
La data intrării în vigoare a legii de modificare se abrogă Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de
informare şi consiliere pentru tineri, Legea nr. 351/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Consiliului Naţional al Tineretului din România şi Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a
Tineretului.

Pentru a facilita urmărirea actului normativ după modificare acesta va fi republicat cu renumerotarea
articolelor.

3. Alte informaţii
Nu sunt.

Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic
Modificările propuse vor conduce la dezvoltarea sectorului tineretului și la extinderea activităților de tineret
implementate în România. În acest context impactul macroeconomic al proiectului poate fi evaluat în acord cu impactul
dezvoltării activităților de tineret în România. Conform unor studii de cercetare documentate realizate la nivel european
şi internaţional cheltuielile publice în domeniul tineretului (Aked, J., Steuer, N., Lawlor, E. şi Spratt, S., 2009, “Backing
the future: why investing in children is good for us all”, London: New Economics Fundation; Youth Work Ireland, 2011,
“Comprehensive Review of Expenditure (CRE); National Youth Council of Ireland, 2012, “Assessment of the Economic
value of Youth Work”), investiţia în activităţi de tineret are impact macroeconomic pozitiv pe termen mediu şi lung. În
termen de 10 ani o unitate monetară investită în activităţi de tineret generează o economie la bugetul de stat şi la bugetele
locale de 2,2 unităţi monetare. Această economie este generată de scăderea presiunii asupra sistemelor de asistenţă
socială, medicală, de asistenţă a persoanelor dependente şi de menţinere a ordinii publice (poliţie, justiţie etc.), dată fiind
dezvoltarea personală şi socială pe care o asigură tinerilor activitățile de tineret. De asemenea, conform acelorași studii,
în măsura în care se consideră şi câştigurile ce pot apărea în produsul intern brut ca urmare a faptului că o acoperire largă
a activităţilor de tineret duce la scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor şi creşterea nivelului de salarizare al tinerilor
etc., în termen de 10 ani o unitate monetară investită în activităţi de tineret generează în economie între 7 şi 9 unităţi
monetare.

11. Impactul asupra mediului concurenţial şi al domeniului ajutoarelor de stat:

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

 
21. Impactul asupra sarcinilor administrative.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

22.Impactul asupra întreprinderilor mici şi mijlocii

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impactul social
Prin acest proiect legislativ, se are în vedere o plajă mai largă a ceea ce reprezintă viaţa personală şi socio-profesională a
tinerilor şi corelarea cu strategia naţională în domeniul politicii de tineret 2015-2020, adoptată la nivel guvernamental
care prevede dezvoltarea de politici în domeniile: muncă, ocupare, antreprenoriat, sănătate.
De asemenea, modificările propuse aduc în atenţie problematica condiţiilor de viaţă, a accesului la servicii publice şi
diminuarea fenomenului de segregare, factori care au un impact deosebit asupra integrării socio-profesionale, asupra
sănătăţii şi integrităţii tinerilor.
Prin încurajarea finanţării publice a activităţilor de tineret se generează impactul social documentat de cercetări în
materie al activităţilor de tineret:
• scăderea presiunii asupra sistemului de asistenţă socială;
• scăderea numărului de tineri delingvenţi şi scăderea presiunii pe sistemul de justiţie;
• scăderea presiunii pe sistemul medical şi de asistenţă a persoanelor dependente;
• scăderea ratei şomajului în rândul tinerilor şi creşterea nivelului de salarizare al tinerilor;
• creşterea numărului de antreprenori tineri;
• creştere gradului de participare şi aport social în muncă voluntară adus de tineri;
• creşterea gradului de competenţă şi dobândirea de abilităţi utile pe piaţa muncii.

4. Impactul asupra mediului

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informaţii
Nu sunt

Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen
lung (pe 5 ani)

- mii lei -
Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din Aplicarea prezentului act normativ nu conduce la impact
care: financiar suplimentar, implementarea efectivă
a) buget de stat, din acesta: realizându-se cu încadrarea în prevederile pe anul curent
(i) impozit pe profit; și estimările pe anii următori.
(ii) impozit pe venit;
b) bugete locale, din acestea:
(i) impozit pe profit;
c) bugetul asogurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări.
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din Aplicarea prezentului act normativ nu conduce la impact
care: financiar suplimentar, implementarea efectivă realizându-
a) buget de stat, din acesta: se cu încadrarea în prevederile pe anul curent și estimările
(i) cheltuieli de personal; pe anii următori
(ii) bunuri şi servicii;
b) bugete locale, din acestea:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal;
(ii) bunuri şi servicii

 
 3. Impact financiar, plus/minus, din care: Aplicarea prezentului act normativ nu conduce la impact
a) buget de stat financiar suplimentar, implementarea efectivă realizându-
b) bugete locale se cu încadrarea în prevederile pe anul curent și estimările
pe anii următori
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor Aplicarea prezentului act normativ nu conduce la impact
bugetare financiar suplimentar, implementarea efectivă
realizându-se cu încadrarea în prevederile pe anul curent
și estimările pe anii următori
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
bugetare

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Proiecte de acte normative suplimentare

Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act
normativ:
- prin legea propusă se modifică Legea Tinerilor nr. 350/2006, cu modificările și completările ulterioare;
- prin legea propusă se abrogă:
• Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri;
• Legea nr. 351/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Tineretului din
România;
• Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zilei Naţionale a Tineretului.
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii:
• Normative de personal privind angajarea personalului responsabil pentru activități de tineret conform
articolului 3 alin. (2);
• Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare ale legii, inclusiv a unor normative de
cheltuieli pentru activitățile de tineret finanțate din fonduri bugetare;
• Hotărâre a guvernului pentru înființarea Comitetului interministerial prevăzut la articolul 6
• Ordin al Ministrului tineretului și sportului pentru organizarea și funcționarea Consiliului Consultativ pentru
Tineret de pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului
• Ordin al Ministrului tineretului și sportului pentru aprobarea standardelor de funcționare a Centrelor de
tineret
• Ordin al Ministrului tineretului și sportului pentru aprobarea metodologiei de acreditare a Centrelor de
tineret
• Ordin al Ministrului tineretului și sportului pentru organizarea și funcționarea Registrului național al
Centrelor de tineret

11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

 
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din care decurg angajamente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

6. Alte informaţii
Nu sunt

Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizării neguvernamentale, institute de cercetare şi alte

organisme implicate
În data de 06.01.2016 Ministerul Tineretului şi Sportului a deschis seria de consultări cu reprezentanţii principalilor
actori din domeniul iniţiativei şi elaborării politicilor publice de tineret. Instituții publice și peste 30 de structuri de
tineret din România au fost invitate să facă propuneri referitoare la legislaţia de tineret, printre acestea numărându-se
Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Consultării Publice şi al Dialogului Civic, Agenția Națonală pentru Programe
Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, UNICEF, Convenţia Naţională a Fundaţiilor pentru Tineret,
Consiliul Tineretului din România, Forumul Tinerilor din România, Fundaţia Pentru Dezvoltarea Societăţii Civile,
Uniunea Națională a Studenților din România, Blocul Național Sindical, Federația Organizațiilor care Sprjină
Dezvoltarea Voluntariatului în România VOLUM, ACCEPT, Coaliţia pentru NEET, Fundaţia Tineri pentru Tineri,
Asociaţia Viitorul Tinerilor, Asociaţia Tineretul ONU din România, etc.

Au avut de asemenea loc consultări organizate la nivel regional, astfel: Bucureşti – 09.02.2016, Piteşti – 11.02.2016, Iaşi
– 15.02.2016, Galaţi – 17.02.2016, Timişoara – 22.02.2016, Cluj-Napoca – 24.02.2016, Sibiu – 26.02.2016, Craiova –
29.02.2016.

Consultările au reunit 432 participanţi, reprezentanţi ai Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret, respectiv Direcţia
pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, ai ONG–urilor locale, inclusiv organizaţii neguvernamentale de şi
pentru tineret, de şi pentru studenţi, precum şi reprezentanţi ai Fundaţiilor Judeţene pentru Tineret.

În perioada 19 aprilie-19 mai 2016 actul normativ s-a aflat în consultare publică conform prevederilor legii nr. 52/2003
privind transparența decizională în adminsitrația publică, Ministerul Tineretului și Sportului primind patru serii de
observații de la organizații ale societății civile. Au fost primite comentarii și sugestii de la două organizații federative
neguvernamentale reprezentând un număr mai mare de organizații, una dintre seturile de propuneri incluzând și
contribuția UNICEF.

În paralel a fost organizat un sondaj prin mijloace electronice la care s-au primit peste 2000 de răspunsuri pentru a
determina forma preferată de tineri pentru: titlul legii, Ziua tineretului și modul de organizare a reprezentării societății
civile de și pentru tineret.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum şi a modului în care activitatea
acestor organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ
Alegerea organizațiilor cu care a avut loc consultarea a fost relevantă pentru proiectul de act nomrmativ, astfel cei
implicaţi în procesul iniţial de consultare fac parte din următoarele categorii:
• membri ai Consiliului pe Probleme de Tineret constituit prin Ordin al Ministrului Educației, Cercetării Științifice
și Tineretului;
• organizaţii neguvernamentale care reprezintă grupurile defavorizate (de exemplu tinerii NEETs, tineri din
mediul rural, tineri care pot fi discriminați din cauza orientării sexuale, tineri de etine romă, tineri cu
dizabilități);
• organizaţiile neguvernamentale de tineret ale partidelor politice, reprezentanți tineri ai sindicatelor și
patronatelor;
• ministerele de resort pe politici publice de tineret;
• Cancelaria Prim-ministrului;
organizaţii neguvernamentale de tineret şi pentru tineret, de studenţi şi pentru studenţi, conform reglementării
din Legea Tinerilor în vigoare la momentul organizării dezbaterilor.

 
3. Consultări organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ
are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile HG 521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Proiectul de act normativ este elaborat cu aplicarea prevederilor HG 521/2005, fiind transmis spre consultare asociațiilor
administrației publice locale. S-au primit răspunsuri fără comentarii asupra proiectului de modificare a legii de la
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și Asociația Orașelor din România. Până la momentul elaborării
instrumentului de motivare Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și Asociația Orașelor din România au
transmis răspuns menționând că nu au observații la proiectul de act normativ.

4. Consultări desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile HG nr.750/2005

privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către:

a). Consiliul Legislativ Proiectul va fi supus avizării Consiliului Legislativ
b). Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c). Consiliul Economic şi Social
d). Consiliul Concurenţei
e). Curtea de Conturi

6. Alte informaţii
Nu sunt

Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

Proiectul a îndeplinit procedura transparenţei decizionale prevăzute de Legea nr.52/2003 privind transparenţa
decizională în administraţia publică, fiind publicat în consultare în perioada 19 aprilie-19 mai 2016.

Tot în perioada de consultare publică – 19 aprilie-19 mai 2016 – Ministerul Tineretului și Sportului a realizat un sondaj
online cu privire la denumirea legii, alegerea unei zile a tineretului reprezentative și modul de reprezentare al tinerilor la
nivel național de către societatea civilă. La întrebarea “Care considerați că este titlul cel mai potrivit pentru această lege”
au răspuns 1219 persoane cu un procent de 79,7% pentru alegerea titlului “Legea Tineretului” față de 20,3% care preferă
titlul “Legea Tinerilor”. La întrebarea “Când considerați că este cel mai potrivit să se sărbătorească Ziua Tineretului în
România” au răspuns 1222 persoane cu o majoritate de 74,5% pentru alegerea zilei de 12 august (Ziua Internațională a
Tineretului declarată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 17 decembrie 1999), în timp ce 25,5% au ales ziua de 2
mai (conform tradiției). La întrebarea “Cum considerați că ar trebui să se constituie organismul reprezentativ al tinerilor
la nivel național?” au răspuns 1205 persoane dintre care 70,5% au ales varianta prin asociere liberă și abrogarea Legii
351/2006 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Tineretului din România și un procent de 29,5% au
ales ca modul de reprezetare al tinerilor la nivel național de către societatea civilă să se realizeze prin modificarea Legii
351/2006 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Tineretului din România.

2. Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului
de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Alte informaţii
Nu sunt

Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autorităţile administraţiei publice
centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea competenţelor instituţiilor existente.
Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normative includ:

 
 • Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea normelor de aplicare ale legii, inclusiv a unor normative de cheltuieli
pentru activitățile de tineret finanțate din fonduri bugetare;
• Hotărâre a Guvernului pentru înființarea Comitetului interministerial prevăzut la articolul 6;
• Ordin al Ministrului Tineretului și Sportului pentru organizarea și funcționarea Consiliului Consultativ pentru
Tineret de pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului;
• Ordin al Ministrului Tineretului și Sportului pentru aprobarea standardelor de funcționare a Centrelor de tineret;
• Ordin al Ministrului Tineretului și Sportului pentru aprobarea metodologiei de acreditare a Centrelor de tineret;
• Ordin al Ministrului Tineretului și Sportului pentru organizarea și funcționarea Registrului național al Centrelor
de tineret.

2. Alte informaţii
Nu sunt.
Pentru considerentele de mai sus, a fost elaborat prezentul proiect de lege pentru modificarea.
Legii tinerilor nr. 350/2006 şi abrogarea unor acte normative în domeniul tineretului, pe care îl supunem spre
aprobare Guvernului României, în forma prezentată.

Ministrul Tineretului şi Sportului

ELISABETA LIPĂ

AVIZATROI:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Finanţelor Publice Ministerul Justiţiei

Administraţiei Publice

Viceprim-ministru Ministru Ministru

Vasile DÎNCU Anca Dana DRAGU Raluca Alexandra PRUNĂ

Ministrul Economiei, Comerțului și Ministrul Muncii, Familiei, Ministerul Educaţiei Naţionale şi

Relațiilor cu Mediul de Afaceri Protecţiei Sociale şi Persoanelor Cercetării Ştiinţifice
Vârstnice

Viceprim-ministru Ministru Ministru

Costin BORC Dragoş Nicolae PÎSLARU Mircea DUMITRU

Ministerul Sănătăţii Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Culturii

Ministru Ministru Ministru

Vlad VOICULESCU Lazăr COMĂNESCU Corina ȘUTEU

Ministerul pentru Consultare Publică și Ministerul Mediului, Apelor şi

Dialog Civic Pădurilor

Ministru Ministru
Victoria-Violeta ALEXANDRU Cristiana PAŞCA-PALMER