Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Invatare Rapida Caietul 2 PDF

    Încărcat de

    Geanina Florina Olaru
    51 vizualizări32 pagini

    Titlu original

    149361583-Invatare-rapida-caietul-2.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    51 vizualizări32 pagini

    Invatare Rapida Caietul 2 PDF

    Încărcat de

    Geanina Florina Olaru

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 32
    Mnemotehnici (partea I) Inprimul caiet al cursului, care a constituit doar o introducere in studiul principalelor tchniei ale muneiiintelectuale, te-aifamitiarizat cu informatiile de baza referitoare la mnemotehnici. Acum vei afla despre diferite tipuri de mnemotehnici si despre cum trebuie sa le valorificam. Obiectivul urmarit pe parcursul acestui caiet il reprezinta exersarea imaginatiei. Sperm ca, dupa asimilarea materialului pe care {il vom prezenta, vei reu © simemorezi mai repede si mai eficient; © saefectuezi exercitii de relaxare in timpul invatarii; '* sa folosesti cu mai multa eficacitate emisfera cerebrala dreapta, '* sautilizezi mnemotehnicile cunoscute in memorarea materialelor simple. din caietul 1 Recapitularea celor mai importante informa Mnemotchnicile au aparut in Grecia antica, pe baza unor principii utilizate in reconstituirea unei situa tragice de catre poetul Simonides. Aceste tehnici de ‘memorare au fost folosite in antichitate de eminenti poeti, filosofi si politicieni. (Odata cu trecereatimpului, mnemotehnicile au fost perfectionate si folositein diferite domenii de activitate. ‘Tehnicile de memorare se bazeaza pe capacitatile naturale ale intelectului uman: antrenarea emisferei cerebrale drepte in procesul de memorare si valorificarea ‘memorici de lunga durata, Factori esentiali de sustinere a memoriei sunt: ondinea gi perceptia plurisenzoriala. Emisfera cerebrala dreapta raspunde de procesele legate deimaginatic,sinteza si intutie, Emisfera cerebrala dreapta este numita si emisfera artistica, In contrast, dar in strinsa legatura cu cea dreapta, emisfera cerebrala sting este numita emisfera profesionala siraspunde de gandirea logica. La nivelul sau se afla centrele responsabile de structurile verbale. Emisferele sunt legate prin corpul calos, care permite interactiunea acestora. Mnemotehnicile valorifica memorarea imaginilor sireprecentarile. Existd trei tipuri de memorie: memoria senzoriala, memoria de scurta durata si ‘memoria de lunga durata, care au roluri specifice in procesul de memorare. Deosebim trei procese caracteristice memorarii: eneodarea, stocarea si recuperarea. Tehnicile care favorizeaza o mai buna stocare a materialului invafat sunt: suprainvajarea, revederea periodica a materialulu sirepetarea din memorie. ‘Tehniel de invajare rapids 7 Caietul 2 Mnemotehnict (partea I) Conditile invari eficiente sunt: sentimental ridiea al propriei valor, atitudinea pozitiva si motivatia putemica. “Motivatia este cu atat mai puternica, cu cat scopul este mai clar stabilit. De ce erezica fiecare lecte incepe g se incheie cu recapitulari? La aceasta intrebare vei raspunde singur, pe baza cunostintelor din primul caiet al cursului. Despre fenomenele numite efectul inceputului si efectul sfryitului vom vorbi in urmatoarele caiete. Exercitii introduetive inainte de a intelege principiile de actiune ale fiecareia dintre mnemotehni propun céteva exerciiiintroductive, cu rol de incalzire. Exerciiul 1 Asazi-te comod in fotoliu, inchide caietul siamintestei notiunile prezentate pana acum, incercdnd sa ti le imagine7i, una cAte una, Nu te ingrijora daca vei avea dificultagi cu unele dintre notiuni, Sueces ! Exemple de notiuni: memoria, ceierul, procesele memorari tipurile memorici, neuronul, emisfera cerebrala dreapta, emisfera cerebrala stinga, suprainvatarea, motivatia, Exercitiul 2 Foloseste-ti imaginatia si aminteste-ti ultima ta vacanta, Incearca si-{i aduci aminte momentele, locurile, oameniiintdlniti si imagineaza-ti emotile pe care le-ai simi. Aloca pentru acest exercitiu aproximativ 5 minute. Exercitiul 3 Asaza-te comod sialaturd-{i mainile,astfelincdt degetele sa-ti fie impreunate. Care dintre degetele mari este la exterior? incearca sa schimbi pozitia degetelor mari. Maine tale au acum o pozitie confortabila? Ce erezi? De ce confortul alaturarii mdinilorl simtinumai inr-o singura pozitie—prin agezarea intr-un anume fel a degetului mare? Observa daca ai cunoscuti care sa isi alature maine la fel ca tine, Acum emisfera tadreapta.a fost pusa in miscare. Daca mai ineerei sa te lovest "usor pe cap cuo mana, in timp ce cu cealalta faci migcar citculare pe abdomen, atunci vei avea certitudinea ca te-ai mobilizat pentru o activitate eficienta “Tehniel de invajare rapid Mnemotehnici(partea 1) Caietul 2 & Exercitiul 4 (a) {n continuare ti este prezentata o listé cu denumirile a 10 tari. Sarcina ta este si le memorezi. Citeste lista cu atentie si aloca aproximativ 7 secunde ‘memoratii fiecairei denumiri. SmI = ms = > = Danemarea Brwilia ‘Uruguay Cehia Portugalia Grecia Suedia Venezuela Algeria 10. Mongolia Acopera acum lista de mai sus si scrie pe spatiile punctate denumirile statelor memorate: Acesta este rezultatul memorarii, Din 10 denumiri de tari, inaintea asimilarii . tehnicilor de memorare: ‘Tehnici de Invajare rapids 3 Muemotebnici (partea I) Exercitiul 4 (b) ‘Acum iti propunem cea de a doua parte a exerctiului. De asemenca, iti va fi prezentaao lista cu denumirile unor fri, derumit pe cae va trebuis le memorez ‘Nu-t propune inst si memorezi denumirile, ci simbolurile(imaginile) eu care asociezi denumirile respective. De exemplu, SUA se asociaza cu Statuia Liberati, cu Coca-Cola sau cu restau- rantul Mc Donald's; Rusia se asociaza cu Piata Rosie sau cu Kremlinul ete, Pentru asocierea imaginilor acorda-ti circa 7 secunde si, fira.arepeta, incearca sa memorezi urmatoarea imagine. Atentie! Prima asociere este intotdeauna cea mai puternica! Refine acest Incru si nu incerca sa schimbi primele imagini cu care ai facut asocierile. Tata lista tarilor: 1. Germania 2. Tugoslavia 3. Japonia 4, Olanda” 5. Italia 6. Ungaria 7. Austria 8. Mexic 9. Congo 10. China Acopera acum lista de mai sus si scrie pe spatiile punctate denumirilestatelor ‘memorate: ea awe Tehnici de invajare rapid Mnomotehnici (partea 1 Caietul 2 Acesta este rezultatul ‘Din 10 denumiri de tari, memorarii, obtinut prin ————> utilizarea telncti de memorare: ‘ Compara acum rezultatul memorarii din primul test cu cel din al doilea text. in al ‘Mnemotchniei (partes 1) Caiotul 2 itu 2 Mnemotehnici (partea I) Ai reusit si memorezi toate perechile? Ce erezi? Cum a fost posibila aceasta performanta? De ce ai reusit si le reti in ordinea corecta? in exercitiul anterior ai memorat desenele perechi, folosind asocieri ale emisferei drepte. La descoperitea desenelor lipsa nu ai avut probleme, pentru ca a existat petechea lui in relatiacauza-efect. Imaginea existenta te-a condus la reconstituirea corectaa informatie’ memorate sia constitut pentru tine calea de acces la informatia dori, De aceea, in acest exercitiu, procesul de reamintire s-a desfasurat cu usurinta Cu toate acestea, in viata obisnuita, in timpul memorari mu se intimpla niciodata sa ‘memoram informatile perechi! Cat de usoara ar fi viata i ct de eficient procesul de memorare, daca s-ar intimpla asa! Oare n-am putea crea, in mod artificial, eaile de acces? Sa inceream! Sistemul loci (lat. ~ locuri, pasaje, idei principale) ~ Camera romana Exercitiul 6 Asazi-te comod in fotoliu. Priveste cu atentie usa camerei in care te afl. Imagineaza-ti cd in cadrul ei se afla o balena. Retine prima asociere care, dupa cum sti, este cea mai puternica. Priveste cu atentie animalul imaginat. Analizeaza-i pielea, de pe care curge inca apa sarata a marii, Acum magineaza-ti balena in miscare. Vezi cum se strdduiestes@ inte in camera ta. ‘Se misca neajutorata pe podea. Mobilizeaza-icelelaltesimturi! Simte mirosul ei de mare si atinge-o, Cu cdt vei antrena un numar mai mare de simturi, cu att memorarea va fi mai eficienta, Imaginea va fi memorata mai bine, dupa ce vei implica si emotile. Acest lucru poate parea ciudat ~ sa manifesti sentimente pentru o balena! Nu uitainsa ca memorarea este mai eficienta cu cit imaginea este mai ciudata. Sunt valoroase emotiile pozitive ~ Ce balend splendid, trebuie s-o méangai! -, dar si cele negative — Ptiu, nu-mi place ‘acest miros! ‘Cumuleaza toate senzatile si priveste inca o clipa usa. Acum, ori de eae ori vei privi usa camerei tale, vei vedea balena. de memorare, Exercitiul anterior reprezinta o ilustrare practica pentru prima tehni denumita sistemul loci “Tehniel de invajare rapids Mnemotehnici(partea 1) Caietul 2 Tehnica loci, baza a celorlalte mnemotehnici, isi are inceputurile in Grocia antica. S-a dezvoltat ulterior in Roma antica, unde renumiti politicieni gi filosofi memorau, prin intermediul acestei tehnici, versuri si continutul dreptului roman, Multumita acesteia,eficienta de memorare a locuitorilor Rome’ din acele timpuri era admirabil ipsiti de computere sau alte sisteme de stocare a informatici, atét de populare astazi, reuycau totusi sa memoreze la fel de eficient ca si noi Sistermul /oci(sistemul locurilor) este numit adesea, datorita originii, ,Camera romana” sau ,carligele”, Esenta acestei mnemotehnici consta in plasarca anumitor informati in puncte sau locuri cunoscute noua, Imaginarea informatici gi legatura strinsi cu locul ei in spafiu ajutaintr-un mod foarte eficient in procesul de memorare Principiile de folosire corecta a acestei mnemotehnici sunt, asadar: Alegem in spatiu punetele in care vom plasa informatiile. Punctele pot fi anumite zone ale locuintei, ale camerei noastre, lucruri de pe biroul nostru, ‘imbracdmintea, persoane cunoscute ete. Punctele din spatiu constituie prin ele insele niste imagini —usa, tabloul de pe perete, ghiveciul, bluza preferata et. Alegem atitea puncte cite informatii dorim sa retinem, fra sa uitam ca, pentru noi, informatia inseamna unitatea formata dint-o notiune si o imagine aflate {intro legatura logica stransa, Favorabil pentru amintirea materialului memorat este ca primul punet al ,Camerei romane” sa fie caracteristic si usor accesibil ‘memoriei noastre. Punctele , Camerei romane” pot fi ° up © raftul de pe perete © ghiveciul atimat pe perete © televizorul © fereastra * canapeaua * veioza cu suport vertical * fotoliul © biroul 2. Conform exereitiului 6, ,plasim” informatiile in anumite punete ale .»Camerei romane”, Prima informatie pe care ne-am propus S40 memoram a fost BALENA. Am creat imaginea balenei in primul punet al ,Camerei romane” ~in cadrul usi, Sa presupunem ca urmatoarea informatie de memorat este CACTUSUL. Ce facem? Cream imaginea cactusului intr-o strénsa legatura cu urmatorul punct ~ RAFTUL DE PE PERETE. Prin urmare, ne imaginam un cactus imens, care st pe raft, in camera noastra, Sa-latingem, ‘+l mirosim. Acum, cénd privim raftul, vom vedea cactusul! ‘Tene de invajare rapida 9 Caietul 2 Mnemotebnict (partea I) Principiile tehnicilor de memorare Dupa ce stiiin ce constau principiile generale de memorare prin tehnica sistemului loci, tebuie sa descoperi prineipiile dupa care se creeaza imaginile informatiilor ‘memorate, Acestea sunt * AVEDEA © _AMARI, A SUPRADIMENSIONA * A PUNE iN MISCARE © AANTRENA CELELALTE SIMTURI (miros, gust, pipait ete.) © A RETINE PRINCIPIUL PRIMEL ASOCIERI * ANU NEGLIJA FACTORUL EMOTIONAL, Cecrezi? De ceaceste prineipi sunt atat de importante in procesul de memorare? Serie mai jos propriile tale comentarii despre fiecare dintre ele: Sa vezi, pentru ca .. ‘Sa supradimensionezi, pentru ca... Sa pui in miscare, pentru ca... Sa antreneziceletalte simturi, pentru 8... Sa eti prineipiul primei asocieri, pentru ca... Sa nu uit factorul emotional, pentru ca... De asemenea, ne-am gindit sla o serie de posibile raspunsuri: © SA VEZI, pentru ei cei mai multi dispunem de o buna memorie vizuala si refinem imaginea mai repede si mai durabil decdt prin intermediul altor mijloace de prezentare; * SA SUPRADIMENSIONEZI, pentru ed un obiect ramane cu att mai usorin ‘memoria noasta, cu cat este mai mare ~ de exemplu, daca ai fi avut de retmut ccuvéintul,fumica” ia folosit toate principiie fara sa mart imaginea ,famicit” respective, ar fiaparut pericolul imposibilitagi de reconstiuire a imagini s aparitia fenomenului PVL (pe varful limb” — sti, era o insect mica, dar ce insecta?), * SA PUL IN MISCARE, pentru cd o imagine dinamica se fixeaza mai bine deca una statica; 10 Tehnie’ de invajare rapid Mnemotehnici(parea 1) Caietul 2 SA ANTRENEZI $I CELELALTE SIMTURI, pentru ci 0 cunoastere plurisenzoriala este mai eficienta si mai completa, amintind de comportamentul ‘unui sugar, care ia in mana o jucarie zomaitoare, o atinge (simful tactil), 0 Priveste (vederea), o migca (auzul) si, in final, o gusta (mirosul yi gustul); SA NU UITI PRINCIPIUL PRIMEI ASOCIERI, pentru ca prima asociere este cea mai puternica si mu este eficient sao schimbis SA NU UITI FACTORUL EMOTIONAL, pentru ca ... iti amintesti primul ‘tau domiciliu? Tii minte povestea ta preferata la emisiunea Noapte bund, copii? (Oare tii minte primul tau sarut? Ce crezi? De ce se intémpla astfl? Da, se ntémpla astfel datorita emotilor care fe-au insotitin momentele respective. Exercitiul 7 (Cunost deja principle de baz ale mnemotchnicilor. tied trebuie sti mobilizezi cmisfera dreapta si, prin aceasta, imaginea pe care 0 vei memora va rece automat ‘nmemoriade lunga durata, Verifia acum daca se intimpla asa. Convinge-teca, ‘memoriind 20 de informati simple, vei putea reda majoritate lor, fia probleme, {n fata ta aio Lista alcatuita din 20 de cuvinte. Sarcina ta consta in memorarea lor, folosind tchnica foci. Inainte dea incepe sa le memorezi, construieste-fi,Camera romana” cu 20 de elemente. Poate fi camera in care tocmaite afi. Gaseste 20 de puncte in care, peste citeva clipe, vei amplasa informatie ‘Nu uita! Creand imaginile, priveste cu atentie fiecare punct al Camerei romane” pe care l-ai ales. Antreneaza-tiimaginatia! Itidorese succes! Fiecare element al ,Camerei romane” constituie calea de acces spre informatia de memorat, Memoreaza, asadar, cuvintele: 1. balena 2. cactus 3. galeata 4, sticla 5, magnetofon 6. cangur 7. oweu surpriza 8. lada 9. nisip 10. arab 11. bordura 12, femeie 13. calculator 14, chitara 15. Scufita Rosie 16, Ajun de Craciun ‘Tehniei de invijare rapids i Caiotul 2 Mnemotehnici (partea I) 17. biserica 18. plaja 19, aragaz 20, vata de zahar Privind punetele alese ale ,Camerei romane”, scrie mai jos euvintele memo- Acesta este rezultatul ‘memorarii, dupa asimilarea————> tehnicii de memorare: a Compara acest rezultat cu rezultatul obinut la exercitiul 2 din caietul 1. Daca ai memorat folosind asociafii plurisenzoriale, conform indicatiilor date, te-ai convins singur c@ aceasta tehnica este eficienta In exerciiul anterior a folost ca puncte ale ,Camerei romane” spati din locuinta ta Cecrezi? Ce alte clemente pot constitui puncte ale ,Camerei romane™? Raspunsul este simplu, Camera romana” poate deveni orice element care indeplineste urma- toarele condi © Siitifie foarte bine cunoscut, pentru a nuavea dificultaficu amintrea calor de acces; ‘© Saifieelemente fixe -deexemphu, imaginear-tica plaseriinformatia pe clementele ‘vazute prin fereastra ta: 0 masina rosie, o doamna cu palarie rosie pe cap si un dulau negra, care sta linga un batator de covoare; dupa plecarea masinii si a ddoamnei, dupa fuga dulaufui la stapdnul sau, vor disparea si informatie tale; «si fie diferentiate ~ elementii unui calorifer sau claviatura pianinei sau a pianului nu pot constitui elemente ale ,Camerei romane”, deoarece punctele trebuie sa se deosebeasca intre ele. "Tehniel de invtare rapids ‘Mnemotehniei(partea 1) Caictul 2 & ‘Tehnica prezentata poate fi folosita la memorarea clasificarilor, a listelor si a materialelor dezvoltate impartite in fragmente. in testele anexate am utilizat informatii simple, pe care, de regula, mu leretinem in viata cotidiana. Nu trebuie sa uitam ins cconformitate cu principiul gradariidificultati, informatie simple au aparut, la inceput, din necesitate, in scopul unei lamuriri mai accesibile a principiilor mnemotehnicilor, dar va promitem ca in urmatoarele caiete ne vom ocupa de ‘memorarea unor nofiuni mai complexe si abstracte. Dupa testele epuizante, ¢timpul pentru o clipa de relaxare. Pentru ate odihni dupa ¢efortl intelectual depus, rezolva exercitiul urmator. Exercitiul 8 Ridica-te, executa tei genuflexiuni, doua aplecari si intinde-ti putin trunchiul Asaza-te comod si, citind urmatorul text cu atentie, incearca si-tiimaginezi totul cu multe amanunte. Nu incerea sa memorezi nimic. De asemenea, nu {ncerca sa revi la text; este important sa-lcitesti doar o singura data, Sarcina ta consta doar in imaginarea exacta si corecta a situatiei descrise in continuare. um s-a intmplat, dar te afi intr-o incapere imensa. in afara de tine, ‘nu mai este nimeni aici, In mijlocul salii se afla masa de biliard. Vezi in lumina slaba materialul verde al mesei. Totusi, pe masa nu exista bile. intinzi ‘mana in spate si gasesti o cutie cu ceva ce seamana cu bilele de biliard. lei una dintre ele in mana gi te convingi ca nu ai gresit. E una dintre bile. O privesti cu atentie. Are culoarea rosie. Vezi cat e de stralucitoare. O atingi. Este rece. Pui bila rosie pe masa, lei in mina urmatoarea bila. Aceasta are culoarea albastra, Pui bila albastra in dreapta bilei rosii. Acum pe mast se afla doua bile. Urmatoarea bila este de culoare verde. O pui in partea dreapta a bili albastre. Acum pe masa vezi trei bile, desi, cu cdteva momente in lurma, masa era goala. Urmatoarea bila pe care ai scos-o este de culoare galbena. Bila galbend o pui in partea stinga a bilei rosi Intinzi mana spre cutia cunoscuta deja gi simti ca in ea a mai rimas o singura bila. O ic ‘mana. Constati ca este de culoare neagra. Pe aceasta o pui intre bila albastra sicea rosie Nu te uita peste textul exerctiului, inchide ochii istorioara cu toate amanuntele. i adu-ti aminte intreaga Acum coloreaza bilele de mai jos de la stinga la dreapta, astfel incdt sa ‘corespunda succesiunii asezarii lor din istorioara. Cee ‘Verifica daca ai memorat bine. Raspunsul il vei gsi, bineinfeles, intext. Sa lasam acum tehnicile de memorare sisi ne preocupam de citeva curiozitagi referitoare la intelectul uman sia obiceiurile oamenilor. ‘Tehmiei de tavajare rapida 3B Caictul 2 _Mnemotehniei(parta 1) Gesturile + Multe dintre gesturi au traditia lor. De exemplu, dispunerea degetelor in ¥, a simbol al victoriei, cu partea interioaré a palmei in fatd, este cunoscuté in lumea intreaga. Totusi, in Marea Britanie, acelasi semn, dar cu palma indreptata spre tine reprezinta un gest jignitor. Istoria lu vine din secolul al cincisprezecelea, céind francezii ii ameninjau pe arcasii englezi ca le taie degetele cu care intindeau arcurile. Dupéio lupta castigatd, englezit isi bateau jocde francezi, ardtiindu-le aceste degete, © Unele gesturi vulgare sunt in general cunoscute,altele au extinderelimitata Jn Grecia, spre exemplu, palma deschisatindreptata in directia cuiva reprezinta un gest jignitor. Acesta este motivul aplicarii pe automobile a etichetelor destinate celor care circulé mult prea aproape de automobilul care se afld in {fata lor; el provinede la un vechi obicei bizantin de a arunca diferite murdarii {in fata infractorilor legati cu sfori. Insa pentru alte popoare, acest gest nu inseamnd nimic altceva decat un semn bland pentru ,pleacd © InHawaieste foarte popular un gest de salut care consti in ridicarea degenului ‘mare sia celui mie. Acesta provine de a o veche miscare spaniola a palmei, care reprezinta invitatia la bdutura. Degetele indreptate spre buze ‘simbolizeazé actiunea de a bea dintr-o sticla de piele. Astaziinsa, in Hawai, acest gest nu are nici o legaturd cu buzele. + Unele gesturi au multe semnificatii. In America, cercul format de degetul ‘mare sicel arétitor inseamna,totul ein ordine”; in partea de sud a Frantei ~zero sau ceva fart valoare; in Orientul Mijlociu—semn obscen; in Japonia simbolizeaza banit, Calatorit si turistii pot avea asifel multe ocazii sé greseased. (Desmond Mortis, 1997) Cecrezi? Ai citit despre curiozitati din domeniul comunicarii nonverbale gai infeles ca gesturile inseamna imagini, pe care le asimilam mult mai usor, De aceea gestica este att de bogata, In SUA exista, de exemplu, cdteva sute de gesturi recunoscute de majoritatea studentilor, Un mod dezvoltat de intelegere vizuala este sistemul muschilor efei, cel mai complex din intreaga lume animala. Acesta ne permite sa adoptam expresii proprii numai ‘omului, cum ar fi, de exemplu, zimbetul. Compararea noastri cu alte speci poate fi inselatoare: cand cimpanzeul face un gest care se aseaméind cu un zambet, in realitate, el este speriat, Totusi exist unele expresii ale fei comune nowd si unor ‘maimute antropomorfe ~ de exemplu, ne ardtém supdrarea intr-un mod ‘asemandtor. (Desmond Mortis, 1997) Mnemotehnici (pares 1) Caietul 2 A Acum sti.cd imaginea si implicarea emisferei drepte sunt importante scale folosim. ‘cu totii, in mod intuitiv. ins este momentul si revenim la subiectul principal al lectii, la mnemotehnici. fn continuare vei descoperi urmatoarea tehnica de memorare. Metoda asocierilor in lant Vei injelege mai bine aceasta metoda, pornind de la un exemplu coneret. Exercitiul 9 Inacestexerctiu, sarcina tava fist iti imaginezilustratiie prezentate, conform principiilor deja cunoscute de tine. Imagineaza-ti un ursulet de plus. Cu siguranta ca in copilarie aveai un asemenea ursulet. Ursuletul reprezinta prima informatie pe care trebuie sao memorezi, Daca treci de imaginea deja formata, poti memora urmatoarea informatie. Acum trebuie si asociezi,,si legi” ursuletul de plus cu omul de Exact asa cum ai asociat ilustrafile din exercitiul 5. Imaginile tale trebuie si fie distractive, ciudate, hazlii, pentru ca doar atunci implici si emotiile, Creeaza deci imaginea unui ursulet de plu care face un om de pad. Daca tii minteo poveste renumita cindva despre Ursuletul Martinica, problema va fi foarte simpla. Nu-fi face griji daca uneoriimaginile sunt lipsite de sens. Important este sa le tii minte! Nu incerca s& rit cuvintele serise. Importanta este doar imaginea. Cu cat vei citi mai des aceasta formulare, cu att sansele de reusita vor fi mai mari! Dupa ce ai reusit sé creezi o istorie ‘minunati, inceteaza si te mai gindeste la ea. Urmatoarea informatie pe care va trebui sa o memorezi este floarea, Ce trebuie si faci acum? Sa uiti de ursuletul de plus si siti imaginez asocierea omulut de zpadi cu floarea, apoi floarea cu cageavalul, cageavalul cu Mos Criiciun etc, Apare astfel un lant imaginar. Spunem: ursulet de plus, gndim: om de zapada; spunem: om de zapada, gndim: floarea; spunem floare, géndim: cascaval; spunem: cageaval, indim: Mos Craciun ete. Ai aflat cea de a doua mnemotehnica. $i aceasta se bazeaza pe memorarea cu ajutorul imaginatici, asocierilor si emotiilor. Calea de acces spre informatie 0 constituie imaginea anterioara —de exemplu, ursuletul de plus consttuie calea de acces pentru reconstituirea mai uyoard a cuvantului om de zapada. ‘Tehiel de tavajare rapid 15 Caietul 2 A ‘Mnemotehniei (parte 1) Find incepator, iti vor fiutile urmatoarele principii: © exagerarea asocierilor; + dinamizarea imaginilor creates + amplificarea numérului obiectelor; * inlocuirea unor obiecte cu altele. Avdnd in vedere faptul c@ aceasti metoda da rezultate in momentul in care este reinut primul elemental lantului, o mare facilitate o constituielegarea ui cu punctul ‘amerei romane” — de exemplu, amplasarea unei imagini date pe palma ta gi asocierea acesteia cu ea, Metoda asocierilorin lant se foloseste in cazul secventelor ‘mai scurte de informatie, pentru ca apare pericolul intreruperiilantului si, ca urmare, ‘imposibilitatea reconstituirii celorlalte informatii. in asemenea cazuri, se recomanda ‘ncercarea de reconstituirea lantului de la sfargit spre inceput. Exercitiul 10 Urmatorul exercitiu are ca scop verificareaeficientei tehniciiinvatate. Se da lista cu 20 de informatii simple. Sarcina ta este si memorezi toate cuvintele, folosind tehnica lantului de asocieri. Sa ne amintim! Primul cuvant imaginat il legi cu ce! de-al doilea cuvaint imaginat, cel de-al doilea cu al treilea, cel deal trilea cual patrulea ete. Pentru simplificare,,.ve2i” prima informatie n palma ta. Citeste cuvintele o singura data! Pentru asocierea unei perechi acorda circa 7 secunde. Succes! lata cuvintele: buburuza ceai claviatura frunze presedinte figurine trandafir vara torida 9. telecomanda 10. paiata 11. orizont 12. curcubeu 13. bomboane 14. geografie 15. celula nervoasa 16. cangur 17, caseta Tehniei de invaare rapide Mnemotehnici (partes 1) Caietul 2 18, scutec de unica folosinta 19, gramada 20, magazioner Priveste-ti acum palma. Ce veri? Serie prima informatie si apoi continua cu cele care iti vin in minte Daca langul se intrerupe, reia de la sfargit spre inceput, Scrie cuvintele memorate in ordinea corecta: i: 11. = 12, 3 13. 4 14 5. 15, 6 16. 7 17 8 18, 9. 19. 10. 20, Acesta este rezultatul Din 20 de cuvinte, am memorarii, dupa invajarea. —————> _redat inordinecorecta tehnicii de memorare: an COVE, ‘Compara acestrezultat cu rezultatul objinut a exercitil 7. Daca ai un rezultat mai slab, nu-ti face probleme. Nu uita cd aceasta tehnica serveste la memorarca secventelor mai scurte de informatie. Daca ai reusit si memorezi toate cuvintele, te felict! Aiinvagat deja dowd tehnici de memorare: 1. CAMERA ROMANA” sau sistemut loci: 2, METODA ASOCIERILOR IN LANT. ‘Teh de tavajare pid 7 Caietul 2 Mnemotehnici (parea 1) iti amintesti testul din caietul anterior, in care a trebuit s memorezi informatiile in ordine corecta? In continuare vei afla cum trebuie si memorezi, pentru anu gresi asezarea corecta a informatilor oferite. Vei cunoaste o tehnica noua, care ii ‘permite si memorezi 10 informati in ordine logica, fara dficultai Y Metoda cifrelor sia formelor Aceasta metoda poate fi utilizata pentru memorarea numerelor de telefon simple scurte gi a numerelor scurte formate din mai multe cifre. Ce! mai frecvent insa este folosita pentru memorarea succesiuni informatiilor date. Ca toate mnemotehnicile, si metoda ciffelor sia formelor se bazeaza pe asocieri, pe ‘asirea caii de acces la informatie si pe utilizarea imaginilor. Cheia spre succes in folosirea acesteitehnici este memorarea a zece simboluri, care corespund cifrelor de la I la 10. Simbolurile pot sa apara pe baza imaginii cifiei respective sau a asemanarilor fonetice. Alegerea simboturilor depinde de tine. Alege o varianta gi ‘invat-o pe de rost, ceea ce nu va fi prea greu, daca avem in vedere asemanarea dintre simbolurisicifre Aseminarea fonetic: ~varianta | Y Citeste cu atentie urmatoarele asocier unu ~tunu? doi joi trel— hei patr cinei—clinei jatru sase—vase sapte—lapte opt—copt nowt — plow zece— rece 18 Tehnici de invaqare rapids Mnemotehnici(partea 1) Caietul 2 Da, sunt niste simple rime! Recunoaste insa ca invatarea lor nu creeaza probleme, Cao curiozitate ar trebui sa sti ca rime precum: Cine mu citeste, doi primeste! nu reprezintaaltceva decd exemplificari ale unor simple mnemotehni Asemanarea imaginilor — varianta a T-a Urmareste cu atentie urmatoarele asocieri PESCARUS INz80R 0 0 5 g ‘Tehiel de invajare rapid 19 Caiotul 2 A Mnemotehnici (partes 1) ‘Dupé ceai ales variant siaiinvaja simbolurie, etimpul sa cunost principiul de folosie ‘amnemotehnici prezentate anterior. Ca gi pentru cellaltetehnici, vom folosiun exert, Exercifiul 11 Sarcina ta consta in memorarea unor informatii date in ordine incorecta De exemplu: Pe pozitiaa treia ar trebui sa memorezi telefon celular. Pe pozitia a cincea trebuie si memorezi bal mascat. Pe pozitia a opta tebuie sd memorezi joe de dame. Regulile sunt cele specific variantei a II-a (asemanarea imaginilor): ++ Leaga intr-o asocicre puternica simbolul corespunzator cifiei 3 (pes {in zbor) cu informatia aflata pe aceasta pozitie — telefon celul Imagineaza-ti un pesearu in zbor care are in cioc un telefon celular sau care vorbeste la telefon cu prietenul Ini. + Leaga intr-o asociere puternica simbolul corespunzator cifrei 5 (cArlig) cu informatia aflata pe aceasta pozitie —bal maseat, Imagineaza-ti un bal mascat la care fiecare dintre participanti tine in mana un carlig sau este deghizat in eArlig, + Leaga intr-o asociere putemica simbolul corespunzatorcifrei 8 (om de Zapadi) cu informatia aflata pe aceasta pozitie joe de dame. Imagineaza-ti doi oameni de zipada care joaci dame. La crearea imaginilor, nu uita de principiile generale dupa care se crecazi imaginile informattilor memorate: © AVEDEA » AMARI « A PUNE iN MISCARE « AANTRENA CELELALTE SIMTURI (miros, gust, pipait etc.) + AFOLOSI PRINCIPIUL PRIMEI ASOCIERI + AIMPLICA FACTORUL EMOTIONAL Acum, dupa ce sti cum se foloseste tehnica ciftelor sia formelor, poti verifica {n ce mod se aplica aceasta in practic, Memoreazai urmatoarele cuvinte, conform uneia dintre cele doua variante la alegere. Citeste fiecare cuvant o singura data. Pentru crearea unei asocieri acordi circa 7 secunde. Succes! 8—singe 5—centificat 20 TTehnici de invajare rapid Moemotehnici (prea 1) Caictl 2 2—printesa 1 -picior 9 —chei 3 —bobocel 7 —lamaie 4 —fumicar 10 -enciclopedie 6 —tipar ‘Acopera cu o foaie de harti lista informatiilor de mai sus si scrie cuvintele ‘memorate in ordine corecta. 1 2, ee a a a 10. Acesta este rezultatul ‘memorarii, dupa cunoasterea ————>_ tehnicilor de memorare: Felicitarit ‘Compara rezultatul tau cu rezultatul obtinut la exereitiul 1 din caietul 1. Exista vrcun progres? Daca da, te felicit! Ai asimilat inca o mnemotehnica utila in memorarea informatiilor in succesiune de la 1 la 10, Este una dintre ‘mnemotehnicile mai usoare gi totodata foarte placute, Inainte de a descoperi urmatoarele tehnici de memorare, vei afla cat de importanta ste atentia in procesul de memorare a informatiilor. Citeste cu atentie fragmentul ‘urmator, ‘Tenet de invijare rapide 21 Caietul 2 Maemetshnii(partea 1 Atentie si preocupare Nimic nu este imposibil pentru un om care isi concentreaza gindul atent si patrunzator asupra muncii sale. (Tirawalluwar Tiru-Kuralsee.1.Ch.) Citeste cu atentie istorioara de mai jos. Citeste textul o singura data! Imagineaza-ti ca esti yofer de autobuz. Te trezesti de dimineata, te indrepfi spre sstatia de pornire, te urci in autobuz si pornesti. Te opresti la cea de a doua static. in autobuz ured o doamna mai in varsta, doi baieti miei si un soldat, Autobuzul a pornit si merge spre urmatoarea state. Aici urea 4 persoane si nu coboara nimeni, La urmatoarea statie coboara 2 persoane, care au urcat la prima statie, urea un politist si doi muncitori, Autobuzul merge mai departe. La urmatoarea statie nu ‘urea nimeni si nu coboara nimeni. Autobuzul merge mai departe. La urmatoarea coboara o persoana si urca 2 fete foarte frumoase. Autobuzul a pomit. Unmatoarea state: coboara 0 persoana, urea o persoana. Autobuzul merge mai depute. La urmatoarea state coboara 3 persoane, urca numai controlorul de bilete ‘mpreuna cu un coleg. Dupa verificarea biletelor, la urmatoarea state, odata cu controlorul sicu colegul lui, coboara cele doua fete foarte frumoase. La aceasta statie nu urea nimeni. Autobuzul merge mai depart... Raspunde, fir a te uita in text, a urmatoarele intrebat © Catiani avea soferul? + Incite stati opritautobuzul? Raspunsul corect il vei gasi in text. Ce crezi? De ce a fost dificil sa rspunzi la aceste intrebari simple? Nuai stiut la ce trebuie a fi atemt! Nimeni nu fi-a sugerat nimic, Acum ai observat ‘ccrol important are atentia in timpul invatarii. Pentru multi oameni, este un secret de ce fac aceeasi munca mai repede decat ali Mai mult, o fac mai bine, mai corect, mai eficient. De ce? Poate ca primii cunose mai bine tehnica muncii efectuate!? Nu, Sa admitem ca toti cunosc la fel de bine tehnica muncii efectuate si ca au aptitudini asemanatoare, $i, cu toate acestea, rezultatele muncii lor se deosebesc. Raspunsul la aceasta intrebare este Preocuparea, adica dorinta i entuziasmul de a face aceasta munca, Un autor de specialitate sustinea ca: Aceasti dorintd, dupa cum se stie, poate fi mai slabd sau mai puternicd, poate fin totalitate constientizatd sau in totalitate neconstientizatd. Poate sit decurga din plldcerea pe care 0 oferd efeetuarea muncii in sine sau din placerea la care ne asteptim dupd munca, drept urmare a efectudrii ei. Asadar, putem vorbi de preocuparea directa si de preocuparea indirect 2 “Tehnict de Tavijarerapi Mnemotehnici (para 1) Caictul 2 . ‘Uneoriinsa, nu este att de usor sa gases in tine preocuparea pentru confectionarea ‘unui pantof, pentru istoria SUA sau pentru compozitia chimica a solu! Cu toate acestea, trebuie sa nu uitam ca preocuparea contribuie la concentrarea atentici. lar aceasta din urma constituie o conditie indispensabild in desfagurarea une munei intelectuale eficiente, Cu cit preocuparea este mai puternica, cu ati posibilitatea obtinerii unei perioade mai maride concentrare creste. De aceea, este bine sa trezim in noi preocuparea pentru ceea ce ne place. intotdeauna se gaseste ceva interesant, chiar gi intr-o carte aparent mai dificila. Totusi, cum sa facem sa stimulam interesut? Incearcd sa-ti concentre:i treptat atentia asupra obiectului muncii, incepind dea cinci minute pe zi. Adowa zi, zece minute. In urmatoarele zileprelu treptat concentrarea cu alte cinci minute. Nu uita totusi cain primele treizile trebuie sainchei activtatea, in conformitate cu ce -ai propus. Daca t-ai propus zece minute, atunei nu potitucra nici un minut mai mult. Dupa céteva zie, vei constata ca tema te-a atras. Chiar asta iti doreait Despre metodele care prelungeseintervalul de concentrare veiafla in urmatoarele lect in continuare, vei descoperi o nowa mnemotehnica, utila pentru memorarea ‘numerclor formate din mai multe ciffe, folosita ca un element al sistemului loci sau cao continuare a metodei cifrelor gia formelor. Sistemul Grey sau metoda semnelor memoriei Membrii unei anumite organizati, care se ocupa cu nascocirea bancurilon, aut organizat intélnirea anualé, incheiata cu un priinz. Atmosfera petrecerii a fost excelentd, cu atét mai mult cu cat oasperii au inceput si povesteasca bancuri, dar intr-un mod atipic, inded pronunjau doar numerele. ~ 148! toata lumea rade. = 305 !—iarasi hohote de ras. 408 ! — sare umul dintre membrii now admisi si se asterne linistea Dupéio pauzé mai lunga, vecinul ghinionistului se intoarce s-i spune: —Trebuie sé stt i tinere, cil in acest bane important este nu ce, cicum povestest. (ary Lorayne, 1997) Ah! Cifele, cifrele! Cine nu are probleme cu ele? Datele istorice, numerele de telefon, datele de nastere si onomastic, adresee... Cifrele si mumercle apar permanent {n viata noastra,indiferent de meseria practicata si de preocuparile extraprofesionale pe care le avem, Metoda de memorare a numerelor prin intermediul imaginarit ‘nor obiecte in locul cifrelora fost initiata de dr. Richard Grey, care a denumit-o echivalarea literald a cifrelor. De ce literala? Te vei convinge imediat. Aveasta ‘metoda.a fost modificata de Harry Lorayne si tocmai pe aceste modificari ne vomn ‘Tehniel de iavajare rapid 2 Caietul 2 Mnemotehnic (partea 1) baza in asimilarea acestei tchnici. Pentru a intelege esenta metodei, trebuie sa ne familiarizam cu semnele alfabetului fonetic corespunzatoare ficcarciciffe, pentru ca in aceasta tehnica fiecarei cifte i se atribuie una sau doua consoane, din care, ulterior, vom crea imagini. Aiinfeles bine, este vorba de imagini, fiindca in aceasta tchnica ne folosim de capacitatea intelectului nostru care consta in memorarea mai rapida si mai durabila a simbolurilor. Tehnica aceasta este cea mai dificla, dintre cele prezentate in curs, Dificultatea ei consta in stapsinireaalfabetului fonetic al lui Lorayne, ccea ce ar trebui sa ne ia nu mai mult de 10 minute. Sa incercam! 84 71 1% 98 133 2610 1 deastazi este pentru tine consoana T Usurinta de a-1 memora consta in asocierea cifrei unu roman cu imaginea literei T (linie vertical. 2 deastazieste pentrutine consoana = N Si inacest caz, folosim pentru memorare asemanarea ciffei doi roman cu imaginea literei N (doua lini verticale legate inte ele, 3 deastazieste pentru tine consoana = M. Imaginea consoanei M are tei lini verticale, casi cifra romana tei. 4 deastazi este pentru tine consoana R Rosteste cu voce tare patra si vei infelege de ce 4 este R. 5 deastazieste pentrutineconsoana = L. Lroman inseamna: cizeci. Asociaza si vei tine minte, 6 — deastazieste pentrutine consoana = § Un $ cu bucla completata aminteste de ciffa 6. Verifica si convinge-te. 7 deastazieste pentrutine consoana = G Dintr-un sapte rastumat se poate construi un G. 8 deastazieste pentrutineconsoana =F F scris de mana scamana destul de bine cu cifra opt. 9 deastazieste pentrutine consoana BB Aici totul depinde de tine. Fa singur asocierea! 0 deastazieste pentrutineconsoana Doar e zero! Consoanele corespuncatoarefiecarei cifre se numese semne ale memoriei. ey) Tehnici de invajare rapid ‘Mnemotehaici(partea 1) Caietul 2 ‘Sarrecapitulam: Memoreazi aceste combinati de ctre $l consoan Fara sa te uiti pe pagina precedenta si in chenarul de mai sus, serie acele semne pe care tile amintest: If Ai reusit ? Daca nu, nu citi mai departe péna nu stapdnesti foarte bine semnele memoriei Felicitari! Daca citesti acest text, inseamna ca stapainesti deja semnele memoriei de a0 la 9, Aceasta fost unica dificultate a acestei mnemotehnici. Inainte de a trece la prezentarea principiului de folosire a semnelor memorici, 88 rezolvam un exerci Exercitiul 12 A Citeste si incearca sa memorezi informatiile date fn cele dowa chenare, Nu le mai repeta dupa ce le-ai citi Napoleon Bonaparte s-a nascut in | Renumitul persona istoric s-a nascut pe o anul 1769 sia murit in anul 1821. | $uBs sla muritincerciind si bati un NiT. Intrerupe lectura acestei lectii. Du-te la bucatarie si fa-ti un © ceai. Nu uita ca pauzele din timpal invafarit sunt foarte ax importante! io) ‘Tehniel de invajare rapide 25 Caietul 2 Mnemotehnici (partea I) Plin de entuziasm, dupa pauza meritata,raspunde fara sate witi pe textul dela pagina precedenta, la urmatoarele intrebari: * ince an s-amascut Napoleon Bonaparte? + fn cean.a murit Napoleon Bonaparte? ‘© Peces-anascut acest personajistoric? ‘* Cuma murit Napoleon Bonaparte? ‘Tica fost mai sor c& rispunz’ la primele dova intrebar sau la ultimele dow’? Cu siguranta iti dai seama ca cele doua cuvinte—$uBa si NiT—sunt imagini care inlocuiesc numerele, Acum vei ala modul in care se formeaza exemplele prezentate, precum sialte semne ale memoriei. Cunosti de acum consoanele corespunzatoare diferitelor cifre. Atribuie literele corespunzatoare numerelor date, formate din doua cite: 21-NT u-TT 39-MB 15... 44— 8 66-.. Pe linga sil de numere lipsite de sens a aparut gi un gir de litere, la fel de lipsite de sens. Unde-i atunci facilitatea?! Daca inst intre consoane vei introduce vocale, in aga fel incat si se formeze cuvinte, vor aparea imagini, care vor corespunde numerelor date formate din doua cifre. De exemplu, cand intre N iT introducem vocal i, va aparea cuvantul NIT. Din aceasta clipa, simbolul numarului 21 este pentru tine NIT. Daca dupa consoanele T (in numarul 11) vom introduce vocala a, pare cuvéintul TaTa, care de astizi este pentru tine simbolul numarului 11. Vocalele folosite pentru completarea semnelor memorei le numnim completar. Lista completa a cuvintelor-simbolur o vei gas in continuare. Completari pot fi att vocalele, cit si diftongi, diferiti fonetic de semnele memoriei specifice alfabetului fonetic al lui Lorayne Consoanele din alfabetul fonetic al lui Lorayne nu pot fi completari! Uneori, putem inlocui semnele de baza ale memoriei cu corespondentele lor sonore sau surde. Astfel, pe T il putem inlocui cu D, pe G eu K, pe F cu V, pe B cu P, pe Z cu. Acest lucru reprezinta o mare facilitate in crearea cuvintelor. Exemple de {nlocuire vei yasi in continuare, in expresiile cu litere puse in paranteza. 6 ‘Mnemotehniei (parte 1) Caietul 2 A mai ramas de lamurit o problema, Semnele de bazi ale memoriei (consoanele) se folosese la formarea euvintelor-simboluri ale numerelor aleatuite din doua cifre. ‘Totusi, pe baza lorau fost formate si cuvinte-simboluri ale numerelor formate dint-0 singura ciffa, In aceste cuvinte, considerate exceptii, apar consoanele existente in alfubetul fonetical lui Lorayne. imboluri corespunziitoare numerelor de ta 0 1a (99) 100 1 = Tai 34 — MaRa 67 ~ SaGa 2 - Nai 35 — Mila 68 — SeF 3 — Mai 36 — MoS 69 — SuBa 4 Rai | 37 - MaG 70 - Giza $= Lei | 38 — MuFa 71 - GaT 6 - Sa | 39 ~ MoBOP) 72 ~ GoaNa 7 -Ga | 40 — RoZ(S) 73 — GuMa 8 - Fa 4l — Rita 74 ~ GeR 9 ~ Bei 42 — RIN 75 - Gok 10 ~ TeZeu 43 — ReMa 76 - Gusa MM TaTa 44 — RaR 11 ~ GaGa 12 — ToNa 45 — Rol 78 - Gara | 13 ~ ToMa 46 — RoSu 79 - GuBa 14 ~ ToRa 47 ~ ReGe 80 - Faza | 15 — T(D)eaL. 48 — RuPe 81 - Fata | 16 -TDsi | | 49 — RoaBa 82 - FIN 17 = ToGa 50 - LoZ 83 - FaiMa | 18 - Tura $1 — LoT 84 — FIR | 19 - ToBa 52 - LaNa | 85 - Fala 20 ~ NaZ(S) 53 — LaMa | 86 - Figa nent | 54 — LiRa 87 ~ FuGa 2=NiNa | 55 — Lala 88 — F(Vara 23.-NuMe | 56 - LaS 89 - FoB | 24 ~ NoRa $7 - LeGe 90 - Baza | 25 — NiL 58 — LeaFa 91 - BoT 26 — NaS 59 — LaBa 92 - BoN 27 = NuGa 60 — $aZ(S)e 93 — B(P)oM 28 ~ NaF(V)a 61 — Su 94 — Baka 29 ~ NaBeP) 62 ~ SiNa 95 — Ba 30 — MaZ(S)a 63 — SoiM 96 — Basi 31 — Mir 64 ~ SiR 97 ~ BaG 32 — MaNa 65 — Sal. 98 - BiFa 33.— MaMa © - $8 | | 0 - BeBe Tehniel de invaare rapid 2 Caiotul 2 Mnemotchnici (partes 1) Conditia de baza in folosirea semnelor memoriei este stapanirea tuturor cuvintelor-simboluri. Te asteapta deci inca o dificultate, daca doresti sa folosesti aceasta tehnica, Memorarea tuturor imaginilor corespunzatoare iti va inlesni rezolvarea urmatoarelor exerci Exercitiul 13 ‘Completeaza din memorie spatile in ag fl incdt sa formezi cuvintele-simboluri corespunzitoare numerelor date: 36-L 5 20 =NecseresZ(S) Ma Teen, MRavveeeeR 97-B. G 26-N. $ C= SeerscccieD 82—Fassscsnadl Exercitiul 14 Denum c fiecare desen cu numarul corespunzator format din doua cifre: Deexemplu: “<5 32 MaNa 8 Teil de invijare rapid Mnemotehnici (partea 1) Caietul 2 ~ Te-ai familiarizat deja cu principalele semne ale memoriei, cu alfabetul fonetic al Jui Lorayne, sti si prineipiul formarii cuvintelor-simboluri. Ramine si descoperi cum se folosese semnele memoriei! Cu siguranta ca banuiest. iin aceasta tehnica ‘vom asocia si vom crea imagini Introducerea in principiulfolosiii metodei semnelor ‘memoriei a fost realizata prin intermediul exereitiului 12. Se Napoleon Bonaparte sa niscut in anul | Renumitul persona istoric -a nascut pe o 1769 sia murit in anul 1821, '$uBA sia murit incercind s& bata un Nit. Exemplul de mai sus ilustreazd memorarea datelor reprezentind evenimente concrete. Procedeu! este urmatorul: © transformam numerele formate din doua ciffe in cuvinte-simboluri; ‘© ,Jegam” print-o asociere putemica evenimentele concrete de cuvaintul-simbol; © in procesul de reamintire, simbolurile constituie eat de acces pentru reconstituirea datelor, a evenimentelor concrete. Memorarea numerelor formate din mai multe cifre (codurile PIN, numerele de conturi, numerele de telefon) inaceste cazuri, se procedcaza astfel: ‘© imparjim numarul format din mai multe cifre i numere formate din doua cifre Deexemplu: 76868381 — 76 86 83 81 ‘© transformam numerele formate din doua cifre in simboluri Deexemplu: Gusa Fisa FaiMa Fata ‘© memoram cuvintele suecesive, prin metoda asocierilor in lant De exemplu, ne imaginam o gus cu faima, de care are grija o fata, in care se aflao fig inghitita de un curcan Fiecare istorioara o agezam intr-un loc coneret al ,Camerei romane”, Locul depinde de numarul memorat. De exemplu, numarul contului din banca il asociem cu spafiul baneii, numarul de telefon il putem plasa in diverse locuri ale locuintei, codul PIN se ,leaga” de bancomat etc, © Vidind sine amintim numarul, neamintim istorioara asezata intr-un loe coneret. Pe baza elementeloristorioarei reconstituim numarul \Nute ingrijora daca totl tise pare complicat! Antrenamentul teva face maestru! Daca incepi sa folosesti aceasta tehnica, in scurt timp nu vei mai avea probleme. Atentie ! in cazul memorarii numerelor cu un numar impar de cifre, este recomandabil sd folosesti cuvintele-simboluri corespunzatoare cifrelor de ta lia 9! ‘Tehiei de invajare rapide 29 Caiotul 2 Mnemotchnici (para 1) Ai descoperit principiul unei noi mnemotehnici —tehnica semnelor memoriei. Detii acum patru tehnici de memorare: temul loci, astfel spus Camera romana”; © metoda asocierilorin lang; © metoda cifrelor sia formelor; © metoda semnelor memoriei. Acronimele ‘Unmatoarea si ultima tehnica care usureaza memorarea este reprezentata de actonime. Acronimele sunt cuvintele rezultate din aldturarea literelor sau a Sfragmentelor initiale ale unor cuvinte, respectiv enunturi. Exemple de acronime sunt: CEC, BNR, PSD. Cum sa folosesti prescurtarile in procesul de memorare? Vei afla imediat! Acronimele reprezinta cea mai simpla tehnica de facilitare a memorarii, care nu se bbazeaza pe utilizarca imaginilor si nici pe antrenarea emisferei cerebrale drepte. Calea de acces pentru memorarea informatiilor, dupa cum banuiest, sunt primele litre ale informatie, care intra intr-o legatura logica. De exemplu, dorind sa memorezi denumirile Marilor Lacuri din America, este suficient s@ le serii in urmatoarea ordine: HURON, ONTARIO, MICHIGAN, ERIE, SUPERIOR. Primele litere formeazé cuvntul HOMES, care in limba cengleza, in limbaj colocvial, inseamna ,case”. Memorind HOMES, vom cunoaste caile de acces pentru reconstituirea denumiri tuturor lacurilor. ‘Cum poate fi resetat calculatorul? Prin apasarea simultana a 3 taste: Ctrl, Alt si Delete, Cum sa retinem aceste denumii? Este suficient st alcatuim cuvantul CAD din primelelitee ale acestor comenzi si calea de acces este gata. Nu este simplu? Acronimele reprezinta cea mai ugoara tehnica, dar si cea mai riscanta. Adesea, numai litera de inceput nu este suficienta pentru a putea reconstitui intregul cuvéint, ‘Totusi, trebuie incercat! incearca sa creezi acronime asemanatoare din cuvinte ‘cunoscute de tine, Succes! Ainees principle de baza defolosrea mnemotehnicilor. Esti acum capabil si memorezi ‘un material simplu. in urmatoarele caiete, vei afla cum sa folosesti aceste prineipii pentru ‘4 memora un material mai dificil, cum sa memorezi cuvintele abstract pentru ca ne cconffuntam frecvent in activitatea noastra intelectual zilnica cu astfel de cuvinte. iniincheiere, iti vor fi prezentate cAteva curiozitati din domeniul tulburarilor de memorie. Astfel, vei putea aprecia ina o data importanta capacitatilor tale de memorare. 30 TTehnici de invajare rapida Mnemovehnic (patea I) Caiotul 2 ‘Tulburari ale memoriei Aga cum corpul uman este simetric—avem doua maini, doua picioare, doua nari —, si creierul nostru este format din dowa parti denumite emisfere cerebrale. Stii, de asemenea, c& aceste emisfere sunt legate prin corpul calos. Ce s-ar intimpla daca s-ar taia legatura dintre emisfere? Fiecare dintre ele raspunde de alte procese vitale, Sa urmarim comportamentultipic al pacientului caruia i s-a efectuat operatia de separare a emisferelor cerebrale. Asifel de operatii se fac uneori bolnavilor de epilepsie. Un asemenea pacient, in ciuda aparentelor, se comporta normal. Totusi, ‘pe parcursul unei simple experiente se poate observa diferent in urma incrucisari traiectoriei nervilor, emisfera cerebrala dreapta este raspunzatoare de partea sting « corpului si invers. Urmarind un anumit obiect cu un singur ochi, i! urmarim, de ‘asemenea, cu o singura emisfera —in cazul absentei corpului calos. Agadar, daca ‘vom arata pacientului un aga fel incdt sa-I vada sau si-l ating cu partea

    S-ar putea să vă placă și