Subiecte examen „CTE convenţionale”, partea I-a şi partea a II-a

Partea a I-a -
1. Comparaţi ITA, ITG şi MP din CTE/CET, după: 1) modul de preluare a căldurii la sursa caldă şi 2) agenţii de lucru.
2. Comparaţi ITA, ITG şi MP din CTE/CET, după: 3) tipul maşinilor mecano energetice şi modul de curgere a fluidului.
3. Comparaţi ITA, ITG şi MP din CTE (producere exclusivă de electricitate), după: 4) modul de evacuare a căldurii în
mediu şi influenţa parametrilor externi asupra performanţelor termodinamice.
4. Comparaţi ITA, ITG şi MP din CET după: 5) modul de adaptare la cogenerare, precum şi ITA, ITG şi MP din CTE/CET
după 6) gabaritul instalaţiei, duratele de pornire şi vitezele de încărcare.
5. Tipuri de cheltuieli la producerea electricităţii. Costul unitar operaţional şi costul unitar total al electricităţii.
6. Componenta cheltuielilor variabile în costul unitar al electricităţii produse de CTE. Influenţa costului energiei
primare şi a randamentului de conversie.
7. Componenta cheltuielilor fixe în costul unitar al electricităţii la CTE. Investiţia specifică în CTE, influenţa tipului de
CTE (cu ITA/ITG/MP) şi de combustibil. Efectul de scară (variaţia I specifică cu P instalată).
8. CTE de bază şi de vârf: date tehnico-economice, variaţia costului unitar al electricităţii produse de CTE cu ITA, ITG
şi MP în funcţie de durata de utilizare a capacităţii instalate.
9. Participarea CTE cu ITA noi/existente la acoperirea curbei de sarcină în zona de semi bază – semi vârf.
10. Diagrama fluxurilor energetice pt. CET cu ITA de contrapresiune, indicatori termodinamici cantitativi (randamentul
global brut, comparaţie cu CTE cu ITA ) şi calitativi (indicele de cogenerare).
11. Optimizarea corelată a parametrilor aburului viu, p0 / t0, la ciclurile Hirn „simple” (fără supraîncălzire intermediară).
12. Optimizarea preîncălzirii regenerative a apei de alimentare la ciclurile Hirn fără supraîncălzire intermediară.
13. Optimizarea presiunii de supraîncălzire intermediară la ciclurile Hirn fără preîncălzire regenerativă.
14. Optimizarea corelată a supraîncălzirii intermediare şi preîncălzirii regenerative la ciclurile Hirn.
15. Folosirea aburului viu saturat pt. surse calde cu T maximă<T critică; cazurile CNE tip BWR şi celor PWR/PHWR.
16. Optimizarea corelată a parametrilor p0t0 şi a preîncălzirii apei la ciclurile CNE PWR/PHWR.
17. Optimizarea tehnico-economică a presiunii de separare externă a umidităţii la ciclurile Rankine cu p 032 bar.
18. Optimizarea tehnico-economică a presiunii de separare externă a umidităţii şi supraîncălzire intermediară la
ciclurile Rankine din CNE cu p 040 bar.
19. Optimizarea tehnico-economică la proiectare a zonei sursei reci la CTE cu ITA de condensaţie.
20. Optimizarea în operare a răcirii CTE cu ITA existente. Variaţia cu debitul de apă de răcire a puterii electrice la
bornele generatorului, a consumului pompelor de răcire şi a puterii nete. Debitul optim de apă de răcire.
21. Optimizarea ciclurilor şi schemelor termice ale CET preponderent industriale, cu ITA.
22. Optimizarea ciclurilor şi schemelor termice ale CET preponderent urbane, cu ITA.
23. Probleme generale ale răcirii CTE: moduri de evacuare a căldurii „deşeu”, clasificarea răcirilor după scop
(tehnologice vs. termodinamice) şi după mediul de răcire.
24. Răcirea cu apă în circuit deschis: avantaje, dezavantaje, scheme pentru: a) râuri cu D râu mai mari ca cele D necesar CTE
şi comparabile între ele; b) râuri/fluvii cu D râu/fluviu mult mai mari ca D necesar CTE; c) ape stătătoare mari.
25. Răcirea cu apă în circuit închis cu turnuri umede: avantaje, dezavantaje, tipuri de TR umede, alegerea tipului de TR
funcţie de caracteristicile centralei.
26. Răcirea cu apă în circuit mixt, cu turn umed şi râu: scheme, avantaje, dezavantaje, domenii de aplicare.
27. Răcirea cu aer: probleme generale. Răcirea directă cu aer a condensatoarelor de abur (S.C.S. abur – aer).
28. Răcirea indirectă cu aer a centralelor electrice cu ciclu cu abur (sistem Heller).
Partea a II-a - Cursurile 914 - examen în sesiune, se vor trata 2 din 3 subiecte
29. Condensatorul I.T.A.: rol termodinamic şi tehnic, construcţie, cerinţe, amplasare în raport cu turbina.
30. Pompele din circuitul de apă de răcire al C.T.E. cu I.T.A..
31. Pompele de condensat principal din C.T.E. cu I.T.A..
32. I.C.V. şi I.M.V.: probleme generale, I.C.V. cu ejectoare cu abur mono-etajate.
33. Ejectoarele cu abur cu 2(3) trepte, folosite ca I.M.V..
34. Ejectoare cu apă şi pompe de vid folosite ca I.M.V. şi I.C.V. la I.T.A. medii şi mari.
35. Combinaţii de ejectoare (abur + apă). Combinaţii de ejectoare + pompe de vid.
36. Degazoare: funcţiuni, construcţie, legături pe partea de apă şi abur.
37. Pompe de alimentare: funcţiuni, cerinţe, turaţii, antrenare, scheme cinematice ale EPA pe o linie de arbori, interesul
pentru fragmentarea pompării
38. Pompe de alimentare: scheme cinematice ale EPA şi TPA pe două linii de arbori, soluţii de echipare/rezervare
pentru diferite scheme de legături, puteri şi moduri de antrenare.
39. Reglarea pompelor de alimentare.
40. Racordarea turbinei T.P.A. în circuitul C.T.E. cu I.T.A.. Comparaţie tehnico-economică T.P.A. vs. E.P.A..
Fluxuri de masă şi energie pe conturul C.T.E. si C.E.T. (nu se cere la examen!!!)
41. Fluxuri de masă şi energie în interiorul C.T.E. şi C.E.T. Cerinţe privind amplasarea clădirilor / instalaţiilor /
echipamentelor în C.T.E. şi C.E.T.
42. Clădirea principală a C.T.E. şi C.E.T.. Gruparea pe săli a instalaţiilor / echipamentelor. Amplasarea corpului SPT faţă
de S.C. şi S.M. şi a grupurilor turbogeneratoare în S.M..
Planul general al C.T.E. / C.E.T. cu abur. (nu se cere la examen!!!)
43. Date de referinţă şi probe de performanţă pentru C.T.E..
44. Urmărirea „mersului economic”: grupe funcţionale, indicatori, „corecţii” şi „abateri” (definire şi calcul).
45. Corecţii şi abateri „explicitate” la C.T.E. cu I.T.A. - funcţionarea la încărcare parţială.
46. Corecţii şi abateri „explicitate” la C.T.E. cu I.T.A. - nerespectarea parametrilor aburului la G.A..
Obs. 1: Studenţii care lipsesc la proba pe parcurs şi cei care participând la ea obţin fie punctaj insuficient (sub 12 pct), fie nesatisfăcător pentru ei,
vor trata la examen în sesiune 5 subiecte: 3 din lista aceasta şi 2 din partea finală a materiei.
Obs. 2: Studenţii care obţin la verificarea pe parcurs un rezultat „omologabil” (minim 12 puncte) şi sunt mulţumiţi cu acesta, vor putea trata la
examenul din sesiune doar subiectele din partea a doua a materiei.
Obs. 3: Studenţii care repetă în sesiune proba de pe parcurs vor fi înregistraţi în catalog cu cel mai bun din cele două rezultate la această probă.