FÉBRĂ s. f. 1.

Temperatură ridicată a corpului, care constituie reacția organismului la un

agent infecțios, toxic etc
Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de căldură
prin dezintegrarea alimentelor energetice

Caracteristicile frecvenţei cardiace:

la adultul sănătos, în repaus pulsul este de 60 – 80 b/min.;
la femei este mai rapid cu 8 – 10 b/min.;
la nou-născut variază de la 130 – 140 b/min.;
la vârstnici ajunge la 90 – 95 b/min.;
frecvenţa cardiacă variază după sex, vârstă, înălţimea corpului, tipul de efort, stare
emoţională, poziţia corpului, temperatura corpului, a mediului ambiant, etc.;
la persoanele înalte pulsul este mai rar decât la cele scunde;
frecvenţa cardiacă creşte la schimbarea poziţiei corpului din decubit dorsal în şezând şi
apoi în stând;
frecvenţa cardiacă se accelerează în cazul unui efort fizic sau psihic mai intens;
frecvenţa cardiacă creşte în cursul digestiei şi scade în timpul somnului;

la bărbaţi, frecvenţa respiratorie normală este de 16 resp/min

Pupilele sunt porţiunile centrale, de culoare închisă, din centrul ochiului. Dilataţia sau
constricţia lor pot fi semne ale diferitelor afecţiuni. Pupilele cu o diferenţă de dimensiune
observabilă pot indica o afecţiune foarte serioasă, apărută ca urmare a unei lovituri la cap,
a unei afecţiuni medicale serioase. Dacă se observă o inegalitate în mărimea pupilelor,
una dintre pupile este mai mare şi cealaltă mai mică, pupile dilatate ce acoperă o mare
parte din suprafaţa irisului sau pupile foarte mici, se solicită imediat un consult medical
de urgent
Indica criza grand mal

Măsurile de călire reprezintă folosirea factorilor naturali într-un anumit fel, pentru ca
temperatura, umiditatea, mişcarea aerului, radiaţiile solare, apa etc., să-i îmbunătăţească
acţiunea de adaptare la condiţiile variabile

Dintre proprietăţile fizice ale aerului, menţionăm: • Temperatura • Umiditatea • Mişcarea

• Presiunea • Electricitatea • Ionizarea

Influenţa umidităţii aerului Umiditatea reprezintă procentul de saturaţie în vapori de apă a

aerului şi variază invers proporţional cu temperatura. Ea se modifică şi în funcţie de
conţinutul în vapori al maselor de aer, de evaporarea de la suprafaţa solului, de
suprafeţele mari de apă (lacuri, mări, oceane), vegetaţie etc. (Alexandrescu, C., 1977).
• umiditatea acţionează asupra organismului, direct influenţând echilibrul hidric prin
intermediul pielii şi mucoaselor, sau indirect prin intermediul temperaturii şi mişcării
aerului;
• umiditatea influenţează termoliza, mărind sau micşorând posibilităţile de cedare a
căldurii prin conducţie şi evaporare;
• umiditatea crescută este greu de suportat pe când o umiditate mai scăzută duce la
uscarea mucoasei ochilor, nasului, buzelor, îngreuiază respiraţia şi determină o scădere a
rezistenţei organismului la infecţii;
• în sălile de sport unde încălzirea se face cu mijloace moderne, se înregistrează un grad
de umiditate mai scăzut. O normă igienică ce trebuie respectată în special în sălile de
sport este aceea a aceea de 35 – 65% cu o temperatură între 15 – 20 de grade pentru
evitarea igrasiei pereţilor, a echipamentelor şi dezvoltarea astfel a diferitelor focare de
microbi şi infecţii.

Hemostaza, reprezintă totalitatea mijloacelor folosite pentru oprirea unei hemoragii. Ea

poate fi provizorie sau definitivă.
Hemostaza provizorie este o măsură de prim ajutor ce are ca scop oprirea hemoragiei
până în momentul în care se poate aplica o metodă definitivă de hemostază.

Evaluarea primară reprezintă prima etapă în managementul oricărei persoane cu funcţii

vitale instabile şi trebuie parcursă complet în maximum 30 sec.
Această evaluare presupune (www.netmedic.ro/ghid-prim-ajutor/:
1. Siguranţa victimei şi a salvatorului – victima trebuie scoasă cât mai repede din mediul
care îi periclitează viaţă.
2. Evaluarea stării de conştienţă – conform schemei AVPU; A – pacient alert, conştient
cooperant; V – pacient care răspunde la stimuli verbali; P – pacient care răspunde la
stimuli dureroşi; U – pacient neresponsiv.
1. Asigurarea libertăţii căii aeriene;
2. Evaluarea respiraţiei;
3. Evaluarea circulaţiei

HELP ME
1. Hiperextensia capului
2. Eliberarea căilor respiratorii superioare
3. Luxarea mandibulei
4. Pensarea nasului – astuparea nasului nu permite ca aerul introdus cu putere de salvator
în gura victimei să iasă prin nările acestuia, fiind obligat să intre în totalitate în plămâni.
Această manevră se poate face cu pense speciale din trusa de prin ajutor sau cu mâna.
În vederea îndeplinirii condiţiilor menţionate, echipamentul sportiv trebuie să satisfacă
următoarele cerinţe igienice:
- culoarea echipamentului poate ajuta sau îngreuna termoliza în diferite perioada a anului;
iarna, sunt preferate ţesăturile închise la culoare pentru a absorbi o cantitate mare de raze
calorice şi luminoase, iar vara sunt preferate ţesăturile deschise pentru a reflecta
(respinge) razele solare;
- echipamentul sportiv trebuie să corespundă particularităţilor de anotimp, climă, sex,
vârstă, sport practicat, favorizând astfel activitatea normală a marilor funcţiuni ale
organismului;
- echipamentul sportiv trebuie să îndeplinească o bună funcţie de protecţie împotriva
unor agenţi fizici sau mecanici: ochelari pentru protejarea ochilor de razele soarelui, praf,
vânt, apă, în sporturi ca schi, înot, ciclism, canotaj etc; apărătorile de tot felul în diverse
regiuni ale corpului împotriva agenţilor mecanici, cum ar fi: genunchiere, cotiere,
glezniere, căşti în sporturi ca fotbal, handbal, volei, box, ciclism, etc; mănuşi, pentru
protecţia împotriva agenţilor termici şi mecanici în sporturi ca box, sanie, schi;
- echipamentul sportiv trebuie să realizeze o protecţie termică, mecanică uniformă;
- echipamentul sportiv trebuie să îndeplinească şi funcţii ajutătoare cele care duc la
îmbunătăţirea rezultatelor sportive sau facilitează desfăşurarea unei anumite activităţi
sportive, cum ar fi: crampoane adaptate terenului şi factorilor climaterici (fotbal), pantofi
cu cuie special confecţionate (atletism), rachete de tenis adaptate înălţimii, forţei şi
tehnicii specifice fiecărui jucător (tenis de câmp), încălţăminte sportivă adaptate fiecărei
activităţi sportive – pentru sporturile care se desfăşoară în sală;

- echipamentul sportiv trebuie să îndeplinească şi funcţii estetice – prin culoare, culorile

deschise sunt mai uşor vizibile; prin croială, permite mişcări libere, accesibile.

Igiena propriu-zisă a pielii Pentru a păstra funcţiile normale ale pielii, trebuie îndepărtate
în mod sistematic, toate acele substanţe supraadăugate care pot modifica sau stânjeni
funcţiile acesteia. În acest sens se recomandă:
• spălarea zilnică cu apă şi săpun; baia generală în cadă, deşi înmoaie bine epiderma,este
mai puţin indicată deoarece poate duce la răspândirea pe întreaga suprafaţă a corpului, în
urechi, pe mucoase, a unor microbi aflaţi pe alte regiuni infectate ale corpului (regiunea
perineală, picioare). Baia generală în cadă chiar dacă este admisă în familie nu este
permisă în colectivităţi sau în alte locuri, mai ales dacă nu este posibilă o dezinfectare
riguroasă a căzii după fiecare baie, deoarece poate deveni un mijloc de transmitere a
bolilor infecto-contagioase şi a infecţiilor de piele;
• baia generală sub duş este cea mai indicată deoarece elimină toate riscurile amintite mai
sus i este indicată ori de câte ori este nevoie pentru îndepărtarea stratului cornos
descuamabil;
• spălarea mâinilor cu apă şi săpun se impune obligatoriu înaintea fiecărei mese şi ori de
câte ori este nevoie;
• spălarea pielii feţei este bine să se facă cu apă la temperatura camerei sau mai bine
alternativ, cu apă caldă şi rece, terminându-se de fiecare dată cuapă rece. Astfel se produc
excitaţii de contrast, vasodilataţie, urmată de vasoconstricţie, asigurându-se o mai bună
hrănire a pielii. Dacă pielea feţei este spălată cu apă rece, aceasta devine uscată şi nu este
asigurată hrănirea. Invers, dacă pielea feţei este spălată frecvent cu apă caldă aceasta duce
la slăbirea tonusului muşchilor şi astfel pielea devine flască;
• în ceea ce priveşte folosirea săpunului sau a gelurilor de duş este bine de ştiut că acestea
au rolul de a dizolva grăsimile de pe tegumente şi de a îndepărta substanţele
supraadăugate cu ajutorul spumei produse; calităţile săpunului trebuie ales în funcţie de
particularităţile pielii, în general nu se recomandă folosirea săpunului puternic alcalin,
deoarece neutralizează aciditatea secreţiilor pielii.

Igiena urechilor
Urechea reprezintă segmentul periferic al analizatorului acustico-vestibular ce conţine
aparatele receptoare a două simţuri:
• simţul auzului, asigurat de analizatorul acustic;
• simţul poziţiei spaţiale şi al echilibrului corpului asigurat prin aparatul vestibular.

• Pentru o bună igienă a urechilor, se recomandă:

• evitarea curenţilor de aer rece sau umed ce pot duce la otite medii;
• menţinerea igienei pavilionului urechii şi conductului auditiv extern, unde se adună praf
şi cerumen prin spălare cu apă şi săpun;
• evitarea introducerii în ureche a diferitelor corpuri (scobitori, ace de gămălie, ace de
cusut) care pot duce la inflamaţii, infecţii ale tegumentului sau chiar ale timpanului; •
evitarea zgomotelor puternice. Păstrarea sănătăţii analizatorului acustico-vestibular se
obţine prin vizite periodice la medicul specialist.