Apariţia Republicii Moldova în cadrul comunităţii internaţionale este legată de Declaraţia de

Independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991. Declaraţia Independenţei, reprezentând un punct
culminant al mişcării de emancipare politică şi naţională, a însemnat o deschidere a Republicii Moldova către
marea familie a statelor europene şi întreaga civilizaţie, oferind societăţii şi elitelor politice moldovene noi
orizonturi şi înainte de toate perspectiva unor contacte multidimensi-onale benefice cu lumea liberă, pentru
care Republica Moldova rămânea o adevărată terra incognita.77 Etapa iniţială în dobândirea statalităţii şi a
calităţii de subiect de drept internaţional a Republicii Moldova este legată de primii paşi în vederea obţinerii
unor atribute de stat de fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească din cadrul URSS - decretarea
limbii de stat şi reintroducerea alfabetului latin la 31 august 1989, aprobarea drapelului şi a stemei de stat (27
aprilie şi, respectiv, 3 noiembrie 1990), adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii la 23 iunie 1990 şi
schimbarea denumirii oficiale a statului la 23 mai 1991. Pe parcursul anilor următori Moldova desfăşoară o
activitate intensă de afirmare pe plan internaţional prin aderarea la un şir de organizaţii internaţionale: la 30
ianuarie 1992 la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa; la 2 martie 1992 Republica Moldova
devine membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite; la 4 mai 1992 devine membru al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii; al Fondului Monetar Internaţional; al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; la 12
august 1992 al Băncii Europene pentru Reconstruc-ţie şi Dezvoltare.

La 25 iunie 1992 Republica Moldova participă împreună cu alte state în calitate de membru fondator la
instituirea organizaţiei regiona-le Cooperarea Economică la Marea Neagră. În vederea includerii în circuitul
internaţional cultural Republica a aderat la UNESCO la 27 mai 1992 şi la Uniunea Latină la 12 decembrie
1992. Concomitent cu eforturile de integrare în organizaţiile şi structurile internaţionale, pe parcursul anilor
1992-1993 s-au extins relaţiile bilaterale. Spre sfârşitul anului 1993, Republica Moldova era recunoscută de
peste 120 de state, având relaţii diplomatice cu peste 80 de ţări. Au fost deschise primele ambasade ale
Republicii Moldova peste hotare la: Bucureşti (24 februarie 1992), Moscova (16 octombrie 1992), Kiev (26
mai 1993), Bruxelles (21 iunie 1993), Minsk (6 octombrie 1993), Washington (9 decembrie 1993); la 5 iunie
1992 a început să funcţioneze Reprezentanţa permanentă a Republicii Moldo-va pe lângă ONU. Totodată la
Chişinău au fost deschise primele ambasade străine ale: României (24 ianuarie 1992), SUA (29 martie 1992),
Ucrainei (martie 1992), Federaţiei Ruse (iunie 1992), RFG (noiembrie 1992) ş. a. Importante momente în
afirmarea statalităţii Republicii Moldova şi a calităţii de subiect de drept internaţional le-au constituit alegerile
parlamentare pe bază de pluripartitism, care au avut loc la 27 februarie 1994 şi elaborarea noii Constituţii care
intră în vigoare la 27 august 1994. Constituţia Republicii Moldova devine astfel cadrul juridic al relaţiilor
bilaterale şi al colaborării multilaterale cu alte state. Primele luni ale anului 1994 au coincis cu începutul unei
noi etape în politica externă a statului, etapă, pe parcursul căreia, o dată cu extinderea relaţiilor bilaterale,
datorită creării bazei legislative a acestora, a început diversificarea şi aprofundarea lor. În această perioadă
Republica Moldova aderă la noi organizaţii internaţionale, consolidându-şi totodată poziţiile în organizaţiile
cu care colaborarea se stabilise în perioada precedentă. Un moment important pentru Moldova îl constituie
ratificarea la 8 aprilie 1994 de către Parlament a documentelor de constituire a CSI. Republica Moldova a
aderat la Uniunea Economică a CSI, menţinând colaborarea comercial-economică şi abţinându-se de la
participarea la acordurile militare. În 1994 a început colaborarea reală a Republicii Moldova cu Uniu-nea
Europeană, îndeosebi după semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Parteneriat şi Cooperare, care este
ratificat de Parlament la 3 noiembrie 1995 şi a intrat în vigoare la 1 iulie 1998. Ţinând cont de prevederile
Constituţiei cu privire la neutralitatea permanentă a statului, s-au stabilit relaţii cu NATO, accentul punându-
se în primul rând pe colaborarea în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace. După semnarea în martie
1994 de către preşedintele Republicii a Documentului-cadru al acestui program, a fost elaborat Programul
individual al Parteneriatului pentru Republica Moldova. O deosebită atenţie a fost acordată dezvoltării
relaţiilor cu Consiliul Europei. Iniţial Republica Moldova a avut statut de invitat special al Adunării
Parlamentare a acestei organizaţii şi în această calitate a semnat Convenţia europeană privind protecţia
mediului sălbatic şi a habitatelor naturale şi Convenţia culturală europeană, fapt ce a constituit o condiţie
statutară pentru aderarea la Consiliul Europei. Aceasta se întâmplă la 13 iulie 1995, când Republica Moldova
este admisă ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. La momentul aderării Republica Moldova
a semnat Convenţia europeană a drepturilor omului şi protocoalele adiţionale la aceasta, precum şi Convenţia-
cadru privind protecţia minorităţilor naţionale. O atenţie specială s-a acordat dezvoltării relaţiilor cu ţările
occidentale, care puteau sprijini procesele democratice din Republica Moldova, cursul reformei economice şi
integrarea în structurile euro-atlantice. În această direcţie de colaborare s-a luat în consideraţie faptul că SUA,
Marea Britanie şi Franţa sunt membre ale Consiliului de Securitate al ONU şi membri influenţi ai majorităţii
organizaţiilor internaţionale. Din aceste motive Republica Moldova a depus eforturi pentru intensificarea
extinderii dialogului politic cu ţările occidentale. Consolidarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii a
constituit o constantă a politicii externe a Republicii Moldova. Administraţia Americană şi Congresul SUA şi-
au exprimat în permanenţă atitudinea favorabilă faţă de Republica Moldova, sprijinind consecvent republica
în cadrul relaţiilor internaţionale în problema soluţionării conflictului transnistrean şi retragerii contingentului
militar rus din stânga Nistrului. Este necesară constatarea faptului că astăzi Republica Moldova este
recunoscută de majoritatea absolută a statelor lumii, întreţine relaţii diplomatice cu peste 110 state, este
semnatară şi a ratificat peste 200 de convenţii internaţionale, a semnat peste 700 de acorduri bilaterale. În
străinătate activează 21 de misiuni diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, interesele statului sunt
repre-zentate datorită acreditării prin cumul în peste 50 de state, iar în Moldova sunt acreditaţi peste 70 de
ambasadori dintre care 12 cu sediul la Chişinău, 17 cu sediul la Bucureşti, 17 la Moscova, 12 la Kiev, câţiva
la Budapesta, Sofia, Praga şi Atena. La Chişinău funcţionează reprezentanţele şi oficiile mai multor organizaţii
inter-naţionale: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi,
Misiunea OSCE, reprezentanţa permanentă a Fondului Monetar Internaţional, reprezentanţa permanentă a
Băncii Mondiale, UNICEF, UNESCO ş. a.

1. BSEC, Organization of the Black Sea Economic Cooperation 1992 – formator.

2. CE, Republica Moldova a devenit membru al Consiliului Europei la 13 iulie 1995.

 3. CIS, Commonwealth of Independent States 1991 - formator

4. EBRD, European Bank for Reconstruction and Development 5 May 1992 Capital Subscription (€
000) 30,010 EBRD helps cut energy use and carbon emissions in Moldova with EU and Swedish
support he EBRD is supporting measures to improve the business environment, both through
investment projects which help attract foreign direct investors, as well as through engaging with the
Moldovan he EBRD is investing in projects which help Moldova develop value-added exports –
especially in manufacturing and agribusiness sectors – which will be competitive in regional
markets. The EBRD is continuing to finance regional and municipal water supply companies and is
looking into ways to modernize district heating and solid waste management and promote public-
private partnerships (PPPs) in the sector. Moldova contributed € 325,000 to the Eastern Europe Energy
Efficiency and Environment Partnership (E5P) Fund in 2015. The EBRD project for Balti District
Heating will receive funding from the E5P.

FAO, 3 FEBRUARIE 1995: Republica Moldova aderă la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură
(FAO) şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD). IANUARIE 2007: este deschis
Oficiul de ţară al FAO la Chişinău. Astfel, din 1999, pentru Republica Moldova au fost aprobate cinci
Proiecte IFAD, în valoare totală de 116,5 mln. USD (dintre care 68,9 mln. nemijlocit acordate de IFAD),
ale căror beneficiari direcţi sunt peste 93 de mii de gospodării. Toate cele cinci FAO va contribui la
promovarea unei agriculturi durabile și competitive în Moldova. Susținerea sectorului agroalimentar din
Moldova pentru ca acesta să devină mai competitiv pe plan internațional, mai durabil, mai rezistent la
schimbările climatice, precum și consolidarea dezvoltării rurale sunt obiectivele unui acord semnat joi, 8
decembrie, între Moldova și FAO. esursele financiare necesare pentru a obține rezultatele prevăzute în
programul de cooperare însumează aproximativ 9,75 milioane $, din care 4,5 milioane $ sunt deja
disponibili. Restul fondurilor necesare vor trebui să fie mobilizate prin Programul de Cooperare Tehnică
al FAO, din partea guvernului național, precum și de la partenerii donatori activi în Moldova.
,
GUAM, rganization for Democracy and Economic Development on 6 to 7 June 2001 – formator.
,
IBRD, International Bank for Reconstruction and Development On April 24, 1992,
IDA, The International Development Association June 30, 1993,
IFAD, Republica Moldova a aderat la Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD)

în anul 1996. Moldova in next April will sign a new programme on financing with the International Fund for
Agricultural Development (IFAD) with a budget of 24 million dollars, of which five million dollars will
represent grants, the director of the Consolidated Unit for Implementation of IFAD Programmes, Victor,
Rosca, has said.
IFC, International Finance Corporation Chisinau, Moldova, September 7, 2001─The International
Finance Corporation (IFC), the private sector arm of the World Bank Group, has signed an agreement to
provide a US$4 million credit line to Banca Comerciala Victoriabank SA (Victoriabank), one of the
leading banks in Moldova, for on-lending to small and medium-sized enterprises (SMEs) in the country.

IMF, International Monetary Fund is an international organization which aims at promoting international
monetary cooperation, facilitating the expansion and balanced growth of international trade, as well as
promoting exchange rate stability. The Republic of Moldova has accepted the IMF’s Articles of Agreement
through the Parliament Decision no. 1107 of 28 July 1992 and has become the IMF member as of 12
August 1992. Moldova has taken decisive steps including the introduction of its national currency in
November 1993, towards financial stabilization and structural transformation, supported by a concerted
program of external assistance, which included stand-by and systemic transformation facility
(STF)1 credits from the IMF, as well as additional financing from other multilateral and bilateral sources.

Interpol, 28 September 1994 The INTERPOL National Central Bureau (NCB) for Moldova is part of the
MIA’s Police Division, staffed.

IOM, International Organization for Migration Миссия МОМ в Молдове открылась в 2001 году,
однако Республика Молдова стала официально членом-государством в 2003 году. Главный
принцип работы МОМ заключается в том, что гуманная и упорядоченная миграция приносит
пользу, как мигрантам, так и обществу.

OSCE, 30 January 1992.

UN, 2 martie 1992.