ISTORIA ESTE 6GLIN1DA VIETII UNUI POPOR

',;.

PONTSITi
ULtfl ROOks.:SA,
arerca
mrtiLOR ROM;

.E.TIVIERMIMER .11,0,10,Pli*IFFIVP0IPTI.P.MPIPPET.) !Vnt....4a1444tre*

www.dacoromanica.ro
4
c"':f&PcrniNErTINP

GRIME PAECTA E AMEN ROMANA

E
lnveitati a iubi si a urma exemplele frumoase
ale marilor barbati pe cap/ Istbria ni-i arotci
plini de virtuti ,si de glorie ! i atone', fii siguri,
ffA Rorminia va trai in voi ci voi yeti avea o Romä.
nie mare, puternicci i fericitci !
I Regele Carol I.
=
0000000
PQVESTEA 0000000000000
0000000

.,.N E Am 6L1 I E***

...,. *PI O MA
DIN
Ni Es e- kr.1

RY

VREMURILE CELE MAI iNDEPARTATE

PANA IN .EILELE NOASTRE
SCRISA PE INTELESUL TUTUROR
1NSOTITÄ DE

CARTEA ili1RILOR ROnANI

ALCATUITÀ DE
oi
L POPESCU-13ffiENFIRU
-----_--.{.---
¡tiFA
y.,
Toal
Are 150 Ilustratii, loo portrete, 7 härti istorice si 3
cepli dupà semnàturile voivozilor.

in INTOCMITA INTR'ADINS PENTRU FOLOSUL CELOR CARI

,.?.,

t DORESC SA CUNOASCA TRECUTUL NEAMULUI NOSTRU

211 6.440,4,
www.dacoromanica.ro
 CUVANTUL ACADEMIEI ROMANE
DESPRE WCRAREA DE FAJA

ACADEMIA ROMANA
edIrrta plenari dela
12 lunle, 1925.

Raportu(
d-tid Ion 7, Xistor,
7.q'opesca-Zdj'erzara, Touestea neamufui romet-
wesc .51 Cartea marifor Ronzeini, Editura Cartea
Româneasce. Bucure§ti, 1925.
Autorul Incearca sa cuprincla In urzeala povestirii sale trecutul poporu-
lui roman, dela zarnislirea sa panä In zilele noastre. Aceasta este, fära
Indoiala, o Incercare Indrasneata, fiindca nu este lucru u5or de a cu--
prinde Inteo povestire intregul trecut al unui neam, cu: nazuintele,
luptele 5i sbuciumarile sale milenare. Linde mai pui ca desvoltarea na-
-tiunii romane, nici nu s'a desfa5urat In mod unitar, ci In organizatiuni
politice deosebite 5i sub stapaniri streine sau instreinate....
D-I Popescu-Bajenaru arata In mod lapidar Intamplarile politice 5i cele
culturale ale neamului nostru, precum s'au desfa5urat ele in: Munte-
nia, Moldova si Transilvania.-- Maramuresul si Banatul sun t
amintite in treacat; si apoi si'n partile instreinate vremelnic,
ale Mo/c/ovei : Bucovina si Basarabia. Dela unirea Principatelor In-
-coace, autorul vorbe5te despre Romania, indrumata pe calea progresu-
lui, de marii sai domnitori: Cuza voda 5i regele Carol. Capitolele din
urrna sunt inchinate: främantarilor, luptelor 5i jertfelor pentru Infap-
tuirea unitatii nationale....1).
Cartea sfar5e5te cu biografii scurte, ale unora dintre oamenii no5tri
rnari din trecut. Alegerea este, In genere buna
Povestirea este facuta: concisa lapidara.... Numeroasele ilu-
stratiuni, chi impodobesc cartea, sunt bine alese, si reusite. Spi-
ritul in care este scrisa cartea, este: eo'ificator, patriotic si dina-
stic. Lucrari folositoare de acest fel nu se gasesc multe In literatura
noastra populara. Linde se ivesc, ele merita sa fi relevate 5i incurajate.
Harnicia d-fui Popescu-Bajenaru, in nobila sa straduinta, me-
rita 35 fie rasplatitä; si aceasta, ca atät mai mult, ca cat dorn-
nia sa, de multa vreme se indeletniceste ca problema educa-
tiunii masselor populare. Academia Romana este in prima linie
chemata sa incurajeze astfel de lucräri; si, de aceea, propon ca
premio! Gr. C. Angelescu", 34 fíe decemut in intregime lucrArii
de merit a d-lui I. Popescu-Bajenaru.
ION I. NISTOR

'). Editia de fatd este intregitä cu o suma de alte $tiri istorice, precum si cu
istoria Romanilor din fieninsula Balcaniecl.

www.dacoromanica.ro
 ROMANILOR
DE PRETUTINDENI:
IN CHIN

LUCRA REA DE FATid

I. POPESCU-BÁJENARU

www.dacoromanica.ro
Depunerea juramântului M. S. Regelui Ferdinand I al României,
In fata reprezentantilor natiunii.
S.,
.
'fic
.y. 1119- . 1 I It: , i 1

, ' ....L,..1.' .., A.4.'

i, '1 1."-77, - Pr.: -

.T
. , , r I.
..! ...: . ,...,
_.,...,,..... ...........'

.
.. .
., -

"41 -

I . , 7
. . .
r
...ft.-

ii.. _
r.
1.--- el a! °,
' '''l Ir'S .4417.- t
L1.4

w ._''''' z_....7,, Qp,?'. _:....° ' :,rg.---.:,......-- '-.-----

,..
- -. -
r
,,1"-tf

e . Ll
..,.. 9, ,..............._.=
'' ....,-,---42,
, ' ;Pi . i0 ir ,.. 'ee
.,,,. ;0,6.° --e. 7 m h,. ig4' .!.., . ,;:'. ' fiKr.
L .',:` °.---......1'" ,,,,-1 ,,,, e
;.,4.4,,
-.
.MS- .,
.
'
III' , ' ,
r''
.,,..- --el'
1

_.....,..1"...i"" e .1' 0,
- ...1-,--f' -`r-'''''-
' .
"'-v.4.! .it.,-,. re-...1' - , r...fe,
..-.-. z
A ..
,.1
I

-.: .... 7 .

a A: .. ,..4..._.,: , ,44 ' ° "Lj

li."."..W. ' - -ei , ..° ,,e
:°-:.77. '41.1;10, e. -,... -4 ,, --A.1,-.: '''' ..'...f_ ,`,...
T ..: - . . ...,;-.4.%i!.
_'
_...-..'17 ,..2 gr
..,-M4-2......4 ' .. e ' I
' '=-°-,!...e'+', . 7

fur: de a pazì constitnizunea si legue poporuhti roman, de a mentine drepturile lid si

ndegritatea teritorinlui!"; acestea au cari Noul Rege al Romanilor 0-a legat
fost cuvintele prin
www.dacoromanica.ro
soarta i viitorul Sall, de soarta i viitorul intregului neam romanesc.
 _tri
ifOttletAritrela-IPPareetfigtiltill-Th91,14174ift eiLL, '1 -I4144,4- azi -1) cliv'l -
pt ori4"...1.17:41
,..."-..04, vi ..-, i --Vradv.4 -4-41' »4 i!`" .V1
Wet) rirt-4-Plej-irtit, tarilfive--.3081`evte&, N1(16''''
er... .4812It' -irm
fir
t-Ttr4L-S,
k, e1.....,"i11.41141Brif-tr-Verieter
k. gr. 4 j r '= --41110 tr4;altel ri-"10-1t.11 ef141" alt2Vil
ef..... "V J 1---TAvi 'I'
eft,....,,,,..,......
u-I' ..,)
eM LI
1
--_-i---
ptil
At_
critrill
1/4,#pj q PS
fa la
c(r
z,
,,
-
pA
(4\ Iva,
,.-..

www.dacoromanica.ro
--.N. et:1r"
R.*
0Am
__. .___, , ',vs.troffit
i...- ,
1
iikeetwort,
15Lv.
?Nov:v-1ALI
4 zed LOy
er k
7;74)
Ntlil
tin*

www.dacoromanica.ro
ORM5
ettstj
rAr*ta,
L
¡WV
 Wfl

R%LeRDINANDIiReGINA MARI
SneRAtill T23TVR013 ROiY1ANILOR
ALBA-J1.41.1A150CTOM:1)22.

Destinul a rinduit ca, dupi opt ani de domnie, M. S. Regele

Ferdinand I fi M. S. Regina Maria, sd se incunune ca Suverani ai
tuturor Romdnilor www.dacoromanica.ro
Alba-fulja, pe pdmiintul Ardealului liberal.
 POVESTEA
HERMILUI
VREMURILE CELE MAI INDEPARTATE
PANA IN ZILELE NOASTRE
= SCRISA PE INTELEMIL TUTUROR
DIN
ROOM
Invelfafi a iubl fi a urind eccemplele
frumoase ale marilor beirbati pe cari
Istbria ni-i aratd plini de virtufi
de glorie! i atunci, fili siguri, Ro-
ma/da va trdi in voi i voi veti ave& o
Ronzdnie: mare, puternicd i fericitä
Regele Carol L
Cavitntitiri i scrisori, Tom. II, pag...36.
Din ouvantarea Omita la Craiova n 187/,
cu prilejul distribuirii prentitior.

DACIA INNAINTE DE CUCERIREA ROMANA

1. POPORUL SCITILOR I AGATIR$ILOR
Cele mai vechi popoare eunoseute prin tinuturile noastre. De
mult, foarte de mult, acum douà mii si mai bine de ani, pämântul
cuprins filtre: fluviul Nistru, rdul Tisa, panà dincolo de munfit
Balcani, erà locuit de niste popoare cu totul deosebite de cele
-cari-1 stApânesc astàzi. De urule vor fi venit i cum vor fi venit
prin aceste pàrti : Dumnezeu stie ! Se poate s'A se fi rev6rsat pe-aici
de prin depArtatele tinuturi ale Asid i unde se crede c'ar fi fost
leagàhul omenirii ; se poate sä" fi fost ciliar de bastiná." stäpânitori
acestui tinut : lucrul e foarte anevoie de stiut, de oarece n'a-
Arem isvoare Indestuntoare pentru a puteà statornici adevà'rul.
Din vremuri uitate se porneneste c'ar fi trilit prig tinuturile
locuite de noi astàzi : neamul Scifilor care stripânea mai mult
intinsul carnpiilor, i Agatir5ii cari locuiau tinutul muntoS al
Ardealului. Si unii, i altii : au tràit pe-aici cam cu vreo sapte-opt
sute de ani innainte de venirea Mântuitorului In lume. Agatirsii erau

www.dacoromanica.ro
un popor de oameni mai a§ezati, mai dedati cu munca i cu viata
gospodareasca ; pe cand Scitii erau un neam de oameni pribegi..
Cutreierau tinuturile de colo-colo, jefuind i omorind sau luand
robi pe cei de alte neamuri. In goana lor din loc In loc, semanau
pustiul pretutindeni pe unde treceau. Erau fioro§i la vedere
foarte cruzi la apucaturi.
In lupta eu Per$ii. Scifii ajunsesera cu jafurile lor pana 'n tara
PerOlor, in Asia. Din aceastä pricina, Dariu, regele Per§ilor, veni in-
tr'un rand Cu oaste mare, ca sa-i pedepseasca. Dupa ce trecfr Dundrea,
le trimise porunca, sä i se supuna. Scitii, drept räspuns, Ii trimisera
printr'un sol: o pasäre, o broascei, un oarece cinci sägefi. Dariu
intelese ea' acesta e semn de supunere. Un invatat, care facea parte
dintre insotitorii regelui, Ii talmaci intelesul lucrurilor astfel : Daca
nu vor sburec prin aer ca ptisärile; daca nu vor innotet in upa ca
broa§tele; §i de nu se vor ascunde in pämcint ca qobolanii : niciunul
dintre ei nu va salpa de sägefile lor !" Dariu nu vroi sa se base in-
frico§at de asemenea amenintäri ; Insà, dupa ce-i urmari catava
vreme M'A folos, fu nevoit sa-i lase in plata Domnului i sa se
intoarca In tara sa.
Careva din apueaturile lor. Se poveste§te cä ace§ti oameni aveau
obiceiul sà taie cape tele tuturor du§manilono prin§i In lupte sau
1.44. Ei beau sangele vrajma§ilor cu o sete inteadevar sal-
bateca. Din tigvele capetelor du§mane I§i faceau cupe de baut. La
moartea regelui, ingropau de vii laolalta cu el : pe una din sotiile sale,
precum §i o suma de slujitori, cari sa-i tie de urit pe lumea cealalta.
Cam astfel de oarneni stapaneau in vremurile vechi tinuturile
locuite astazi de Romcini.

2. ILIRII I TRACII
Llirii. Dealungul märii Adrialice §i 'n valle munfilor Pindului :
traià odinioara. neamul Ilirilor, impartit In triburi carmuite de
conducatori cu puteri nemárginite asupra supu§ilor lor. Unele tri-
buri mai ales cele depe tarmul Adriaticei se indeletniceau
Cu pradarea corabiilor i calatorilor depe mare, adicà Cu pira-
lei ia, din care pricina aveau numeroase lupte cu Romanii st4-
panitorii Italiei. Ceilalti se indeletniceau cu pastoritul l cu cre-
§terea vitelor, precum i cu pradarea triburilur vecine.
Cu vremea, Ilirii au cazut sub stapanirea Romanilor, cari in-
tinsera civilizatia lor pana la tarmurile märii Negre. Urma§ii Ace-
stui popor sunt Albanezii de azi.
Traca. Intre munfii Pindului, marea Neagrä, §i marea ,Arhipe-
lagului : traià neamul Tracilor. Ace§tia se asemanau intru catva
cu : i ca grai, §i ca indeletniciri päreau mai orandukti
In viata §i apucaturile lor. Pe ranga pastora i cre§terea vitelor,
se mai indeletniceau : i cu pescuitul, §i cu plugaria. Tracii nu se
dadeau in laturi niel dela hotitul pe m'a' ri. Luntrile lar striThatea
marea Mediteranä pana pe tarmurile Asiei. Ei traiau impartiti in
triburi, ca i Ilirii. Popoarele cele mai vestite, cari tineau de ne a-

www.dacoromanica.ro
anul Tracilor, au fost : Gelii, Dacii §i Macedonenii. In cursul vre-
mii, Macedonenii, datoritä priceperii conducgtorilor lor, s'au ridi-
cat mai presus de toate popoarele din peninsula Balcanicd. Cele-
lalte triburi trace nu trgiau insg in bung intelegere cu fratii lor,
Macedoneni, cu cari au avut numeroase ciocniri ; in schimb tnsg,
se intelegeau mai bine cu Elena strämo*ii Grecilor de azi, cari
crau negustorii tärgurilor trace.
Potrivit invälgturilor unui prooroc al, lor, anume Zamolxe, ei
credeau ea' dupg moarte, sufletul trgie§te o viatà mai fericità ca
cea pgmânteascg. Din aceastä pricing na§terea pruncilor o
snuiau cu plänsete §i jale mare ; iar inmormantgrile erau prilej
de netärmuritä veselie, de bucurie cà sufletul celui rgposat a tre-
cut in fericirea cea ve§nicg.

3. GETII I DACII
A5ezarea lor in euprinsul romanesc de azi. in
rile lor, nu crutau nici tara Tracilor. Ba Meg, ei mergeau cu ja-
I urile chiar Ong in tinuturile Macedonenilor. Din aceastg pricinä,
.Filip, puternicul crai al Macedoniei, porni cu oaste numeroasä §i,
cu ajutprul Gelilor, le cuprinse tara. Getii se strginutarg in pg-
mânturile cucerite, punând stgpänire pe tinutul dintre Dundre
Earpali, pgrig aproape de Nistru.
Tot in acela§ timp, cam cu vreo patru sute de ani innainte de na§te-
rea Mântuitorului, trecurä peste Durfäre, i Dacii. Ei puserg stgpänire
pe tinutul ce se intinde la apus de Carpati, Ong dincolo de Tisa.
Luptele lui Alexandru Macedon iropotriva Getilor. Cu toate c'ä
6efii ajutaserg cu oaste pe Filip, craiul Macedoniei, sà supunä Tara
aceastä prietenie de arme nu i-a impiedecat sà dea §i ei
ate-o raità prin bogatele tinuturi ale Macedonenilor. Din aceastä
pricinä, Alexandru-cel-Mare, fiul §i urma§ul lui Filip, porni cu
urgie mare impotriva lor. Treat Dundrea pe nea§teptate, Cu ajutorul
numeroase luntri §i corgbii ; urmgri Ong capitala tgrii lor,
tare era o mare cetate fgcutä numai din bärne de lemn. Getii
insä, pgr'äsirg cetatea §i se ascunserg prin codri §i prin xnunti.
Iscându-se o fäscoalg in Grecia, Alexandru se intoarse in tara sa,
innainte de a supune pe Geti cu desgvar§ire. Mai tärziu, un alt crai al
Ilacedoniei incercà in câteva ränduri sg-i supunä, dar MI% isbändg..
au avut insg de dus lupte grele cu Bastarnii, un popor de neam
,german, revärsat prin aceste tinuturi, dinspre miazgnoapte. Ace§tia
isbutitä sg-i birue ; §i-i tinurg sub jugul ion mai bine de o sutä de am.
Unirea Getilor eu Daeii.Gefii scgparil de robia bastarn'ä, unin-
-du-se cu Dacii cealaltä ramurg tracicg, a§ezatg In muntii arde-
lene§ti. Acest fapt s'a intämplat cam cu aproape vre-o sutä de ani
innainte de na§terea Mântuitorului. De-acum incolo, pämäntul dintre
Dundre, Nistru si Tisa, poartd numele de Dacia.

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
4. CEI MAI DE SEAMA REGI AI DACIL6R
Buerebista. Cu vre-o sun' de ani innainte de nasterea Mantui-
torului, cel mai puternic neam din stanga Duna' rii era heamuli
Dacilor. Din lipsa de capetenii destoinice, puterea lor merse scazand..
In popor se inrädacinasera cele mai grozave vitii menite sa nimi-
ceased o natie ; adica : betia i desfraul cel mai neinchipuit.
Cu vreo saizeci de ani innainte de nasterea Mantuitorului, spre
norocul lor, soar-
ta tidied In frun-
tea Dacilor pe
Buerebista, rege :
pe cat de viteaz,
pe atat de intelept
hotarit in fap-
tele sale. In trite-
legere cu Deceneu,
capetenia preoti-
lor, lua o suma
de masuri menite
sa indrepte pe
Daci, pe drumul
cel sanatos al
muncii si al cum-
pant-H.
El porunci
se starpeasca toa-
te viile din tara.
Uni subt asculta-
rea sa pe toti
Dacii, cari, pand
acum, traisera in
vrajba. Into cmi,
ostirea, spre a pu-
tea tine piept Ro-
manilor, cari in-
grozisera omeni-
rea, intreaga. Se,
REGELE DECEBAL ra'sbol cu vecina
din apusul i rasa-
ritul %Aril sale. Aduse subt ascultarea sa pe Gel i, cari erau robiti
de Bastafni. Nu Ma In pace nici pe Romani, prin tara eárora
face& din cand In and cate o plimbare intovarasita de jafuri.
Indrasneala lui Buerebista maniè pe Romani. luliu Cezat, cape-
tenia Romanilor, hotari sa porneasca rasboi contra Dacilor, dar
fu omorit mai innainte de a-si implini planul. Cam in acelas
timp fu ucis i Buerebista, In urma unei rascoale a poporului_
Mai tarziu, Octavian August, cel dintai imparat roman, trimise
In Dacia o puternica oaste, spre a pedepsi pe navalitori.
www.dacoromanica.ro
 - 13 -
Dup5 moartea.lui Buerehist a, poporul Datilor se ìinpb ti sub dift -
rite c5peteriii. Acest fapt le scilzil pu terca . Sub in a i multi rt gi, ei avurA
numeroase ciocniri eu Romanii. r5niñ ii nd mai toldeatina
Deeebal. vreo optzeeisidoi de ani dupil 1110.erta MAntuitoru-
lui se ridia In fruntea Dacilor, Decebal cc' mai vi Leaz si mi vestit
rege al lor. In conducerea poporului, el fu cAlluzi I. de in teleapta dom-
nie a Ni Buerebisla. Ca si aeesta, se in tovilr5si eu mai marele oreo-
tibor dad, orin mijlocirea canija, aduceA la cunostintit poportilui po-
runcile reg-e,sti,
sbutind astfel
reinvie in supusii T
si virtutiledin
timpul lui Bue-
rebista. In mai
multe lupte cu
Roman ie§i:
cand invins, cilnd
biruitor. Pe tim-
pul impilratului
roman Domitian,
fu atacat de ostile
impilriltesti,
pe pilmAntul Da-
ciei. La inceput
fu invins se cre-
de, la Tape, in
Banal. Fiind ur-
märit de ostile ro-
mane se spune
el porunci s5 se
tale o pildure, la
innältimea unui
stat de om ; aco-
peri trunchiurile
copacilor cu pa-
väze si ImbrAc5-
minte ostAseascil,
iar printre trun-
chiuri puse buciu- DACI
masi sà sune din
cornuri. In zare, aceastà p5dure se p5rea a fi o ostire in toatil
puterea cuvâniului. Soldatii romani, vilzilnd din denrirtare atilta
puhoi de ostasi, cari nici nu se clinteau In fa ta silgetilor lor, int
Indr5sniril s) mai innainteze; ha ehiar se retraser5 spre ad5po-
sturile lor.
Molatecul Domitian a meni n ta t de alte netunuri barbare, se
hotilri sil cadrt la intelegere ea Dacii. Din aceast5 inteltgere, Roma-
nii umiliti ; lar aceast5 umilire r5mase ca o pata nemeralt5
pe numele glorios al poporului roman.
Pul este° neamotui Popoboa-Bajoaaro., Ed ltia II-a-5.000 oxemp.
www.dacoromanica.ro
 - 14 -
obieeiurile Daeilor. Dacii erau oameni voinici §i cura-
gio§i. Ei purtati barba i mustafile mari; iar pärul, piel os §i refezaf pe
Imbrkgmintea lor en\ alcgtuitrt dintr'o cama§4 de ea' nepii
.sau de in lungA pAng aproape de genunchi. din nädragi largi §i lungi
ptturt la glezne vi un brdu in jurtil mijlocului. Cei cu dare de mAng
purtau räciuli, iar cei nevoiavi umblau cu capul descoperit. La vreme
de iarng, i§i puneau pe deasupra un fel de manta f c7rd mäneci, sau
cojoace de piei de anímate.
Femeile purtau un fel de Imbrdcdminte lungd pdrul la cdlcae iar
'
pe deasupra, o boina' incheiatà in dreptul semilor. Capul vi-1 Imbro-
bodeau c'un fel de qtergar sau maman *I bgrbatii, vi femeile : când
nu umblau descul(i, se inegltau cu opinci.
Dacii se incleletniceau mai mult cu-pdstoritul i cu munca pämänfului.
Parte dintr'invii se ocupau vi cu albindriful. Femeile dare se price-
peau foarte bine la lesutul inului si al ccInepei. Unii se indeletniceau Cu
scoaferea metalelor din pg'inânt. Ei locuiau In case fAcute din bdrne
de lemn sau din nuiele impletite, ori in bordeie shate in primânt.
Pentru aprtrare impotriva vrAjmavilor, vtiau s cldeasc i Intdrituri
de picara.
Dacii eran pdgani. Ei se inchinati la feldefel de dumnezei
Aveau credinta insg, cí sulleful frdie§fe dupd moarte mai bine
ca'n viata pilmanteasell ; de aceña, ca vi celelalte potioare din 'lea-
mul Tracilor : phingeau reind se nt1;fea ore un copit se bucurau
ccind le marea alivia. Aceastg credintg ti fáceit dispretuitori
viatg vi netemAtori de moarte.
In rrtsboaie, n'aveati pereche. Armole lor de luptá eran : aren! §i
sägefik, cufitul, sabia, securea ci sauf a ; iar pentru apgrare aveau
scuful i cdmaof de zafe. Steagul lor era un fel'de balaur cu capul
de lup.
Graiul Dacilor erg la fel Cu al Getilor. Azi se cutiosc Marte putine
cuvinte din vorbirea aceslor strAmo§i ai novtri.

PARINTII POPORULUI R0t4AN

1. INNAINTE DE INTEMEIEREA ROMEI
Rilsboiul troian. Cain pe vremea po când pämYintul Romäniei de
azi era stgpânit de neamul Sci(ilor, in Italia, targ a§ezatg in partea
de miazgzi a Europei, lug fiintii vi crevted pe nesimtite poporul
pe care soarta-1 menise sg fie pgrintele §i intemeietorul neamului
românesc : poporul roman.
Inceputul navterii acestui popor este infg§urat In taina povevtilor
l'Amase din vremurile vechi, vechi de tot : In legende.
Ava,ca s'o lurtm mai decleparte, se poveste§te cà acum vreo
trei mii de ani se aflà In Asia, prin apropierea mdrii Mediterane, o
puternicg cetate, anume Troia. Paris, un fiu al regelui Troiei, se
indrtigi de Elena, sotia unui rege elen 1), pe care o furg vi se duse
1). Rege grec.
www.dacoromanica.ro
 - 15 -
co (blusa in tara sa. Soltil Elenei, ajutat de alti regi de seama lui,
porni rásboi impotriva Troienilor. Zece ani tinur cetalea impre-
suratá filrá folos. Dupá zece ani, isbutirá s'o supue prin viclesug.
Eifileurá un cal mare de lemn In marginea cetátii, in care ascunserrt
.cAtiva Eleni ; iar oastea cealaltii se prefileil ert se retrage Cu gAnd de
plecare. Troienii bilgará calul in cetate. Peste noapte, Elenii ascunsi
In cal iesirá
.
i deschiser5 portile cetátli, pe unde intrará ceilalti
varasi al lor. Cetatea fu ars4 si aproape toti apárátorii ei,
Unul dintre apárátorii Troiei, anume Enea, scripri fugincl. El îi párási
patria si se asezá cu aJi tovarási ai sài in rásrtrittil I laliei, in tara
Lafiului, unde se crisiltori co fica regelui acelor tinuturi.
Urmasii lui Enea. Unul dintre tirmasii lui Enea, anume Prcca,
regele Albanilor po por nunnt asad dupá lba-Longa, capitala re-
-Nr "rit g+14
4 61.2
-41.-6414-41.1*
4

- 1 Flf 4
,
. .t

N
1,0
k'
'

12.a

[ATOARA ALAPTAND PE RONICI, $1 PE REMIJI,

gatalui , lása ca itrinasi la domine pe cei doi fii ai si : Numilor §i

Amuliu, cu legrunAntul ea fiecare sii doinneascil pe rAnd, catenn an.
Anitiliti, cum puse mAna pe domine, biigi la inchisoare pe fratele
Pe un fiti al acestuia Il omori la o vAnátoare ; iar pe fica lui Numitor,
Rea-Silvia, o eillugári. Rea-Silvia niiscù doi copii gemeni : pe Ramal §i
pe Remul. Amuliu dildit portincil sá-i ucidui. Cel insiireinat cu omorirea
pruncilor, nu se 'ndurá sá se facri ucigasul unor f5pturi nevinovate,
ei ii puse intr'o albioaril si le dildit drumul in yola soartei pe valurile
Tibrului, intr'o vreme cAnd tipa era crescutii peste maluri. In urma
retragerii apei, albia Cu copiii iiimase pe uscat. Auzindtt-i plangánd,
o lupoaieil trimisil de providentil veni de-i alàptii. Mai tárziu, niste
eiobani (le-ni regelui driduril peste ei. Luandli-i din albiutri, Ti duseril
Ja baciul lor. Acesta Ii ingriji si Ii crescii ca pe copiii

www.dacoromanica.ro
 16

2. 1NTEMEIEREA ROMEI
Itásturriarea lui Amuliu din domnie. and Romul i Remul se
facurà mari, baciul le spuse cine sunt §i. ce nedreptate le l'Acuse un-
chiul lor, Amuliu. Ajutati de tovara§ii lor, cei doi frati mersera la
Alba, ciadura jos din domnie pe regele uciga§ §i ridicara In locu-i pe
bunicul lor. Cu Invoirea noului rege, in anul 753 innainte de Christos,
ei pusera temelia unei noui cetati pe malurile Tibrului, In locul
mide fusesera gasiti de ciobani. Noua cante fu botezatä Roma,
dupa numele unuia dintre cei doi frati, Romul.
Rem muri ucis chiar de fratele sàu, pentruca nu tinuse seam5
de ni§te porunci ale sale. Romul l'amase singur mo§tenitor §i sta-
pan pe tara Lafiului. Cu ajutorul fo§tilor sài tovarA§i, precum §i al
eelorlalti Latini, el supuse incetul cu incetul, toate neamurile din ja-
rul tarii sale. Parnânturile ce tineau de Roma crescurá treptat-
treptat, ca §i faima poporului roman.

INTINDEREA PUTERII ROMANE

1. URAIASIILUI ROMUL
Republiea romanlDupil moartea lui Romul, care se zice e ar
fi fost ucis In ni§te lupte cu popoarele vecine, timp de vreo dona.-
trei sute de ani, s'au perindat la domnia Romei o suma de regi :
unii mai buni, altii mai rai ; unii mai priceputi, altii mai nepriceputi.
Cu cinci sute de ani innainte de na§terea Mântuitorului, poporul
romanmai ales bogata§ii, satul de domnia regilor, hotari s'a pre-
f acá. regatul Romei In republicd, adica s'A puna in fruntea tarii oa-
meni ale§i pe nn timp margina. Starea saracimii ajunse fusa §i mai
rea In timpul republicii. Mare parte dintre oamenii nevoia§i fur5
siliti sa-§i ieà lumea 'n cap.
In aceste vremuri de prefaceri, multe greutati au trecut §i peste
eapul republicii roman.e. Cei avuti erau in ve§nica neintelegere cu
cei nevoia§i. Popoarele vecine urmareau nelncetat planul s'a' le cu-
cereasca tara ; a§a cà lucrurile mergeau rau de tot. Incetul cu incetul
insa, starea poporului se imbunattiti §i toti Romanii, uniti, porniri
lupte crunte Cu neamurile streine, pe cari le supusera stapânirii lor.
Faima puterii §i vitejiei romane se dusese peste mgri §i t5ri. St5-
pánirea lor ajunsese sa se intinda, nu numai in Europa, ci : §i In Africa,
§i In Asia.
2. TRAIUL I OBICE1URILE ROMANILOR
Portul lor. Romanii cei vechi erau oameni voinici, curagio§i
Iii rasboae, harnici la munca §i foarte cumpatati. Portul lor se deo-
sebia cu desavar§ire de al Dacilor. Astfel, ei lqi rddeau : &t'Y barba,
cdlqi musidfile; iar pdrul capului bi tundeau mdruni. Imbracamintea
barbatilor era alcatuitä dintr'o cdmaqd de in, scurtá pana mai sus
de genunchi, stransa la mijloc cu o cingdioare. Pe picioare aveau un
www.dacoromanica.ro
 - 1.7 -
[el de itari subtiri, stransi pe pulpe. Cei avuti purtau pe deasupra
13 manta de lana alba', pira mcineci, numita toga. Incaltamintea era
alcatuità din sandale cu talpi de lemn, prinse de laba piciorului
cu niste cureluse. Ei umblau cu capul descoperit. Ostasii purtau
peste camasa un fel de tunidi cu meinecile scurte.
Femeile romane erau foarte virtoase. Ele sà imbracau cu un
ve§rneint lung peina ¡os, pe deasupra caruia pitrtau un fel de hala
lunga incopciala in dreptul umerilor. Capul acoperiau c'un fel de
basma de culori diferite. Cele cu dare de mana se incaltau cu sandale;
cele nevoiase umblau desculte.
Indeletnieirile
Romanilor. In-
deletnicirea de ca- 5"

petenie a Roma-
nilor era munca
pamcintului, pe
tare-1 lucrau cu
ajutorul numero-
silor robi luati in
rasboae. Plugari-
a era o ocupatie
foarte cinstita de :.
stramosii nostri.
Gel mai avuti
mai de frunte oa-
meni ai poporului
roman tineau plu-
gul de coarne la
rand cu slugile
lor, farri a se simti
umiliti. De ase-
menea se mai In-
deletniceau Cu
1° 14

creVerea vitelor §i
cu lelurite meVe-
§uguri. Femeile
romane erau nein-
trecute gospodine
minunate ma- r ; t.~áz
me. Mandria LUPTATORI ROMANI
preocuparea lor
de cripetenie era burla creqtere qi sanawasa indrumare a copiilor lor.
Dintre Romani s'au ridicat o suma de oameni invatati, dela cari
ne-au ramas feldefel de serien i de seama.
Locuintele lor. Locuinfele Romanilor nu se asemanau niel
pe departe cu umilele adaposturi ale Darilor. Casele lor erau cladite
:din cararnida i din piatra, cu o maestrie neintrecuta. Orasele intre-
ceau in multe privinte pe cele d;ii zilele noastre. Strazile erau largi
asternute cu piatra. Cladirile publice aveau marimi uimitoare.
Palatele, templek, circurile, tealrele, numeroasele monumente semi'!-
www.dacoromanica.ro
 - 18 -
nate in cuprinsul lor, piefele largi 5i curat hdrefinute : clgdeau t'ovada
gradului de civilizatie la care ajunsese aceasrá ramurg a strgbu-
ujier nostri.
Cele-1.01e sau castrele romane erau zidite cu atata strgsnicie,
rareori si cu multg greutate au putut fi rgsbite de vrAjmasi.
Credintele Romauilor.Si Romanii, ca i Dacii : au fost la in-
ceput pggálti. Ei credeau bite() sumg de dumnezei inchipuiti, bo-
tezati cu feldefel de numiri. Astfel : Jupiter el-A zeul cel mai de di-
petenie pgrintele zeilor, socotit ca duinnezeu al lutninii a!
puterii ; tineg. in MAlla sa fulgerele. Junonasotia lui Jupiter, era
socotità zeifa cerului ; avea grija cdseítoriilor si a na5terilor. llinerva
erit zeita infelepcitinii. Apolon erà zeul sanie/tu i pazitorul oamenilor,
de boa/e. Venera erá zeila dragostei 5i a veseliei. Marte erà zeul
Apoi rnai erau Cereszeifa agriculturii, Vulcanzeul
cului, Nepturt apelor, Mercar zeul negolului, Dianazeita
lunii qi a vdnalorii, Plutozeul n iadului ; pr' ecum si o sumg de
alte zeitilti mai vutin insemnate. Pe letngli acestia, fiecare familie
aveà zeii Sài, cgrora le aduced jertfe si pe cari-i socote4 protegui-
torii casei fatil de duhurile rele i rilutgtile vrgjmasilor.
Armata. Oastea roman6 erá neintrectitg in rgsboae. Spre a fi
feriti de loviturile dusmanilor, luptgtorii purtau pieptare de zale
sau de pliíci de fier, iar pe cap aveau coi luri de metal. Armele lor de
luptä eran : sabia, arcul 5i sillita; iar pentru apgrare aveatt scutut
sau paudza. La dgrAmarea cetgtilor vräjmase, se slujeatt de o stung
de masini de rgsboi ; astfel : berbecele erà folosit la dgrtImarea zi-
durilor, balistele se intrebuintau la aruncarea pietrelor peste pa-
rapetele cetátilor ; i altele.
Datoritg scrierilor rgmase, din acele vremuri, graiul Romanilor
a strgbAtut veacurile, intocinai ca i graiul Elenilor vechi. Vor-
birea noastrg, a Romdnilor, se aseamAng foarte mult Cu vorbirea
strgbunilor no.stri, Romanii.

3. CEI MAL DE SEAMA CONDUCATORI AL ROMAXILOR

Iuliu Cozar.Cu vreo §aizeci de ani innainte de nasterea Mântui-
torului se ridicà in fruntea poporului roman unul dintre cet mai
vestiti generali din vremea veche, anume Julia Cesar, un bärbat
viteaz i foarte priceput. El cuceri pgmânturile Franiei §i ale Ger-
maniei de azi, si le trecit sub sttipânirea Romanilor. Cezar mai
avit lupte cu natiile din Spania, Grecia, Egipt, precum si cu cele
din Afriea, pe cari de asemenea le supuse. El stiit sg se facg
atát de pretuit de popor, inckt toti se invoirg aleagg Impel-
rat al Romanilor pe viatg, cu dreptul ca dupg el sà domneascil
tirmasii s'AL Nu se bucurg insg prea mult timp de aceastg mgrire
lumeascg, pentrucg fu ucis miseleste de o tovgrgsie de boggtasi, la
fruntea cgrora se allá ciliar un fiu de suflet al lui Cezar, anume
Brutas.
Dupg moartea lui Cezar se incepurg iargsi frgmântgri i luple gro-
zave pentru intäietate, filtre apeteniile poporului roman.
www.dacoromanica.ro
 - 19 -
I. INTElIgIEREA IMPERIL LII ROMAN
Intpdratul Octavian Aupsi. Cu vreo treizeci de ani innainte
de nasterea NIAntuitorului, Octavian, un nepot i fiu de suflet al
lui Cezar, isbuti s ajungd in fruntea poporului. Ca si unchiul i pd-
rintele sdu adoptiv, -cdpiltd rangul de impdrat si titlul de August,
adicd °in mai presus de ceilali muritori. El domni patruzecisicinci
de ani.
In limpid domniei lui Octavian, se niiscit 31diduitorul Christos in
preqelul Betteem
din Palestina.
Cu Octavian
August incepii un
lung sir de impd-
rati, dintre cari,
unii urcard impd-
rdtia Romanilorla
inndItimi de glo-
rieuimitoare; altii
tdrird prin mocir-
là glorie.
Nut' la marele
7'raian, cueerito-
xul Dociei, se pe-
rindard pe tronul
imperiului roman
vreo treisprezece
mptirati.
Primele eioeniri
dintre Romani
Daei. Subt 1m-
pdratul Dominan,
ajuns la cArma
imperiului cam la
vreo optzeci de
ani dupd nasterea
Alantuiturului,
.Dacii incepurä sd
turbure linitca
Romanilor. Con- IMPARATII, OCTAVIAN-AI:GUST
dusi de viteazul
lor rege, Decebal, ei puturd sà infrunte armatele impttrdiesti, co-
mandate chiar de DoMitian. Ca sd aibrt liniste din partea lor, Im-
pdratul Romanilor primi sd le plAteascil un fel de soldd anuald, cu
legdmantul ca Dacii sd apere hotarele imperiului de alli ndvdlitori.
Ba, se mai legd sd le dea chiar arme si instructori, cari invete
mestesugul rdsboiului. Dupd vreo cincisprezece ani de domnie,
Domitianwmuri. In locu-i fu ales impArat, biartmul Nerva, care
qdomni numai doi ani.
www.dacoromanica.ro
 - 20 --
IMPARATUL TRAIAN
1. CELE DINTAI LUPTE CU DACII
Pregatirite lui Decebal. Romanii suferiril umilirea de a plato
bit' Dacilor numai pang In anul 98 dup6 aristos, cand se ridicA
tronul impArAtesc, vestitul Traian, fiu de suflet al biltranului Nerva
El era de fel dintr'un orasel din Spania, anum Palira.
Cu domina impAratului
Traian incepurri zile grele
ke'z' pentru Dad. Dccebal îdete
dfti1
seama, cA nu e de glumit Cu
noul tmparat, si porni
pregliteascA poporul pentru
vremurile grele ce-lasteptau.
El Sc intelese Cu ve-
.. cini, ca si tinä piept impreu-
1.4 ng furiei romane. Traian afIA
despre planurile vrAjmatailui
sriu, fapt ce-1 indarji si mai
mult. El se legA cu nestrAmu-
. -
tare, sA suptinA puterii sale
poporul neastampArat al Da-
cilor.
Cele dotiA rilsboae cranoe-
ne purtate impotriva lar au
ridicat deopotrivA i glorie
Romanilor, si vilejia Dacilor_
Primele cioeniri. Cele
dintai lupte dintre Romani.
Dad, sub Traian i Dece--.
bal, s'au incept in anti1101
dupA Christos.
IncA din vreme, Traian
lud toate milsurile, ca lupta
impotriva neastampAratilor
Daci clued la isbandA de-
El insusi supraveghi6-
pregAtirile ee se fAceau : atat
pe Oman tul lugo-Slaviei,
IMPARATUI. TRAIAN cat si in Bulgaria de azi, ca
nu aibá nici o lipsä-
In prinfävara anului 101 dupil Cluistos, Lrecit Dundrea pe un pod
de luntri i pAtrunse in tara vrAjmasilor sill, cam pe la Baziqui de
azi. La inceput, Decebal se fed de luptii fAA.isA Cu Romanii. El se re-
trase treptat-treptat in adancul rìrii sale, urmArit pas cu pas de Tra-
ian. Zadarnic trimise solie de pace criciTraian nici nu voi sui auzA de
asa ceva, 'Anti ce nu va ingenunchia trutia regelui dac. In acest timp,.
armatele romane innaintau spre Sarmisegeluza, capitala Daciei,
www.dacoromanica.ro
 - - 21

care veneà cam pe uncle este astazi Greldiqlea din Ardeal. Ca sil-si
apere resedinta, Decebal fu nevoit sil incerce a opri pe vrAjmasi
din cale. El se pregilti de luptil. Cam prin apropiere de isvoarele
rauletului Bersava din Banal, pe uncle vine Jidovinub de azi, al/it
loc prima ciocnire mai insemnatil fare cele douil -ostiri vriljmase.
Dacii s'au luptat cu 1nversunare, nhdiijduind ci vor infricosa pe
Romani vor face sii se retragil din tara lor. O sum5 de morti
§i rAniti au cAzut din amAndourt pArtile. Se zice c5 atilt de multi
rilniti au fost, in
cat nu se rnai a- -----,-
j ungeau tu ri- ,,
,0.
.. .
le pentru rdni. A-
tunci, Imprtratul
Traian a dat po- r .
, .
runcA, sA se sf5sie
rufAria i hainele
-sale spre a se leg:\
rAnile ostasilor.
Aceastil luptA L
,erdncenil nu adu- ,
-,
se : nic1 victoria
deplinA a Roma- , .
,, L
nilor, nici Infrân- - k....W4
-g,erea desAvarsitA -6- - ,----m
a Dacilor. Si unii, . , ..,
tf(::,.:21 1

altii : se prep- ,.... L

tit% cu indarpre
pentru noui cioc-
,
_.

4)
- --
'4.
ki-J
IL
niri. Dacii urmarA
sA hArtuiascA ne- p.,. s: Ike
Incetai pe Ro- .. tr.---zos, ,

mani in pregAti-
rile lor. Sosind ( ' ,.,...... L -1
iarna, °stile ro-
mane se inchiser'5 c _
in cetAti bine In- e'W. rfPN WI'' -- l4T - ,N7
tArite i fAcute cu y-ii, 'y ;' '44 :- ' Vil
mult mestesu'g.
Dacii cäutarA sA-si IMPARATUL TRAIAN
leA i ei toate mA-
surile de abArare.
Lupta dela Tape. In prim5vara anului 102, ostirea romanA,
mAritä cu noui ajutoare venite din imperiu, porni spre capitala
Daciei. Putin mai sus de Caranseboul de azi, cam unde se 'MU-
neste riluletu Bistra cu Temequl din Banat,la localitatea Tape,
cele douA ostiri vrAjmase se ciocnirà cu mare furie. Dacii eran adà-
postiti in metereze fAcute ca multA trudA. Indarjirea Romanilor
-armele lor de rAsbrii nimicirA InsA IntAriturile vrAjmasilor, cari se
uptau cu o furie nebunA.
www.dacoromanica.ro
 - 22 -
De o parte i de alta, vitejii se prilbwu : cu zecile, cu sutelts, Cu
miile. VrAjma§ii se amestecau unii Cu altii. Shii1e i Muelle Roma-
nilor se incruci§au cu securile Dacilor. Oamenii deveniseril fiare...
Silngele ce curged din amandouäpu tile a filtà i mai mult turbarea
rilsboinicilor. Furia nu mai cuno§tea margini. Luptiltorii intreceau
In sillbätecie fiarele muntilor. In sfilrit, oastea Dacilor incepit
se clatine. Incetul cu incetul multimea rFt-gb. oinicilor se pierdit in
adAncul codrilor, rásand in mdinile Romanilor invingiltori o sunfä de
captivi §i de prilzi.
Si Rornanii s'au purtat crud cu cei priiìi ; dar nici Dacii nu le-au
l'Amas datori. Captivii romani furà dati pe mdinile femeilor, cari
-e-'----
,t--
0 --Z-Z:TZT74.47: 26±-7-Z75-i7477.77"*.-1-77Z-75.-27..:7e:rt-71:1
----, - ' - ---- a
-. '. 74
74
roi
, 4,
1.

p','

LUI'TELE DIN JUREL SAIIMISEGETUZEI

innainte de a-i ucide, ii batjocoriril eurn.se priceptet ele mili stranic.

Impresurarea Sarmisegetuzei.Dela Tape, Romanii pornied pe
valea Bistrei, in sus, drept spre cetatea lui Deeebal. Cu multà greu-
tate strilblíturà ingustele vIii ale muntilor. Calca le fu *i mai ingreu-
nata din pricina nuMeroaselor piedici puse in drumul lor de ciltre
'Dad, cari nu incetaril o cliprt a-i htirtul. Toate aceste piedici nu-i
putttril oprì in loc. Numai cAnd 1§i vilza cetatea inconjuratil de Wile
romane, Decebal intelese cd once impotpivire e zaclarnicil. La luce-
put, Dacii incercarrt apere capitala rii ; in urmä, regele
cApeteniile lor hotilrird sil facil pace.
Paeea dintre Itomani i llaci.Insu§i Deeebal ie§i din cetate in
fruntea soliei care merse la Troica?, sil cearil curmarea luptei.
www.dacoromanica.ro
 - - 23

ratul Romanilor primi sá, Sc facá pace, insri Cu indatorirea ca Ducii

sá intoared învingáioiilor lor : arme/e, maOnile de rdsboi, me5terii
§i pe tofi fugarii romani ; sd-5i ddrdme bate intdritarile s(i nu mai
cl&leascil altele noui ; sd recunoascd stdminirea romana peste finutul
cucerit pcind alunci din cuprinsul Daciei ; sá cunoascd de prieteni
§i du.?mani ai lor pe tofi prietenii i vrdjmaii Romanilor.
Decebal 1§i plecä grumazii, dar nu §i sufletul, Innaintea birui-
torului. El se prefrich a implini voile lui Traian, care se reIntoarse
la Roma in toamna apului 102, ca Invingátor al celui mai viteaz
vriljmn§ din vecinátatea imperiului. AIeii poporului roman I' nu-
min Dacicul, adicà biruitorul Dacilor.
Bucuria Invingiltorilor fu nemásuran. Ei prásnuirá aceastil
isbandil cu serbilri mari, cari avurá loe in tot cuprinsul Impárátiei
timp de mai multe zile.
2. CUCERIREA DACIEI
PregAtiri de luptii.NeastampAratul Decebal curmil mai curaud

Rytm.k$ITELE TURNI_TLUI LUI SEVER SI ALE PODULUI LUL TRATAN

(Dupd, o ilustra(ie foarte veche).

deck s'ar fi crezul, veselia biruitorilor s'AL Cum i§i vázh tara golin
de vrähna§i, el incepit pregàtirile unui nou nsboi cu Romanii.
Legrimintele filcute prin actul de pace, le Implini cu totul dimpotrivrt.
Nimic din ceeace se Indatorase sà facá, nu
In§elticiunea regelui Dacilor indkji din cale-afaril pe Traian.
El se hond sà porneascá rásboi de nimicire impotriva acestor
vräjma.5i lndárátnici. In primávara anului 101 dupil Christos, in-
conjurat de cei mai de seamil comandanli romani, veni la Minare
fruntea unei numeroase Wiri. Ca sil aibrt o legátun statornic6
'futre imperiul sriu §i tinutul Dacilor, puse pe cel mai vestit arhitect
din vremea aceea, pe Apolodor din ora§ul Damasc, s'A-i facri un pod
de piatrá peste Dunáre, cam in dreptul ora§ului Turnu-Severin
de azi. Spre a nu fi impiedecatá zidirea podului, el trecit pe eelrilalt
mal al apei un Insemnat numár de osta.,i, cari tinurá piept Dacilor
pki'd ce lucrarea fu terminan.
Ineeputul eelui de-al doilea r5shoi.In primávara anului 105
www.dacoromanica.ro
 - 24 -
dupd Christos, intreaga ostire romand pdtrunse in cuprinsul Daciei-
De astil dan', calea urmatá spre capitala lui Decebal fu prin 01-
tenia. Dupd grele i necurmate lupte, Traían ajunse din nou sub
zidurile Sarmisegeluzei. Decebal incercil sä cadd iaräsi la pace, dar
cererea lui nu mai fu luard in seamd.
Moartea generalului Longin.Prin viclesug, regele Dacilor isbuti
sà atragd in tabilra sa pe Longin, unul dintre cei mai vestiti
mai hibiti generali ai lui Traian, sub euvânt cà vrea sd hotdrased
impreund condi-
tiile de supunere
ale Dacilor. Lon-
gin se increzit in
spusele viclea-
nului rege ; dar,
cum pdtruns6 in
tabrtra vrájmasd,
fu luat captiv.
Decebal incercd
sd stoared dela
el milrturisiri a-
supra planurilor
lui Traian, dar
frird Isbandd..
Daed VaZtl, tri-
mise vorbd Im-
priratului, sd se
retragd din Da-
cia, cdci altfel
va ucide pe Lon-
gin. Viteazul ge-
neral roman, a-
fländ de planul
lui Decebal, ve-
sti pe Traian
printeun crediti-
cios al srm, cd el
s'a hotdrit
curme zilele pen-
tru gloria pa-
triei si deci s'A
COLUMNA LUI TRAIAN, DELA ROMA nu gasculte de
amenintdrile re-
gel ui barbar. In acelas timp lud otra\ rt i murt in inchisoare.
Cueerirea Sarmisegetuzei. Moartea lui Decebal. Impáratul Ro-
manilor §i armatele sale, afländ de sfärsitul generalului lor, pornird
cu furie si mai grozavd impotriva vriljmasului viclean. Mai ales
când vilzurd spänzurat pe zidurile Sarmisegetuzei, corpul lui Lon gin,
furia nu mai avit margini. Spiirturi mari Multe in meterezele
www.dacoromanica.ro
cetiltii deschiserä drumul nàvàlitorilor inlduntrul intdriturilor. De-
 - - 25

cebal i supu§ii s5i. vAzandu-§i pieirea, deterà foc ora§ului. Frun-

ta§ii poporului f§i f5cur5 seama bfind otravA sau omorindu-se filtre
dAn§ii ; lar regele Dacilor, ultimo! loe rege, ¡si Infipse el insu§i sabia
in pAntece, gAsind mai dulce moartea, decät robla roman5.
Astfel se sfAr§i acest crancen eisboi, care Mal sà piar5 din rAndul
natiunilor libere un popor viteaz, un popor care isbutise sil ieà bil-
mandrei Rome timp de aproape doisprezece ani. Aceasta isbAnd5
insà, a fost scump pl5tità de poporul roman, care jertfi multe vieti
de generali viteji i foarte, foarte multe vieti de o§teni.
3. SARBATORIREA VICTORIEI
Intinderea sttlpfinirii romane peste tot euprinsul DacielPentru
des5vAr§irea stàpânirii romane asupra Daciei, Traian c5ut5 s5

er:

4124.44.444,20,)»...:11
Yt. .' sa.5-
A4 . g
&

IIAMAITELE MONUMENTULUI DELA ADAM-KLISI, DIN DOBROGEA

(Dupd Alex,andru I. OdobPscu).

nimiceascli ()rice urma a puterii Dacilor. El urmilri sfilramaturile

armatei vr5jma§e : robindu-le sau nimicindu-le. Armata romanií
strlibAtù tinutul cucerit. pfinA dincolo de Nistru, supunând pu-
terii sale tot cuprinsul Daciei. Ea ridie5 pretutindeni cetati §i
metereze in cari se statornici, ca s5 apere nouile plimAnturi.
Dupd ce Traian b5g11 groaza puterii sale in popoarele vecino cu
imperiul roman15s.5 de pazil in Dada o parte din o§tire ; iar el
se intoarse biruitor la Roma.
Praisnuirea isJ,ìndei. Innainte de a infra in ce/ateo slänta, Tra-
ian asteptd pe balrdna sa mama, sa vie din Spania, spre a im-
parldsi impreunä cu ea bucuria biruinlei. Acest lapt 1-a ridi-
cat si mai mult In :'azul poporului, mdndru ea tlapdnul sao, nici
In eubnea gloriei tiu-si uitase de accea care-i daruise piafa si-i ea-
lauzise primii pasi in anii copilariei.
frei luni j mai bine o sut5 donliacisitrei de zile au tinta ser-
www.dacoromanica.ro
 - 26 -
bärile §i petrecerile in tot cuprinsul linpuirujici, de bucurie cà Dacia,
Cu tot poporul i avutiile sale, intrase in stäpânirea Romanilor.
In amintirea acestei izbänzi a fost ridicat la Roma un monument
de marmorri, ilmalt de 43 de metri. Pe el au fost silpate 124 de ta-
blouri, cari infriti.,eazä diferite veden i mai de searnä, mate din hip-
tele Romanilor cu Dacii. Prin anul 109 duriä Christos, Traian plise
sà se ridice din piatrri un milret monument in Dobrogea, la Adam-
Clisi, care sil aminteascil striprmirea romanä peste Dacia. Monumentul
dela Roma, numit Columna lui Traían, e in fiintä i astrizi ; pe cAnd
ce! din D'obrogea s'a näruit; iar pietrele lui au fost inghitite de acest
prunânt neindurnor, care tilinuie§te i va täinui subt inveli§ul ski
gloria atiitor lumi apuse !

MONUMENTUL DELA ADANI-CLISI

(Dup5. Alexandru I. Odobeseu).

DACIA SUB STAPANIREA ROMANA

-*1
1. X.1.5TEREA POPORULUI ROMAN
Ineeputul organiziírii Daeiei. Dupä striilucita isbilndil a o§tilor
romane asupra armatelor lui Decebal, §i dupä cucerirea Sarmise-
geluzei : tot cuprinsul Daciei, hnpreunil Cu locuitorii ei, treat in
striprmirea Romanilor. Cum se inruitui cu särbätorirea victoriei,
primul gAnd al lui 7'raian fu SrA orânduiascA viata nouei provincii
la fe! çu a celorlalte tinuturi din cuprinsul imperiului.
Aduse mai inttli armatä, pe care o rAndui pe la hotarele nouilor
pilmitnturi cuceriLe, spre a le aprtrà de urgia popoarelor nävälitoare ;
www.dacoromanica.ro
nurni guvernator roman, cAruia pentru lesnicioasa cArrnuire a
poporului Ii dete inteajutor o sumlí de functionari adusi din
läuntrul imperiului.
Primele atiezliri ale Romamilor in Daeia. In urma cumplilelor
edsboae duse cu Romanii, pieriser5 in lupte o sumil de Daci. Altii
se ascunseserà in adancul codrilor si intunecimile pesterilor, astep-
tAnd linistirea vremurilor. Romanii, v5ziind belsugul de frumuseti
bog4ii firesti ale nouilor pilmânturi cucerite, incepuril s'á se stril-
mute in Dacia, in numrir foarte mare, incleletnicindu-se Cu munca pa-
InAntului, precum ì cu tot felul de mesiesuguri, si mai ales cu scoate-
rea aurului i argintului din blagoslovilul pilmant al acestei tilri.

IONUMENTUI, DEJA ADAM-KLISI

(Dupil Grigore Toeileseu).

Locuitorii daci, vilzAnd urca 'Mistad a cuceritorilor, pärrisirri a-

scunz5torile i incepuril a intrà in legMuri de prietenie cu nouii
stApemitori. Dela prietenie ajunseril la inrudire cum era i firesc.
Prin ameslecul Dacilor ca Romanii se incepii plamddirea unta
nou popo!, in vinele ceiraia se 1eivIírs4 insusirile alese ale celor
(load neamuri vilejia si hdrnicia.
Chilizalia romanil in Daein. Mai bine de un veac, locuitorii
Daciei muncirA Cu cea mai mare râvnti pentru ridicarea i inflorirea
patriei lor. Pretutindeni se InnilltarA cetilti si orase cu : temple, pa-
late, teatre, bài, apeducte i alte cicIiri de folos obstesc. Atta
www.dacoromanica.ro
 - 2.8

belsug i rnultumize relArsase asupra acestei tari, incát to0 o

nuhiiau Dada_ feliz adic5. Daca fericitri.
Sarmisegetuza fosta capital6 a Daciei lug o infátisare nou4.
ln locul cládirilor de baffle, aK Darilor, se Innálta o cetate mrireat6,..
cu ziduri de triatrá cu tot fcIuk de infrumusetári. Noua
a Daciei fu numitá Ulpia-Ttaiana, dupil numele -cuceritorului.
Aci sLáteá guvernatorul intregului tinut.
Rulnele acestef zetriti se Ad i astázi lângá satul 6reídi§1ed din
tinn tul Hafegului. De asemenea se mai grisescurme de cetá-ti romane,:
la Re§ca In judetul Romanafi ; la,: Cela, Turnu-Severin, Oroya.
Mehadia, Caransebq, S'atina, Alba-Julia, Tarda, Abrud i in atte
multe párti ale Orii.
Apttrarea Daeiei. Spre a o feri de jafurile vecinilor vrájmasi,
Tiaian aduse o sundi de ostasi romani, caripe lángä cá pázeau
buna rânduialá láuntruf táriistneau strajá neadormitá la grani-

-
-

GETA.TEÀ Oit$OVEI

tele Daciei. In partea de rásárit, prin Basarabia, se ridicarä metreze

de aprirare futre Prut i Nistru, _asa numitele va/un i romane, spre
a stávili thnaintarea barbarilor cari amenintau linistea
La add postal oqtilor i legilor poporului ri>nan a inflorit §i s'a de-
svoltat o nouä ()jara in läuntrul provinciei cuceritti de Traían : a vial
de muncd cinstitä, isvoritá din sdna-toaset alciltuire a traiului familiar
in care : iubirea curata din/te sofi, respectul fiilor fallí de pärinfi
dragostea peirinfilor Mire fui, erau adeviiratele ternelii ale viefii casn ice.

2. RETRAGEREA OSMOR ROMANE DIN DACIA

Ineeputul n6vA1irilor barbare. Fericirea revársatá peste pámântul
Daciei nu dura insá, multá vreme. Cam pe la Inceputul veacului al
treilea dupá nasterea Mântuitorului, puhoiul noroadelor barbare
incepti s'a' se arate dinspre miazánoapte i rásárit. Valurile Alba-
tecilor návrilitori se sparserá de piepturile Romanilor, cari steájuiau
www.dacoromanica.ro
 29

hotarele; dar barbarii erau tot mai multi ; se 'mpingeau din pate
unii pe altii si vitejia romanil. cu grou mai prididea linardele n5v5-
lit oare.
De nentunrirate ori, gloatele blrbare isimiir5 s5 sparg5 randurile
aprirritorilor, revtirsAnd .asupra Dariei piirea si jail' eel mai cum-
plit. Locuitorii Mstinasi incepurl sí infu fide codrilor
adfincul pesterilor sltele r5inlserd pu Iii, orasele nu mai putur5 fi
apArate. eampiile se prir5ginir:i ; iar jalea si pastitil se rev5rs5 peste
intinsul h ricitei Dacii de
Treptat-ireptat, °Vile roman(' si riiiiii t arí hotarele Daciei. tot tril-
g.,andu-se innapoi din fa ta n5v51itorilor. pAn5 ca m' in anal 271
dup(i Chrisfos, unwind in».nnea impiiralului Aurelian, parrisirri Cu

AT
_DACIA MIANA

Boma,' *t. Sucidava

ava,1°
°Pcbre-prtin) ,
se,
trisi;
4tanum
Orarfia- flan?) ". aP,_
oca (Cluj NINs
\ DAG' SUPERsibARA.PDta 2isurea)
Alburtitigetaior lesta E nlac
(... . s; :::7\---4"'4 440.f 'oSacidava(8/af)
..? ' ...
Zeraha. a ,s5 pnlom(A/Ca4dia)

í
(I, Ta
/07micparau,:,),..X1110-Traia-4.,
,?

.r, $ # psi' 1, .guati..,4100' '

,..;
e )
, ,.. , Cáfand ,cop, 'PonsAliiti
leliZnt'a ( lanca)54 ehlor ,P (R.ktna)
.
Singidu .
o
Drobet
Sever n) ID,
p " °,2e,
.1,414,
paormonl,
(lielprvd) '74;`,
PIOESIA SUPERIOR
eeleri'd
(Craloya
' Roma'J
pLyck. Ttrrau,nsuincat s a
(ceZ471
ifilor,***-
Ma va Turi s Duro,s4orum Traiarily7.79sell
Pena expedfie (T. mdpüre1e) (Siltstra)
in, nut IM D,Ubl .0.,,,e0 Ga- Ratis :p#4
---- doua expedipe
Nicop A V' P
in ami! 105
War; ram, MOEsIA INFE notis

riestiveir§ire Dacia, pe care o lAsaril in seama Gnfilorun popor bar-

bar, statornicit la inceput In rilskitul Moldonei de azi.
Statornieia poporului de jos. Odatri cu °stile romane, trecurrt
peste Dual' re : atAt slujbasii impAriltesti, precum i bognasiicari
nu se simteau nicidecum ispititi sil rilmi.in6 in Dacia pgrilsitA.
Locuitorii de jos, legati de pruniintul muncit cu sudoarea fruntii
lor, in care se odihneA Vcirilna : Orintilor, fratilor, surorilor i fiilor
lor, nu s'au indurat sà pûràseascà vatra striimoseascil. Ei au t5rnas
aci, pAstr6tori ai graiului i datinclor str5bune. AjutaAi de Kern
sprijiniti de o nemilrginitil ri:ibdare : ei s'au ràsboit ca nevoile
au isbutit sà infrunte viforul nävälirilor, pdstrind pecetia obArsiei
lor labile, pe care ne-au trecut-o mostenire, noel, urm4i lor.
Porsatea neumwitif eorndanoe I. Poreneu-BAjenarn. EcIttla II.a - 5.00e exemp. V*

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
3. PATRUNDEREA C11E*TIXIS111.1X1 IX DICIA
Inca dela qezarea Romanilor in Dacia,
(Wad cu stalornicirea lor ad, incepurd a pdtrunde pe ne.simtile in
sullelul norodului, sfiniele invanituri ale 31cinfuilorului invrtfaluri
ad( de mult hulile in limput acela.
Facu credintele ritticite ale prtgAnismului, cuvântul sfAnt al
Evangheliei se revirsà in sufletul credincio§ilor ca un balsam alinitor
al celor mai crunte duren. Credinta in existen fa unei pulen i Mida-
zitoare, supraliroli : dreapld, &t'id ierldloare; ruidejdia unei vieti
viiloare, lipsild de greutatile §i durerile vietii pdnuinteVi ; iubirea
cre§tineascd pro poveduild de Mcinluilorul Christos i de sfintti Sdi
apostoli cu o holdrire nesIrdmulatd : le-au dat ldria srt infrunle nein-
chipuitele greuldti cu cari au avul de tapial in lungul veacurilor!
Prigoniren CreliniIor. Mare a fost prigoana dusi de Impura
romani Impotrikra acestei invitiauri noui, pe care, sufletul Ion, orbit
de creclintele prigenieti, nu o puteel in telege. Ins4i Traian a fost
unul dintre cei mal .cruzi prigonitori ai Cre§tinilor. Tot4, cu cAt per-
secutia erà mai cruntA. Cu cAt chinurile.celor prigon-ifi erau mal mari
mai dureroase, cu atd t îndrjirea i dragos tea pentru aplirarea
tu ritor propoveduite de blAndul aristas erau mai infliWirate.
Dupii piräsirea Daciei de critre qtile §i slujba§ii romani, cre§li-
nismul rimase singura mangiiiere a poporului lìlsat aci in voia
soartei. La umbra crucii i credintei creVine, strilbunii noVri se ole-
lirá impolriva nevoilor, isbutind sei rdsbald vremilesd in fraile re-
spre a ne pdstra ne.slirbit pamanlul pe care-1 slapanim 110i
asldzi.

NETWALA NEAMURILOR BARBARE

1. CELE D1NTAI POPO!" NAVALITOMIE
Timp de o inie de ani dupA ptirisirea
Daciei, struímoii no*tri au trilit in teo ve§nicà sbuciumare. Toate
neamurile barbare din nordul Europei §i rdsdrilul Asiei s'al' perindat
peste trupul iirii noastre, pitrunzeind in iinperiul roman chip:A
jafuri i pnìldiciuni. Rând pe nind, alungindu-se unii pe alÇii, Gotii,
Gepizii, Avarii, Slavii, Bulgarii, Ungurii, Pecinegii, Cu-
manii §i Taluni: turburari necontenit, vreme de zece veacuri,Ii-
uitea stribunilor no§tri.
Gota erau un popor de neam yerman, revtirsat peste pilmiThLul
Daciei depe lfmngìl ärmurile mdrii Baltice. Ramura dintre Carpati
Nistru purtà numele de Ostrogon ; iar cei din amista Carpanta
se numiau Vizigoli.
llunii au silit pe Gon, si se retragrt peste Minare, prin Adriu-
nopolului, unde nu rilmaserti decit vreo treizeci de ani. De aci se
stri-unu tarit tocinai in cuprinsul Spaniei, unde intemeiaril regalut
Vizigolitor.
www.dacoromanica.ro
 Ilunii sunt pomeniti ca cei mai groaznici barbari dintre toate nea-
murile cari au navillit in Dacia. Ei i§i traiau viata mai mult pe cal.
Mancau §i dormiau calare. Femeile §i copiii locuiau in care trase
de boi, intocmai ca Iiganii eillatori de azi. Imbracamintea Ion
faceà §i mai fioro§i. Purtau ciim4i de in, pe cari nu le spälau nicio-
data ; nadragii erau de piei de caprä ; iar pe deasupra se imbracau
cu un fel de strae facute din piel de tot soja! de lighioane. Drept
coifuri aveau pielea jupuitil depe capetele fiarelor salbatece, ca
lupi, ur§i i alte jigàiiii. Erau groaznici la vedere §i prin faptura
chipului Ion. Aveau capul lätaret., umerii obrajilor ieiIri, ochii mici
-§i clui in fundul capului, mustatile tepoase, capul ras i doar in

4,.48""

04

\ 0,41

-
..' -."1....,,,,___. - - ,-" --'
N

,. a

...'
.1-

...,
t.' - -,-,--_,,,,

'&4 t». ,. \ ,' .''.7

r, ..

.,,,,,4-, '--
,
'
,
,- . ..
_
,. V'
,je,r-7"-,¡'', ./:,--
'.4,,T,
:-..,..

: -,,,,,---,-,-.7,-
-,.._ ....,

k lo,.- --, '-:',,.''' ".c."*.r A. .:.

..-
-...,
_ lie
'

'' ,
. a.
1-
,,,,,,- -",-"ri,trj..7:4-:_,,,, : ,

."-',4-.-.--,-__ ''''."
...71
, *ie',0 r .. "*,,, -

'
'''.

...T.7.
.,. .._ ....
'.". ."." .,, ,'Z' ,.Za,1P
.4kT.>,..14'_..i... , ,_,,,,,....
6 t ' . ..... . -.4...,,..:.
..-' '-'
-.... »..
....:*:;,,
' '` `'4 ......
...
.

VIN BARBAIIII 1...

cre§let i§i lasau cale un smoc de par. Hrana lor era : lapide, san-
ele §i carnea animalelor. Carnea o puneau sub §eile cailor, ca sà se
4fragezeascil, §i apoi o mancau cruda. In lupte beau sangele vrajma-
ilor, iar scafarliile celor pnini in rasboaie le agatau de §eile cailor.
Astfel au fost nàvàlitonii cu cari strabunii no,tri mäncat
amarul veacuri dearandul !
Hunii erau de neam mongolic. Ei s'au revarsat peste tara noastra
din intanecimile Asici, napadind ciliar in cuprinsul imparatiei ro-
mane, care incepase s'a se clatine din pricina luptelor launtrice
dintre frunta§ii poporului.
Atila, eiipeteniat IIunilor. Pe la inceputul veacului al cincilea,
boardele barbare ale flunilor s'au adunat subt o singurä capetenie,
www.dacoromanica.ro
 - 32 -
sub groaznicul Atila, numit si biciul lui Dumnezeu. Acesta isi pu--
sese 'n cap si robeascá imperiul roman. Planul lui nu izbuti,
ostile romane se luptarri cu atAta indAdire, Inca sálbatecii
furä nevoiti sä se retragá din cuprinsul imperiului. Murind
Atila, puterea Hunilor se uárui.
Gepizii erau un popor barbar cam de acela§ neam cu Gofii. Ei se
rásboirri cu Hunii, pe cari-i impinser5 spre tármurile de miazánoapte
ale mg- rii Negre. Gepizii se asezará in finuturile Ardealului
Puterea lor nu fu de lungá duratá. Peste ei se nápustirá Avant
un nou puboi de barbari revársati din adcincul Asiei, isvol
nesecat in semintii de neam sálbatec.
Avarii au pustiit primAnturile strilbune cu aceeasi groaznic5 sril-
britecie ca i Hunii. In drumul lor spre inima Europei, ei au supus
neamul Bulgarilor sau Volgarilor asezati pe valea lluviului
Volga, i au silit pe Slavii statorniciti pe valea Niprului, s'd se im-
prástie unii ridicAndu-se spre miazánoapte, iar altii, coborindu-se
spre Dundre. Slavii, -hind un neam de oameni pasnici, si-au
tocmit aci asezári omenesti mai temeinice si au intrat in legrituri
de prietenie cu locuitorii bástinasi, tniuind laolaltri vreme indelungatá..
Hoardele avare isi croirá drum prin nordul Moldovei, prádAnd
nimicind totul in calea lor. Acesti barbari se avezará In valea
Tisei, de undetimp de douri veacuriingrozirá cu
jafurile lor neamurile din rrisilritul Europei, Oat la Tarigrad.
Puterea Avarilor fu nimicit5 de Carol-ce/-Mare, impáraiul Fran-
cilor. Cu vremea, ei se amestecará si se pierdurá in sAnul celorlalte
popoare ale Europei.
2. ALTE POPOARE NAVALITOARE
Slavii si-au párásit párnAnturile lor siliti de neamurile náv-álitoare,
cari s'au nápustit peste ei. Popor linitit, irrtAlnind in tinutul dintre
Carpafi i Balcani pe strábunii nostrioameni pasnici, cu asezári
gospodáresti, i indeletnicindu-se cu munca pámântului i cresterea
vitelor, s'au apropiat de ei ca de niste frati ; si au trriit tot timpul
ea si cum ar fi fost laolaltá de cand lumea. Cu vremea, cei din stAnga
Dundrii s'ati pierdut in sAnul poporului romAn, cu care s'au fácut
tot una ; pe când cei din dreapta Dunàrii, fiind mai numerosi, si-au
putut piistrA mai cu usurintá : limba, obiceiurile si datinele strábune.
Cripeteniile Slavilor se numiau jupani sau cnezi, numiri cari s'au
pástrat §i de strábunii nostri pAnii la formaren principatelor romAne
Valahia sau Muntenia, §i Moldova.
Bulgarii numiti la inceput si Volgari, dupà numele Iluviului
Volga, in preajma cáruia tábáriserä au fost un neam barbar
de aceea vità cu Hunii si cu Avarii. Pe la sfarsitul veacului al
saptelea, dupá nasterea MAntuitorului, o parte dinteinsii, sub con-
ducerea unei ciipetenii sau Izan, anurne Asparuch, s'a rupt de cei-
/alti si s'a coborit in tinu tul dintre Donare Balcani, uncle s'a ame-.
stecat cu Slavii, cu cari s'a fácut tot una.
Cre§tinarea Bulgarilor. Prin veacul al noulea dui-A Christos,
www.dacoromanica.ro
 33

din indemnul unui han al lor, anurne Boris, Bu!garil s'au ertstinat_
Mai trrziu, crpeteniile lor luarr numele de fart. Acestia duseril lupte
necurmate impotriva imptirdfiei retrigradului sau Consiantinopo-
lulut pe care voiau sri punr .strprnire. Un imprrat al acestei
trri, anume Vasile zis si Bulgaroetonul adicà biruitorul Bulga-
rilor brtù asa de strasnic, incét le trié pofta de a unti visé
stäpfinirea acestei impArrtii.
Intre Bulgari s'au ridicat doi crlugari : Afetodie ;;i Chiril, cari
au ttfptat pentru rilspAndirea crestinismului in mijlocul natiunilor
de neam slay. Acestia au talmrcit Narita Scripturd in limba
slavonr. Activitatea lor avù o mare inraurire asupra vieii reli-
gioase a poporului român, care a folosit multr vreme limba slavr
biserier, precum i scrierea cirilicri urscociLr de crilugrrul Chiril.
Ungurii au pornit a ntivrli in Europa pe la sfrrsitul veacului al
noulea. Prima lor asezare a fost prin Basarabia de azi, de untie au
fost goniti de Pecenegialt popor barbar de neam mongol, care s'a
revrrsat de prin tinuturile din jurul munfilor Urali §i s'au stator-
nicit vremelnic pe sub poalele Carpafilor. Vrzând cri n'au liniste
din partea Pecenegilor si Bulgarilor, Ungurii pornirr spre miazr-
noapte, trecurr Carpatii si se asezarr Iii (inutul &titre Dundre gi
Tisa, unde se statornicirr mai temeinic. Ei crutarr intindr
strprnirea i peste trrile vecine. Se rrsboiril cu ducii -sau voivozii
ducatelor romfinesti din : Ardeul, Cr*ina qi Tindrara, pe cari-i
supuserr. Ca sri starpeascr neamul romanese de prin aceste tinuturi,
aduserr trrani germanistrilmosii Sa5ilor de azi , ctiroea le dete
prinafituri in Ardeal. In rilsrritul Ardealului se statornicirr Secuii -
adusi ca sri apere granita_ rtisilriteanri de nrvrlirea altor barbari
iar prin Banal se asezarr abij locuitori tot de !team german,
ca
Cu toate incercarile Ion de a strrpi neamul roméne!.c clin inu-
turile ardelene, poporul nostru a !Tunas streajr neadormitil in pr-
mäntul strilmosese, pe care l-au prstrat nestirbit panr la ce sul
cel mare al Unitdfii nafionale a intregii suydri rouaine§ti !
Pe la inceputul veacului al unsivezecelea, Ungurii se crestinarii,
datoritil strtruintei primului Inc ruge, .57ef an numit cel-Sf tini.
care a domnit intre anii 997 1038, dupd Christos.
Preenegii si Cumanii au fost dour popoare de neam bulbar, cari
se cant inrueleau fare ele. Pecenegii se asezarr la inceput (aire
Siret qi Nistru, iar Curnanii puserr strprnire pe tinutul ce -3e ',Abide
dincolo de Nistru, pdnd Iluviul Don. Ei furr pusi pe goanti de
neamul fioros al Tiltarilor, alt popor barbar care s'a nripustit prin
tinuturile noastre. Pecenegii s'au scoborit peste Dundre, unde
si-au pierdut urma ; iar Cumanii au trecut Carpaiii, crutdncl adr-
post la Unguri.
Tiltarii au fost ultima semintie barbara drruitr Europei de srl-
batece/e meleaguri ale Asiei. Ei au nihrlit in tinuturilc romit csti
cam pe la jumrtatea veacului al treisprezecelea la anul 1241,
au trecut in Ungaria pe care au pusliit-o cumplit si nu s'au retras
deck numai and au aflat cia hanul lor cel mare se prilpridise. Tatarii
www.dacoromanica.ro
3
 - 34 -
se statoriiicir la rd.sdril de Nistru, dealungul mdrii Negre, .de unde
au nilválit foarte deseori, veacuri dearândul, In tárile romane§ti
abia injghebate.
Grele au tosí vremurile pe cari le-au trait .stramoqii noqtri, cdt au
durat ntivedirile liarelor siilbatece cu chip de om. Nici o greulate
n'a fost in stare ser" 4d-dime dragostea lor de brazda pärndniului mo-
§tenit dela staibuni. Ei au ramas vepic M'aja neclintild a sfeintului
ogor romdnesc. Nimic nu i-a putut face in lungul veacurilor, sei-qi
sehimbe : firea, graiul, credinfa qi datinele mo51enite din streimoqi.
Stdpeinitorii lor vremelnici, cum au venit, aa s'au dus; ei insei au
rdmas neclintili 117 petmeintul lor drag, adeverind temetnicia zicd-
.1oarei beitrdneVi : ,,pa trece, pietrele rìlinân !"

IMPARATIA ROMANO-BULGARA
1. LIBERABEA BULGABILOR DE SUB STAPAXIBEI
BIZANTULUI
Ociirmuirea tinuturilor ronifinet4i. Innainte de a se inchegA
voivodatele Munteniei §i Moldovei, strámo§ii no§tri trAian despártiti
futre ei, locuind mici tinuturi cármuite de câte un cneaz sau voivod.
Ace§lia erau judeciltorii pricinilor dintre supu§ii lor §i comandanti
ai o§tilor in vreme de rásboi.
Ritscoala Bulgarilor i RonnInilor. A fost un film) clutd voivo-
datele din dreapta Duneirii tineau de imprirritia Bizanfului sau Tari-
gradului ; §i anume : dupil ce implírátia Bulgarilor fusese supusA de
impáratul Bulgaroctonul. In vremea unui urma§
al acestuia, anume Isac Anghel, birurile puse pe popor ajunseserá
grozav de impovrirRoare. Din aceast5 pricinfá, toL norodul se arrit5
nemullumit. Bulgarii §i Romeinii din dreapla Duniírii triiniserá la
impárat pe doi cnezi de-ai lor, pe frafii Petru Asan, sil ceará u§u-
rarea birurilor. Drept rilspuns, impiíratul Ii goni cu ru§ine ; ba,
Asan fu chiar
Afland ocara fácuti% trimi§ilor lor, locuitorii se rilsculará impotriva
impáratului. Acesta veni cu oaste asupra lor. La inceput, ie§i bi-
ruitor ; dar cei doi frati nu se l'Asará umiliti. Trecurá Dundrea in
tara noastrá. §i, cu ajutor dela Romdni i dela Cumani, se intoar-
seril imptItriva impáratului, pe care-I bàturä campa, cucerind toate
cetuiilc pânil la Adrianopole. Astfel lumi fiintá imperiul româno-
bulgar, condus de cei doi frati.
Impiiratul lonit,uí. In 1196, Asan fu ucis mi§ele§te ; iar la un an
dupri el fu rilpus in acela§ chip §i Petruurma§ul säu. Locul lor
Ittá fratele cel mai mic, Ionild, care clomni zece ani de ziledela
1197 pánil la 1207. El i§i luri numele de far al Bulgarilor i Romd-
nilor' , staLornicind re§edinta imperiului la Tdrnova.
In aceastá vreme pusese stáplinire pe Constantinopol un anume
www.dacoromanica.ro
Balduin, conte de Flandra. Acesta pornise in fruntea unor o§ti adu-
 - 1

nate din tilrile Apasulai, ca sII libereze lausalimal ea mornaintal

.111ánlaitoralui din mAinile poporului turcesc. In drum, el puse
st5pAnire pe tara Bizanfulai. Ionit5 c5util sil nitre in legilturi (k
prietenie cu noul st5pAn al Tarigradalui, dar acesta Il privi ca pe
un supus,-si 1.5spunse cu mAndi:ie miirturiilor de prietenie ale lui
lonitil. Din aceastil pricinil se iscii rilsbol intre cele (long
Ionit5 biruitor. El pinse pe Balduin la _ldrianopol §i-1 aruncil
in inchisoare, unde-si sfarsi zilele.
lui lonnA. Vista lui Ioni1Ií era sil cucereascil tot el,-
prinsul Balcanilor, dar fu ucis iniseleste, pe dual lupia sil supimil

W:: :1-711-7ZW:W:747:727:7;::47:727:7Z7:472
1.*;.4

. _ 4:1?/ . ;1t'Ole'
:1
-
re,.ii

% r.'Ì'bd , $44
Abl
'4,4
141 Irt
- - L1 `"-
.-' "F_C-

,
-.4.,-,
, ,s.' '4744 ' Piél
' 5' .1!, - t' re-44
k.s. ...- it. .. -IW
-5 ' -.:111-",
'
4;,. . , -','6
,I, 5' - , p. 4 4' * Vi
V, ...
-
..k=
+,
-
_ ,,,,...,,,
° 1., __

,..
5 :,
,,
-.%

V i atitv:: 4 :-.,1

I. 7,if::4--jsl- 1 - t,
i 'I.
. : ..
_.).. . . 4%, .17;.-!t':43.tia."..:.::4;114

,---:, :,4--
.... .r......17:'
RA
D. ..
-
. 1 ,
. , , ' ' ' ,_ t' iril
---
-- -
E/al ...-.L3k.k..-Z-1:1.3t..L...:-. _Zikk.:LZI:13r_:::: :' ;::. :I.' 11 ..." 'S ..- a ...:, z4i.;_z1;1,....t

FRATIF RETItli SI ASAN CIILMAND POPORLL LA MIME

cetatea Salonicalui. In local lui, pusL. mAna pe domine un oarecarL

Asan Burla care se cilsiltori cu il(41 va lui Ioni15. El domni pan5
la 1218, dual Ii tu5 locul loan Asan nepotul lui IwiiI1il. Acesta fu
cel din urin5 doinn din neamul Isanilor. El aittà sil-si in tina st5-
panirea i asti'pra Ronainilor din stringa 1)un5rii, dar planurile lui
fui ii doborite de impotrivirea Unqurilor. cari de asemenea urin5reau
supunerea chinezatelor sati ruicilnr voivodate din cuprinsul 011cniet
de azi. In irrma unei biruinie a Ungurilor impotriva 1?onuinn-Bal-
garilor din dreapta Dun5rii, cAstigalli la Vidin, Ungurii puseril stil-
pAnire pe o parte 'din (ara Oltulai, intermitid batuda( Severinalui,
la anul 1233.

www.dacoromanica.ro
1STORIA MUNTENIEI
PANA LA

UNIREA PRINCIPATELOR
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MUNTENESC
1. CM VOIVOZI Al INTEMEIER11
Incept]nil ineheuruii IuiiIeiìiei. CAt tiny hi] tinut nAvAlirile
barbarilor, Romcinii dintre Carpafi ;;i Duruire nu s'au putut In-

RUMBLE PALATULUI DOMNESC PELA ARGES

jgheba har'un stat temeinic, subt un singur earmuitor. Ei *i-au

urmat traiul prin lumini§urile codrilor i ascunzi§urile muntilor,
indeletnicindu-se In vremurile mai lini§tite Cu munca piimAntului
cu pristoritul.
Cei din Ardad s'au putut desvolta mai in lini§te, fiind apilrati
de meterezde fire§ti ale muntilor.
In tinutul Munteniei numit pe vremuri Valahia intAlnim
,

www.dacoromanica.ro
 - 37 -
pomenindu-se pc la anul 1247, numele voivodului Seneslav, care
strip-Ailed Outdid Argeqului din slänga ; iar in stS-
Oiled rinutul Jiiilui cu pirli1e Ilaregului, voivodul Liiovoi numit
de unii Liton sau Lilean.

'
41V, +4,4 0'4+ 040 k.,4

T.:47

e
-:

IlUINELE BISERICII SAN NICOARA, DELA ARGE*

Murind Semslav, Litovoi supuse sttipdnirii sale, si tinutul Arge-

§ului. Totdeodatd, el se bond sd nu mai pldteascii bir Ungurilor,
cari socotiserd pânà atunci pe voivozii romdni ca pe sup4i !or_
www.dacoromanica.ro
 - 38 -
Din aceastil pricina, regele Ungurilor, Ladislad Cumamd, porni Cu
paste impritriva lui, in anul 1279, spre a-1 aduce la ascultare.
L,itovoi cut ä sa that piept .cotropitorilor. Vriljma*i fiind insä, in
numír foarte mare si bine inarmati, dovedira pe luptatorii romani,
cari se rasboira cu 'hula .jire. Viteazul voivod roman eizii in
pentru apararea libertii supu§ilor síi. Fratele sàu, Bdrbal, fu
prins i luat in robie. El fu liberat mai tarziu In schimbul unei

BISERWA LOAINEASCA DUPÀ RESTAURA RE

mari sume de bani, fapt pomenit intr'un document unguresc ramas

din acele vremuri.
Putin timp dupa aceasta, puterea Ungurilor începù sii sllibeasca.
Un alt voivocT roman, Tihomir, .urma§ al lui Litovoi §i MI! bat,
începù sa se amestece chiar in trebile Ungarier, luand partea unora
sau altora dintre cei cari ravneau la tronul tarii ungure§ti.
Legendarul Itadu-Negru. Se pare cil acest Tihomir ar fi chiar
www.dacoromanica.ro
 - 39 -
Radu-Negru cel pomenit de cronicile noastre ca desclilickor
intemeietor al fcirii ronuinoti. Povestitorii de odinioarà ai fap-
telor strAvechi petrecute In cuprinsul Munteniei spun c5 in vre-
mea dedemult, cand luat fiintà tara romemeasc5, cotropise-
pAmAntul nostru, neamul s5lbatec al nitarilor. Acestia erau fiorosi
la vedere i mari ca nite uriai. Unul singur puteá sìi ieà In brate
24 de boi odafá. Poporul ti mai 'lumia Jidovi. Ei puser5 stApemire
pe tot intinsul romeuiesc, coplesind cAmpiile i plaiurile 15rii
noastre, i flIcând o sumil de neajunsuri locuitorilor btistinasi, pe
cari-i puser5 la munci grele, chinuindu-i In toate chipurile si !irá-
pindu-le fetele i nevestele.
Radu-Negru sau cum Ii mai zic unii Negru-Vodd,
stripeinitorul tinuturilor Andqului §i Feigarcului de dincolo de
munti, îi intocmi oaste puternic5 i porni cu toat curtea sa
cu mulOme de norod : Rorndni, Papistaqi, Sa§i, si tot felul de
oameni, pe apa Thimbovifei, in jos. Afleind despre aceasta, toti lo-
cuilorii plimânturilor cotropite de Tiitari venirà al5turi de ostenii
voivodului ardelean, inarmándu-se fiecare cu ce le la in-
demân5. Rânduindu-si oastea pentru luptli, viteazul voivod porni
in vádátoare dup5 liftele pripAsite pe plímeintul str5mosesc, stár-
pindu-le i alungandu-le In tinuturile de unde se reviirsaser5 peste
str5bunii nostri. Dupil aceea s'a asezat la Ccimpulting, intemeind.
oras nou in care a ridicat si o bisericrt mare i frumoasá pentru
crestinii ortodocsi, si alta pentru Sasii papistasi, cari veniseril
cu dânsul din Ardeal.
Dela Campulung a purces spre Argo, unde de asemenea a
intemeiat oras frumos in care-si statornici scaunul domnesc, ri-
dicând cur(i de pialsà si case domnesti, precum si o bisericil dom-
neasei cu bramul Sf. Niculae, bisericil ce s'a plistrat Iii fiintà
pán5 in zilele noastre.
lar multimea ce se coborise cu demsul, s'a imprIíslia t. pe tot
cuprinsul românesc, imtemeind sate i orase pretutindeni. Unii
s'au intins pAn5 la apa Siretirlui §i pendí la &dila ; iar
pânil la malurile Dunarii §i pânil la Olt. Totdeodatá trecil sub stá-
pänirea lui i tinutul de peste Olt, impretin5 cu &malla Severinu-
lui, pe care-1 cuceri dela Unguri.
In timpul indelungatei sale domnii, avii vreme, s'A aducil o sum5
de imbunálAtiri in ar5. Yechile cronici rointInesti Il socotesc
intemeietorul mai tuturor oraselor i celiltilor din Muntenia.
Astfel : Pitotii, Tdrgoviqtea, Buthul, Slatina, Giurgiul, precum
sum5 de : cetAti, biserici i man5stiri, ale cliror ruine sunt seing-
Bate in lungul si'n latul tárii românesti sunt puse pe seama lui
Radu-Negru.
Din pricin6 c6 documentele rilmase din acele vremuri, int po-
menesc cu inunde de Radu-Negru sau Negru-Vod5, pe nichtnul
dintre voivozii cari au pus inceputul t5rii rom:Inesti, isioricii
nostri inclin5 s'A-1 socoteascA pe acest voivod ca o pl5smuire a
poporului, din gura cilruia au cules cronicarii romílni povestirile
privitoare la inceputul statornicei asezIiri a Munteniei.

www.dacoromanica.ro
 - 40 -
2. BASARAB-CEL-MARE

Neintelegerile eu Ungurii. Pe- la 1320, Tihomir mud, lAsAnd

fiului sAu, Basarab, conducerca principatului valah. Noul voivod
se folosi de slAbiciunea Ungariei si supuse stApAnirii sale cAteva ti-
nuturi milrginase din cuprinsul unguresc. In timpul acesta ajunse
rege al Ungariei, Carol Robert, care se trAgeA dintr'o familie de
nearn francez. Noul rege cerù lui Basarab vodA, sa-i plAteascA
haraciul rAnduit
de voivozii ro-
mAni, cari fuse-
serA mai innainte
de dAnsul ; i sA
se recu noascA, tot-
deodatA, ca supus
Ungurilor. lucre-
ziltor in ostea sa,
precum i in aju-
torul pe care-1 nA-
diljduià dela farul
Mihail al Bulga-
Mort cu care a%
veA legAturi de
rudenie, Basarab
-- zis cel-Mare
se impotrivi cere-
rii regelui ungu-
resc. In anul 1330,
intAmplAndu-se ca
tarul Mihail sa fie
rApus inteo luptA
cu Sdrbii, la Vel-
bujd, prin linu-
turile macedone-
ne, Carol Robert
`W? socoti pe voivo-
L.4,dityt\,,&_...44-- '6,44 t,41e', dul Valahiei mai
putin de temut ;
B ASARAB-CEL-M ARE de accea, el porni
cu urgie mare sA
pedepseascil pe indrlisnetul domnitor. Basarab Ii trimise soli, rugAn-
du-1 sA nu-i calce tara i st cadA la pace. El se lega ca-i va plati
7000 de mArci de argint ca despilgubire pentru chelluelile fAcute
cu adunarea oastei va lAsA totdeodatA, in stiipAnire, banatul Se-
verinului, numai sa nu turbure pacea rii. De asemenea se mai
indatorA plAteaseä haraciul rAnduit i sA-1 cunoascA de st6-
pAn ; iar pentru increderea regclui, cà nu-si va cAlcà lcgAmAntul,
va da chezas sau ostatic pe unul din fiii sài, pe care sil-1 aibA
tot limpid la curtea regeascA. TotdeodatA insA, Ii puse in vedere, sA

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
nu calce mai departe tara sa, cad de mare primejdie va da.
Auzind spusele solilor lui. Basarab, Caro/ Robert le raspunse
cu semetie : Mergefi i spunefi celui ce v'a trim is, di el este
plistorul oilor mele §i-1 voiu scoate de barbil din vizuina !" Atunci,
unul dintre curtenii lui Carol, anume Danciu, grai catre rege :
Doamne, Basarab vorbeste cu multd cuviinfd §i spre cinstea voastrd;
de aceea v'aqi rugd sd fifi ingtiduitor §i milostiv cu ddnsul!" Tru-
fasul rege însí, nici nu vru sà auda despre iertare. El WA do-
rinta de pace a voivodului roman ca semn de frica; i porni si
mai increzator in isbanda sa.
Bàtàlia dela Pasada. Caro/ Robert patrunse in tara pe la
Severin, pe care-1 supuse stilpánirii sale. Apoi porni spre Arges
unde se aflà scaunul domnesc. Potrivit poruncii /ui Basarab voda,
norodul parasise satele i orasele cari cadeau in calea ostilor
unguresti, pustiind totul, spre a nu avea de-ale hranei : nici
oamenii, nici animalele. Se vede ca Basarab îi stramutase acum
resedinta la Cdmpulung, spre care-si urma drumul trufasul rege.
Romanii se retrasera din calea vrajmasilor si se pregatira
primeasca la Posada, bite° adâncitura a muntilor, nu departe de
Campulung. Retezand trunchiurile copacilor, desgradinand stâncile,
ostenii lui Basarab voda asteptara pana ce iscoadele Romeinilor,
cari faceau pe calauzele armatei unguresti, tarira grosul
lai Carol Robert in acea sugrumaturä a muntilor ; apoi pornia
a-i improsca depe innaltimile stancilor Cu mii de sageti, cari
nimereau tot in carne vie. In toiul zapacelii, cand fiecare
oilutà cate un adapost, se pomenira ca se pravalesc peste ei sute
de boiovani de piatra, cari Val-au in calea lor trunchiurile uriasilor
copaci, ce se tineau doar trite° cojita, cat sa nu cada la prunânt
innainte de vreme. Prapad mare fu in ostirea celor ce calcasera
pe pamantul românesc cu acre de cuceritori. Carol Robert, vázan-
du-se- tintit de sagetile Muntenilor, se schimba in strae de soldat
de rand unii zic in strae ciobanesti i numai asa puta scapa
de moarte si de urgia cu care II urmareau luptatorii români.
Dui-A cateva zile de ratacire prin munti, el isbuti sit treaca umilit
granitele pamântului pe care-I amenintase cu trufia sa.
Aceasta luptit, despre care s'a, dus pomina, a avut loe hare
'9-42 Noembrie, 1330.
Urmfirile biruinei. Urmarea. fireasca a isbandei lui Basarab
fu ruperea legaturilor de supunere fata de regii Ungarici, carora
le pierira' pofta de a se mai incumeta sit porneasca rasboi de cu-
cerire impotriva Romdnilor, taindu-le cheful totdeodata, de a
se mai amestech in trebile tarii romanesti.
Basarab-cel-Mare se sfarsì din vigil in scaunul domnesc dela
Cdmpulung. De aci, corpul lui fu adus i inmormantat lang5
ai sal, la biserica domneasca din Argeq, unde, in urma sapaturilór
fkute in 1920, sub directa supraveghere a Comisiunii monumen-
ielor istorice, i s'au aflat osemintele, avand pe cap coroana dom-
neasca, impodobita cu margkitare ; cu mantia de purpura, pe
umeri ; incins cu o minunata cingatoare de aur, cu paftale tot
(le aur, avand pe dânsele frumoase gravuri ; iar in degete pur-
Lind inele de aur eu stema
www.dacoromanica.ro
 - 49 -
3. ALEXANDRU BASARAB
Intinderea stípãnirii niuntenei. In locul lui Basarab-cel-Mare,
veni la arma tArii fiul sAu, Alexandru Basarab. Acesta intinse,
st5p5nirea rornAnease4 pan5 la guille Dundrii, de Linde isgoni pe-
impotriva cilrora pornise cu rAsboi §i Ludovic-cel-Mare,
regele Ungariei, fiul §i urma§ul lui Carol Robert. In timpul ace-
stitia 1u5 fiint5 principatul molclovenesc,avAnd ca vojvod pe Drago.,
-care domni peste lIolduva, ca atarnand de regii Ungariei. Tara.
liberatà de Basara]) vodil din st5p5iiirea tiltgrasc5, fu numitil
de-atunci incoa Ba.sarabia. Acest voivod se sfAr§i din viatil la ami!
1364 §i fu inmormeintat in biserica domneasc5. din Ceimpulting,
unde s'a pilstrat panà in zilele noastre piatra depe mormânt,
pe care se af15 scris in slavone§te : In luna Noembrie, 16 zile,
a repatizat murete §i aulocrattil domn Nicola Alexandru voivod,
fini marelui Ba.sarab voivod, in anul 68723)" In zilele lui a Wat
fiint5 milropolia ãrii romdne5li sau Ungro-Vlalitei3)la antil 1359.
ITAICLT l'ODA
IneereAri de eatolieizare. Urnia§til lui Alexandru Basarab a lost
fiul s5u, Vladislav zis Vlaicu vodri, c5p5tat din prima cAsilLorie
cu o principesti bosniacii. A.ceasta se prIip5di de timpuriu, iar el se,
cils5tori a dotia oar5 Cu catolica doamna Clara, fica unui bajel-
ungur dela Doboca, en care avit douil fete. Una dintre acesle
fete se màrità cu doinnitortil Sdrbilor ; iar pe cealalt5, cu
fiul tarului bulg5resc. Viajen a tioninit Intre 1361 §i 1377
dupil Chrislos. Noul domnitor a fost o fire rilsboinic5. El a avuL
sub st5pAnirea sa banalul .Severinului §i ducalul FfigdraFilui, pri-
mite dela Unquri, spre a se recunoa§le supus al lor.
Viajen Vocil purt5 cateva luple in contra Ungurilor, (lela cari
cuceri Vidinul, luat de Ludovic-cel-Mare (lela Bulgari. Din aceastil
.pricin5, regele Ungariei trimise o§ti impotrivil-i, dar fàrà sil potail
face vre-o isprav5. Ludovic cilzit la pace cu Vlaicu. Acesta
Viclinul, pe care-I dete cumnatului sàu, Stra§imir, dela care-1
cuceriseril Ungurii.
In timpul domniei lui Vlaieu se f5cur5 incercilri de a se lutona
credinta ortodox6 cit cea catolic5, din indernmil doamnei Clara,
mama sa vitreg5.
Numele Un9ro-Vtahia a fost dat noastre de catre Grecii 13izantini --
vrand SS fnjeleaga printrInsul Vlahia de Muga Ungaria, spre deosebire de Vla-
hia-3Iare, sub care nume se injelegeft jinutul romanesc din (ireapta Dandrii, locuit
de Aromcini.
Folosiren cuvantului lo (16)) innaintea nutnelui tjonmitorilor, e socoli(a de
istorieil nostri ca o datina donmeasca, mostenila se crede dela tninciratul lo-
taita Asan al liornano-Butgarilor, ai carui urmasi se socoteau.-Unii istorici ji cred
a fi folosit ca un fel de pronume, in Inc de Ea. Aceastil parere Ins.a, are pujini
susjinatorl.
Anul 6872 e socotit dela Facerea lanza care, dupa Biblie, ar fi avut loe cul.
5508 ani Innainte de nasterea 3lantuitoralui. Anul 6872 (lela Facere e acelt» en,.
1364 dela aristas.

www.dacoromanica.ro
 - - 43
Tot in timpul lui Viajen vodil s'a inceput zidirea frumoaselor
mAniistiri : Vodifa i Tismana, prin st5ruinta evlaviosului
popa Nicodim, scriitorul in slavoneste al mai multor cArti
printre cari si o Evanghelie, scris5 in intregime cu mana
sa pe piele, la ami! 1105.
Din timpul lui Vlaicu ne-a r5mas cea mai -eche moneda rom5-
neascrt, avAnd serisul depe ea in grainl latinesc.

5. RAM VODA I DAN VODA

Badil vot15. Vlaicu vodii incet5 din viat5 la 1377. Li cArma t5rii
ti tirmrt fratele säu, Rada, care domni petnrt la 1381. Acesta se le-

,t45`
*VI ,Jh
oses :47

,rnt

VEDEREA ARGE$CLUI CU RUINELE BTSERICII CATOLICE

SAN-NICOAlt
(Dup& o veche ilustratie).

p5d5 _de stilpanirea ungureascit din care priciiiì. par5si : ducalele

Amiguita §i Fágiíra5u1ui, precum i banalul Severinului. El erà o
fire evlavioastl si foarte ittbitor de 1inite. Unii istorici Inclinìl s5
cread 5 acest voivod ar fi mult dultatul Radu-Negru sau Negru-
%Todd al cronicarilor si legendelor biitritnesti; intemeietorul a o
sum5 de mAnristiri si biserici. dupil cum altii socotesc cil Tiho-
mir ar fi acest Negru-Vodà ; îiis, eei mai de seamil istoriti ai
nostri cred ch. ciliar Basarab-cel-illare ar fi fost stiviIrsitorul de
isprAvi, numit de popor Negru-Vodil.
Radu vod5 a sprijinit zidirea mai departe a minunatei miln5stiri
Tismana din judetul Gorjpe care o des5vArsì fiul silu, Dan voivod.
El se stinse din viatà la anul 1384 si fu inmormântat In bis rica

www.dacoromanica.ro
 - - 44

domneascri (lela Curien-de-.1,ge, uncle, dupri cum am spus, au mai

fost aflate In anul 1920, :die inorminte de voivozi.
Dan 11)(15. Lu i Badu voda ii urm5 la carma tärii fi ul s5u, Dan
un domnitor putin desioinic. seurt.i lui domnie de aproape
doi ani, el dts5viirsi infoiristiren Tismana, Inceput5 de cei mai
Innainte de dAnsul. Se pare c5 Intre n si fralele srui Mueca,.
au fost eerturi si lupte pentru domnie, din cari el a iesit invins,
eilci fu silit de Imprejurriri sí prtliíseaseil tronul i sil fugil
Bulgaria, unde-si g5si sfarsittil.
Lui Dan li urmil fralele s5u, MircLa..1cesta statornici tara pe

VEDEREA MANASTIRII TISMANA

temelii sibiriloase,15sdlisl in IstOria neamului urine de seaniA, dirora

ne inehinrun evlavie, noi, tirmasii

ASEZAREA TEMEINICA A MUNTENIEI

1. AIIRCEA-CEL-MARE

Nixala turerase5.Incri din limpid lui Alexandru Basarab, un

nou popor barbar, rev5rsat tot din tinuturile sillbatece ale Asiei, in-
cepit sà ameninte linistea Eurupei. Acesta a fost poporul turcesc,
care s'a deosebit de celelalle neitinuri barbare prin vitejia si disci-
plina sa. Turcii au plitruns in Europa la 1344, sub couducerea
www.dacoromanica.ro
 - - 45
sultanului Orean, chemati de loan Cantaeuzin, care vroill sil scoatil
pe loan. Paleologul din domnia imperiului bizautin, spre a-i lua
el locul. Odatil intrati in cuprinsul Bizanfului, nu-1 mai
pAnri nu-I cuceriril cu totul. La inceput ii statorniciril rqedinta la
Adrianopol, pe care-1 ocupaseril la 1363; iar mai tilrziti la Con-
stantinopol, sau Tarigrad, care fu cucerit la 1153 de ciltre Ala-
horned al II-lea, boteztindu-1 Slambul. Ei au mers din cucerire in
cucerire pAnlí au ajuns la Dundre.
Urearea lui liirce'a pe tromil Munteniei.Tocmai cAnd pulmiul
turcesc ameninta Omilntul romAnesc, ajunse la cArma Çuírii vitea-
zul Mireea Basural) numit mai apoi cel-Mare , fiul lui Badil vodd
Ba.sarab. Acest domnitor s'a urcat pe tron la anul 1386. In (tecle

cETATEA siLisTRA. SAI" DÀIISTOIMI, DE oDINroADA

(I)opil o veche ilustratie).

vremuri, Muntenia se intindeU dela Severin pdna in finuturile lata-

raqti, numile si Basarabia. Sub stapdnirea lui llireea mai erau
eetatea Chiliei ; Dobrogea impreuna eu ce/atea Ddrstorului, numila
mai apoi Silistra ; finuturile Fagara:yului de dincolo
munli stapdnile odinioara de Vlaieu poda ; preeum i anuindoud
Malurite Dundrii, din Dobrogea !Ana la Severin.
Pentru o mai bunil si mai lesnicioasil cArmitire, Mircea ii imprirti
tara in judete, (lAnd fiec5rui judet ate o cripetenie. TemAndu-se
de vecini, i inai ales de Turei, el altar' a-si intocmi o armatil alcií-
tuitil din ostai cu me§te§ugul rshoiu1ui. Cu aceastA miste,
Mircea fàcù mai apoi minttni de vitejie.

Foresten neamislui romfineee I. Popescu-Piijenaru. Editia II-a exemp

www.dacoromanica.ro
5.000
 - - 4G

Primele eioeniri eu Tardi. Dorind sí tie poporul turcesc cat

mai departe de tara sa, el ajutil pe Sdrbi Impotriva acestora, la anul
1389, in lupta dela Cosoua, care avn loc pe cdtnpia Mierlei. La
aceasta luptil au mai luat parte : Bulgarii, Albanezii, Bosniecii,
RI untenii i Moldovenii.
Ad. sultanul Murad fu omorit in cortul silu, de care un sarb,
anume Milo$ Cobilovici, care crezuse cdi moartea împàratului turcesc
va descuraja pe supusii säi, si Crestinii vor puteà castigà victoria.
Socoteala a fost
gresitA, dici fiul
acestuia, Baiazid
LAr/ ,'L,.Y11/16 f'1,-441')') numit si Fulge-
rul condu-
(;) ce re a armatelor
turcesti, cari lup-
&vJ) r,) tarà cu mai mare
indarjire spiv a
ra'sbuna uciderea
&.,g1 suit a nului lor.
Turcii castigara'
1,5 victoria. °stile
7 crestine Ned im-
(VI pr5 stiate, iar
prinsii de rasboi,
printre cari fu si
6 voivodul Serb iei,
Lazdr, au fost u-
frt_44 cisi f5r5
Sultanul Turci-
g.(11 'or, 13aiazid, ie-
ifr4 sind biruitor pe
ciimpia Mierlei,
nu se multauni
numai Cu supu-
nerea tinuturilor
bulgaresti si sar-
besii, ci puse stA-
panire si pe tinu-
turile romanesti
NEIRCEA-CEL-MARE
din dreapta Du-
n5rii.
Lupta de langil Craioxa, en Tureii. Mircea, simi,ind cu Turcii
i-au pus gaud r5u, intra In legauri de prietenie Cu Vladislav, regele
Poloniei, i Cu Sigismund, regele Ungariei, intelegandu-se s'a tina
piept Impreun5 pericolului turcesc.
El Incercrt s5 recucereascil .dela Turci nnlul drept al Dundrii,
impreunri cu Dobrogea, dar nu isbuti. Buiázid, intelegand cá Alircea
este un temut viiiimasal visurilor sale de cuceritor, se hotrui sri-1
Inlilture din cala sa. Pe deoparte. el sustinù urcarea pe tronu)
www.dacoromanica.ro
 - 47 -
Munteniei a unui oarecare vànátor de domnic, anume Vlad ; lar pe
de alt5 parte, porni Cu o puternicA armatA, spre a-1 nimia Sdrbii,
cari erau acum supu§i Turcilor, venirà i ei in ajutorul lui Baiazid.
Oastea romäneaseá se ciocni cu cea turceascá in ni§te locuri rovi-
noase, de Itsingä Craiova. Furia luptei a fost nemaipomenitil. MA-
celul fu ingrozitor. Romanii s'au luptat ca ni§te lei. Turcii, sim-
tindu-se ingenunchiati, incepurà a se retrage spre Dun5re. Mircea,
istovit de greul luptei §i nemaiputându-§i urmári vrájma§ii spre
a-§i deslivAr§i birUinta, se retrase cu restul o§tirii la Arge,y:
Lupia (lela Arue.,4.Ruinati de infningerea suferitá, Turcii por-
nirà peste putin timp iar'5§i impotriva lui Mircea. Ajutati de ravni-
torultronului muntenesc, Vlad, ei il atqcar5 la Arge.s, ande-1 invinserá.
Biruit, Mircea se retrase in Ungaria. ClipAtAnd ajutor dela Sigi-
smund, regele Ungurilor, el reveni din nou in tará. Birui pe Vlad, cu-
ceri din mAinile Turcilor Nicopole-MicTurnii-Magurele de azi§i
reintrá iar᧠in drepturile sale de voivod al Munteniei. Pe cAnd

...M O LD OVA o
&farol tirii 1u! Threes - - 'Ver-o.te-a Albg
Tepeji:_ v
,-:tp
ffr.;:d-i°1 4, ?-,1h .
:710.m.,.1,;;;.:18A745-rtiEPilicsguiui
'1/AT- car
,
2,
' Chilla
-Vee iarea
e ara
°Cam ulung
ITismana Tu/peo
:414r
Pofa oGherghlta
vine 87,
Severin
- e rge's rirgan,F
MUNTE N IA
".9°' 13100
cr,iova (°Slatina mesh. Hiustén,-- IN VREPICA
. uT
0\7 MIRCEACEL MARE
Giurgill. Darstor
..I4d 1 n in e
N.
VLAD TEPES
: 86-74:18
Plirced 13
14c-Pp-721;?lari-'"...-
T A Tepes:1456 14.62,1476.
U R C I

Sigismund se intorceit grábit in Ungaria, de oarece in lipsa lui

i se pr5pliclise sotia, mo§tenitoarea de drept a tronului unguresc,
oastea lui fu a tacatà In muntii Rucdrului de &are partizanii lui
Vlad, care urmilred cu «icé chip, sä-§i plistreze domina. Acest atac
nea§teptat pricinui multe §i grele pierden i Ungurilor.
Lupia dela Nieopole. Cre§terea puterii turce§ti amenintà li-
bertatea natiunilor europene. Din aceastii priciná,popoarele cre§tine
se inteleserà sá luptc impreuná pentru strivirea puterii pilgane.
O numeroas6 o§tire, alciltuità din : Unguri, Germani, Roincini, Fran-
cezi Englezi, porni impotrova lui Baiazid, sub conducerea re-
gelui Sigismund al Ungariei. In acela§ timp, Stibor, principele
Ardealului, Otrunse In Tara-Romcineascli, urmilrind pe V lad, pro-
tivnieul lui Mircea, spre a-I impiedecà sá vin5 in ajutorul Tur-
cilor.
Oastea cre§tin5 porni dealungul malului drept al Dundrii, cu-
cerind toate cet5tile pan la Nicopole din Bulgaria, unde se ah:1
intáritá armata lui Baiazid. Planul lui Sigismund erà srt mearg5
www.dacoromanica.ro
 - 48 -
pAnA la Vaina, de linde urmA ca, pe corAbii, sA ajungA la Con-
stantinopol, care in acel timp erà impresurat de Turci. El cugeta
s'a despresoare capitala vechiului imperiu bizantin i apoi sá por-
neascA lupta de nimicire a puterii turcesti i liberarea peninsulei
Balcanilor de sub jugul pAgAn.
Sositi In preajama Nicopolului, cApeteniile otirii crestine se adu-
nará s'A statorniceascA planul de luptá. Mircea cAutA hotArasc5
tovarAsii, ca s'A-I lase pe el, s'A deA primul atac,-ca unul ce cunoaste
mai bine felul de luptA al Turcilor. Francezii tinurá *MA ca ei
sA aibá cinstea primei ciocniri, amenintAnd cA altfel se retrag din
luptA. Fatá cu atAta stáruintA, impotrivirea ar fi fost zadarnicA.
Cum se dAdit semnalul luptei, Francezii pornirA pe caii lor, ca
o furtunA, impotriva cavaleriei turcesti. Spahuii astfel se numiau
laptátorii cAlAri ai Turcilor se prefAcurà &A fug, pAnA atraserà
pe vrAjmasii lor In mijlocul taberii turcesti ; apoi, deodatá."
inconjurA, tAbArAnd pe ei cu iataganele, ImpreunA cu ienicerii.
Cavalerii francezi se apárarA cu vitejie, dar numárul mare al du-
smanilor i lipsa de ajutor din urmA cAci iuteala fugii lor
decase pAstrarea legAturii cu ceilalti tovarAsi de luptA fAca ca
isbAnda sA rAmAná de partea Turcilnr. In toiul bàtàliei, ei de-
scAlecarA i incepurA lupta piept la piept. Acest fapt Mat pe Crestini,
s'A creadA cA nu-i mai vád pe cai, deoarece fuseserA rApusi cu totii
astfel cA teama lor crescit si mai mult. Zadarnic, Sigismund-
ajutat de Mirceaincercá sA schimbe sortii luptei, isbAnda rAmase
de partea Turcilor ; iar regele unguresc se vAzit nevoit sà fugA, ca
ajutorul corniilor, pe DunAre, si de aci, pe mare, spre Constanti-
nopol, IntorcAndu-se In tara sa tocmai prin marea Adriaticä.
Printre cApeteniile ostasilor germani, cari au luptat la Nicopole, a
fost i Frideric de Zollern, un strámos al M. S. Regelui Ferdinand I
al RomcIniei.
RAmas singar, Mircea, cu ajutorul lui Stibor, principele Ar-
dealului, hivinse pe Vlad, protivnicul sAu, care fu prins i dus
Ardeal. Astfel, de-acum, ce! putin In lAuntrul tArii, ava
spre a se puted pregAti sá tinA piept Turcilor, cari urmArean sA
se rásbune impotriva lui, pentrucA luptase alAturi de ceilalti Cre-
stinii la Nicopole.
Lupta dela Bovine, pe Ialomita. La cAtva tiny dupá bátAlia
deba Nicopole, Baiazid porn]. cu o mare armatA impotriva lui Mircea.
In tara sa, voivodul muntean era Ja largul lui. El incepa a
hArtui pe Turci, chiar de cum trecurA Duntirea. TArindu-i spre
mima Munieniei, i-a rAtácit prin nepAtrunsii codrii ai tàrii. Aproape
de apa prin niste locuri rovinoase, Mircea lovi cu mare
furie oastea tArceascA, o bait strasnic si o puse pe fugd, isgonind-o
din tará. Baiazid abia scApA cu un mic pAlc de ostasi, urmArit de
Mircea peste DunAre.
Pacea eu Tureii. Moartea lui Mireea. La vreo trei ani (NA
aceastA luptá, Turcii dilcará din nou Tara-Romtineascd, dar furA
iarAsi învini. Raul de atAtea frAmAntAri eAsboinice, Mircea de§i
biruitorse hotAri sá cadA la pace cu vrAjmasii sill. El se invoi a
www.dacoromanica.ro
 - - 49
ie plAti un tribut de 3.000 de galbeni pe an, cu legamantul ca
Turcii : sa nu se bage, sa nu se amestece, In treburile Munteniei.
In urma unei lupte cu Tim&r, stApanitorul Turchestanului
si al Persi`ei, groaznicul Baiazid fu biruit pe campia dela Angora,
dus In robie, unde se si sfarsi. DupA moartea lui, feciorii sAi
se luarà la ceartA pentru domnie. Mircea ajutA cu oaste pe Musa,
unul dintre fiii fostului sultan. Acesta isbuti sA punil mana pe
tronul ImpArAtiei turcesti. Cat domni Musa, Mircea fu farA grij'A
din partea Turcilor.
DupA doi ani, Mahorned, un alt fiu al lui Baiazid, rAsturnA pe

s'N
BISERICA MANASTIRIL COZIA
(NO o aevareli de piotorul Satmary).

.fratele si-1u si se fricft ImpArat. Mircea, nemaivoind s plAteascA cei

.3.000 de galbeni, hotilri pe Mahomed, sil vie cu oaste impotriva lui.
Turcii cuprinserd cefalea Giurgiului i vroirA sA patrundA mai
.departe, In inima Munteniei. Mircea, fiind biltran i voind sA-si
fereascA tara de jaful turcesc, pregetA a mai porni rAsbo¡ cu ei. El
c.Azil la pace cu Mahomed, cAruia se indatorA a-i pan mai de
parte haraciul randuit, potrivit invoielilor vechi.
Sbuciumat de neintelegerile din lAuntrul fàrii, istovit de rrisboae,
.doborit de Nitran* : Mircea se sAvarsi din viatii fa anul 14,8,
dupri o domnie inteleaptA i bogan iii lapte vitejesti. El fu inm r-
mantat la mdrulstirea Cozia, zidità ch:ar de dansul pe malul 01-
gului.
www.dacoromanica.ro
 - 50 -
2. 1LAD-TEPE.5
Urearea lui Tepe pe troitul Munteniei. Nici nu se asezase
bine täräna In mormântul bätränului Mircea, §i se si porni zánzanie
intre cei ce voiau sil ajungä la domnie. Cu chiu, Cu vaipentru biata
tarrt timpul se scurse ; iar pe tronul Munteniei îi fácuril cheful,
de. a domni, 9 sumedenie de voivozi. Printre dansii s:au gäsit
câtiva, cari s'au ostenit pentru ridicarea tilrii lor. Unul dintre ace§tia
a fost i Vlad-Tepe, fiul lui V lad-Dracul. Acest voivod a fost poreclit
Tepes din pricinä
cA-i piked grozav
de mult, sà pe-
depseascri pe cei
vinovati Cu trage-
rea in teapil.
Firea lui Te-
Vlad-Tepe
a dimwit tara in
dottä rilnduri. In
prima domnie, ca-
re a tinut dela
1456 pättil la 1462,
a fost de o cruzi-
me grozavil. Pen-
tru once vinä, cät
de micä, träged in
teaprt, arded sau
jupuià de viu pe
ce! vinovat. Cu
ehipul acesta stAr-
pise desfrânarea
ticAlosia din ta-
il. Au pierit Insá
si multi nevino-
vati pe läng5 cei
vinovati.
Urcându-se pe
tronul Munleniet,
ca sA
VLAD-TEPE* nimiceasc'd pe toti
protivnicii srii. El
fi chemä, cu soçiile i Cu copiii lor, la un fel de sfat, i porunci sä
fie ucisi cu grämada. Pe niste ispravniciprefecticari nu §tiu-
serrisä-i spunä numärul locuitorilor din judetele lor, Ii omorl.
Averile celor ucii, obisnuià sA le däruiascA ostasilor säi, cari se
deosebiau prin credintä fatri .de dänsul, frinältändu-i totdeodatrt
la ranguri boieresti.
Odatà adunil la un ospät pe toti cersetorii §i pierdevarà din
tarrt, si, dupil ce-i Imbuib5 cu toate bunätätile, le dete foc in-
tr'o magazie, unde arserrt ca soarecii.
www.dacoromanica.ro
 51

Prädarea tinuturilor reeine. Dupa ce MO groaza In locuito-

riit.àrii, porni cu urgie prin vecini, spre a nimici pe vra'jma§ii
cari scapasera peste hotare. Prada Ardealul pana aproape de
Sibiu. Dete foc Braqouului. Jefui, spanzura §i trase in teapa : pe
-toti cei cari indrasnira a i se impotrivi. Dupà aceea, treca Du-
ndrect varind spaima in Turcii din Bulgaria. Faima faptelor §i
,cruzimilor sale merse !Ana in nrile cele mai departate.
Lupta eu Hamza paa. Neimplinind porunca imparateasca
de a da Turcilor, pe langa haraciu, §i 500 de copii spre a-i face
ieniceri adica soldali ale§i dintre CreVinii turcifi, sultanul
Mahomed al II-lea se hotari sa-1 piarda., El trimise pe un Grec
anume Catabolinos, ca sa-1 hotarasca sa vie Oda' la Tari-
lrad, care cazuse in puterea turceavä incA din 1453, §i unde se
afla acum capitala imperiului musulman. Vlad se Mat a primi,
dnsa spuse cà va veni mai tarziu. La plecare, trimisul sultanului
ruga pe Tepe, sa-1 insoteasca pana la Giurgiu, fiindu-i teama
&A nu i se intample ceva pe drum. Domnitorul banui cà trebuie
.sa fie la mijloc vre-o cursa. Primi sa-1 Insoteasca, insa o puter-
nica Wire 11 urma de aproape. Nu departe de Giurgiu, Hamza
pqaun general turcsari cu oaste impotriva voivodului roman,
vroind si1-1 prinda. Ca din pamânt ie§ira osta§ii lui Tepe, cari
pusera mana aproape Pe toti Turcii. Vlad i§i duse prin§ii la Teir-
,tgovi§te, uncle porunci sa fie tra§i in teapà Ong la unul. Pe flamza
pa§a §i pe Catabolinos Ii catara in ni§te tepu§e mai innalte, ca
se §tie Ica fusesera capetenii.
Luptele lui Tepe eu Illahomea. Mare a fost scarba §i mania
sultanului, cand afla de isprava lui Tepe. In primavara anului
1462, porni el insu§i cu o puternicä arman, sa' pedepseaseä pe in-
drasnetul voivod. Trecì Duna- rea pe la Nicopole. Tot in acest thnp
porni §i ,5'teftm-cel-Mare, sa cucereasca cetatea Chillo, care era in
acea vreme sub stapanirea munteneasca.
Vlad se repezi cu o parte din oaste, sa apere Chilia ; insa *Man,
fiind ranit la un picior, se retnsese In Moldova mai innainte de so-
sirea lui Tepe § in ajutorul cetàii. Restul wo§tirii muntene§ti intam-
pina pe sultan la Dunare. Harimiala incepa. Pe masura ce Turcii
innaintau, Romdnii se retrageau in codrii nerAtrun§i ai tàrii, apa-
xand calea Teirgovi§lei. Intr o noapte, Tepe § cu un pale din
oastea sa in tabara turceasca, Cu' gandul sa omoare pe sultan.
Mare macel se incinse intre cele doua o§tiri vrajma§e. Din pricina
Intunerecului, el nemeri cortul marelui vizir, a§a cà sultanul
ca prin minune.
Mahomed mai urmäri oastea româneasca pana la Targovi§te, pe
care o gasi pustie, de oarece Tepe se retrasese in creierh muntilor,
la cetatea Poienari1), numin §i Celatea-lui-Tepq, zidita zice-se de
boierii protivnici lui, dimpreund cu soiile§i copiii lor. Dupà ce lasara
domn pe Radu-cel-Frumos, fratele lui Vlad-Tepe, Turcii se retrasera
1). Aceasta cetate, numit6 mai tnnainte si celaka Argeplui, fiintea7ii fu muntif
Argqului cu mult Innainte de domnia lui Wad-Tope?. E Cu putintil ca Tepes sA
folosit-o ca Inchisoare sau loe de surghiun pentru boieri, dupil cum fusese
www.dacoromanica.ro
nAstirea Snagovului din judetul, Iljov, §i poate, chiar Comana, din acelas judet
 - 59 -
spre Giurgiu, pàisind tara cu przi nenumilrate. Radu inutA eapi-
talq Munteniei la BucureVi, spre a fi mai aproape de Dmr;ire.

CETATEA POIENA RI A I.L7I VI,AD-TEPES

Arunearea lui Tepe l in inellisoarea dela Buda. lloartea sa..PA-

rilsiL de toll credinciosii sill, eari trecuseril de partea noului domni-
www.dacoromanica.ro
 -3-
tor, Tepe se retrase in A rdeal, cu geuldul ea s cearà sprijin lui Mate
-Carvi, regele Ungurilor. Desi pornise cu ajutor unguresc, säli re-
,eapete tronul, el socoti crt nu stria s'a' se punä bine si cu Turcii. De
aceea, sosind in Muntenia innaintea Ungurilor, serse din Rucfir cate
o scrisoare de iertilciune : sultanului i marelui vizir, rugändu-i
.tintäreaseä iaräs in domnie. Radu-cel-Frumos prinse scrisorile lui

0:4 It4.+1,11V. PAIL.4.211114

MANASTIREA SNAGOV INNAINTE DE REPARATIE

Tepes si le Lrimise lui Matei Corvin, regele Ungariei. .Matei aruncil

pe pribeagul voivod intr'o inchisoare, langá Buda. Aci stete pänä
la 1476, alud reveni din nou in domnie cu sprijinul lui Matei Confin
al lui Stefan-cel-Mare. Astädatä domni numai cateva luni, crici
fu ucis in niste lupte cu Turcii prin pädurea Ballenilor, din codal(
Vhisiei, in apropierea mdmistirii Snagov. Trupul lui fu inmormäntat
www.dacoromanica.ro
 - 54 -
ciliar la Snagov, mAndstire rezidità de dansul pe o insulà a lacului
deia care si-a /uat numele. Ad i surghiuneA i ucidea el pe toti vrAj-
ma*ii
Tepe § si-a odihnit 1-5mi-1s/tele plimântesti inteacest locas prnrk
In timpul domniei grecesti, când, osemintele sale furil scoase din

;
I 1 . 1
t
;
.

r.
c
79.1. ic

- .)
I

,
-,4t.-trhk
Ll`
......., -
V.

.4ir, ,ikat
-
*

MANASTIREA SNAGOV DUPA CE A POST REPARATA.

mormAnt si aruncate fàrà urnià de vre-un nechibzuit, cu credinta

crt in chipul acesta rAsbund victimile crudului voivod. Dei de ur-
mele lui pAmAntesti nu se mai §tic nimic, totusì numele acestui dom-
nitor va cliiintd cat si poporul pe care l-a cârmuit. Cali nu sunt si
astrizi, cari, fatil cu strickiunea ce pare a se fi revArsat asupra orne-
nirii, nu viseazrt apilrând dintr'un colt al lumii, un Tepes mAntuitor I

www.dacoromanica.ro
 3. DOMNIILE VOIVOZILOR EVLAVIOSI
Luptele pentru domnie. Nesfarsitele lupte pentru domnie tu
fost cea mai grozava plaga pe Virile romanesti. Dupa moartea lui
Tepe § se perindarrt la tronul Munteniei o sumedenie de domnitori.
Unii dinteinsii ne-au lasat ca amintiri fapte i lucruri de seama,
sávar§ite de ei ; altii ne-au lasat doar numele lor legat de framantari
intrigi sterpe, daunatoare linitii poporului. Dintre acesti doni-
nitori, mai vred-
nici de pomenit
sunt : Vlad yodel
Cdlugdrul, fiul
36uRadu vodd-
numit cel-Mare, §i
Neagoe Basarab.
Toti acestia au
avut domnii pa-
§nice.

a fost numit ast-

fel, pentrucä in
tinerete se &Mu-
garise, purtand
numele Pahomie.
Mai bine de un
sfert de veac a
trait in Transil-
vania. A isbutit
sa puna mana pe
tronul tàrii, prin
staruinta lui Ma-
Corvin. El a
domnit intre anii
1482 si 1495. Fiind
o fire evlavioasa,
cat domni se in-
griji mai mult de
trebile bisericesti.
Vlad a fost ince- NEAGOE BASARAB
pätorul mind sti-
rii Glavaciocul din judeful Vla§ca, unde a si fost inmormantat.
Radu-eel-Mare, fiul lui V lad Cdlugdrul, a domnit fare anii 1495
si 1508. Fiind dornic de pace, ca §i tatal ski, s'a trudit tot timpttl,
sà tie lini§te 'n tara. Erà foarte evlavios, din care pricina a cladit.
o suma de biserici si manastiri frumoase, printre cari céa mai stra-
lucita este meindstirea Dealigui, la miazanoapte de Teirgovi§le. El
a adus in tara pe patriarhul Ni Ion al Tarigradului, care fusese alungat
de Turci in urma cuceririi Constantinopolului. Acesta orândui viaW
bisericeasca a tarii, numind un rnitropolit la Tärgovi§le §i eke un
episcop : la Severin §i la www.dacoromanica.ro
Buzau.
 56-
Prin mijlocirea càhigärului Macarie ajuns mai tárziu mitropolit_
Radu vodà intemeiè cea dintài tipografie din targ, unde se tipArirä
In limba slavonii primele cärti bisericesti. EI se sfärsi din viatà la
anul 1508 i fu inmormäntat la mänästirea Dealului, cea ziditä de
dänsul.
Neagoe Ilasairab a domnit filtre anii 1512 si 1521. El a fost fiul
voivodului Basarab-cel-Tdniir si al doamnei Neaga, sora boierilor
olteni din puternicul neam al CraioveVilor. Trilind la curtea dom-
neascg in vremea lui Radu-cel-Mare, el a prins o sumä de invAtIl-
turi (lela patriarhul Ni/oil. Ca si Radu-cel-Mare, Neagoe inchinat
intreaga domnie celor sfinte, zidind §i impodobind nUmeroase bi

, -. .
_

-
4.4.
" :Os ..e,
d,41,11

rqr4i:7.''

41. E
-.1 4_1
ÇA

_
°
4

MANIASTII3EA ARGE$ INNAINTE DE FOCUL DEL A 1867

serici i mänästiri : atät din tará, precum si din A ideal, cAt si dela
SIdntul Munte Atas sau Alon din Grecia.
Zidirea manilstirii Argeadui. Cea mai de sean-1A lucrare a vietii
sale a fost zidirea minunatei mänilstiri dela Curtea-de-Arge§, pentru
cllídirea cäreia a adus marmora mozaicul trebuincios tocmai din
Turcia.
Bätrânii povestesc e:A aceastä sfântà bisericil ar fi fost; ziditä
din porunca legendarului voivod, Negru-vodcl; iar planul
toatii lucrarea sfiintului locas s'ar datorà unui mester vestit
vremurile acelea, anume Mano/e. Acesta, impreunil cu alti nota
tovaril§i ai si, a putut desävärsi sfanta bisericil, numai multumitä,
faptului c'a zidit in tenieliile ei pe Ana, sotia sa, càci, pän'atunci
www.dacoromanica.ro
 - 57 -
mâna diavolului, care- vedeh cu vrAjmil§ie ridicarea unui awzA-
mAnt dumnezeiesc in loeul acela, cu puterea-i drAcescri fäceà ea

, Once
Noaptea se surpa.
A doua zi iar,
A palma zi iar;
Lucrau In :Oar !..."
numai zidirea unui suflet omenesc in eorpul elädirii, puteà sfit-
rAmA vraja diavolului.

MANASTIREA ARGE51.11.151 DUX FOCUL DELA 1867

Se zice cà mäntuind de lucrat minunata inàiiàstire depe dives,

Negru-Vodii intrebil pe cei zece me§teri, cari Judi nu se dilduserrt
jos depe acoperi§ul hisericii, dacil sunt in stare sà faed o nouil
mAnästire, §i mai mändril ca aceea pe care o sEu*serii. Me§terii
Ii spuserä Cu falä, cà ei sunt in stare 0 filed o mantistire §i
Mai frumoasii. Auzind aceste laude, domniturul chichi porunert,
sa se strice schelele ; iar pe me§teri ii 150 pe acoperi§, pirriísiti
in voia soartei. Ei insä, i§i fícurà aripi de §indrilä i se incer-
carii sit sarà jos; dar care cum dideA, se sdrobiet, ipbindu-se de
pämänt. CAnd incercil à sarä §i Manole, auzi din zid phAnsul
duios al sotiei ale, care-I striga, spunändu-i cit sirnte cum i se
stinge via0 i nimeni nu vine s'o scape. Copleit de jale i aiurit
www.dacoromanica.ro
 - - 58

de durere, simp cum se pierde, cum il cuprinde ameteala, cum

totul se 'nvarteste in jurul satt ; apoi se pr5busi si el depe giindis,
depe acoperis ; si
Mort, bietul, ciideet. .,0 Icintclnd lind
Iar unde aldea Cu apd pufind,
Ce mi se picea? Cu apd slif ala,
Cu lacrdmi udatd !"
Nu departe de bisericd se af15 si astdzi o fantand cu trci tevi
pe cari curge din vremi uitate, o apd limpede, *cum rar se poate
vedeà. Isvorul a-
+11)
-, it-,ZAt ......\..3ear4.-:.---.1_.'.v.i.-5.:+ cesta mi nunat e
i socotit de local-
(') oi-
nici a fi legen-
Y ciara fclnkind a
O 4,1:
lui Manole.
1 * **
C.)
1j2 Din stirilegre-
'773 Al)
cesti, rdmase de-
PablileT - (' pe vremuri, a-
flám 61 planul
bisericii dela Ar-
1

..,./,01))
(!')

01
,
-
At i
(?)

(i)
(.)%
ges ar fi fost in-
tocmit chiar de
Neagoe, ajutat
de mesteri si ar-
hitecti : atát din
Tarigrad, cat si
din Italia. Prin-
d 1.5) tre acestia din
- (.2) urmd ar fi fost
) (e;)
si unid cu nu-
m ele Manole, in
'
ir ti jurul cdruia a
luat nastere fru-
''\" ` 3., - -s.' s
--
".....Na..:*--R.,. 4,1. ',..5...
inoasa balada' a
intemeierii md-
ndstirii Argegu-
FANTANA LUZ MANOLE. lui.
Sleindu-se vi-
suena domneascd initainte de mántuirea sfantului locas, se po-
vesteste ca Neagoe ar fi vroit sí arunce biruri noui asupra popo-
rului, ca sá scoatd banii de cari avea nevoie. Se zice Insà, cd
sotia sa, doamna Despina numitd si Milica -, fica domnu-
lui Serbiei, aflAnd de planurile sotuliti sAti, il impiedecil sil itn-
pileze poporul - destul de amdrit si asa; si-i dada toate odoa-
rele si avutul ei, sd le prefacd in bani spre a desdvársi locasul
Domnului.
Pentru tárnosirea biserieii a adus chiar pe patriarhul Tarigra-
,

www.dacoromanica.ro
 - 59 -
dului, insotit de patru mitropoliti greci si de toti arhimandritii
mänästirilor din Sidniul Munte, cari, impreunä Cu cäpeteniile cle-
rului din tarà, au slujit la sfintirea dumnezeiescului asezämänt.
Starea de astäzi a misiniistirii lui Neagoe ilasarab. Aceastil
podoabä a tärii este ziditä in intregime din piatrà cioplitä i sä-
pan cu feldefel de flori i impletituri chibzuite cu multà mile-
strie. Plrismuitorul ei se vede a fi fost foarte mult inräurit in al-
cáluirea planului s'Al', de gusturile popoarelor orientale ; cu deo-
sebire de ; Turci, Arabi §i, in bunä parte, chiar de Per§i.
Jurimprejur, mijlocul bisericii este incins cu un bräu gros, cioplit
cu mult mestesug in piatra zidului clädirii. Acest bräu este o
ade\väratà impletiturà m'Ah strä, fluirá din alte patri brkisoare
mici, având fiecare alclituirea deosebitä.

-
-
MANÄSTIREA ARGEKLIJI IN STAREA DE ASTÄZI

Deasupra acoperisului Sc 'naltä pa tru tulle : douli mai mici

douil mari. Cele mici sunt asezate in fatä, de-o parte si de alta
a intrilrii ; iar cele mari, vin : una la mijloc i cealaltil spre altar.
Ferestrele in numär de 73 sunt inguste i 'mpodobite, si ele,
cu feldefel de cioplituri minunate. Acoperisul este de plumb, având
o surná de podoabe sau ornamente lucrate din ciocan. Crucile depe
turle si din celelalte pärti ale acoperisului 20 la numär sunt
poleite cu aur ; ir lucrätura Ion e la fel cu celelalte podoabe
ale bisericii i 'nfrumusetate cu tot soild de culori plricute la
vedere.
O scarä cu douásprezece trepte duce la intrarea clàdinii, unde
stá de streajä' o usä de bronz, care se deschide in douä piirti.
Pätrunzänd in làuntru, www.dacoromanica.ro
vedem cii Loath pardoseala este fäcutil
 60
din moz,lic cu diferite desemnuri. Turla inijlocie se sprijinil pe
doisprezece rotunzi, fnnalti cam de sapte metri i ceva
siedpi cari Infritiseazri cele dowisprezere seminlii ale poporului
lui Israel. sau pe cei doi.sprezece apostoli ai Mdnluitorului.
Alai peretii, cat i firizile ferestrelor, precum i boltile lilun-
trice ale bisericii : sunt acoperite cu numeroase picturi Iticrate
cu mult mestesug. De zisemenea se x,ild pe peretii dela intrare,
portretele ctitorilor si ale altor VOiVOZi ai Munteniei, cari s'au
ostenit pentru sfantul asezilmant.

,- A

1.1 jg 141 V
..,-")
;,102'
, '
j'47-

tf1517:14- kliZi:E2 ' '41-~12

MITROPOLIA DIN TARGOVI*TE

bisericii este de 31 de mari.

In lata sfaniului liicas se allí un ceracel boltit si zugrilvit
pe dinnriuntru, ridicat pe patru stalpi de marmoril, si lucrat
;teclas chip ca si biserica.
In spatele ctitoriei lui Neagoe Basarab se ridicil palatul episco-
pal, flicut lii zilele riiposatului rege Carol I.
Cam astfel se infiltiseazil astdzi, acest mandril monument de
arta', care ne reaminteste osardia crestineascii a strilbunilor nostri.
Starea lui de-acum se datoreste sti-truintei celor dintai suverani
www.dacoromanica.ro
ai Ronuiniei libere: regelui Carol I si reginei Elisavela, in zilele
dirora sfäntul locas, ars la 1867, fu restaurat j'are 1875 si 1886,
sfintit iaräs, la 12 Octombrie, 1886, episcop al Argesului fiind
pärintele Ghenadie, ajuns mai apoi mitropolit primat a/ Orii.
Neagoe Basarab n'a avut fericirea sfäntul asezilmänt
sfärsil cu destivärsire, ctici zugräviala din Muntru a fost män-
tuitä abia la 1526, de ditre Radu-dela-Aluniali voivod, ginerele
In cursul VITIllii, a4i domnitori cari s'au oárdit a ingriji de dregerea
striatinnilor acestui sfânt locas au fost : llatei Bdsarab §i,
apoi, , erban Cantaeuzin. Mai toti VO1VOZii lärii s'au
ca mänästirea lui Neagoe sì nu cadí pradti däräpilnärii.
Dela zidire, pänä'n zilele inoastre, str'lvechea cllidire a avut
mulle de indurat. Cutremure, focuri, jafuri pägänesti : n'au ocolit-o
-dealungul veacurilor. Asttizi insit strilluceste vrednicti de dragostea
celor ce i-au pus temeliile, fticAnd fala neamului i mestesugului
rornAnesc !
Tot in timpul lui Neagoe s'a inceput i zidirea mitropoliei din
TdrgoviVe, pe care au desävärsit-o urmasii sAi. El se stinse din
viatil in anul 1521 si a fost inmormäntat in mänästirea dela Curtea-
de-Arge,y, chiar in läuntrul bisericii unde fu ingropatil mai tärziu
sotia sa, doamna Despina.
Urntätile aeetor dumnii religioase.Pentru bisericil i mai ales
pentru reprezentantii ei : Vreotii si càlugàrii greci i slavoni, pri-
pilsiti si statorniciti in tarii la adtipostul sfintei cruci , vremurile
acestor domni evlaviosi infiitiscaztt culmea îmifLoriiu religioase
duhului crestinesc ce stäpfmea sufletele fruntasilor norodului roma-
nesc. Pentru poporul de jos, peal-u multimea din sudoarea direia
se storceà banul cerut de stäpani spre a se acopen i atätea cheltueli
aceste domnii inftitiseaz4 niste vremuri de umilire si robire a bie-
tului norod, calicit din pricina diljdiilor nemäsurate si färii sfärsit.
menite umple pungile clericilor i monahilor greei, cari niipädiserä
primantul romAnesc incti din thnpul venirii patriarhului cel
isgonit de Turri din Tarigrad.

MUNTENIA PANA LA NAVALA FANARIOTA

1. MultI 1-1TENIXL VOI\ On
INTÄIUL FÄURITOR AL UNITÄTII NATIONALE
Pâaá la limaren pe tron.-0 domnie bogatil Iii fapte mari a fost
aceea a lui Viteazul. Dei n'a domnit atätia ani ca ,Ielan-
cel-Illare al Moldovei, cu toate acesteaisprävile silvärsite de diinsul
sunt tot asa de vralnice de pomenit, ca si ale marelui voivod
moldovean.
Mihai a jost un fecior din flori al voivodului Pcitrqeu-cel-Bun,
cu o greadi anume Teodoranumitil mai apoi, in càlugàrie, Teo-
lana. Mai innainte de,.a ajunge domn, el fusese ban al Mehedin-
Por,stea neamulni románesc www.dacoromanica.ro
I. PopesenBljenaru. EdiOa II-a 5.000 exemp. 4
 62 -
filor §i, mai in urmil, al Craiovei. Svonindu-se c urmkeste sil puie
mAna pe domnia Orb, Alexandru-cel-Rtiu, voivodul din acele vre-
muri, al Munteniei, hotki sä-i r5puie viata. El porunei oamenilor
si de incredere, s'A-1 prindà i sii-1 aducil la domnie, unde.hotàrî
sit i se taie capul. Dus la locul de osilndg, Odelesau cäldul--in-
särcinat cu omorirea lui Miltai, fu cuprins de o mare spaimil privind
statura chipesd a condamnatului. Aruncând securea din mAini, fugi.
Ingrozit prin multime, strigAnd at el nu poate ucide un asemenea
om. Boierii
poporul socotirä
aceastil intäm-
piare ca o mi-
nune dumneze-
iasdi i certtrà
domnitorului Cu
stilruintä ierta-
rea osanditului.
Urearea lui
Mimi pe tronul
Munteniei.
Cum se vkit li-
ber, Mihai fugi
In Transilvania;
iar de-aci merse
la Constantino-
pol. Acolo, in
urma sfäruintei
unui frate al ma-
mei sale, ¡ani-
mare dregkor aL
Ord pe lângii
imprtratul tur-
cesc, precum
§i prin stilruinta
tjnui oareca re
Andronic Canta-
cuzin coboritor
din vechii impà-
rati ai Tarigra-
dului : el c5.0tii
domnia Munte-
niei la a nul 1593.
Cum puse 'mina pe frzlin le prii, primul sàu gaud fu s'o scape
de plaga turceascil. Dupil ce se intelese cu Sigismund Balhori, prin-
cipele Ardealului, §i cu Aron voa, domnul Moldovei, ca sa he uniti
impotriva Turcilor, porni a ucide tot ce erà suflare p'ägilneascil pe
pamanttil romilitesc. Apoi pràdàsi arse celiitile turcesti depe amân-
dourt malurile Dundrii.
Acela§ lucru il fàcù si Aron vodil in Moldova.
www.dacoromanica.ro
 63
Ninticirea ordiilor tãluíiù.ti. Turcii, fiind in rrisboi Cu
ratul Germanilor §i Austriarilor. nu puturá luA alte mrtsuri l'upo-
triva rásveátitilor voivozi, decAt sí trimiLà ordiile Vátárásti, spre
a pi-5a Orne române. Pe când Aron vod5 NO din calea págáni-
lor, ostile lui Mihai, sub coliducerea fratilor BuzeVi, le tinurá
calea; si, la Putinei §i SIdne§ti, in judetul Vlaqra, Ii bliturg asa
de strasnic, incát putini scilpar'ä Cu zile. In cursul acestor lupte fu
rilpus chiar nepotul hanului tátárásc. Fiind vestit cá o parte din
oastea turceascri, aflatá la Rusritic, vine in ajutorul Tdtarilor,
Mihai porni in calea dusmanilor. Banul Manta, cu oastea de sub
comanda sa, puse pe vrájmasi pe goanil. La Serpdteqti, tot in
Vlasca, Turcii i Tiltarii furg aproape nimiciti i aruncati peste'
-Amare ! Avurá noroc di apele erau inghetate si puturrt s'A' fuga,

RUINELE CETXTII GIURGIULUI DE ALTADATik

cáci alLfel, cine stie câi ar fi scIpat dintr'insii ! Primind aju-

toare dela Ardeleni i Moldoveni, Miliai trecit Dunárea pe ghiatá
cu o repeziciune nemaipomenitá, cutreierá mai toatä Bulgaria
de azi, pAná dincolo de Adrianopol, brigAnd in groazá toatá sufla-
rea turceascá. In timp de patru luni, pe asprimea grozavá a iernii,
Mihai cAstigA zece izbAnzi impotriva dusmanilor sra. Se zice c'd
femeile Turcilor, spre cuminifi copiii. fi speriau amenintAndu-i
&A vine ghiaurul Mihate-Oglu, adicsá Mihai Viteazul.
Luptele cu Tureii.Sultanul Mahomed al 111-lea, care abia se
urcase pe tronul turcesc, infuriat peste másurá de indrásneala
isprávile lui MUtai, trimise in Muntenia pe Sinan paya, cel mai
viteaz general al Turrilor, cu o armatri de aproape douà sute
de mii de oameni, ca s'A pedepseascil pe rrtsvrátitul voivod. In
rata acestui puhoi prigtInesc, Miliai se ala singur. filrá nici un
www.dacoromanica.ro
 - 64
sprijin din partea celorlalti domnitori cu cari aveil legrituri de
tovArAsie, cdci Sigismund Batori, domnul Ardealului,, tocmai isi
prrisnuià nunta, iar Aran vodri, al Moldovei, fusese riisturnat din
domnie de Sigismund, pentrucA nu voise ctinoascA de stiipAn ;
apoi fu omorit cu venin. In locul lui fu ridicat domn, $tefan Rdsvan.
Dupà ce-si porni familia cu tot avutul Al" spre Sibiu, in Ar-
deal. Mihai iesi innaintea vriljmasilor, pe cari incerc5 sA-i opreascil
la Giurgiu, unde incepuserri lucia' de cäteva luni de ile un pod
peste Duneire, ca sA lege Turcia de Muntenia, pe care-si puseseril
In gand s'ohrefacil in guvernilmant sau pasaliic turcesc. Dupil o
vitejeascA impotrivire de aproape o siiptrimismil de zile, Mihai fu

:*3 te. ITZ7:7

44'N;-74.0:4.

'' A= -4b

et -,,,, & ie .. ,.,,

...
ElteiX;IttY'4*~-7-
......,..-à.
........ .0.-- tt.Z.t.Ititi....
-ili - ..n .6 . "
. -al

LunA DELA cALI-GARENI

nevoit sä se retragri mai in läuiitrul uírii, de oarecc o parte din
ostirea turceasca isbutise sà treacri Dunilrea cu luntrile, inai sus
de Giurgiu, spre a sAri in spatele Rorncinilor. El täbìirî cu oastea
sa la vadul Calugdreni, pe apa Neajlovului, In judetul Vlaya, loca-
litate asezatil cam la jumrttatea drumului (Mitre Giurgiu si Iiiicu-
re§ti. Locul ales de Miliai era cum nu se poate mai nimerit pen,
truca mica lui ostire sä poatà ine piept maçelui numilr de
dusmani, crici vadul fiind ingust, Sinan nit ar fi plata
desf5soare loan ostirea sa, spre a coplesi pe RomAni.
Cum trucuril Dunrirea, Turcii pornirri spre Bucuiesti. Mihai
le curmii calea la Crilugiíreni. In ziva de 13 August. 1595,
cele doua ostiri vriljinase se ciocnirri cu o furie nemaipomenitii.
www.dacoromanica.ro
 - 65 -
Viteazul voivod roman, doar cu saisprezece mii de viteji, tina in
loe o zi incheiatä, toatà hordia turceaseä revarsata pe pNmantal
nostru. Valurile Neajlovului nu mai erau de apa, ci de s'auge.
Insusi Mihai. i Sinan, luptau la rand cu ceilalti. Mihai pareà
ca un Arhanghel in mijlocul rilsboinicilor sili. Sinan, eazand depe
cal, se lovi de podul garlei, rupse i cei din urmä doi dinti pe
cari-i mai m'ea in gur.a.
Neputand rapune cu desävarsire pe vrajmasi, Mihai se retrase
cu oastea sa spre muntli Argeqului, la ce/atea lui Negru-Vodd, unde
asteptà ajutoare dela Ardeleni §i dela Moldoveni. Turcii innaintarà
In läuntrul tArii i puserà stapanire pe orasele : Bucure.51i si Tdr-
quiste. Pe la inceputul lui Octombrie, sosindu-i inteajtitor prin-

INTRAREA LUI MIHAI IN ALBA-JULIA

cipele Ardealului, Milfai lovi din nou pe Tu'rci, Ii puse pe goana
si-i alung6 peste Dunare Cu pierden i grozave. Se zice cd Sultanul ar
fi plans de necaz, aflând despre rusinoasa infrangere a ostirii sale ;
iar pe cel ce i-a adus vestea, l-a °mora ciliar el cu buzduganul san.
Lupta (lela elimberg. Nit mult dupa aceasta, veni la arma Ar-
dealului, Andrei Batori, un N'AL' al lui Sigismund care, siltul de
domnie, se retrilsese la cdlugarie. Acest vOivod aved ganduri vraj-
mase asupra lui Mihai. Din aceastd pricinà, domnul Munteniei
se botad sa-1 (lea jos depe tron i sa-i supuie tara. El porni cu oaste
impotriva noului voivod ardelean, pe care Il intalni la..Selimberg,
langi'i Sibiu. Dupa o lupa% crancena, Mihai Il puse pe goana i lud
Ardealul in stàpânire. Rätkindu-se prin munti, Andrei liatori
fu prins i omorit de un Semi, care aduse 116 Miliai-Viteazul,
capul celui ucis.
www.dacoromanica.ro
 - 66 -
Biruitorul iii1r cu mare alai in Alba-Julia, capitala Transilva-
niei, incununându-se ca domn al Ardealului, in Noembrie, 1599,
Cueerirea Moldovei. Pe cand Mihai se rAsboià cu Ardelenii,
in Moldova ajunsese domn, leremia Mulla, un voivod prieten al
Polonilor §i al Tureilor. Mihai se hotAri s5-1 doboare si pe acesta.
El pornì cu oaste asupra lui, NO nu dete niel o luptà, crici tot po-
porul Il primi cu bucurie ; iar boierii irii Ii incredintarä domina Mol-
dovei. Astfel, Miliai ajunse stfipfinitorul eelor trei ãri surori : Man-
tenia, Transilvania t+ i Moldova. Aeeasta a fost prima oaril in viaja
ineamului nostru, efind mate tinuturile romfineti au avut o singurii

46,9 .. otin

Scroca

Debrenn
lap
letra

UN
Oradla-flar
Turda
Roman
,-... .

Ka'sluor \
Chisinau

o S'andes!,
Bender

r l'i (A D
VA ,
eghedin
Arad e
7:Gl:asga .,6,E.W.' Birlab'
Ahiu. Ceta/ea
haPli Sibiu

BT ' °Cabo'
TitnricliFa 'be.. ,,Sg/imbery° ' agee a
;
o

4rans
Ca ulu
ti4d, aYladimiri firge
Béalulur
S PI esti
7"a OV1S °Thleal en Catares
Belgre .T.Seve °?,
ra!..pj de frot
I
OLTE IA larl0 4:4404
Craiova o %Calug.arem. onustendie
.
Puhneiu Strinesti.- °.Silistra
TARILE.ROMANE Caracal 0 Pu ° urtucata
a urel urgía
VITEAZUL
A

efipetenie. In amintirea acestui fapt, Mihai biltù o niedalie de aur.

Lupta dela Mirfislfiu. Ungurii, neputánd suferi la carma Ar-
dealului un doinn romtln, se r5scularà impotriva lui Mihai. Ei ea-
stigarii de partea lor pe un general al armatei austriace, pe italianul
Gheorghe Basta;care fusese trimis cu oaste impAräteascil, sil poto-
leascil rriscoala ; si-1 hollrirä s'A lupte impotriva lui Miltai. In ziva
de 8 Septembrie, 1600, la satul Miräslúu, langä apa, Murevilui,
marele voivod muntean fu invins i scos din domnia Ardealului.
tiltimele lupie ale lui Milmi. Pe când Mihai se luptA Cu Un-
gurii §i cu Austriacii pentru stäpânirea Ardealului, Polonii ri-
dicarà din nou in domnia Moldovei pe leremiaMovild. Ei piltrunserà
In Muntenia, spre a-1 scoate si din tronul acestei àri, in care se
.aflà ca loctiitor de domn, fiul sàu, Pálraqui-cel-Tdneir. Nebiruitul
Mihai, aproape plirilsit de ai sili, fu de dourt ori invins de oastea
www.dacoromanica.ro
 - 67 -
vrajma§5 : la apa Bu:dului la Telcapin; iar in locul lui, Polonif
a§ezara domn pe Simion Movibi. fratele voivodului moldoNean.
Parasit de noroc, el merse la Viena spre a cere ajutor impäratului
Impotriva vrajma§ilor s'AL Imparatul, mAniat pe Unguri ca se le-
pactasen de stapAnirea sa §i adusesen In domnie iara§ pe Sigismund,
impacä pe Mihai cu Basta, §i-i trimise pe amAndoi, sà cucereasca
din nou Ardealul. Sigismund fu invins la GonisIdu.
Omorirea lui Milmi.TemAndu-se ca Mihai sa nu capete dela im-
parat domnia Ardealului. Basta se hotäri s5-1 omoare spre a-i puteA
luà el locul. Uneltind ca Mihai ar fi pus la cale, sa se lepede de sn-
pAnirea imparatului, porunci sa fie arestat. Voivodul romAn, re-

IviI*ELEASCA liCIDERE A LUI MIHAI-VITEAZUL

oltat de mdr§avia trädatorului, cauta s'a se apere de cei ce voiau

sa puna mAna pe dAnsul. Un osta§ strein infipse sillita In spatele
celui mai viteaz dintre viteji. Mandril' nostru voivod se pravalì
la pamAnt, innainte ca vreunul (liare osta§ii sài sti aibä vreme, s11-1
apere de vrajma§i. Du§manii Ii taian capul, pe care-I plimbara
prin tinuturile 'oculte de Ronuini, spre a le aran cA nadejclia
lor s'a stins.
Mihai fu ucis la 9 August, 1601. Corpul sau fu ingropat la Tarda ;
iar capo! ii fu adus mai tärziu de boierul Radu Buzeseu §i junior-
mAntat cu mare cinste la mdmistirea Dealului din marginea Tdr-
goviVei. Cu prilejul Tasboiului pentru unitatea noastra nationala,
tigva capului sau a fost transportan la 1ai. De aci fu adusii
www.dacoromanica.ro
 68
mare ciaste iar4 la Thrgovh;te in ziva de 9122 August, 1920,
Ana in care a fost ucis de vrAjmai. Faima faptelor lui Mihai a
sträbiltut veacurile ajungänd pAnil in zilele noastre. Turcii, Un-
gurii si Po : 51iu, ca noi, cdt de viteaz a lost acest voivod!
Ca märturie a dragostei sale fatä de marele voivod, poporul
romìn i-a ridicat, in anal 1883, o märeatà statue in Bucureqti.
di

,;;:

STATUIA I.UI MIIIAI-VITEAZUL

infgOsAndit-1crilare, cu securea in mana stiingä, pornind, par'c'd,

impotriva vräjma§ilor. La picioarele acestei statui, s'au adunat de-
cenii dearandulatät in vremurile de restriste, cat §i'n cele de mari
bucarii cententi Capitalei, vrand, par'cä, sä-I aibä ca: martor,
sfättator §i aptirätor, in toate planurile §i lucräi1e lor, pe cel
,are a dus fajina vitejiei române§ti in toate laturile pämântului.
Cu astfel de viteji,www.dacoromanica.ro
neamul romänesc nu va piert in vecii vecilor 1
 69
2. MATEI VODA BASARAR
Frginallitgrile pentru domnia Miinteniei. Dupg moartea lui
iteazul se se'á zOnzanie mare Intre boierii rOvnitori la domnia M un-
ieniei. Din aceastg pricing, aproape toti voivozii cari se perindarg
o bucatil de vreme la cOrma nu fticuril mai nimic pentru po-
porul lor. Abia se asezA unul, càci erà rilsturnat de altul, si Asta de
celglalt, si asa mai departe. Numai Turcii erau bucurosi de aceste
frAmOntiíri, de oarece fiecare schimbare de domn le achica : notti
daruri, haraciuri
mgrite, si vistie-
ria sultanului a-
bia pridided
netul vangtorilor
de doinnie.
Al egerea ea
domn a lui Matei
liasaral). Unii
dintre boierii Cu
iubire de tara se
legarg sä sfOrsascg
odatg cu aceastg
batjocurg. Ei ce-
rurg sà li se dea
lomni statornici.
Cam la inceputul
aludid 1633, dupil
grele lupte, isbu-
tirg sil ridice la
cOrma tgrii pe bo-
ierul Malei din
satul Brancoveni ,
depe inaltil Oltu-
ha. Acesta se trg-
gea din neamul
Basarabilor, cure
driduse tgrii o su-
ma de voivozi de
seamg.
In vremea
MATEI BASA RAB
erà o mare pornire
de mil a pämân-
tenilor impotriva Grecilor pripuíii in tara i iiifipti in dreggto-
rule cuvenite boierilor bàtinai, recum si in fru taca tuturor
mAngstirilor i bisericilor bogate dela cari 1?onidnii erau inde-
pgrlati cu trufie. 3latei Basarab se trudi, pe cAt imprejurgrile
1-au putut ajutà, sá puie frau indrgsnelii grecesli, dar cu prea
putin folos, &gei indiuritea veneticilor cu greu putea fi
intoemirile lui Matei Ba:aral). CAt domni, alei Iicù o su-
www.dacoromanica.ro
 - 70 -
mä de ränduieli bune. Astfel : infiintä tipografii in care se tipil-
rirg pentru prima oarä càrÇi bisericesti in liMba romilneascri, pre-
cum i numeroase Cárti pentru folosul obstesc ; intocmi legi folo-
sitoare, ridicg spitale, infiintá scoale, usurà birurile puse pe bie-
tul popor de voivozii cari domniserä mai innainte de dânsul. Fiind
om evlavios, zidi numeroase biserici i mänästiri, intemeiè sate si
Mal tot soiul de imbunätätiri.
Luptele eu Moldovenii. Desi om cu fire linistitä i dornic de
pace, Matei Basarab a avut i câteva lupte cu Vasile Lupu, dom-
nul Moldovei, care rävneet sä-i ieä tronul spre a-1 da fiului ski, loan.
Acesta însà, n'avù parte sA domneascA, deoarece muri de tänär.
Astfel, s'a räsboit la apa Teleajdnului i la Ojogeni, unde nimici
oastea lui Vasile Lupu ; iar mai tärziu, la Finta, pe apa lalomifei-
nu departe de nirgovi5te, and oastea moldoveneaseä fu din nou
infräntil si pusä pe goanä impreunä cu voivodul ski. In aceastä

TURNIA, CHINDIA SI -RUINELE PALATULUI DOMNESC DIN TARGOVISTE

(Dup5, o veche ilustratie).

luptù, care avù loe la 17 Mal, 1653, domnul muntean fu greu ränit
Ja un picior.
Sfär,itul lui Matei Basarab. Ultimele zile ale domniei lui Matei
Basarab au fost turburate de räscoala ostasilor cari päzeau Tdrgovi-
§lea i palatul domnesc, Acestia se rilsvecitiserä impotriva voivodu-
lui lor, vroind scòatà din domnie pe temeiul cà erà prea biltran.
Doborit de rana cripiltan in lupta dela Finta, el se stinse din viatà
la 1654, In luna Aprilie, dupil o domnie de 21 de ani.
Mitren-mi voivod fu inmormântat cu mare cinste la biserica dom-
neascli din Targoviste, de unde fu strämutat mai apoi la mänä-
stirea Arnota din judetul Válcea, zidilä de diinsul.

3.fiERRAN CANTACUZIN I CONSTANTIN BRANCOVEANUL

Urearea lui fierban Cantaeuzin pe tronul Munteniei. Dupä s'ävär-
sirea din viatä a lui Matei Basarab, Muntenia rämase iaräs pradä
www.dacoromanica.ro
 - 71 -
ràvnitorilor de domnie. Ace*tia, neavànd bani spre a inbuilià ?Aldea-
juns pe Turci, se imprumutau la eämätarii greci, cari apoi näpil-
deau tara °data cu numirea domnului imprumutat de ei. Neamurile
vecine se amestecau pe intrecere In trebile ; norodul sgrilcise ;
däjdiile se inmultiserti §i se ingreuiaserlí peste fire ; VOiVOZii se
schimbau mai des ca niciodatä : erd vai de bitul popor !
In aceste vremuri grele, ajunse la arma tilrii voivodul $erban Can-
tacuzin, fiul postelnicului Constantin Cantacuzin. El t'Anula tara
vreme de zece ani,
dela 1678 pAnil la riik-271
1688. De§i pus in
domnie de cätre ik._,. e..k< '1,. &1/44, ,,V
Turci, Serban vo-
dil se strädiii in-
0§
k
tr'una, sä aibä le-
gäturi de priete-
nie cu popoarele
, .l) ,,..- 0&21
t..

crWine : Austria-
i Ru§ii. Silit
(,)
, rm
Al
cii
de imprejurgri, in-
c-'''
tovärä§i Cu oastea & 142 ..,..
.
,: g
o-1J
sa pe Turci, cari , ,,,
' ,
impresuraserà Vi- .,(4_1J ,,, 51 1)
S-4-
ena, cu gAnd s'o
cucereascä. Pe cAt
i-a stat in putin-
(,- 7
LA 4 ,,, FI
Vi, el a càutat sA
fie de fotos Au-
striacilor, eärorit
U t . .

PI
(4
rr----

le dlideA de veste ...

toate mäsurile lu- r-W.V w
,.,.
..,
ate de Turci ini- & C)J
potriva cet5tli. , ,
Serba n Ca ii Li.- ,
cuzin fu foarte
aspru cu boierii /Th17/-717 eTh(r70,W4
ce-1 vr5jm5§iseril t__&- ' - -,Z411'',4' ,e&AP-15Dal
mai Innainte i pe
cari-i ucise .151.5 *ERBIN CANTACUZIN
milil. In timpurile
de lini§te, el 111à o stunil de milsuri bune pentru indreptarea tilrii.
RAndui sil se adune birurile mai omene*te ; aduse in t1à porum-
bul, care incil nu erà cunoscut pe la noi, intru cât oamenii mAncau
milmäligil de mei sau pAine de secarä ; ridieä din nou in seauntil
mitropolitan pe vlildica Teodosie Ve§terneanul, scos pe nedrept din
scaun de Grigora§cu Ghica vodil, care domnise, mai innainte de
el; orândui un nou fel de mäsurätori ce-i poartil numele ; fäcit
o §coalil de Invätäturi mai innalte la mänästirea Sfeintul Sava
din Bucure5li ; puse sä se traducli In romàite*te eilrtile biseri-
www.dacoromanica.ro
 - 72 -
cesti, printre cari fu si Biblia; zidi mángstirea Cotroceni; rezidi
rnân5stirea Comana din judetul Vla§ca, cea zidità intAia oará
de Vlad-Tepe, i rezidità la 1588 de paharnicul Radu aerban Ba-
sarab, mai apoi voivod al Munteniei, dupil moartea lui Mihai-
V iteazul ; intemeié o fabricg de postav la Alumaii ; infiintá tipo-
grafii la episcopia din Buzdq §i la mitropolia din Bucure§li
ziditZI pe várful unei movile din capitala tàrii, de &are Constcudin
.5erban Basarab poreclit Ccirnul, pentrucá in tinerete, umbland
4Iupá domnie, i se ciuntise nasul din porunca lui Matei Basarab ;
In sf5rsit, se trudi sà aduc5 insemnate imbunlitátiri In viata
poporului. El urrnilreá sà scape tara de robia turceasa si sil
intemeieze iar4 imperiul Bizaniului. De aceea Ii injghebá o Wire

VEDEREA DIN FATI% A BISERICII COMOCENI

ile vreo 40.000 de oameni, cu 38 de tunuri. CAnd fu sil porneascA

lupta pentru libertate, muri pe neasteptate. Se crede cá ar i fost
oträvit chiar de fratele sàu, stolnicul Constantin, §i de nepotul
s5u, Constantin Brdncoveanul, cari se temeau sá nu arunce tara
inteun rásboi al 6irui sfarsit nu-1 puteau cunoaste.
Domnia lui Constantin Briineoveanul. Lui .5'erban Cantacu-
zin Si urrná la cárma tàrii, voivodul Constantin Brdncoveanul, fire
evlavioasil, dar si foarte dibaci in trebile tárii. El s'a urcat pe
tronul Munteniei la 34 de ani dupá moartea lui Matei vod5, si a
domnit doudzecisicinci de ani *filtre 1688 si 1714. Spre a puteà
cápátà intiirirea sultanului, el risipi pe la diferiti dreg6tori turci
.§apte sute de pungi Cu bani ceeace insemná pe vremurile acelea
avere grozavd. Tot astfel, in lungul doinniei sale de un sfert de
www.dacoromanica.ro
 - 73 -
-veac, a aruncat In dreapta i 'n stAnga numeroase sute de pungi cu
bani, spre puteA pAstrA tronul.
Averea lui Constantin Brâneoveanul. Breincoveanu a fost unul
dintre cei mai bogati voivozi romAni ai vremurilor vechi. Turcii
Il numiau Altin-beiadicA prinful aurului. Averea lui era socotitA
la zece milioane de talenio avere ca 'n basme in acele timpuri.
Cum si-a agonisit atAta avutie, nu s'ar puteA spune cu hotArire ;
insA din senin, ea nu s'a putut strAnge. De bunA searrai cà nici in
vremea BrAncoveanului, birurile asupra bietului popor n'or fi fost
mai rnici ca subt innaintasii sAi ; ba dimpotrivA. Haraciul &are
Turci erA sporit ; darurile cu cari eran indesati dregAtorii turci

114.4

K-71-VAW-1CLX-ar-Wkkg
MANASTIREA COMANA

tresteau din zi in zi; Grecii, oplositi in tarA cu felurite insArcinAri,

sugeau avutia tArii ca niste lipitori nesAturate ; toatA lumea erà
-setoasA de procopsealA grabnicA tot ca i 'n zilele noastre.
Pentru imbuibarea atAtor trAntori,_ numai bietul popor de rAnd
§tià cAtA sudoare trebuie sA stoarcA din trupul s'Au obidit.
Dibùcia politieii a lui Brfineoveanu.De§i supus Turcilor, Bran-
coveanu pAstrà legAturi ascunse : i ca Austriacii, §i cu RuOi. In
rAsboaele pe cari acestia le-au avut cu Turcii, el le-a fost de un nea-
semuit folos pe sub mAnA. BAnuielile de necredintA ce se nAsteau din
tAnd in cAnd iii sufletele stApAnilor sài,stià sA le 'n5buse cu pungi
tu bani. Uneori ins5, erà nevoit sA stea fàis aläturi de Turci impo-
triva prietenilor ascunsi. Astfel, in luptele dela Tohan §i Zdrne$ti,
AustriAcii au fost bAtuti de Turci, cu ajutorul lui BrAncoveanu.
www.dacoromanica.ro
 - 74 -
In lama unui rrisboi dintre Rusi si Turci, Incheiat prin isbända
ostilor turcesti asupra celor muscrilesti, la StanileVi, pe Prut
anul 1711 , neincrederea Turcilor in Brâncoveanu cresa.' si mai
mult, mai ales ceind spätarul Toma Cantacuzin trecii cu intreaga
crilririme munteanil de partea Rusilor.
Dupri aceastä intAmplare. BrAncoveanu îi mai pgstril domina,
cu multä greutate. numai vreo trei ani de zile. Träind in leglituri
rele cu boierii Värii si mai ales cu neamul Cantacuzinilorcu care
de altfel se inrucleli, fu Ora sultanului ca uneltitor hnpotriva
stApinirii tu rces ti.
Sffir,ittil lui
Conqantin Ilran-
coveanul. Do-
rind sri punrimana
pe ave rile boga-
itilui voivod mun-
lean, sultanul II
scoase din dom-
nie in zina de 23'
Marte, 1714. Un
trimis al Portii-
astfel se numià
curtea implírnea-
ser' a sultanului
impreunil cu toti
marii dregnori ai
imperiului veni
la BucureVt §i-1
arestä ; apoi Il du-
se cu toatä familia
sa la Tarigrad, un-
de fu aruncat in
orozava inchisoa-
re turceas0
te Turnuri" de-
pe malurile Bo-
Aci fu
supus la cele mai
ciroaznice chinuri
6
CONSTANTIN IIIIANCOVEANU spre märturisi
averile. Dupri ca-
teva luni de intemnitare, In ziva de 15 August, 1714 tocmai
cAnd Implineà vArsta de saizeci de ani fu scos din temnitä, im-
preunil cu cei patru feciori ai si : Constantin, .5tefan, Radu
Alatei, dus inteun foisor din apropierea malului märii, mide
furil u cisi.
litimuele elipe ale lui Briineoveann.Neferieitul pArinte fu ne-
voit sà vadri svArcolindu-se subt ochii lui trupurile copiilor säi
ttragi, cärora li s'au tàiat capetele innainte de a i se fi curmat lui
firul vietii. www.dacoromanica.ro
 75

Feciorul cel niic, ingrozit de moartea fratilor sàì, s a rugat sA nu

fie omorit, &deft se va da in tegea turceascä, dacä va fi ilisat cu zile.
Atunci, indureratul tatä Ii strigd : Copile, dará am pierdut tot
ce-am avut in lumea aceasta, miicar sufletul sá ni-1 pdstrdm nepri-
hänit. Mori mai bine in legea la, deceit sd te faci pdgcin !" i bietul
copil i§i puse grumazul sub satärul càlàului, urinând §i el soarta
fratilor sài. Trupurile celor uci§i furä apoi aruncate in mare, de unde
le-au scos ni§te pescan i streini.
Femeile au scApat cu zile, insä au fost surghiunite in Asia Midi,
de unde au venit mai tetrziu iarৠin tarä.
Dupà scrisul aflat pe o candelä din biserica Slcintului Gheorghe-
Nou din Bucure§ti, se crede cA rämä§itele lui Brâncoveanu ar fi

BISERICA SFANTUL GHEORGHE-NOU, NrAZUTA DIN FATÀ

(Dupil a veche ilustratie)

fost ingropate de sotia sa, Maria, in Iulie, 1720, la aceastà biseriert,

zidità de dânsul.
Din faptele lui Braineoveanu s,ci ale urnuOlor sill. In thnpul in-
delungatei sale domnii, Brdncoveanu fire foarte evlavioasäa
reinnoit o sumä de biserici i mänästiri din cuprinsul Värii. De ase-
menea a ridicat din temelii minunata mänästire a Horezului din
judetul Vedcea; a clädit palate doinne§ti in : Bucureqli, Targoviqle
§i prin alte pärti ale tärii ; a incurajat tipärirea a o sumä de eärti
biserice§ti i mirene§ti in graiul românesc. Mai tärziti, urma§ii
au infiintat Asezdmintelc Breincoveneqtr, cari, prin numeroasele
sale institutii de binefacere. revarsrt mult'ä aunare in sufletele su-
ferinzilor, depe buzele dirora se innalp rugi ciltre Cel-Atotpu-
ternic pentru odihna sufletelor celor.ce le-au intemeiat, oricari ar
fi fost greplele lor I
www.dacoromanica.ro
 7(; -
Duprt Constantin Brancoveanu tirmil la domnie 51rjan Canlaeuzin.
care 'n scurtul timp de un an i cateva luni, cAt domni, mai mult
nemultumi poporul, decAt aduse vre-o Indreptare. Fiind aflat de
Tarci, cd si el umblii dupà prietenia 1?ttOlor si a Austriacilor, fu ri-
dicat impreunii cu tatAl säu, stolnicul Constan/in Cantacuzin, §i
dusi la Constantinopol, unde furrt ucisi.
Cu tetan Cantacuzin s'a stins cel din urntri doinn pi-hm:tutean
iar Aluntenia crizii sub robla grecoteilor din Fanarul Tarigradrilui,
cari o stoarserri si o timilirri mai bine de un \Tac r

HISERICA SFkNTUL WIEORGIIE-NOF VAZUT. UINSPRE ALTAR

(I)tpA () %eche ilugtvittie)

STAREA POPORULUI MUNTEAN PANA LA

NAVALA FANARIOTA

1. 111E111111 DE DUI1EROASA ADUCERE -.1111NTE

In timpul Itarbarilor.
le-au strAbritut str5mosii nostri
-mai
Vremurile Lurburi, pe eari,
ales dup ce ostile ro-
mane au p5rrisit aceste primAnturi , au impiedecal desvoltarea
unei vieti oranduite, prin tinuturile stlipAnite asFázi de Ronuini..
Ct timp au durat nrivAlirile barbare, soarta tuturor locuitorilor
a fost aproape aceeas : pribegia. Fiecare cAutà sii fug5, sii se
ascundA in colturile cele mai triinuite, spre a mi ciideà in mAi-
nile sAlbReciunilor cu chip de om. Cum trecea furia nrivAlitorilor
pribegii hicepeau sil se reverse iaräi spre vetrele prirrisite, pe cari
le gAseatt rase depe lata p5millittilui. Din aceastA pricini, nici
www.dacoromanica.ro
ei nu-§i intoemiau a§ezAri temeinice. AdAposturile lor erau un fel
de ascunzAtori sub pAmAnt a§a zisele bordeie cari treceau
nebAgate in seamil, de cei ce umblau dupà jafuri §i omoruri.
Astfel putem pricepe de ce pe Intinsul tArii noastre nu afitim
a§eztiri ornene§ti cu urme de monumente §i clAdiri, a cAror ve-
chime sA dovedeascA o neintreruptil locuire din vremurile
romane §i pAng In zilele noastre. Chiar mintinatele ora§e
intemeiate In timpul stApAnirii romane, fijad pArAsite la voia
plArii §i lipsite de once Ingrijire, s'au nAruit. In eursul vremii au
fost acoperite de ierburi §i bàtàrii, iar pAmAntul §i-a Intins peste
ele, incetul cu incetul, Inveli§til stiu tainic sub care se ascunde
mAretia atator lumi apuse ; §i noi ne trudim astAzi, sti dtim la ivialti
aceste rtimA§ite, spre a ceti inteinsele trecutul neamului nostru.
Cele mai veelii intoemiri ale statului românese. Innainte
de intemeierea principatului muntenesc, enezii sau conductitorii
poporului nu se deosebiau de ceilalti locuitori cleat : fie prin
starea, fie prin vitejia, fie prin hrtelepciunea lor ; incolo : felul
de viatA i chiar lipsa de invtitAturA, nu deosebiau pe unii de
altii. Pe mAsurA ce nAvAlirile barbare se mai rArirA, iar a§ezArile
oamenilor furA eeva mai statornice, unii dintre cnezii sau voivozii
mai ambitio§i IncepurA a cAutA s'A supunil puterii ion §i tinutu-
rile altor cnezi. De-aci pornirA acele lupte, cari duser6 mai apoi
la unireg: tuturor micilor voivodate sub cArmuirea unui singur
stApAnitor, care-§i lug titulatura de domn.
Puterea domnilor fiind mai intinsA ca a micilor caezi, fu mai u§or
a se face orAnduiri temeinice pentru bulla intocmire a tA'rii §i
a poporului. La inceput tot pAmAntul socotit ca un fel
de mo§ic a domnitorului. Din aceastä mo§ie îiitinsà, voivozii duptt
vremuri d'Aruirti ptimAntlifi §i sate in dreapta §i 'n stAnga : bo-
ierilor cari-i slujiau, bisericilor, mAnAstirilor, episcopiilor, pAnA
ajunserA de nu mai avurA ce dArui. Aceste ptimAnturi, cti satele
§i locuitorii dintrInsele, intrau in stApAnirea §i rAmAneatt la bu-
nul plac al cetui ce primià dania ; iar stitenii erau robii sài, in-
truat ei nu aveau voic s'A' se strAmute dinteini loe intealtul,
fiind lega ti de pilinAntul §i satul unde se nAscuserti.
Doar in a§a zisele sale domneqti cari atArnau deadreptul de
domnul tArii stitenii se bucurau de oarecare libertate ; cu vre-
mea însà, i aceste sate trecurA din mAna domnitorului in alte
stApAniri, iar domnii de mai tArziu, cari vroirA s'A faCA danii cuiva,
trebuirà sA cumpere pAmAnturi §i sate depe la altii.
Mopenii §i rumâniï. Urma§ii boierilor, imbucAtiltind Intre
dAn§ii p'AmAnturile mo§tenite dela pArintii lor, ajunseril cu vremea
s'A stApAneascil mo§ii din te In re, mai mici §i ftirA prea mare
insemnAtate. Ace§ti urma§i au dat na§tere unei Hold clase de
oameni, numitA a monenilor. Ei alcAtuiati pe lAng'd boierii
cei mad clasa oamenilor liberi, stApAni pe ei §i pe avutul lor,
in deosebire de ceilalti locuitori ai satelar nurniti runaini. Ace-
§tia din urmA erau legati de pAmAntul In care se nAscuserA, §i
supu§i vointei boierilor pe-ale cAror mo§ii se aflau.
I. Popescu-BAjenaru. Eclitla II-a 5.000 exemp.
Povestea steamului vonallieso
www.dacoromanica.ro
5*
 - 78 -
Cu vremea, mopenii, adica micii proprietari liberi, impovarati
peste mäsura de biruri i celelalte djdii catre stapanire, incepurä
A se vinde cam de prin veacul al 16-lea domnilor, mana-
stirilor, i chiar boierilor, ajungand astfel i ei rumelni.
IAA dar, cum Imprejurarile au facut din urmasii multora dintre
boierii de altadata, niste oameni de rand ! Tot astfel, in cursul
vremii, unii dintre voivozii Ora au ridicat in boierii s't drega-
torii tunalte, pe multi dintre cei ce-si trageau neamul din vita
de oameni de rand. Fata de aceste Imprejura'ri : fiecare boier din
zilele noastre poate fi urmqul cine qtie cdrui rumcin rob de odi-
nioarà ; dupd cum, fiecare,om de Nind din timpurite noastre, poate
fi streinepotul cine §tie cüror bojen de seamei ! Apt di, nici gloria,
nici umilirea trecutei, nu ridicei, nici nu coboarei preful urmaqilor,
cari valoreazei ceea ce sunt ei, nu ceca ce au fost streimo§ii lor
Legiltura lui Mihai. In timpul deselor navaliri turcesti i fa-
-tat-Asti in tara, multi dintre sateni îi luarrt lumea'n cap, para-
sind mosiile carona apartineau. Cu chipul acesta, pretutindeni
forfoteau oameni fara capatai, cari : nici la vetrele parasite nu
se intorceau ; nici aiurea, de vre-o treaba nu se apucau. Acest
fapt Mil pe Mihai Vileazul sa dea ascultare indemnului boierilor
sa statorniceasca printr'o strasnica porunca domneasca data
In anul 1596, ca : ...pe once moqie : domneascil, boiereascei sau mein&
stireascii, s'ar aftet in timpul acela oameni in stare de rumeinie sau
vicinei late, sti reimânei acolo, cleica0 de beutinti ai proprietarului,
Mai a mai fine seamä de stei peinii lor de mai innainte §i /lira a
mai puteet in viitor sei se mute in alte locuri."
Acest asezamant, cunoscut sub numele de legeitura lui Mihai,
a fost desfiintat la 1748 de catre Cónstantin Mavrocordat, unul
dintre domnitorii fanarioti, cu veden i mai innaintate i dornic
de' indreptarea poporului.
Indatoririle runAnului. In tot timpul cat rumeinul a fost ro-
bit si legat de parnantul pe care-I muncea, el ajunsese In mail-tile
boierilor un fel de marfa : fie de vandut, fie de daruit. Dési tot
greul il clucea In spinare, numai i numai feiranul rumein, totusi
el n'aveá dreptul sa fie proprietar de pamant, ci era dator
munceasca pe acela al boierului pe a carui mosie se aflà. De a-
semenea mai era dator sà plateasca toate dàrile catre stapanire ;
si tot el cluceà In carca greul statului, fiind Indatorat sà faca un
anumit numar de zile de lucru cu carul i cu palmele asa
zisul robot ; dedea stapanului sau zeciuiala adica a zecea
parte din tot produsul : primantului, viilor i animalelor sale.
Nevasta taranului era indatorata sà faca un anumit numar de
zile de lucru la curtea boiereasca. Boierii aveau puteri nemarginite
asupra taranilor depe mosille Ion. Cinstea, averea i viata a-
cestorq : erau la cheremul stapanului moiei. Taranul nu putea
sà fie martor Impotriva unui boier, nici sà poarte judecata Cu
el ; numli stapanul srtu, daca vroià, putea &A se judece pentru
dansul. De asemenea, nu-i era iertat sà poqrte vreun fel de
arma".

www.dacoromanica.ro
 Pedepsele la cari era supus tgranul in caz de villa', erau fat% ale-
gere. Umilinfa, casna, durerta, amestecate cu o totaid lipsd de mild
din- partea chinuitorilor : acestea aqteptau pe cel vinovat sou chiar
numai bdnuit c'ar fi vinovat.
Singurii locuitori ai clasei de jos, cari se bucurau de oarecare
libertate, erau tdrgovefii, adica locuitorii ora§elor. Ace§tia, inde-
letnicindu-se In deosebi cu me§te§ugurile i cu negotul, aveau mai
multg independent5 cleat tgranii. In schimb indurau i ei multe
din parfea ocarmuirii, care le facea feldefel de neajunsuri, spre a-i
putea stoarce de bani.
ApfirAtorii 1àrii. Starea de umilinta, in care cazuse poporul
de jos, ava mare inraurire i asupra apgrgrii làrii. Cat timp tg-
ranii liberi puturg sg-§i pgstreze mo§ioarele lor, la vreme de ne-
voie sgreau cu totii, algturi de domnul àrii, sgli apere vatra.
Ajungand aproape toti in stare de robie, nu se mai puta In-
jgheba o armatà nationala, cgci taranii, färg libertate
mo§ie, prin insA§i obiceiul pgmántului, nu puteau face parte
din Wire, de oarece ar fi trebuit sà poarte arme ; i aceste arme
s'ar fi putut intoarce Doamne fere§te I chiar impotriva im-
pilgtorilor lor. Din aceastg pricing, domnii se vgzurg nevoiti, sg-§i
injghebeze Wire cu platg, oaste de mercenari, alcAtuita din oameni
de alte neamuri : Sdrbi, Bulgari, Greci, Unguri, cari, se poate
inchipui cu cat drag de tarA luptaa ! Astfel de o§teni nu urmgreau
In luptele Ibr cleat jaful ; nu erau calguziti de dorul isbandei
aducgtoare de liberate, ci de dorul isbandei isvoritoare de pradg
culeasg din tabgra vrajma§g sau din tara du§manului biruit.
Cu o asemenea oaste duse luptg, Matei Basarab impotriva lui
Vasile Lupu, i daca biruinta fu de partea sa, aceasta s'a datorat
faptului cà algturi de mercenari, au luptat i boierii munteni, cu
oamenii lor de curte, de teama ca, votind la domnie un voivod
strein de targ, sg nu ridice in ranguri pe oamenii sgi, lar ei sg fie
inlaturati din cinstea i dreggtoriile lor.
Impilrtirea dreptiltii. MIA la Maid. Basarab, dreptatea ce-
run judecatorilor poporului cari erau un fel de jurati din zi-
lele noastre se at-lea dupil datini i dupA obiceiul locului ; nu
se aflau legi serse, dupg cari sg se cälguzeasca cei ce judecau.
In timpul domniei lui Matei voda s'a tradus, din slavone§te
in romane§te, de care un oarecare Mihail Moxalie, pravila pri-
vitoare la oranduelile i legile biserice§ti, cu canoanele apostolilor
§i ale sfintelor sinoade, -cu legile impgratilor §i patriarhilor T ari-
gradului §i cu alte reguli ale sfintei biserici ortodoxe.
Aceastg carte de legi biserice§ti a fost tipgritg la 1640 in ti-
pografia dela Govora §i a fost numitg Pravila cea
Matei Bassrab porunci sg se adune toate legile i randuelile
statornicite de sfanta bisericg i cari panA' atunci, erau serse
numai in bimba greceasca. Puse pe Dania Panoneanut de le tra-
duse in romane§te, §i le tipgri la 1652 in tipografia dela Tdrgo-
viqte, impreung cu feldefel de randueli privitoare la pedepsirea
gre§alelor obste§ti, ca :încàlcàri de holare,lurturi, crime, §i altele.
www.dacoromanica.ro
 - 80 -
In 'Jadea Intdia a acestei pravile, numita Indreptarea legii", eran
adunate legiuirile bisericesti, precum i oareeari rândueli privitoare
la viata obsteascä i particularä a arhieretlor si preotilor, si la
incheierea si desfacerea cäsätoriilor. In partea doua se cuprindeau
ränduiala pedepselor celor cAzuti in vreo viná, precum si oare-
cari indrumäri privitoare la legäturile dintre plugari.
Aceastil pravilà a fost cäläuzitoarea impärtitorilor dreptätii
pänä spre sfärsitul domniei fanariote, când al ti voivozi intoemirà
legiuri noui, potrivite vremurilor si firii de atunci a poporului.

2. MISCAREA CULTURALA PANA LA INCEPUTUL

VEACULUI AL I8-LEA
InrAurirea slavonfi asupra Românilor. Starea de injosire si
innapoiere in care s'a sbätut veacuri dearândul, p'ätura de jos a
poporului romän adevdrata temelie a neamului nostru s'a da-
torit In cea mai mare parte : lipsei de luminá, lipsei de invätätursá.
In timpul nävälirii Barbarilor, nici vorb5 nu puteà fi de ase-
zäminte culturale, când bietii nostri strAmosi nu aveau nici mäcar
siguranta aapostului pe care-I locuiau. Dupä ce se mai potolieä
aceste nàvàliri, leaturile lor cu celelalte popoare de neam latin
fiind intrerupte de veacuri, cAutarà si ei sä se adape la luminile
vecinilor peste cari n'avala barbará' iiu revärsase atAta präpAd
si intuneric, Acestia furà Slavo-Bulgarii din dreapta Dunärii, cari,
la randu-le, îi aprinseserä Mella luminärii lor la flacära stiintei §i
Invätäturii bizantine, räspandità de Grecii statorniciti la Tarigrad
si 'n celelalte orase de frunte ale imperiului bizantin.
Cärturarii slavo-bulgari, adäpati la luminile Invätäturii grecesti,
cäutarà sà dea poporului lor astfel de indrumäri, ca sä-1 poatä
apropià cal mai mult de çeì cari erau luati ca pildà de inteleaptA
si priceputà organizare : de Bizantini.
Fratii Metodiu §i Ciril. Intre Slavi sd ridicarà doi cälugärii
Metodiu §i Cirilfrati, de originä elenä, cari fuseserà triinisi de
patriarhul Tarigradului, sä aducä la Crotinism pe Slavii dela sudul
Ei isbutirà sä crestineze : pe Bulgari, pe Moravi §i pe Cehi.
care era mai Invätat ca fratele &Jiu, alcAtuì un alfabet po-
trivit limbii slave, asemänätor filtra câtva celui cien, alfabet
care-i poartä numele. De asemenea traduse In slavoneste Cinta
Scripturei si slujba bisericii ortodoxe, spre a fi folosite de cre-
dinciosii slavi.
Ciril se si-A.1.0 din viatä la anul 868; iar Metodiu, la 86 dupsä
Christos.
Pfitrunderea biserieii slavone In Tara Rornâneasefi. Culmile
uriase ale Carpatilor ingreuiè apropierea dintre fr, tii de dincoace
§i cei de dincolo de munti. Mai usor le fu Romeinilor din Va-
lahia cum erà numità pe vremuri Oltenia i Muntenia
priveascä peste Dundre, decat peste Carpati, tinde, de altfel,
tot n'ar fi intalnit luminä curat româneaseä. Invätäturile lui Ciril
pätrunserä si la Românii din stänga Dunärii iar odatä cu ele
www.dacoromanica.ro
 - 81 -
treca Dunáre i scrierea slavond, intuid 'n inand cu preotii
cdlugdrii slavi, s'Adiad in mijlocul Românimii biserica slavd.
Domnia scrierii §i limbii slavone. Meya veacuri, slavoni-
smul domni In cuprinsul românesc. Niel pomeneald nu fu in acest
timp despre vre-o invdtdturd in graiul poporului nostru. Chiar
Bomaii ajunseserd sà creadd cà vorbirea lor este o vorbire in-

t LO VOEVOD
(SemnAtura lui Mihai Viteazul).

mapoiatd, de vreme ce nu puteA fi scrisd i nici preotii nu puteau

facd slujba dumnezeiascd in graiul românesc. Damnitorii tdrii
chiar, 1i intocmiau actele de dalla catre: mändstiri, biserici
boieri, tot in limba slavoneased. Cel ce stià sd serie si sä vorbeascd
slavoneste, erà socotit un om din cale-afard de invdtat. Domnii
avealf la curtea lor astfel de cArturari, cari le intocmiau actele,
scrisorile, cdci trebuie s'o spunem multi dintre fostii cármu-

tretéti

LO MATE! VOEVOD
(Seintatura lui Matei Basaralir

atori ai tárilor române, nu se prea osteneau cu invdtAtura, fiind

rnai voiosi sà mánuiascd spada, decAt condeiul. Chiar iscáliturile
lor, depe diferitele acte din acele vremuri, ne dovedesc cd multi
n'aveau, maná.' de scriitori.
Lupta dintre limba slavonfi i coa greceaseil. Limba slavond
avi intdietate ata in stat, cát si in bisericä Orla' pe la
inceputul veacului al 164ea, adicd pand acum vreo patru sute
-de ani. Toatä invàTáturawww.dacoromanica.ro
de carte se fAcea aproape numai in a-
6
 - 82 -
cest grai, si ea se márgineà numai la csártile i scrierile bisericesti
religioase, cari, prin noianul de superstitii cuprinse
tineau imbroboditä : mintea i cugetul românesc.
In timpul domniilor religioase ale voivozilor : V lad
Radu-cel-Mare i Neagoe Basarab incepurä a se revIírsà.
pe p'ämântul românesc cAlugärii greci, isgoniti de Turci in urma
cuceririi Constantinopolului. Acestia se scurseserà pe intinsul p6-
mânturilor românesti venind : atát din Tarigrad, cát si din cu-
prinsul impärätiei turcesti. Fiind primiti aici cuin nici nu visa-
serä, se imbulzirä cu duiumul pe ingäduitorul pämânt al tärii
noastre. Mai ales dele statornicirea patriarhului Nifon in tarsä-
pe vremea lui Rada-cel-Mare puhoiul porni a creste fárà
nklejdie de stävilire. Grecii pätrunseserg aproape in toate manä-
stirile noastre românesti numai cu numele, cäci erau pline mai
mult de slavoni. Treptat-treinat, ei puserä m'Ana pe ele si inlä-
turarä din trebile bisericesti mai pe toti cAlugärii i preotii slavi.
In vremea aceea eran socotite ca limbi bisericesti : latina, eterna
§i slava. Ca s'a' scape de inrAurirea slavg i totdeodatà spre a se
feri de cea elenä, unii urmäreau. aducerea in bisericA a Jimbii la-

10 *BREAN VOEVOD
(Semngtura lui erban Cantacuzin).

tine. Teama preotimii, d'a hu se catolicizA poporul, impiedeeä

infAptuirea acestei dorinte.
Streeurarea limbii române In biserie6 Lupta dintre limba
slavond i cea greacti, däda curaj limbii romcine sä ridice si ea
capul. Cele dou'ä neamuri In luptä, fiecare in fplul säu vedeau
cu ochi buni aceastà indräsneará, gandind i unul, i eltul
c6 acest fapt i-ar puteà fi de folos. Slavonii cugetau c'ä ridicarea
graiului românesc, va impiedecà pätrunderea limbii grecesti
bisericä, iar ei vor urnià a talio allturi de Romemi, fäcându-se
slujba in ambele limbi ; pe cAnd Grecii îi. ziceau cà, pátrunzánd
In biseria limba româng, va luà locul celei slavone, i mult
mai usor vor luptà el hnpotriva Románilor, cari n'aveau : nici
preoti pregniti, nici därti tilfärite, spre a se puteà statornici cu
temei In biseria Deci, i unii, i altii : priviau graiul românesc
ca pe un tovaräs de luptg, pentru a puted pune stäpanire pe bi-
serica româneascä.
Isbinda limbii romine.. 136trânii insä, au o zicátoare : Cdnd
doi se cearld, al treilea cdqligcl I" Din lupta celor douà neamuri
streine, cari urrnilreau stripânirea religioasä a neamului nostru, a
www.dacoromanica.ro
 - 83 --
c4tigat mult oropsita Umbel romdneascd. La inceput, graiul no-
stru s'a strecurat .in biserick oblkluit : §i de unul, §i de celälalt
vràjmas. i gAndul unuia, §i al celuilalt : nu s'au trnplinit pe dean-
tregul. Limba slavond a fost inllituratà din biserica romana;
cea elend i-a luat local ; dar si cea romeind a r5mas si s'a desvoltat
treptat-treptat, preglitindu-se s'A inlocuiasc6 limba greceas&A, la
cel dintAi prilej prielnic,
Primele serien i biserieeti in limba româneaseil. Din mijlo-
cul preotimii române s'au ridicat cArturari de seamA, cari au
Inceput s'A traducli in graiul românesc cArtile sfinte, tipArite pan'ä
atunci numai in slavoneste i grece§te. Cel dintâi i mi vechi cu-
noscut dintre traducAtorii i tipAritorii de cArti românesti a fost
diaconul Coresi. De§i de fel din insula Chios, el s'a statornicit la
TdrgoviVe 0 a inceput s'A lupte pentru nationalizarea bisericii
române. Coresi a stat in leggturà cu conduc5torii bisericii re-
formate s'Ase*ti din Brapv, cari l-au indemnat i ajutat s'a` tra-
ducà in graiul românesc cArtile sfinte, spre a le folosi la c'a§ti-
garea Pomdnilor pentru biserica lui Luter. Astfel, tipAri chiar la
Bra§ov, in 1560, Evanghelia in române§te ; la 1.563 tipàrì Aposto-
1111, tot in româneste ; la 1564, scoase Tâlcut Evangheliilor §i Mo-
litvenic romeinesc tipArit prin stàruinta Calvinilor ; la 1568 tipAri
Psaltirea, pentru intaia oarà; i apoi, la 1570, pentru a doua oar4.
Se cunosc dela el si cateva eArti bisericesti tipArite in slavone§te ;
precum si o Psaltire slavo-romeind, tipärità la 1577, in amândouà
limbile.
Dintre anii 1508-1588 ne-au rämas si se cunosc. 38 de CO-
rituri : 28 sunt slavonesti, 2 slavo-romeine i numai 8 romdne§ti,
curate, scrise ins6 tot Cu litere slavone.
Inmultirea tipàniturilor romine§ti. Cu toate. cà roadele acestor
Snceputuri de mi§care religioas'ä româneascA nu au fost prea in-
semnate Inca' dela na§terea lor, totusi, ele au avut un rost de
seamA in castigarea isbandei de mai tärziu. Miscarea lui Coresi,
plecat din Tdrgov4te §i statornicit la Brapv spre a lucrà cgrti cAn-
duite s'a" intre in mAinile Romeinilor din tot cuprinsul românesc,
puse inceputul unitAtii graiului nostru pe tot pgmântul mo*tenit
mosi-strAmqi.
O nouà miscare româneascil avù loe in timpul domniei liii Matei
Basarab, intre anii 1633-1654. Acest voivod mijloci pe lâng4
mitropolitul de vita' roniâneascil, Petru Movild al Kievului, care-i
trimise tipografi §i intemeiè : la Cdmpulung, la Govora, la mein&
stirea Dealului 0 la TeirgoviVe, tipografii in cari flied tip6rite o
surna' de clirti, printre cari foarte multe in graiul românesc. Din
acest timp ne-au Minas 31 de clirti : 8 sl.tvonesti, 3 slavo-romeine,
19 romdnoti §i una greceasc6 ; incepe deci sà ridice clpul §i gre-
cismul.
Infrfinperea limbii slavone de cutre limba 9receaseil. Lupta
fare. graiul românese si cele dou'a' limbi viiijinase Invàtàturii ro-
mânesti limba slavonil i cea grece ajunse L culine
vre.mea domnitorilor : . erban Cantacuzin §i Constantin Brdncoveanu.
www.dacoromanica.ro
 -84-
Acurn se dele trânta cea mare, cdre fcù ca limba 'lemmata
nostru s punä stapanire pe cuprinsul românesc. Numdrul tipo-.
grafiilor crescuse. Datorita staruintei i prin Ingrijirea mitropoli-
tilor : Teodosie - care a pastorit In doua randuri : 1669-1673'
si 1679-1699 ;- Antim Ivireanul nascut In Ivir sau Iberia din
Georgia, un patimas Intemeietor de tipografii, a pastmit Intre
anii 1709-1716, and fu caterisit prin staruinta lid Nicolae Ma-
mcordat, primul domnitor fanariot ; datorita, de asemenea : episco-
pului Mitrolan, precum i fratilor Radu i 5erban Greceanu, s'au
tradus i tiparit o suma de carti in tipografiile : mitro poliei din
Bucuresti, episcopiilor dela Buzliu Rclmnic, In cea dela mtind-
stirea Snagov, §i altele. Tot in acest timp se Intregi si scoala
dela mailstirea Steintut Saya din Bucuresti numita colegiu dom-
nesc, infiintatä de .5 erban Cantacuzin, In care se Invata numai gre--
ceste. Firà numiti la aceasta scoala cei mai Invatati dascali greci
din acele vremuri.
Dintre anii 1673 si 1716, când loe nä'vala fanariota, ne-att
räxnas 117 tiparituri : 46 romdnesti, 20 slavo-romclne, 3 slavonesti,
2 greco-romeine; iar 41 grecesti, In intregime.
lata daecât de departe ajunsese limba greacet, fatä de cea slavonei
Nävala fanariota aflä poporul iomân tot in dureroasa stare de
robie sau cum vreti sa-i zicell I Limba româneasca
Insa, se descätusase din lanturile umilitoare ale dispretului, ur-
mändu-si desvoltarea alaturi de cea greceascä. Avântul graiului
nostru Insa, fu Impiedecat Inteo larga masura, de Inräurirea
care o avù asupra tarii i poporului Intreg. umilitoalea domnie
a .puhoiului fanariot.
3. CE! FINTA! POVESTITORI AI TRECUTULUI NOSTRIJ
Primii cronicari eunoseuti. Pe vremea and limba romä-
neasa incepuse a se räsboi cu cea slavonä i cu cea greceasa,
porni räsäri ici si colo, oameni cari sä se indeletniceasa
cu culegerea faptelor de seamä petrecute in viata voivozilor
a poporului romanesc. Aceste insemn'äri flind fäcute numai de
Inânä. nu si tipärite, in mare parte s'au nimicit. Ele eran in-
tocmite, mai ales de augäri, cari obisnuiau a insemnA anual
intämplärile de seamä din viata ctitorilor i domnitorilor
Din nefericire, prea putine insemnäri de felul acesta au räsbit
Onà la noi.
Cea dintäi lucrare cunoscut5, care vorbeste de trecutul neamu-
lui nostru, este Cronica unui oarecare Moxa sau Moxalie, scris5
in româneste la 1620, dupa o traducere bulgáreasca a unei cronice
särbesti.
Apoi mai cunoastem cronica, scrisa In limba romana, a logo-
Teodosie Rudeanul, care s'a ocupat de stralucita domnie-
a lui Mihai Viteazul, Pe la 1688 serie Istbria tärii, un oarecare-
Sloica Ludescul, cautând sà proslaveasca mai Cu dinadinsul faptele
Cantacuzinestilor de-a caror casa tinea. De asemenea, Constantin;
www.dacoromanica.ro
 - 85 -
Cdpitanul Filipescut se ocupil fate° cronica, de aceleasi tapte, musa
povestite in asl chip c t sil apere pe Wierii Beileni, pe cari Stoica
Ludescul nu-i descrisese toemai multumitor. El a scris Istbria
tärii pAnil la 1688. Dapä acestia, intAlnim pe logofätul Radu Gre-
ceanu, care a scris Istdria lui Constantin Brcincoveanul panA la
1713; i apoi, pe Radu Popescu fostul logofät de limol lati-
'leased al lui BrAncoveanu, iar mai apoi cronicarul luí Niculae
Mavrocordat. El a scris faptele petrecute intre anii 1700 si 1729.
Constantin Cäpitanul i Ridu Popescu eran socotiti in vremea
ion ca oameni foarte sliau : slavoneste, greceste i !a-
tingle.
Cel mai inviltnt dintre cronicarii munteni a lost insä,
Constantin Cantacuzin, dela care ne-a rAmas doar un crampei de
cronicà si o scurtil scriere asupra Tdrii-Romeine§ti. Aceata invA-
tase prin Italia §i stia cateva limbi. El pretuia mulL valoarea do-
cumentelor i ,inscriptillor in istorisirea faptelor ; si se vede chiar
a le fi folosit in putinele insemndri ce ne-au rämas dela clausal.
Inriurirea cronicarilor asupra culturii romine§ti. Lucru vrednic
<le Oita in seamil este faptul cà toate actste scrieri istorice n'au
fost tipärite niciodatä ; ci ele au rAsbit panä in zilele noastre
in scriere de mänä, pe cand scrierile religioase, mai toate au
fost tipärite i prea putine s'au ptistrat in formä de manuscris.
Aceasta se explic6 prin faptul cà scrierile religioase interesau un
numär mai mare de oameni,.pe cand cele istorice priviau un numAr
mai restrans de persoane. Cum tiparul costa foarte scump pe vre-
murile acelea, cei interesati insärcinau mai degrab scriitori de
ineserie, sä le serie intr'unul sau mai multe exemplare, cleat
le tipäreascil. -
Din aceasta se vede cà scrierile privitoare la trecutul nostru
nu s'au putut räspandi, i deci n'au venit cu nimic in sprijinul
<lesvoltArii nationale a poporului : nici pe täramul invAtAturii,
pe acela al sädirii mändriei de neam. Acestui fapt se datoreste
silrAcia de isvoare ístorice romAnesti indestuldtoare, spre a ne
cunoaste trecutul mai de aproape. Din aceastä pricinA, istoricii
nostri de mai tarziu s'au väzitt nevoiti sA culeagA Itirile ce ne
priviau, de pria. cronicele i povestirile popoarelor vecme Poloni,
sUnguri, Sdrbi, Bulgari i Turci, cari de multe ori ocoleau ade-
värul, cand faptele nu se petreceau pe placul lor.
Datoritä inscriptiilor i documentelor aflate in timpul din urmä
de &are istoricii nostri de frunte, negura se imprästie incetul cu
incetul depe trecutul indepärtat al poporu/ui roman si adevArul se
ridica semet spre a dovedi lumii, cA, trecand prin vremurile de
restriste rod al imprejurArilor neamul nostru se mändreste
ca a putut sträbate greutätile i umilirile de altAdatä,
du-se pentru luptele pe can a lost chemat sä le intampine cu
bärbätie, acum, cu prilejul inchegärii unitätii noastre nationale

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
NAVALA FANARIOTILOR IN MUNTENIA

1. SCURTA PRIVIRE ASUPRA DOIINIEI FANARIOTE

Obar§ia Fanariotilor. Dupa nävälirea Barbarilor, mult incer-
e,atul i rabdatorul pamant al tarii noastre fu supus la o nouà navala,
tot asa de nimicitoare ca si a salbatecilor revarsati pe pamantub
Europei, din in-
. tunecimile Asiei.
De astadata,
valitorii pornira
din mahalaua
Fanarului a Con-
, -7 s t a ntinopolului,
_
mahala locuita,
de Grecii cari fa-
_-,-_---z:-
ceau, pe talmacit
; .4,-,...,..-_,-_--.
sau dragomanii
- ---'---- 1 -
_2:r..,
_____-.
_ri
=.,A
Turcilor, cand a-
..
*i.,,,.,:T;Ty,,,,,,ac l
cestia aveau ne-
Ç. ag,.44.!_.*. .4!'i..., --------7 --2.7.4, -'---
-.4..
- -.'-.-1
voie sil se lute-
'75.----7.'
fw ..----,-- ,,-- , lea& cu alte na--
, .%uin alte graiuri
streine de graiul.
turcescei hind,
.----4-e_=Wv
opriti de legea.
. -
lor sa tiny* lim-
,e"
& '.',,,,,,,,
--=-F
bile altor nea--
k ¡I» .% muri.
.....1,-
, .f Aeesti drago-
Vgl) 1
- mani greci, ajun-
: --,_\\,_,)ss-\
d'' q* . ,1-21;10,, gand, prin sluj7-
i-,!I 'TIA
il 1
'...
-' ./..-
ba lor, sa fie de
trebuinta chiar
_,--e. -i..-_-_
- sultanului, dese-
''---' --1--.. - ori s'au folosit
de trecerea pe
TURNUL COLTEI IN URMA CUTREMURULUI care o ave a u,
DELA 1802
spre a starui Pe
langa dregatorii
turci in folosul celor ce ravneau la domnia tarilor romanesti. Cu
vremea s'a desteptat si 'n ei pofta de a ajunge capetenii de tara.
Prilejul re fu dat chiar de voivozii celor dota principate, cari,
in rasboiul dela 1711, dintre Ru§i *i Turci, se intelesera cu
ca O fie de partea lor. Carol al XII-lea, regele Suediei, care fu-
sese infrant la Pultava de ostile lui Petru-cel-Mare, trnpäratut
Rusiei, fiind statornicit vremelnic la Bender, in Basarabia, cu un
www.dacoromanica.ro
 - 87 -
rest din Wile sale 1), prinse firul acestor tntelegeri, pe cari le de-
scoperi Turcilor. In urma luptei dela Sttinile§ti, Impotriva Ru§ilor,
Much se incredintara cu prisosinta de vinovatia voivozilor
romani. Pierzand once incredere In domnii pamanteni, ei In-
cepura a trimite
ca domnitori In
principate oame-
-nii lor de Mere-
{Jere, ale§i dintre
a ce§ti drago-
dnani Rind pre-
ferati, bine In-
teles, cereari da-
deau mai mult.
Grozava Impi-
Jare a poporu-
lui. Cum a-
ce§ti voivozi ve-
netici se schim-
bau foarte des,
fiecare cautà sa"
jupoae depe spi-
harea bietului
popor cat puteà
mai mult. Si, da-
ear fi lost nu-
mai atat, neno-
rocirea n'ar fi
fost prea mare ;
dar fiecare Fa-
nariot venea In-
-sotit de o arma-
tä de flamânzi :
neamuri, prie-
teni, tmprumu-
tatori de bani,
in sfar§it, un nor
de lacuste fana-
riote, cari se luau
la tntrecere, care -2
mai de care, sa
-stoarca toata 'MINIM COLTEI INNAINTE DE DARAMARE
vlaga bietului
norod romanesc. Se ponte inchipui a ce semanà sarmana noastra
1). Parte dintre ostasii lui Carol al XII-lea se risipir5 prin tarn. Unii dintrInsii
se statornicirl la BueureFli, unde au fost tntrebuintati ca lucrAtori la zidirea Tur:
nului ,Collea", ridicat in fata bisericii cu acelas nume, de care sp5tarul Mihail
Canlacuzin in anul 1715 In timpul domniei lui .51elcul Canlacuzin, ca un
fel de clopotnità I poartil de intrare a drept credinciosilor In curtea sfAntutui
locas. In ziva de 14 Oclombrie, 1802, bite° Marti, intAmplandu-se pe la ora 1 ziva,

www.dacoromanica.ro
 -- 88
tarA in care : preotii i cglug'Arii erau greei ; dregkorii dela ceI
mai mic pani la cel mai mare, greci ; vodà, grec ; ir poporul
bastinas, prada de supt si de stors a acestor Ikuste neskurate I
Dela 1715 pda la 1821cdt limp a finut award' n'avalei greceascii,.
s'an petrecut pe tronul Munteniei treizeci§inouti de schimbeiri de domni._

2. CATIVA DOMNITORI FANARIOTI

Domnia lui Nieolae Mavroeordat. Printre domnitorii fanariati,.
cari s'au perindat la carma tkilor romane, au fost cativa, cari
s'au ostenit i pentru binele poporului de rind: Printre acestia au
fost si Nicola Mavrocordat, cu fiul s'Au, Constantin. Nicolae Ma-
vrocordat a fost primul voivod fanariot al Munteniei. El a venit
din Moldova, unde fnlocuise pe Ditnitrie Cantemir In anul 1711, Si
a domnit dela ,16 Decembrie, 1715, pdn'ei la 1730, cu o scurti
Intrerupere de citPva luni, in timpul cat fu limit prins la Bravo

BUCURE5T1I DE ALTADATÀ
(Dupl o veche ilustratie).

de ciltre Austriaci. Acestia, fiind in rrisboi cu Turcii, nàvàlirà t

In Muntenia, pritrunseri In Bucure§ti, §i puseri mana pe domnu1
tarii. In urma picii (lela 21 Iulie, 1718, fncheiati la Pojareveir
sau Passarovil, In Serbia, Austriacii puseri stiipanire pe Oltenia,.
pe care o robirA pan'A la 1739, adici timp de 21 de ani.
Cat domni, Mavrocordat s'Avarsi multe cruzimi, dar fieù si uncle
fapte de ispravi. El mud de duma la 1730 si fu inmormântat
biserica manclstirii Väcüre.ti, zidità de dansul cu mulla cheltuia15.
Domnia lui Constantin Mavroeordat.Mai vrednic deck tatril sAu
fu Constantin Mavrocordat, care domni in me rdnduri in Muntenia.
In prima domnie, acest voivod a fost ales, chipurile, de boierii
tarii i int'Arit de:Poartel. El era crescut In spiritul democratic, rispan-
dit In Europa, de marii scriitori fraucezi ai veacului al optsprezecelea..
Luand carma tàrii, c'Auti si nu pari in ochii Romdnilor un domn.
un cutremur puternic, partea de sus a turnului. ImpreunA I cu alte dependinle-
din aprop:erea lui, s'au surpat. Alai apoi a fost reparat iarAs, cu grinzi de stejar,
gi scAnduri de brad, fiind folosit ca foifor de foe dela 1847 ptinii la anal 1888, cAnct
a fost dArAmat pAnA ,In temelii, de team5 sA nu se prfibuseasa peste trecAtori

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
venetic. Ca dovedeasca bundle ganduri fat.a de popor, primele
incereari de sanatoasa oranduire §i ridicare a tarii fura indreptate
catre norodul de jos. El hotari, in intelegere Cu sfatul boierilor
numit divanul rarii sa se dea libertate taranilor de a se stramuta
pe mo§iile unde vor socoti ca sunt mai multumiti, cu indatorirea
de a plati o anumita dijrna boierului pe mo§ia caruia se va muta.
De asemenea mai hotari ca dàrile catre vistieria tarii sa fie platite
In patru ca§tiuri pe an. Randui peste fiecare judet cate un
ispravnic, cam cu indatoririle prefectilor din zilele noastre ; §i alte
masuri bune cauta a lua, dar nu toate fur% implinite.
Oropsirea poporului (+jar de boierii bas)tinai. Pe milsuril ce

-
PALATUL DOMNESC DIN BUCURE.STI

domnia fanariota se MONA mai mult, §i robia poporului ajungea

mai apriga. Daca se &eau din cand in cand unii voivozi, cari se
mai gandeau la popo!', apoi cei mai multi (hare boierii b4tina§i,
in buna intelegere Cu puhoiul lipitorilor ridicate In ranguri de
veneticii aflati pe tronul Värii, se impotriviau masurilor de u§urare
a bietului norod obijduit. Ace§tia vedeau in once inlesnire facuta
multimii de rand o darâmare a drepturilor lor.
Cu vremea, i voda, §i boierii : se obi§nuisera a socoti poporul
de jos ca pe o turma de fobi. Ca §i'n timpul navalirilor barbare,
multi Romani desnadajduiti au infundat intunecimile codrilor, de
unde tineau drumul asupritorilor sau rasbiau la casele bogatilor,
pe cari le jefuiau. Din prisos, ajutau pe nenorocitii adu§i in sapti

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
de lemn, de veneticii nesätiosi. Asa se näscurà räsbunätorii celor
Impilati : haiducii de codru.
Mara sfinfitoasä a poporului. Dacä cea mai mare parte a bole-
rimii române se obisnuise Cu nouii stäpánitoria cAror limbä, port
apucäturi si le insusise spre a le fi pe plac, ha inc'ä se simteau män-
dri a barà chiar in legäturi de rudenie cu ei, din fericire s'au gäsit
boieri putini, nu e vorbä cari au tinut la obärsia lor. Mai
mult cleat acestia, pästrätorul firii intregi a Românului, urmasul
vrednic al sträbunilor säi, a fost fäbdätorul popor de jos, care a urit
de moarte pe acesti venetici, ce i-au stors vlaga mai bine de un veac.
Dupá cum odinioarg, la obärsia Intemeierii principatului muntean,
s'a gäsit Olteanul Litovoi, care si-a dat viata pentru unirea micilor
voivodate i pentru libertatea poporului unit sub conducerea sa,
tot astfel, la 1821 s'a gäsit Olteanul Tudor din V ladimirii Gorjului,
care a dat semnalul desrobirii neamului de sub jugul fanariot,
pecetluind cu moartea sa liberarea poporului din ghiarele asu-
pritorilor.

STAREA POPORULUI MUNTEAN SUB

STAPANIREA FANARIOTA
I. VIATA POLITICA I OBSTEASCA A POPORULUI
Tronultrtrii, la mezat. Tristä a fost starea poporula de jos
innainte de statornicirea domniei fanariote In principate ; dar ea
ajunse jalnicä, din cale-afarà de jalnicä, In timpul acestei domnii.
Voivozii trimisi de Turci sä chmuiascg poporul, veneau aici
ca niste arendasi porniti pe jaf i jupuialg. Ajunsi in fruntea
tärii, toatg truda lor si a celar ce-i insotiau, erà indreptatä nu-
mai spre stoarcerea norodului de at mai- multi bani, ca ssä-si
poatg acopen: i cheltuielile fäcute pentru cApätarea domniei,
precum i sà sträng4 ceva bdni§ori albi pentru zile negre I" De
aceea, fiecare domn ce se perindà pe tronul tärii, se sträduià
sg näscoceascä feldefel de biruri pe lângg cele iscodite mai in-
nainte de ceilalti voivozi , pe cari le tidied : tndoindu-le, tntrein-
du-le gi chiar imptitrindu-le. Unii mai ngscociserä' i alt
: saideau valoarea banului, când soseet vremea aduntirii
diilor, i o ridicau iard§i, dupd ce vistieria domneascd se =plea
cu banii slorqi din sadoarea fdranului.
Mostenirile : mitropolitilor, episcopilor i arhimandrililor tre-
ceau in stäpânirea domnilor. Ba Inch' mai aveau ticAlosul obicei,
sà ngscoceascä feldefel de invinuiri boierilor cu dare de mäng,
spre a-i puteà omori, ori surghiuni, iar averile acestora sà intre In
mäinile lor.
Umilirea traii i a poporulai. Cea mai mare parte dintre boierii
pilmânteni, precum i urmasii domnitorilor de mai nainte, Incepurà

www.dacoromanica.ro
a se incuscri cu veneticii : fie facAndu-i gineri, fie luandu-le fetele
4ca nurori. In chipul acesta incepura §i ei a fi tovara§i cu Grecii
la jafuri i nelegiuiri, impingand poporul spre cea din unna treapta
a umilintei.
Ca o vijelie pustiitoare fu pentru tArile române acest veac
de robie fanariota. Toate vechile oranduirii filed sguduite 'Ana
In temelii. Bietel àri române§ti pareau o a doua Grecie; su-
fletul românesc fusege innabu§it de palamida fanariotä..
Numeroasele rasboae dintre Ruqi i Turci; salbateeiile i cru-
zimile nemaipomenite, savar§ite de trupele celor douà natii in
trecerea lor prin cuprinsul romanesc ; boalele cele mai cumplite
cari au bantuit aceste primânturi in frunte cu ciuma i holera:
toate acestea facura ca populatia romaneasca din Munteniacare,
dupa o numarätoare Marta in 1730, aveà 147.000 de familii,
scan in 1736, la 70.000 de familii ; iar in 1777, la 35.000 de
familii ! Parte dintre locuitori au. fost 144 de boale ; iar parte
au trecut hotarele, peste Carpafi.
Dfijdiile puse pe spinarea poporului. Socot ca nu e de prisos
pentru noi, cei de azi, sa cercetam macar in treacat cam
ce angarale plateau strabunii no§tri.
In 1717, loan Mavrocordat, pe langa celelalte dari mo§tenite
dela innainta§ii sai, reinfiintä veiceiritul cate 20 de parale')
de cap de vita ; i statornicì o nouä dare, numita pecetluita.
La 1719, Niculae Mavrocordat adaoga pogondritulo dare pusa
pe fiecare pogon de vie, socotita la doi lei §i opt parale de
pogon ; de asemenea puse mânastirile i preotii iara§i la bir.
La 1733, Grigore Ghica urea plata veimuitului.
La 1739, Constantin Mavrocordat rândui plata deirilor ln patru
ceiqtiuri pe an, numite sferturi ate doi bani jumatate de fie-
care cap de Oran. De asemenea, meirt-dijma roadelor cdmpului,
pästrand ca §i mai innainte plata : oieritu(ui, vindritului i dij-
meiritului.
La 1741, Mihail Racovifei mai adaoga al cincilea sfert i marl
plata vdcdritului, care ajunse o dare foarte impovarätoare pentru
bietii plugari.
La 1744, Constantin Mavrocordat adilogà. §i el, al §aselea sfert.
La 1748, Grigore Ghica urea plata oieritului §i infiinfä alte doted
biruri noui unul numit bairam-peskeq, o dare din care se infruptà
domnitorul, dar se trimitea i marimilor turce§ti Cu prilejul
celor douà sarbritori insemnate, ale lor : Bairamul mare, care tinea
4 zile, i Bairamul mic, care Vnea 3 zile, dupa incetarea Ramaza-
nului sau postului lor, sorocit in a noua luna a anului turcesc,
and este oprit oricarui Musulman a mânca dela räsaritul pana
la apusul soarelui, tinip de-o luna; in schimb insa, noptile sunt
inchinate tuturor placerilor. Celalalt bir era lipsa sfertului.
Intre 1752-1757, numarul sferturilor, se inmultira In a§a chip,
incat se luà cate un sfert pe lunä, ba chiar §i cate dona sferturi
1). Leul vechia avea 40 de parale, iar paraua aveA 2 168c4i. Cu un leu din acele
vremuri Ins5, f5ceai tArgueli cAt astazi cu 500 §i chiar cu 1000 de -lei.
www.dacoromanica.ro
 - 92 -
In fiecare luna. Pe langa acestea se mai adaoga o nouii dtjdie,
numita ajutorinia.
In timpul domniei lui Ipsilanti, birurile scoase din sudoarea
tarannlui eran : intdia seamd se strangeà primtivara i treceà
de un milion i jumatate de lei vechi ; a doua seamil se aduna
vara; harariul era strâns toamna ; §i a treia seatnd erà adu-
nata iarna. M ti se nascocise ploconul steagului erà cat dona
sfertttri ; apoi m ti eran : mucarerul, vama de sare ,5i de pc5le, tu-
tundritul, fuinduilul :Aida plata pe cosurile dela case ,
vdcdritul, pogondritul, cari se plateau domnitorultti. lerbdritul,
zeciuiala din toate produsele ptuncintului, albinárilul, porcdritul
§i ocritul : se cuveneau siapattului mosiei. De asemenea mai
dadeau deosebit, domnitoruliti, Cate un adaos destul de mare din
&trite pentru : albine, porci, tutun, yin i oi.
Birnicii statului. Toate aceste dajdii apasau mai mult ,gru-
majii bietului Oran roman. Pe cand taranul platea oierital, re-
gulat lu fiecare an, boierii i mauastirile Il plaleau la cate trei sau
chiar la in ti multi ani °data ; i, uneori, de loc. a; asemenea, boierii
manastirile nu plateau mucarerul o d tre din care se acope-
reau cheltuielile facute cu petrecerile ce se obisnuiau la asezarea
domnitorilor in scaun, precum i acelea ce se Meau la priisnuirea
anualrt a acestei asezari. Proviziile de primdvard i toiunad, con-
stand din : zalzerele, lemne pentru poduri, sare, bucate §i toate cele
trelmitoare hranei, tot din spinarea bietilor Omni erau luate.
Consulul din acele vremuri, al Angliei, aflat Iii arile noastre,
ziceà : Nu cred sd se mai gd seascel vr'un popor mai aptisat de
despotism 5i mai strivit de biruri 5i de feldefel de dájdii, ca fdranii
din Valahia 5i Moldova!"
Mijloaeele folosite la striingerea birurilor. Därile c6tre vi-
stieriedin chri se plateà haraciul turcesc erau adunate de zapcii
cuna ar fi subPrefectii sau administratorii de plasti de azi
de pcirceilabii satelor i oraselor un fel de primari din zilele
noastre, avand i sarcini de perceptori. Veniturile cari intrau in
punga domnitorului, ca : oieritul, vindritul, dijmdritul, pogondritul
celelalte, erau date, de obiceiu, cu areada prin licit4ie, celor
ce plateau mai mult. Arendasii acestor dari trebuià srt achite o
parte din sumrt la Inceput ; iar restul, dupa cateva lunidupa cum
era invoiala.
Cum strangeau aceste dajdii cei ce le luau cu arenda, numai
pielea bietultti Oran stià I : cualrcinghia udd, cu bice ca curele,
cu nuele qi bile de diferite grosimi; oud rdscoapte la sub/ion; to-
vituri la teilpile picioarelor; smulgerea unghiilor qi a pdrului; spein-
zuratul ca capul in ¡os; unsul corpului cu miere i läsalul in ar-
5ifa soarelui ca nulinile legate ta spate, pradd puhoiului de mu5te;
qi o suma de alle casne, pe cari num ti mintea acestor schingiui-
tori numiti in batjocura, d3 dare tarani, ciocoi puteau sä le
nascoceasca : acestea erau mijloacele neomenoase, folosite de oamenii
stapanirii, ca sil hotrtrasca pe tiaran, sa-si vanda cea din urmä
sdreanta, spre a pläti patopul de drari asvarlite ,pe capul säu.
www.dacoromanica.ro
 - 93 -
Toate aceste ticäloií erau fäcute Cu sprijinul zapeiilor si pfirca-
labilor, aveau i ei partea lor de pradil din ceca ce se
storeea din sudoarea amäritului po-por de jos.
Darea pe cap de famine se imptirted pe sate, (lupri numärul
familiilor. Fiecare sat erà trecut in catastifele vistieriei cu o sumä
rotundgi, care trebuià plätitä de toti la olaltä, chiar dacii parte
dintre säteni s'ar fi risipit mai pe urnigi, aiurea.
Arendarea dregfitoriilor. Pe cänd in vremurile de strillucire
ale neamulului nostru, cinstea i boieriile se dkleau de cätre
voivozii acelor timpuri : pentru isprgivi in räsboae, pentru merite
.deosebitei pentru ciedinta doveditä fatä de domn i argi ; in
aeeste vremuri de umilire §i injosire rnoralä, toate dregätoriile
in frunte cu domnia se c5priLau pe WM. : la mezatcine deideet
mai mull? !... Bänia, vornicia, logofefia, vistieria §i spataria
cele mai innalte dreggitorii : erau vandute de &Are domn. La rän-
dul lor, dregätorii cei mari vindeau i ei slujbele mai mici, cad
alärnau de dânsii, tot Cu bani, ca sec:IAA paguba.
Ispravnicii judefelor cum ar fi prefectii de azi, sameqii
un fel de administratori financiari din zilele noastre, cpndicarii
sau pästriltorii registrelor, vata§ii de plaiuri, zapcili pia-War, pot-
covnicii un fel de colonei ostäsesti, capitanii, vame§ii §i tot
cell-Dan norod de slujbasi erau pusi in päine numai pe bani
Wstratt postul numai indesänd meren cu plocoane dupä pu-
tenle Ion, pe cei cari-i sustineau. Astfel, vistieria se cäpätà ca cel
pu-tin 20.000 galbeni1) ; ispravnicia unui judet cAt de neinsemnat
se pläted cu cel putin 10.000 lei ; samoia, la fe!; vcIta§ia de
plai, cu 20-25.000 lei ; polcovniciile i cäpilãniile, incepAnd dela
4000 lei in sus. Veniturile acestor arenda§i de slujbe trebuiau sgi
fie anual, cel putin de douà ori mai mari de at suma pe care
plgitiserä pentru cäpätarea postului. I§i poate oricine inchipui
fericirea bietului tkan roman, supt de atAtea lipitori, cari se aju-
tau intre ele, spre a-1 stoarce Cu desävärsire, lgisandu-1 filrà pie
de vlagg in oase.
Färä sà vrei te duci Cu gändul la vorbele poetului, pline de atata
amar de adevgir :
Vai de biet Roman, sciracul!
Indarat tot da, ca racul!..."

2. STAREA CULTURALA IN VREMEA FAtiARIOTILOR

Domnia litubii grece,ti. Dach" ineä din vremea domniilor
pämäntene, inrAurirea grecismului ajunsese asa de mare, fuck
aproape inngibu§ise puterea eulturii slavone, inrädgicinatä in tail
de;atgea veacuri, ne putem inchipui ce ajunsese aceastä inraurire
In timpul dual Dei finariote? L.. Ahia mijand De ja inceputul'seco-

Ua galben valora 11 lei now §i 73 de bani.;

Poreslea neanitaui ronsinne Pap2s la-311enara. Eiitia 1173. 5,030 exemp. 6*
www.dacoromanica.ro
 94
lului al 16-lea, o vedem ridicandu-se trufa sa odata cu statornicirea
Fanariofflor pe tronul tarilor române.
Niculae Mavrocordat îi pusese In gaud sa prefacä cuprinsul
romanesc inti'un fel de colonie greceasca. El infiinf
prin oraple mai de seamei, inldturd vorbi rea romdnei: dela
curtea domneascei, din toatti administralia feirii §i din bisericei. In-
datord pe tofi boierii bd§tina§i, invefe copiii elene§te.
Amestecandu-se cu lepra fanariotä, boierii parnânteni incepura
a oropsi i dispretui tot ceca ce era romanesc pang si graiul,
care ramäsese doar pe seama färanului, numit In batjocura rumdn."
Ei se ru§inau a mai vorbi in limba pgfintilor lor, si se simteau
mandri a gral in limba pitigaiatg a lipitorilor fanariote.
Constantin Mavrocordat, chiar dupa indemnul acestor boieri
instreinati, statornicì ca nici un fiu de boier, cart nu va invarta
carte eleneascg, sg nu mai poata fi inngltat In ranguri boieresti.
Atat Bucure§tii, cat si laqii re§edinteie domnesti päreau
adevarate orase grecesti. Asa se face ea legiuirile aicatuite In a-
ceste vremuri de instreinare, subt Alexandru Ipsilanti la 1786,
§i sub Caragea i Scarlat Calimah la 1817, fura publicate In
limba gréceascg.
cat de grea era invatatura acestei limbi pentru bietii fe-.
ciori de Romani !... Nici in zece, nici in doisprezece ani, nu putean
pgtrunde toate tainele acestui grai pasaresc. Imbatraneau bietii
scolari invatand, si tot neinvatati ramâneau. Crescuti .in admi-
ratia a tot ce era grecesc, bineinteles ea' se nastea intein§ii un
fel de scarbg pentru cele rornanesti. Iata pentru ce, sufletele boierilor
români au inceput sa se instreineze de neamul lor I lata pentru ce,
din astfel de §coli nu s'a putut ridica nici un scriitor, MO un
carturar de seamä Iatg pentra ce, veacul al 18-lea, veacul ro-
bici fanariote, este cel mai sgrac in scrieri i alcatuiri rómânesti 1
Biserica, pAstriltoarea graiului românese. Pe tgrâmul bisericesc,
intalnim In acest secol de jale, pe mitropolitul Antim. Ivireanul,
care, prin predicile sale numite didahii i prit cartile reli-
gioase tiparite in romaneste, s'a strgduit sà inlature näbusala
ce amenintà sa doboare graiul nostru. Din aceastä pricing, nici n'a
putut intrà In placul domnitorului Niculae Mavrocordat, care.
i-a i fgcut de petrecanie.
Nume vrednice de pomenit in aceste vremuri de sugrumare.
nationala, mai sunt ale mitropolitilor Ungro-Vlahiei : Daniel, 1717
1720 ; Grigore II-lea, 1760-1787, in timpul cgruia, la 13 Iulie,
1774, fura asezate la mitropolia din Bucureqti, moastele Sfantului"
Dumitru Basarabov; Filaret al II-lea o glorie a clerului roman,.
1792-1793, s'a distins mai mult pe când era episcop ; Dositei sau
Dosoftei, 1793-1810, care, desi de origina greceascg, a incurajat
foarte mult graiul romanesc, iar averea lui a lasat-o spre a se
intretine tineri la invataturg de carte In streinätate ;
Lupul, 1819-1821. De asemenea, vrednici de pomenire mai ,sunt
episcopii : Damaschin, fost la inceput, episcop al Buzeiului, intre
1703-1709, §i mai apoi al Rdmnicului-VdIcea, intre 1709-1726;
www.dacoromanica.ro
 - 95 -
losif I-u Sevastias, primul episcop al Arge§ului, 1793-1819.
Amândoi s'au sträduit pentru limba i poporul romänesc.
Câtiva povestitori ai treeutului nostru. Pe tärâmul istoric
s'att deosebit, spre sfärsitul veacului al 18-lea si Inceputul celui
de-al 19-lea : stolnicul Dumitrache, care a scris o Istòrie a tram-
pleírilor din Orient, privitoare mai ales la principatele romAnesti,
Intre 1769-1774, Intr'un grai cam Inalcit i amestecat cu oarte
multe grecisme ; pitarul Hristachi, un putin cunoscut boier mun-
tean, care a scris cu mutt duh, o cronic'ä In versuri, pe vremea
lui Mavrogheni, având titlul : Istoria laptelor lui Mavrogheni
vodä si a Hismirifei din timpul lui, pe la 1790"; Diorrisie Ecli-
siarhul un cälugär "despre care se stiu lucruri putine a scris
o cronicif a trztámpleirilor dintre anii 1764-1815, in care, pe längä
multe lucruri naive, se gäsesc i multe stiri pretioase, privitoare
la pretul grAtilui, vitelor, märfurilor, cursul banilor, felul cum
se strängeau däjdii/e, si altele ; i, In sfärsit, Zilot Romiinul
care Inseamnil Romcinul Zelos numeie neadevä'rat al unui scri-
itor necunoscut panä. azi pe adeväratul lui nume, insä. unii
socotesc a fi un oarecare telan Feinufä, ce-ar fi träit Intre
1780-1850. Acesta este cei din urinä cronicar, care ne vorbeste
clespre Fanariofi. El a scris Domnia lui Constantin Hangerliu",
precum si o cronica a Munteniei, in proz6 amestecatà cu versan,
vorbind despre faptele petrecute Intre 1800-1821. Tot acest scrii-
tor ne-a mai läsat : Domnia a treia a ltti Alexandru-Vod6 ufu,
Revolufia lui Tudor §i Adunare de stihuri scrise4 unele In 1829,
altele In 1850.
Innainta§ul poeziei romftneVi. Pe tä'râmul mirenesc, cel mai
.de searra scriitor al acestor vremari a fost Ieneichifel Väcti
care a träit fare anii 1740-1799, ocupänd cele mai Innalte dre-
gätorii. El a fost un om foarte Invä'tat. Cutiosteä mai multe
Cand Alexandru Ipsilanti f§i intocini legiuiri/e sale, Väcgrescu
Ii scoase in româneste din pravilele bizantine, pärtile de cari aveò
nevoie, domnitorul. El scrise In timpul fiber poezii de dragoste,
pe cari le cântau läutarii acelor vremuri. i VkArescit inde-
letnicit cu Istòria ; insä nu cu cea romäneascg. El a scris Intre
1788-1794 Istöria prea ptiternicilor tmparafi otomani, care a fost
publicatä abia In 1860. Väcärescu mai are nrarele merit de a fi
Intocmit la 1787 si o gramaticd romeineascei cu titlul : Observatii
sau beigrtri de seama asupra regulelor §i orcinduelilor gramaticii ro-
.mdneqti, adunate §i alultuite acum
Ian dar cum, prin z5bralnicuI intunerecului revärsat un veac
§i mai bine peste cuprinsul muIt incercatei noastre täri, tot s'au
mai gäsit cateva fclii, cari n'au läsat sti se sting6 in sufletul nea-
mului nostru simtimintele românesti i dorul de mai bine. Aceste
fäclii au fost menite sä ardä aceI eibralnic al durerii i umilintii,
and Insufletire simtirii românesti sä se ridice In veacul al 19-lea,
na6ndrii, puternicil i strälucitoa-re ca un soare, räspandind lumina
pe intregul cuprins stäpanit de suflarea neamului nostru

www.dacoromanica.ro
 - 96 -
REDESTEPTAREA CONSTIINTEI NATIONALE
1. REVOLUTIA LUI TUDOR VLAD1111RESCU
Obilr*ia lui Tudor. Tudor din V ladimiri pomenit, in
sub numele de Tudor Vladimirescu a fost fiu de Oran. Fiind
stiutor de carte, ajunsese logofilt boieresc in Craiova i mai apoi
vritaf de plai la Clowni. In rilsboiul dintre Ruqi §i Turci, filtre
anii 1806-1812, el adunil sub comanda sa o suma de Olteni §i
de partea Rusilor.
Drept rásplatli,
Rusii Il medaliarrt
si-i drlduril gradul
de parucic sa u co-
mandir un fe/
de locotenent din
zilele noastre. Du-
pà mântuirea rà-
sboiului fugì in
Ardeal, de teamá
sA nu aibrt vreun
rAu din parten
Turcilor. La cAtá-
va vreme insá, re-
veni iar5s in tará.
Miparea lui A-
lexandru Ipsilan-
ti. Prin anul
1821, un dor de
libertate cuprinse
t o at e popoai.ele
supuse jugului
turcesc. Sdrbi,
Bulgari, Grec
Romdni, toti a-
veau aulas vis :
libertatea. Natia
greceascil cered
sprijinul tuturor
TUDOR VLADIMIRESCU fiilor sài, spre a se
ridicA din umilire.
Grecii de pretutindeni alergau la chrmarea patriei lor. Intre altii
a fost si un oarecarc Alexandru Ipsilanti, fiul unui voivod fanariot
fost ofiter in oastea musdileascA. Acesta pArilsi Rusia §i, trecand
in Odie române, incepa 5.5" adune pe toti oamenii f5r5 cApAtAi, sub cu-
vknt crt vrea s5 porneasdi luptà pentru desrobirea Greciei din ghia-
rele poporului tu rcesc: Acesti derbedeinumiti eteri§ti sau zavergii
jefuirà totul in calca lar, dad n'aveA cine sà le stea impotriv5 t Arile
neav5nd osti nationale.

www.dacoromanica.ro
 - 97 -
Misearea nationalil a poporului romAn. Imboldii de dorul des-
robirii de sub jugul impilAtor al Fanariotilor, pornird misctiri revo-
lutiona-re : atat Moldovenii, cat i Muntenii. Miyarea din Moldova
fu pornitti de speitarul Sturm din Neamfu. El chemti printr'o pro-
clamatiune pe toti cei cari puteau purtà arme, spre a scuturà jugu/
fanariot. Chemarea sa nu dete roadele dorite, cdci miscarea se potoli
repede, mai ales Ca' voivodul ärii, Mihail ufu, fugise in Ardeal.
Miyarea din Muntenia fu mai insufletitti. Ea fu pornità de Tudor
Vladimirescu, care se folosi de imprejurarea cA domnitorul
Alexandru ufu, ultimul voivod fanariot al Munteniei, incetase
din vigil. El porni degrab din Bucure5tir peste Olt, unde rAsptindi

JURAMANTUL !XI TUDOR VLADIMIRESCU

o pro6ramatiune ciitre tot poporul romcinesc din Bucureqli §i din

celelalte °rap ale Plrii-Ronuineqli", chemând in jurul stiu pe tot" Ro-
mânii in stare d'a purtn arme. Tudor plilnuise la inceput,
uneasca pandurii sài cu oastea dipitanului lordache din garda dom-
neaseá, spre a luptii impreunti pentru desrobirea neamului.
Iltiseoala lui Tudor Vladimireseu. La chemarea inimosului
Oltean se adunard ateva mii de voinici, armati cu ce le veniseril
la indemänti : pusci, topoare, sape, coase, iatagane turcesti, cio
.mege. Aflându-se in capul unei ostiri atat de numeroase, . care
vedeà inteinsul pe domnul ttirii, Vladimirescu pArtisi planur de
intovWtsire cu lordache si eämase singur In fruntea pandurilor

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
La inceput, rAscoala se intinse numai in Gorj i Mehedinli, apoi
-in toate judetele 01teniei, i, dup5 aceea, in tot cuprinsul Mun-
-teniei. Cetele de arniluti trimise de divan impofriva rAsvrAtitului,
trecurà de partea lui. Timp de o lunA, oastea adunatà in jurul
lui Tudor trecit de 15.000 de oameni. El porni cu oameni sAi
-spre Capitala -Orb, care care se indreptaserà i zavergiii lui
Jpsilanti. Sosind la Bucuretti, Tudor Maki in eampia Cotrocenilor,
pe cand zavergiii cam la 3000 de oameni, sositi cu vreo nouà zile
mai tfirziu, tAbArirà in marginea opusA a oraplui : la Colentina.
Mitropolitul tgrii i boierii rAma§i in Bucure§ti primirà pe Tudor
ca pe un adevgrat domnitor. Toti Ii jurarà credintg, iar Tudor in-

7:
t.

"Votzr.,
`.
3

"P!
;
hi!
?kifn

PRINDEREA I ~UREA WI TUDOR VLADIMIRESCU

tepii sá iea hotAriri §i sà dea porunci intocmai ca un adevgrat voi-

vod. El vesti pe Ruti §i pe Tuici, ea' suflarea româneasea" s'a ri-
(Heat impotriva stäpânirii fanariote §i cerii :
Sei Se numeascd domni pdmeinteni, aleti de popor ;
Sd se inliinleze o (Mire nafionald;
Ddrile cdtre slOcinire sti lie hotdrile de adunarea poporului
pe limp de tapte ani; §i
Vreme de trei ani, tot norodul sci lie iertat de (Nice dajdie.
Ipsilanti incereä s'a" traga" de partea sa pe inimosul roman, indem-
nandu-1 sá lupte impreunil impotriva Turcilor. Vladimirescu insä,
il intrebii dacA vin in urmA ajutoare ruse§ti. Spuniindu-i-se ca, nu,
www.dacoromanica.ro
 99
el îi rAspunse lui Ipsilanti : Te-ai preipeidit qi meiria la, 0- ne-ai
beigat i lara'n Romeinii nu s'au sculat asupra impeirdfiei tur-
cesti, ci asupra domniei grecesti. Uncle s'a mai pomenit ca, ceir-
bunarul sei se uneascei cu neilbitorul; sau lupul, cu oaia?"
Miseleasea ueidere a lui -Tudor. Purtarea lui Tudor mânie gro-
zav pe Ipsilanti, care hotäri moartea protivnicului säu.
Venind §tiri cà Turcii se apropie de Bucure#1 spre a inn5bu§i
räscoala, eteri§tii se retraserä. spre Tdrgoviste, unde Ipsilanti se sta-
tornici ca un adevärat voivod, orânduind ispravnici peste judetele
de munte §i aruncand tot fehil de däjdii pe spinarea poporului.
Tudor se retrase .spre Pitesti. Innainte de a porni din Bucure§ti,
el scrise lui Ipsilanti o scrisoare prin care-1 mustrà de asupririle-
Pe cari le fAced poporului, amintindu-i c5 locul lui e in Grecia, nu,
In Tara-Romeineascei.
Mâniat peste fire, Ipsilanti porunci oamenilor säi, ca sä-i
aducä viu san mort, pe cel ce stäteà in calea ambitiilor sale. Pe
când se aflà nbärit cu oastea sa la Gole§ti, Tudor fu trädat de-
cäpitanii säi, in mare parte Scirbi, i dat pe mäinile zavergfflor
condu§i de bimbaqa Saya §i de clipitanul Iordache. Pandurii lui Tudor,_
sätui de asprimea lui, càci ucided färä milä pe cei ce se dedeau
la jafuri, Il läsä pradä vrájma§ilor.
Dus la Targovi§te, Ipsilanti Il batjocori, poruncind s5 fie plimbat
cälare pe un mägar pe ulitele orapluizice-se, chiar despuiatin,
retsul Grecilor i jalea Romeinilor, cari vedeau in umilired lui Ttidor,.
umilirea lor insä§i. In noaptea de 26 spre 27 Mai, 1821, cel care fu-
sese neídejdia Rorneinilor nafionalisti, cäzù ucis mioleste de oamenit
luí Ipsilanti, in marginea Teirgovistei. Corpul säu, ciopârtit cu iata-
ganele, de vitejii c515i ai celui lipsit de apärare, fu aruncat : unii
zic, inteun pu t Orbit ; altii, inteun iaz din apropierea oraplui.
Astfel se stinse cel ce aprinsese Melia nädejdiel de indreptare a
tärii i poporului românesc
Sfarsitul lui Ipsilanti. Urmkit de °stile turcesti, Alexandra
Ipsilanti fu silit sä päräseascg Thrgovistea. El treca in Oltenia. La
zavergiii luila cari se mai alipiserà §i parte dintre-
streinii desfäcuti din oastea lui Tudorse ciocnirä cu Turcii. Lipsiti
de once insufletire in luprä : parte fin% nimiciti, parte se risipirä
iar viteazul Ipsilanti fugi, peste granitä, cäutând adApost la Viena,.
unde se i sT5r§i dupä cativa ani in cea mai cumplitä. lips5.
Curmarea robiei fanariote.Miseleasca ucidere a lui Tudor dove&
Turcilor, c5. Romdnii nu se räsculaserä impotriva lor. Ei starpirii
toate cuiburile de eteri§ti din Mttntenia i Moldova; ha se puse
chiar un premiu de .15 lei pe fiecare cap de Arneiut, numai spre a
se nimici sämânta fäsvrätitilor. Inspäimântätoare au fost jafurile
präpädul revärsat peste tarä in cursul anilor 1821 §i 1822; dar
cu aceste zile de jale s'a incheiat i veacul de robie fanariotä a
tärilor române. IncepAnd dela 1822, cele dou'd principate cäpätarà
dreptul de a fi cArmuite de-acum innainte iarä§i de domnitori
pämânteni, ale§i de popor. Cei dint5i voivozi ale§i dupà incheierea
nävalei fanariote au fost : banul Grigore Ghica, in Muntenia;
bätrânul Ion Sandu Sturzaom bun §i lini§tit, in Moldova.
www.dacoromanica.ro
 100 -
DOMNIILE PAMANTENE

1. 1)011\11 LUI GR1GORE GHICA

Grigore Ghlea, noul domnitor al Illtudeniei, lurt o suited de
-suri menite s usureze intru cAtva traiul poporului. Astfel : mai
picsorri däjdiile rändui slujbasi romani in locul celor numiti de
Fanarioli ; desfi-
intrt co1iie gre-
cesti si le Inmulti
pe cele românesti ;
inlesni functiona-
rea mai departe
a scoalei de in-
vätiituri innalte,
infiintatä la LILA-
nilstirea S f dui ul
Saya care veneä
cam peste drum
de universitatea
din Bucure§ti,
clädi spitale ; si
multe alte Imbu-
n5tAtiri Meth
Nou rfishoi Irate
Rusi si Turd.
Vräjmäsia dintre
1?u0 i Turci nu
lAsä prea Indelun-
gatri tihnä mult
incercatului no-
stru popor.
mia museäleascA,
de a pune ghia-
rele pe bietele noa-
stre tärisoare, in-
clemna pe Rusi,
GRIGORE GHICA
niiscoceascrt me-
reu pricini de gal-
ceavil Turcilor, cu
cari au purtat o sumil de riisboae cea mai mare parte in cu-
prinsul si pe pämäntul riIQr românesti.
In anal 1828 se iscä un nou ràsboi intre Rusi i Turci. Prilnul
gaud al-Rusilor fu stt punä stilpânire pe principate, din cari inlä-
turarà pe domnitorii tärilor. Apoi innaintarä cu ostile pänä la
Adrian° poi. Turcii furä siliti sä cearri pace. Intre altele, ei se Inda-
torarà sii lase tärile române zälog Rusilor, pAriä vor Indeolini
toate legàmintele trecute in actul de pace.
www.dacoromanica.ro
 - 101 -
Ocupatia ruseasefi a tina 'Anil la 1831, adicA timp de §asc
ani. Noroc cà l,rile avurä parte de un cArmuitor priceput care
la si multe mäsuri bune, ciltä vreme conduse cele dourt princi-
pate. Acesta fu generalul Kiselef . El Intocmi un fel de pravilä, numitä
regulament organic, dupä care aveil sä se eciläuzeascä amandoa
Orne. Prin acest regulament se statornici : cum sa fie alqi .dom-
nitorii farilor ; cum sa se intormeasca legile ; desliinta apoi Mate
dajdiile vechi , f läscind numai o sin gura dare pe cap de fatnilie,
(cite treizeci de-lei
veda pe an ; rein- Tr.

dul ca Mate veni-

turile statului sa
f Le intrebuiniate
ntzmai la nevoi
lucrati de I olos
obVese ; infiiinfa
la sale cutiile sd-
te5ti un el de
casierii la cari
erauindatorafi toti
satenii,sadea (-cite
trei lei pe an ; de
asemenea infiinfa
patulele de rezerva
pentru adunatul qi
pästratul cereale-
lor in anii de bel-
§ug,spre a fi irides-
tulare in vremuri
de secetä ; infiinta
12 carantine qi
132 pichele ea un
serviciu medi cal
pentru a ¡en t po-
porul de eluma
§i holera ; Inca-
raja negolul ;
Oil de drumuri ;
Mat porturi la GENERALUL KISELEF,
Galati, Braila §i
Giurgiu ; organiza juslitia ; desliinta pedeapsa cu moarte ; ordndui oq-
Urea ; infiinta ;coli ; statornici legaturile dintre proprietari qi säteni.
Boierilor li se aduril o sumil de drepturi, insä nici-o indalorire ; ba
erau scutiti chiar si de biruri., In schimb, poporul de jos pläteà toate
angaralele, MI a aveà nici mAcar dreptul de a se aaa din la-
mina 1nvätäturilor mai innalte, drept pästrat tot pentru boierime.
In vremea lui Bibescu, ob§teased adunarevrusàridicelui Kiselef un
monument. El emit ca suma de 15.000 galbeni, ce trebuia cheltuitä
cu monumentul, sä fie datà pentru lucräri de folos olptesc. Din ace§ti
bani fu Menta' Mai Main soseaua Kiselef din Bucure§li.
www.dacoromanica.ro
 - 102 -
2. DOMNIA LUI ALEXANDRU GHICA
inleleapta ()armlike a lui Alexandru Ghiea. In 1834, Turcii
-mântuirri de pliait RuOlor datoria de risboi. Tarile române full go-
lite de Wile muscrilesti i c5pritarà dreptul de a fi cArmuite iargs de
voivozi pAmiinteni. De rilndul acesta fu pus in domnia Munteniei,
In Martie, 1834, Alexandru Ghica, fratele lui Grigore Ghica, cel
numit dupà inlriturarea Fanarioti/or. Acest voivod cAutg
duck' mai departe, spre folosul i binele ob§tesc, minim inceputà
de fratele sAu. El
se indeletnici cu
buna oranduire a

jr (_GV g_.Y.1&40j-/ _ %Aril, potrivit ve-

derilor regulamen-
iului organic, care
rsi rAmilsese pravila
de cApetenie a ce-
lor douà princi-
pate. Luri mAsuri
&A se refacg ora-
ele dela Dunare :
Severinul, Tumu-
Magurele,Giurgiu,
Calaraqii §i Brai-
la; Infiintri o su-
ink' de sate in
tot cuprinsul tà-
rii ; incurajA mun-
ca pAmântului,
din rodul cAruia
vinded peste hota-
re ; rândui o chib-
zuitri adunare si
folosire a venitu-
rilor mangstire§ti;
luà mAsuri sä" Sc
injghebeze o o-
stire nationalri ; o-
rfindui paznici la
ALEXANDRU GIIICA
sate asa numi-
tele caraule ; In-
fiint6 scoale, re-
paril si chichi biserici, si multe alte fapte bune Rica. Tot subt el
se Mai un inceput de desrobire a ligranilor.
Dupri opt ani de intele,apt5 armuire, la 7 Octombrie, 1842,
fu scos din domnie, du0 striruinta Ru§ilor cu toate eft" fusese
ales pe viap. Ace§tia 11 învinuirä cà inntibusise misearea revolu-
tionaiii a Bulgarilor, cari pregiltiau la Brriila o rriscoalri armatil
impoti iva Turcilor, pentru liberarea tírii lor de sub jugul prigân.
In locui sriu, obsteasca adunare alese pe Gheorghe Bibescu.
www.dacoromanica.ro
 - 103 -
3. DOMNIA LU1 GIIEORGHE BIBESCU
In pragul unei noui mi§eilrinationale. Gheorghe Bibescu veni la
cArma tärii la 2 Ianuarie, 1842, ales de ob*teasca adunare. El lul
frânele domniei cu dorinta de ali pune toatä dragostea §i price-
perea in slujba binelui ob§tesc. Om tänär, träit la Paris in vede-
rile democratului popor francez, se apucä cu multii ravnä, sA a-
ducä bunä orânduialà in trebile tärii. Deì aveà multe de inghitit
din partea Ru§itor, cari, prin consulul lor dela Bucure§ti, se a-
mestecau in toate
treburile §i dura-
verile ce nu-i pri-
viau,Bibescui§iur-
mä rAbdAtor pla-
nul säu de munc6
pentru binele VA-
riparei sale. Po-
trivit regulamen-
tului organic, ca-
re rânduià sä se
infiinteze : § coli
primare, §coli cen-
trale orä§äne§ti §i
§coli pentru invä-
täturi innalte in
cele douà capitale
ale principatelor,
el incurajà din
toate puterile sale
desvoltarea Inv&
tämântului. Su-
fletul miNtirii cul-
turale din aceste
vremuri fu Ioan
Heliade ~de-,
scu, fostul §colar
al lui Gheorghe La-
zeirplAmAditorul
sufletului româ-
nesc in timpul pre-
mergätor revolu- GHEORGHE BIBESCU
tiei lui Tu do r
Vladimirescu. In cursul domniei sale, Bibescu luà unele mäsuri,
cari-1 fAcurà sä aibä neintelegeri cu obWasca adunare.
Sätui de neincetatul amestec rusesc in toate trebile principatelor,
boierii §i poporul se ridicarà cu indkjire impotriva asupritorilor,
cu atAt mai mult, cu cat in sufletul norodului incepuse a incolti
nädejdia implinirii unui nou vis national : unirea celor doud prin-
cipate intr'un singar slat, ea o singurd cdpetenie.
www.dacoromanica.ro
 - 104 -
4. AII$CAREA IIEVOLUTIONARA DIN ANUL 1818
Inceputul Thicìirii. Revolutia francezá din 1818, care inlocui
regalitatea prin republicáridicand pe Ludovie-Napoleon Bonaparte
la (-Arma Franjei, pe care o transforinil dupri patru ani, la 2 De-
-cembrie, 1858, iarási in imperiu rásunet asupra Intregei
Europe. Mare parte dintre boierii romAni, cari In deceniile din urin'a'
incepuserá a se aditpà la isvoarele de luminA ale culturii franceze,
se simtirá i ei luati de curentul vremii, cu atat mai mult, Cu
aveau pricini binecuvAntate, sA fie nemultumifi de starea tárii lor.
In zitiu de 9 lunie, 1848, partidul tinerilor boieri, adunat la Islaz,
in Oltenia, bond Inlocuirea regulamentului organic printeo consti-
4ulie nafionala, alcáturtA de loan Heliade-Rddulescu §i rrispAndità
In toa 16 tara. Totdeodatá numirá un guvern provizoriusau vre-
melnic, alcátuit din : Ion Heliade-Rddulescu, te fan Golescu, Cri-

k,44
- 04
A4-

f-:".4j:735:73t7:::ZT:át-7:7*-411

BUINELE 'PALATULUI DELA BANEASA, AL LUI I3IBESCU \TODA

tache Tell, cdpitan Nicolae Plepianu qi preotttl padu .5apcd. Apoi,

In fruntea 'mor trupe de ostasi, cari se dAduserli de partea revolu-
tionarilor, pornirá spre Craiova, unde n'incluirá slujbasi credinciosi
revolutiei. De aci merserá la Bucuresti, unde, pe ccimpia Filaretu-
lui, ntimit5 de atunci i ccirnpia Libertalii, furä cetite i 'primite de
popor cele doudzeciOdoud de puncte ale nouei constitufii. \Toa Bi-
bescu fu silit s'á semneze noua pravilá, jurAnd cá de-acum innainte
se va conduce In cArmuirea Viril numai dupá cele scrise Inteinsa.
TemAndu-se Insá, de urgia musedleascá, se retrase din domnie
lásánd tara In seama revolutionarilor, fugi In Ardeal. La cererea
stáruitoare a Ruilor, ostile turcesti trecurá Dundrea, ca sA poto-
leascá rrtscoala. Poporul IndArjit Impotriva Rusilor, sparse
perca In care erà pristrat regulamentul organic, il piase Intr'un dric
tras de cai indoliati i, pronodindu-1 ca pe mort, II trecii pe la pa-
latul consulului rusesc, iar de aci, il clase in pinta orasului, unde
fu rupt foaie cu foaiewww.dacoromanica.ro
i aruncat In foe.
 10.5

Lupia din dealul Spirei eu Tureii. °dial cu intrarea o§tilor

turcelti in tará, §i guvernul provizoriu §i-a liiat drumul peste gra-
nitá. lntrunzAnd in Bucure5ti, Turcii cerurA pompierilor din dealul
Spirei, s'à le predeà cazarma. Acqtia nu se supuserri, spunând c'ä
,n'au poruncà sà facil acest lucru. Atunci se iscA o luptà in toatà
regula intre Ronuini §i Turci, in care se dovedi cá vitejia Romilnului
nu fusese innàbu§ità de veactirile de roble. Turcii cucerirA cazarma,
Aar cu foarte mari jertfe. Acest fapt s'a petrecut in ziva de 13
Septembrie, stil uechiu, 1848.
Alti oeupalie rusease6.Cu toate c'A se restatornicise liiii§tea in

Z :....Z.::A..:AV'IP..TE*3431114.4

-
-2-r4+'
w4

tik.
11 .,:, -

11.,4
-L.....
_..

141 -,'".........., oe- 1

-. _ 1 4,4
,.,...,
174
a ., ii,'4 4
171 1.74
11,1 I

1;,,14\t
I

414
'IV
,,,,4
!i
. :te 4,0
.4
.e.a. roii
.:.,

., . 'so*.
LUPTA POMPIERILOR ROMANI CU TURCII IN DEALUL SPIREI
LA 13 SEPTEMBRIE, 1848

Ruqii gàsirà in lupta din dealul Spirei pricinri sri se arze din
non in tàrile romftne, sub cuveint cri vin sri potoleasc6 rgscoala.
In sfrir§it, prin intelegerea (lela Halla-Liman se hotrui ea : de-acum
lnitainte, domnii st nu mai lie ale0 de popor, ci de Poartei, IA bife-
legere ca Ruqii, pe timp de gapte an4; 4.egulamentul organic sd rilmeinei-
leva de ceipetenie a ; okyteVile aduniiri sû lie inlocuite ca ni§te
divanuriad-hocalcettuite din caliva boieri §i cciliva clerici ; pudra
apeirarea granifelor fdrilor : Ru5ii, Turcii sa lose in principal('
hure 25-35.000 de oameni fiecare ; doi insdrcinali cu pulen i pira
margini : unul rusesc, altul turcesc, sä supraveght ze actele domnilor
www.dacoromanica.ro
 - 106 -
Aceastä plago a durat peste bietele ri paná la incheierea
sboiului din Crimeia : filtre Ruqi de-o parte, *i Turci, Englezi,
Francezi §i Dalienii din Sardinia de cealaltä parte.
5. CEL DIN U1111À DOMN AL MUNTENIEI
Barhu Stirbei. In urma intelegerii dela Balla-Liman fu numit
domn al Munieniei principele Barbu $iirbeifratele lui Gheorghe-
Bibescu, infiat insä de boierul oltean 1irbei. Noul domnitor urcA
treptele tronului
Cu gAndul de a
porni tara pe ca-
lea indreparii. El
redeschise §coale-
le, cari incetaserà
a mai functionA
din pricina impre-
jurárilor ; infiin-
: o §coalá de
me§te§uguri, alta
de inginerie, una
pentru ri ;
ingriji de Wire
de starea poporu-
lui de jos. Nefiind
insä párta* al i-
deilor mil demo-
cratice, el nu in-
gídiiì niciunuia
dintre revolutio-
narii fugiti peste
hotare, sí se re-
intoarcil in tara.
Stirbei avù o dom-
nie foarte turbu-
ratá din pricina
neincetatelor
ieli ale reprezen-
tantilor r u i
13ARBU *TIRBEI turci.
Iar4 ocupatie-
rusew5e5. In 1853, Ruii, cari reirliseserii din principate o parte
din o.5ti, ocupará din nont'Afile române cu planul de a le tine
páná ce Turcii vor limpezi chestia Skintului Mormânt, asupra cäruia
ridicaseril pretentii de stápfliiire : atAt catoliciisustinuti de Franta,
precum §i ortodoc0, in frunte cu cicrul grecescsustinuti de Ru-
sia. In acela limp, Ru§ii cerurá Turcilor o sumí de foloase. Cum
Turcii nu pu turii imprica toate eererile ruse§ti, lucrurile ajunserá
la rásboi. In ajuloul Turcilor- venitil : Englezii, 1:ronce:di lia-
www.dacoromanica.ro
 - 107 -
lienii din Sardinia, cari sfätuiserä mai innainte pe sultan, s nu
implineasa pretentiile impAratului museglesc.
Ruii se väzurä nevoiti, in 1854, sä p5räseaseä principatele. In
locul lor insä se a§ezarà otile nemte§ti ale Austriacilor, cari \luau,
§i ei, foloase depe urma acestui r5sboi, in caz and Turcii ar fi
fost bätuti.
Luptele dintre cele clou5 tabere vräjma§e s'au dat la Sebastopol,
pe pämäntul Crimeii. 0§tile ruse§tidupä o indärjità impotrivire
fur5 sdrobite ; iar Ru§ii au fost nevoiti sä cearà pace.
Tratatul dela Paris. Intelegerea asupra conditiilor pAcii se
fàcù la Paris, la 18 Martie; stil vechi 30 Martie, stil nou-1856.
Prin aceastä intelegerenumitä tratatul dela Parisse bond ca :
Nici un stat scl nu poatei avelz coreibii de reisboi in marea Neagrei.
Rusia sei nu mai aibcl nici un amestec in trebile religioase ale Cre0i-
nilor din imperiul turcesc. De asemenea, sei nu_ mai aibd drept a se
amesteca in niciun chip, in trebile principatelor dundrene, cari tree
sub protecfia celor §apte mari puteri ale Europei : Anglia, Fran fa,
Sardinia, Prusia, Austria, Turcia §i Rusia ; sei intoarcei Moldovei
partea de jos a Basarabiei, alcatuitei din judefele : Cahul, Bolgrad
Ismail; precum gurile Dunárii, cari vor trece in grija celor qapte
puteri, in ce prive0-e intrefinerea.
Se mai hotäri ca o comisie de imputerniciti sä meargA la Bu-
cure0i spre a aflà dorintele poporului romän, dupä care sä se sta-
terniceasa noua organizare ce se va da principatelor.

ZORILE UNIRII CELOR DOUA PRINCIPATE

1. DIVANURILE SAU ADUNARILE AD-HOC
Caimaeamii principatelor. Dupil zile grele i pline de grozave
anfäräciuni dupä ocupatii streine, rAsbcrae, foamete, läcuste,
ciumg, holerä i alte näpästii indurate de mult ineercatii nqtri
sträbuni : ni§te zäri noui pärurà a se deschide neamului românese.
Popoarele cele mari din apusul Europei i§i coborirà urechea la
pAsurile norodului nostru.
Potrivit tratatului din Paris, Turcii numirä in principate ate
un caimacamadia loctiitor de domnpänä ce poporul se va
rosti asupra dorintelor sale. In Muntenia fw numit fostul domnitor,
Alexandru Ghicaun dcirz sustineitor al unirii celor douä prin-
eipate ; iar in Moldova, Niculae Vogoridi un instreinat de TA-
surile poporului, o curciturä greco-bulgäreasa, poftitor de domnie,
care luptä din räsputeri ca unirea sa nu se infäptuiaseä.
Sub supravegherea lor se fila alegerea celor dou5 divanuri
ad-hoc, alatuite din : boieri, eleriei i Omni.
Gändurile i planurile lui Vogoridi nu isbutirä. Luerrifile
cari inaiti§au tara ca protivnieä unirii, furà anulate in urina stä-
ruintei puterilor Europei; iar la a doua alegere a divanului mol-
www.dacoromanica.ro
 - 108 -
dovenesc, filcutA in chip cinstit, toti a1eii, in frunte Cu mitropo-
litul trtrii, au fost pentru unire.
Dorintele poporului. La 7 5i 9. Octombri.e, 1857, cele doud-
adundri : din la5i 5i din Bucureqti, votara', lard' niciun glas prolivnic,
lirmaloarele puncte, cari ali5au dorinfele poporului romcin :
Autonomia eelor doufi prineipate, eu respeetarea : drepturilor,
legilor i prtmfintului lor, potrivit veeltilor intelegeri avute ea impfi-
rfitia tureeaseii.
Unirea Munteniei si Moldov.ei intr'un singur stat, subt a sin-
Audi efirmuire, eu numele de Romfinia.
Capul tfirii á fie un print ales dinteo familie domnitoare stre-
infi, eu dreptul de a fi mostenit de fiii suui, eari vor tiehuì sfi
creseuti in legea poporului romfin.
Guvern constitutional eu o singurfi adunare obsteaseil, aleti-
tuitfi din reprezentanlii tuturor eategoriilor de cetfiteni.
Ilotfiririle puterilor europene. Luand cuno§tintä de dorintele
poporului român, reprezentantii puterilor europene, adunati la Pa-
ris, full de p6reri deosebite. Frania, Rusia, Sardinia 5i Prusia :-
suslineau dorinfele Romeinilor ; Turcia 5i Austria : le combdteau cu
cea mai mare inddrfire ; ittr Anglia Melilla mai mutt spre Turcia.
In sfar§it, dupsá multà ciorovAialà §i tocmialà indelungatg, la
7 August, stil vechi, 1858, se ajunse la o hotArire mijlocie
Tärile romcine sii nu fie unite, dar sa poarte numele de Princi-
patele-Unite ale Aloldaviei i Valaltiei".
Fiecare fara sei aibá cdte un domn deosebit, cu guverne deosebite-
qi cu capitale deosebile.
Armatele sa fie deosebile, insa Cu aceeayi organizafie in anuin-
douei principatele. Dra pelele, deqi deosebite ca alccituire, sei fie ornate
cu o panglicd albastrd la fe! in ambele tad.
Unita file de mdsurd sei fie aceleaqi in ameindouei principatele._
0 adunare alcatuita din reprezentanfii celor dota fdri surori
va ave?' re5edinfa la For5ani, cu insdrcinarea de a intocmi legile
cerule de bunul mers ob5tesc. Tot la Foc5ani va fi 5i o ,curte de cassa-
fie a ambelor principate, unde sa se faca ultima judecata a pricinilor
din intregul cuprins al farilor unite.
Arás'uri premergfitoare alegerilor. Invoiala sau convenfia din
Paris mai statornici, ca, pentru aducerea la indeplinire a hotAri-
rilor puterilor europene, s5 se numeasc6 in fiecare principal câte o
cdimeicamie alcaluitei din ccite trei persoane, i anume : din pre5edin-
tele divanului domnesc, din marele logolatcum ar fi primul mi-
nistru din zilele noastre, §i din ministrul de interne, in slujbd-
in anul 1856. Ace§tia erau datori sà* ieà toaLe ingsurile spre a se
puteà face alegerea nouilor domnitori cAt mai grabnic.
In Muntenia furà numiti : Emanoil Baleanu, Ioan Manu §i loan
Al. Filipescutoli oameni hotäriti impotriva unirii §i luptand
primii doipentru alegerea. lui Gheorglie Bibeseu ; iar Filipescu
pentru a printului Barbu
In IVIoldova au fost numiti : .le Ian Catargiu, Anastasie Panu
5i V asile Stur:a. Dintre acetia, singur Stefan Catargiu se impotri-

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
viA cu indAdire la svAr§irea unirii, ca until ce rAvneA la domnia
Moldovei. Truda lui fu zadarnicil i strigAtele sale cAtre vriljma§ii
àrii rAmaserA fárA rAsunet. ImpiedecAnd prin indArranicia lui lu-
crilrile cAimilcilmiei, fu indepilrtat i inlocuit cu I. A. Cantacuzin.
Alegerea din Moldova.Lucrilrile adunilrii din Moldova incepurA
in zitia de 28 Decembrie, 1858, prezidate, in ziva intAia, de logofdtul
Petrache Roset-Baldnescu; iar dupil accea, de mitro politul Solronie.
Eran peste patruzeci de candidali la domnie. In ajunul zilei hotArite
pentru alegere, tolì deputatii luarui intelegere, sil voteze numele
colonelului Alexandra loan Caza, *i se tinurA de vorbil.
In zinct de 5 humane, 18,59, Alexandra Caza lu-proclarnal domn
al Moldovei, ales ca 48 de votan, niel un glas protivnic, El de-
puse indatil jurAmAntul in fata adunilrii ob§tWi i a (Aril. Din
acel moment, insiircinarea càimàcuímiei incetA ; iar vrednicii ei re-
prezentanti Vasile Sturza i Anastasie Panase retraser5 dela
putere, cu sufletul plin de multumire cri sbuciumilrile lor pentru
apArarea intereselor patriei au fost incununate de isbandil.
Alegerea din Muntenia. In Muntenia, alegerea fu zildiírnicitil
amAnatri de boierii cari filceau parte din partidul national. Ei
tineau sui afle cine fusese ales in Moldova, spre a fi ales i in Mun-
tenia. Alegerea lui Caza a lost primit eu multd Meade de acest
Boierii nationali§ti aveau insA o mare greutate de invins.
Ale§ii divanului muntean erau pentru candidatura lui Bibescu.
Spre a puteA înrâurì asupra hotilririi alegAtorilor, la 23 lanuarie,
1859, in ajunul alegerii, pe cAnd se fiiceA cercelarea titlurilor si
drepturilor deputatilor cari urmau sil voteze alegerea domnitorului,
ei adunaril in dealul Mitrop-oliei o sumil de norod bucure§tean.
AtAtall de national*i, multimea incepit sil strige sgomotos,
vrea ca domn pe vodil Cuza. A doua zi, la 24 Mullane, stil vechi,
sau 6 Februarie, stil nou, càimuicàmia rAndui ca poporul sA fie im-
piedecat de a mai turburà adunarea. Din zorii zilei fu adusil ar-
crtreia i se porunci sui tragA In grilmadii. Colonelul Vlddo-
ianu, care el-A it4eles cu cApetemile parLidei nationale, nu urmil
ordinul caimacamilor §i luisui poporul sä inconjoare adunarea di-
vanului. In multime se aflA un foarte mare numilr de milcelari.
Acestia, scoVandu-§i cutitele, le ascuteau in chip sgomotos sub
ferestrele camerei adunArii, strigAnd : Vrem pe vodii Cuza !"
Ingroziti de petrecerea ce-i atepLà dal% deputalii nu se mai
gAndirii niciunul la Gheorghe Bibescu, §i volan1 ca totii pe .17exan-
dill loan Gaza.
In chipul acesta, unirea färilor surori, cu toatil indArjita impotri-
vire a vrAjma§ilor intregirii neamului romAnesc. lu scivcirOlc` ; iar
Alexandra loan Cuza a lost lericitul de al (Tina name s'a legal
aced lapt milrei din viata poporului nostru.
Cu ac,f st act, isvorit din paltiolismul boierilor iubitori de neam
§i farcr= ale cdror name lie vonic binecamintate , se inchide
Ist6ria desplirlità a aceluicq popor, desbinal in cloud datoritcl :
vitregiei vremurilor, ambiliilor deprte ale dipeteniilor 5i urii vrlij-
ma§e a vecinilor haini.
Porestea neamultoi rom InesoI.www.dacoromanica.ro
Popescu-Biljenaru. Rditia 11.a 5.000 exenip. 7*
 - - 110

STAREA POPORULUI ROMAN DELA

PRABLISIREA DOMNIEI FANARIOTE PANA LA
UNIREA PRINCIPATELOR
1. CERCE.FAIII ASUPRA VIETH 1313.5TE$T1
Roadele revolutiei lui Tudor. Revolutia lui Tudor V ladimi-
rescu fu o dovada din partea poporului, mai ales a poporului de jos,
ca spiritul national, buciumat de carturarii neamului, incepuse
a patrunde In sufletul unei mari parti a norodului romanesc. E
77t.7;:k7';'tj

r
,,-.,.:;*.,,
s,
.

O VEDERE A BUCURE$T1LOR DE ODINIOARÀ

drept ca aceasta revolutie nu aduse numaidecat o prea mare schim-

bare in viata ob§teasca a Viranului roman, insa ea avn meritul
de a sash In popor samanta ce aven sd dea na§tere mai tarzitt
acelui puternic simtimant national din care a rasarit ideia uni-
fii neamului, infaptuita, in parte, sub domnia lui Alexandra
loan I Cuza, i n total, sub fericita domnie a M. S. pegelui Fer-
dinar& I-u al Romdniei.
Veeinii poporului roman. RAnduita de soarta sri fie ve§nie
framantata de rilsboaele dintre Ruqi i Turd, mai având i neno-
rocul sri cada mai bine de un veac sub robia amara a Fanario-
filor : tara §i poporul nostru patrunsera in veacul al 19-lea Inca dor-
mitand in neguroasa noapte a ignorantei sau nestiintei, a de-
www.dacoromanica.ro
spotismului sau domniei bunului plac, a decilderii morale sau destrA-
billarii revArsata din Orient peste cuprinsul pgmlintului romanese.
Dupa toate acestea, mai avurain nefericirea si fim impresura ti
de trei imparAtii Austria, Rusia §i Turcia al caror is de
toate zilele erà inghairea celor (lima pri§oarc romane§ti :
tenia §i Moldova. In ravna lor pelan' implinirea acestui vis,
i§i cautau neincetat gi1ceav unii, allora, din fiece lucru de nimic,
(loar di .vor puteà pune mana pe noi. De-aci, o suma de rasboae
se tinura lai4 pe parniintul nostru, care fu mena sa rabde ja-
fucile : cand ale 'mora, cand ale altora, clid ale t'aurora. SA-
cAit, chirula, dispretuit : bietul pomo. de jos ajunsese si-§i piardlí

,
,14t1-7*Tral
...--

; r

F*7».i.L1 L.Ixt

Sr LP,
o-1
tí, '

154 R.c
** n'
9 ---1,7 .4
4"---,(q7
,
-

arTi.
A

BUCUlt I MAN.\ STIREA RADUVODA

DIN 1.11.111.511E5TI

once pic de mAncirie, orice sirni. de demnitate. Se 'nvraase cu

umilintele §i cu rQbia, i o prea repede schimbare in bine, poate
ar fi simOt-o ca o povarii,, nefiind pregraiL pelan' o astfel
stare.
Influenta ruseasert in prineipatele romfine. Dintre cele trei
imparlítii din preajma lui, poporul roman iticlinà mai mult spre
imparritia ruseascA, prin faptul ea avea aceea§ credintil ca §i a
lui. Spre Austriaci nu se siintia atras, fiind papista§i sau cato-
lici; iar de Turci pe cari-i socotea prigâni era satul 01111
peste cap.
In urma unid rashoi victorios, Rusii isbandira intindit
www.dacoromanica.ro
 112

puterea in Virile romAne i, gändind cA nu vor mai plecA

datà, incepurA sà alcAtuiascA legi cum fu regulamentul organic,
sA infiinteze felurite a5ezAminte de folos ob5tesc, sA facA oare-
care rAnduiald sA upreze intru cAtva viata poporului.
E adevArat cA in urma revolutiei lui Tudor, tArile romAne cA-
pAtaserA dreptul sA fie cArmuite de domnitori pAmAnteni, ca pu-
ten i nemArginite asupra supu5ilor lor ; ace5ti domnitori ins'A, eran
la cheremul reprezentantilor turce5ti 5i ruse5ti, de vointa cArora
se frAngeA once hotArire, care nu le-ar fi fost pe plac. IatA dar
cum poporul tremurA de teama lui vodA ; iar vodA dArdAiA de
frica streinilor.
Sfatul tArii. Obgfeasca adunare, alcAtuitA din 41 de membrii
numiti de domnitor dintre oamenii sAi, nu ie5iA din porunca
stApAnulu1 tArii. PArerile sfetnicilor erau bune, numai dacA vocIA
vrok\ s'A tinA seamA de ele ; incolo, sfatul trebuià sA vrea : nu ce
socoteA el cA e bun, ci ceca ce 5tià cA dore5te vodA. Acest sfat
al tArii asemAnAtor camerii din zilele noastre, pate& fi desfiin-
tat dupA voia consulului rusesc, care erà mai presas de voivod.
lmpiirtirea poporului in bresle 0 pe clase. Poporul erA im-
pArtit in cinci bresle, §i anume : a calugarilor 5i a preolimii, a
boierilor, a negustorimii i a meseria5ilor intrunifi in corporafii,
breasla plugarilor §i breasla Tiganilor.
Breslele, la rAndul lor, se impArteau in 5apfesprezece clase, §i
a nume :
In clasa lntáia intrau domnitorii §i fiii lor, numiti beizadele.
In clasa doua intrau boierii de primul rang, ca :
marii bani, marii logojeli ai dreptCtfii, marii speitari cum ar fi
mini5trii de rAsboi, i marii logofefi ai credinfei. Din aceastA clasA
erau ale5i : domnitorii tArii, mini5trii i innaltul divan, fArA a
li -se cere altA pricepere 0 capacitate, decAt sä aibA o barbA re-
spectabilti i s'A fie cu callan un fel de anteriu de mAtase, cu
mAneci largi, care se clAdeA de obiceiu : voivozilor de atre sul-
tan la punerea lor in domnie, lar de cAtre voivod se dAdeà
ierilor, cAnd Ii intAreA in vre-o dregAtorie a tArii.
In clasa (reía veniau lioieri tot de rangul iutAi, adicA : marii
vistieri cum ar fi mini5trii de finante, marii postelnici cum
ar fi mini5trii palatului, i vornicii de polifie pAstrAtorii bunei
orAndueli in 15untrul
In clasa patra veniau boierii de a doua mAnA, : marii
cluceri purtAtori ai cheilor 5i rAnduitori ai petrecerilor domne5ti,
marii paharnici cei cari turnan de bAut domnitorului la
masA.
In cosa cincea intrau alt rAnd de boieri dc mAna doua, adicA
serdarii c6petenii ale o5tilor, pitarii mai marii cuptoarelor
domne5ti, i confopiVii scriitorii domne5ti,. un fel de secretan.
In ctasa qasea intrau intAiul rAnd de boieri mai mici sau
adicA : boieri de neam urma5ii boierilor din clasele mai
innalte, cari eran scutili de bir $i de bätae, precum i cei cu boierie
ereditarli care trece4 din tatA 'n .fiu.
www.dacoromanica.ro
 113

In dala faplea intrau boierina§ii de mana doua : postelnicii

cu drepturi de boieri de neam, a cAror boierie ereditarA insA,
numai panA la fii. seintinded

In clasa opta intrau boierina§ii de mana treia : scutifi

de bir urm4i boierilor de neam, scApAtar,i sau cAzuti in searba
domnului. Locul lor era intre boieri §i mo§neni sau rAze§i.
In cosa noua intrau cei ce aveau indeletniciri libere
oameni cu deosebit caractir ; erau scutiti de bir, dar nu §i de
bAtae, cand cAdeau in vre-o vinA.
Toate clasele pomenite pantt acum erau socotite slugi cre-
dincioase ale lui vodà. Pe unele ave& dreptul s'a le bata ,aumai
domnitorul, cu topuzul un fel de buzdugan sau mAciucA scurtA
avand o umflAturA la unul din capete ; pe altele, zapciii, Cu pilut
un fel de pisAlog imbrAcat in catifea ; i 'n sfar§it, pe cei
mai de jos, ciohodarii adicA mai marii peste papucii §i ciubotele
domnitorului Cu falanga imbrAcatA in ro§u. Falanga era un fel
de butuc in care se prindeau picioarele celui ce urma sA fie bAtut
la tAlpi, de obiceiu cu nuele. Acest soi de pedeapsA era foarte
mult folosit in timpul Fanariofilor. Pedeapsa falangei a fost de-
sfiintatai in vremea guvernArii lui Kiselef.
Dupil cele nouà clase boiere§ti, venea breasla negustorilor, im-
pArtità in patru clase, in cari intrau §i cele douei ob§tii evreie.yti.
Clasa birnicilor cei cari duceau in spinare toate greutAtile
§i angaralele tárii regulate §i neregulate se bucurau numai
de privilegiu, ca, in vre-un caz de vinA, sA nu poatA ti bAtuti
decät numai panA la 25 de nuele pe pielea goalA la o singurA
bAtae, iar nuiaua sA nu fie mai groasA ca un deget. Peste ace§tia
erau tari i mari, dela vodA pAnA la cel din urmA epistat depe
mo§iile boiere§ti, cari, pentru regularea intereselor lor §i ale stA-
panilor lor, aveau la indernaná pe dorobanfil
Apoi mai veneau :
Clasa Tiganilor de vatra robi , a cAror valoare era pretuitA
dupg priceperea §i mestqugul fiecAruia.
Clasa Tiganilor de lae, cari, potrivit statornicirilor din regula-
mentul organic, pretuiau panA la doisprezece galbeni sufletul.
Glosa netofilor adicA a Tiganilor unguri, despletiti i nepiep-
tAnati, bari pribegeau din loc in loc, parjolind lumea ca
lor. Ace§tia furA robiti mai tarziu, fiind plätiti de vistierie, cate
zece galbeni sufletul.
Apoi mai erau : bresla0i cei cari fAceau paite din vre-o breaslà
deosebitá de a negustorilor, de pila : breasla cioclilor, a calicilor,
etc. ; companiVii cei ce fAceau parte dintr'o tovAril§ie ne-
oustoreascA ; scutelnicii cei scutiti de d'ari ; poslu5nicii
slujitorii boierilor §i ai mAnAstirilor, cari de asemenea erau scu-
titi de dAri &are stat, fiind Indatorati la alte angarale fat'd de
cei pe cari-i slujiau ; §i alte categorii de oameni mai erau.
Cinstea boieriei. Boieriile se dAdeau cu alai deosebit. Cel
ridicat in rang boierese era imbrAcat de vodA, cu callan, ciliar la
curtea domneascA, in sala divanului ; apoi i se aducea cal dom-
www.dacoromanica.ro o
 - 114 -
nesc la scara i era plimbat prin targ cu tambaläu mare : ctr
meterhaneaua un fel de muzica militara innainte ; cu suitarur,
sau mascririciul caraghiosul domnesc, insarcinat sa intretie-
bunul chef al lui vodä imbracat in strae de paiata, calare, in
fruntea alaiultti ; cu ciohodari, jurimprejur ; i cu alta lume de-
cinste.
semnaturile boieresti aveau greutate diferita unele fat6
de- altele. Semnatura unui clucer de curie parka la semnatura de-
serdar pretuia cat sase semnaturi de-ale oamenilor de rand ; a
unui boier de divan Sfatul domnesc pretuià cat douälzeci-
sipatru de semnrituri de rand ; iar semnatura unui boicr hale
din protipendadd adica boier de mana intaia, aflat in slujba
statului 1) pretuià at patruzeci de semnaturi de rand.
Inca din timpul robiei fanariote, mai ramasese ici-colo urme-
de obiceiuri, de cari azi ne vine sri radem, in ce priveste felul
de aratare a respectului celor mici, fata de cei mari. Astfel : un,
boier de clasa III-a, cand intalnea pe un boier de clasa I-a,
sarutà poalele anteriului ; iar boierul de clasa II-a saruta mana
celui de clasa I-a. Boierii de clasa I-a, singurii cari aveau dreptut
sa poarte barba, cânci se intalneau se sarutau pe barb!, ca serna
de prietenie i respect. Cat de mult s'a schimbat lumea, de-atunci
si Oda astazi !
linpfirtirea dreptatii. In cc priveste justilia, aceasta era läsatà
la cheremul judecritorilor. Cea mai mare neoranduiala domneà pre-
tutindeni. Nu se tinea seamri de soroace, de dreptatea imprici-
natilor, dreptate care era data dupa hatar, i potrivit plocoauelor
duse judecatorilor. Randuiala judecatilor era hotririta de fiecare-
impartitor al dreptatii dupa cum II taià capul. Unele pricini
erau judecate cu anii. Soroacele date nu erau respectate, putan-
du-se schimba mai in urma, dupa interesul unuia sau altuia din-
tre îrnpricina%i. Cartile de judecata se intocmeau (WO trecere
de luni de zile, cu adaosuri, cu rasaturi si de multe ori nesem-
nate nici chiar de judecatori ; iar cepiile duprt aceste &Atli de-
judecatà intrau in mainile celor ce aveau nevoie de ele la cate
doi ani i chiar mai mult, dupa darea hotaririi. Ceeace dovedea
si mai grozav ticalosia felului de a se da dreptatea in acele vre-
muri, e si faptul crt deseori se intamplà ca la infatisare sa se dea
hotarirea in favorul unui impricinat, iar dupa aceea, sentina saa
fie intocmita In favorul celuilalt impricinat, care pierduse.
Procesele se taraganau cu anii, i stäteau nedeslegate cu miile
iar norodul, amririt, se framânta de colo-colo, sbritandu-se s'ajunga,
°data la sfarsit. Era grozav !
Starea 1nviíuíturii. Invatamantul public stritea i mai rau._
cate-un preot sau cate un dascal mai inimos aduna in
jurul lor, fie in tinda bisericii, fie aiurea, pe cei doritori sa in-
vete slovele, plàtiti fiind de parintii copiilor, dupa puterile
1). Boier haled se numia acela care aveà slujbA in stat ; boier paid se numià
acela care aveA numai vre-un rang de cinste. fará s6 fie in slujba stApfinfr:i ; iar
boìr ma:il se nainia cel scos din slujba statului.
www.dacoromanica.ro
 115
vuia. Din lipsa de pricepere a celor ce faceau pe !Ilya-Worn,
precum i din pricina multelor buchi cari erau folosite pe vre-
muri la scrierea graiului romanesc, cartea se inväta cu multa ane-
vointä. Nepriceperea bietilor scolari sau greutatea lor de cap,
.cauta sä fie lecuitä cu batul, care, neavând ochi, loviA pe cel ne-
lnyatat pe unde se nemerea apoi mai erau o suma de alte pe-
depse dureroase i umilitoare, cari friceau pe copil et' se 'ngro-
.zeasca de scoala si de inv'atätor. Unele dintre pedepsele de acest
soiu mai sunt i astazi in cinste pe-alocurea ; insa, incetul cu in-
tind sa dispara, lasand scoalei toata stralucirea de care se
,cade sa fie Inconjurat acest templu al luminärii noroadelor I
In acele vremuri, cArturarii erau asa de rari, bleat abia la o
mie de insi, daca' se gasea nu un stiutor de carte, ci un cu-
nosator al buchiilor, s'A le sloveneasca. In 1834, in toata Mun-
tenia, dupä catagrafiile vremii, abia erau 2000 de scolari,
poate nici atatia. De invatatura mai innalta, nici pomeneala
Visul oricarui carturar al timpului era sà poata cell Psaltiria
cartile bisericesti ;.... i atat
Starea biserieii. Credinta ajunsese pe maini rele. Infatisätorii
lui Dumnezeu pe pämant, stapaniti mai mult de setea de pri-
copseala, cleat de implinirea sfintei lor indatoriri, zaceau in ne-
stiinta i robiti de tot soiul de patimi i superstitii. Preotia
decazuse cu totul.
Nu mai era preotit cel ce dovedea insusiri vrednice de ca"-
Iduzitor al sufletelor', ci acela care avea punga mai plinä, chiar
daca n'ar fi stiut pic de carte. Din prieina ca preotimea se bucura
de multe drepturi pe cari nu le aveau oamenii de rand, multi
urmlireau sà ajunga preoti fara gandul de a servi Domnului, ci
numai spre a scapa de anumite angarale. De aceea, erau multe
sate in cari n'aveai loe de preoti, desi foarte multi nu cunosteau
boabä de carte.
Cinul calugaresc era alatuit mai tot din Greci, cari au sta-
panit manastirile romanesti multà vreme dupä präbusirea dom-
niei fanariote. Plini de fAtärnicie, speculand credinta norodului
cu ajutorul celor sfinte, mintind pe cei cu stare, in§eland pe cei
nevoiasi, rosi de nesätioasa sete de aur : duceau o viatä de tran-
davie si de destrabalare, de neinchipuit. Gandul lor nu mai era
la cele sfinte,-ci la tot soiul de mijloace rafinate : cum sa-si trä-
lased' viata in chip mai pilicut. Avand pe maini sute si mii de
mosii facute, danie manästirilor de catre voivozii i boierii
ei cautau s'A scoatil cat mai multi bani din sudoarea bie-
tilor tärani depe moiile manästiresti : atat pentru impacarea
poftelor lar, cat, i spre a imbuibà pe patronii lor dela manästirile
din Skintul Munte pe atunci in Turcia.
Poporul erà incatusat in potopul de randueli statornicite de
oamenii bisericii, flit% ca ei înii s'a respecte aceste randueli.
Pazirea tuturor posturilor de peste an, inchinaciuni cu îngenun-
alien i matanii Oda la pamant, precum multime de alte
porunci ale bisericii trebuiau sa fie implinite de catre drept-
www.dacoromanica.ro
 - 116 -
credinciosi, in timp ce nimeni nu se ganded la halul de injosire
umilire in care záceá bietul norod de jos, tinut in robie si
vándut ca vitele la obor de &Are cei cari se intreceau sri se arate-
lumii ca fariseul din Sfeinta Scripturei cá implinesc toate-
poruncile legilor bisericesti.
Morala crestiná a vremurilor se reduceit la : urá, zavistie,
pisma reiutate. Acestea erau virtutile practicate de cea mai
mare parte a celor de sus.
Petlepsirea vinovatilor. Temnitele i inchisorile erau lucru
de spaimil. Vai de capul celor ce-ajungeau in beciurile speitezriei II>
Armil§eii 2) eran adevrirati cli. Chinuiau pe cei inchi§i,

1,

.
UN CALUGUrt PEPE NiREMURI O CALUG:iitITÀ DE ALTADATA

cheful i cruzimea sufletului lor. Osánditii nu primiau hranii (lela

stiipfinire. Ei cerseau trecátorilor, cu mAinile intinse prin gratiile
Inchisorilor, un codru de pfiine, sil nu moaril de foame. Cei bii-
nuiti de vre-o vinri erau la fel tratati, ca i cei ostinditi pe bunrt
dreptate.
Spaldria era clildirea in care-si aveA cancelaria sptilaruicomandanlui ostilor,
si care clAdire slujea :si de eazarma, si chiar de arsenal i avea i rolul unei pre-
fecturi de politie din zilele noastre. Marele spdtar era comandantul de capetenie
al ostirilor si un fel de general de cavalerie.
2). Armal marc se numia ministril] de rAsboi depc vremuri. El era comandantut
artileriei si implinitorul condamnarilor la moarte. In seama lui crau tnchisorile si
Arm1ifeii erau ostasii carl nscultati de poruncile sale.
www.dacoromanica.ro
 - 117 -
Vinovatii, dupà ce petreceau î beciurile spAtilriei, de, s'o spluirt
mortilor, erau scosi dal% legati cu mAinile la spate, despuiati
'Anil la brAti si plimbati prin piete si pc strAzile Lirgului, sub
loviturile nemiloase ale dorobantilor, cari-i bAteau cu bice sau
cu nuele, de la tâsned sfingele prin pide; iar cel osAndit, duprt
fiecare lovitur5 trebuià sA strige : Cine-o lace ca mine, ca mine
_sd paid !"
Negustorii InselAtori sau faliti erau tintuiti de urechi la stall),
In batjocura treditorilor. De asemenea, si ei erau nevoiti sá strige
,,Cine-o lace ca mine... .1"
Pedepsele nu se diideau dupà mrtrimea vinei, ci dup5 rangul
fAptuitorului.
Nina, pentru care
un om de rand
ar fi fost arun-
at in fundul oc-
nelor pc viatil,
un boier de villí
o isp'äseà pKin
surghiun la vre-o
mAndstire, unde
mimic din plAcerile
ietii nu-i lipseA,
-dec t libertatea
4.1'a merge uncle
o jest e.
Dreg fitoriile si
-armata. Ca si 'n
t impul Fanarioli- -
tor, slujbele statu-'
Jui ajunseseril
marfri de negusto-
1A. Nu era pus - .; _ 4-,
in dregRorie cel -

-v rednicsi price- -
-

put, ci cel care

.dAdeà mai mult. D0110BANTI ltOM.NATENI
CAt desprc ar-
matri, nici ea nu stdteti mai pre sus de celehilte intociniri ale
-statului. Ostasii erau rriu ingrijiti, prost i bä1ta imbr5cati, ne-
piniti la vreine si, in deobste, mai debe. Ofiterii mai mici, la
fel de prost erau priviti si tratati. Cei mai multi fAceau pe cpi-
-statii pe mosiile ofiterilor mai mari in grad. De regula, mai toti
primeau lefurile cu intarzieri de cede 7-8 luni, i chiar mai mult,
de oarece cassierii din acele timpuri tineau banii asuprà-le, spre a-i
da Cu dobibizi mari zarafilor i fcciorilor de bani gata.
Negustorii vremurilor acelora. Comertul erà pe mAinile : Grecilor,
Armenilor §i Ovreilor, din pricinA ca brtstinasii nu s'ar fi putut
indeletnici ca aceastil camuril brinoasil a ocupatiunilor omenesti :
www.dacoromanica.ro
 -- 118 -
boierii ar fi socotit o injosire pentru ei sil fie negustori ; iar t5ranii,.
robiti, nu puteau sri facA negustorie, de oarece n'aveau libertatea
trebuitoare. Asa c5, pe tAriimul negotului, lupta se dildea Intre cele
trei natii pornenite mai sus.
Stareat drumurilor. De *osele si &Ai de comunicatie bine in-
tretinute, prin tarA, nici pomenealà nu era! Orasele se deosebiau
de sate doar prin clAdirile lor mai rAsArite nitel deasupra p5mân-
tului. Strgzi asternute cu piatrà nu se pomeneau pe nic.lieri.
Doar in Bucuresti eran ateva ulite podite cu blgni de lemn,
din care pricin6 li se ziceau si poduri ; de pild5 : potful Mogo-
qoaei ca/ea Victoriei de azi ; podul Beilicului, zis si podul lui
erban vodd ; podia nrgului-de-
Afar?" ca/ea Moilor de azi, ca-
- re se legà cu drumul Tdrgovi-
T- qtei ; podul Calicilor calea Ra-
hovei din timpul nostru ; i podia.
de Primal cam pe unde e
ca/ea Plevnei numit astfel fi-
indc5 nu erà podit cu blrini de
lemn, ci acoperit cu pietris
moloz adus depe la diferite dA-
r5mAturi. Podurile acoperite Cu
blAni aveau prin mijloc, pe de-
: desubt, santuri adfinci de 8 pal-
-
me domnesti adicri un stAn-
, jen sau cam doi metri largi
_
-
de sase palme. Inteinsele se scur-
geau apele depe poduri, iar vara
miroseau tare urlt. Aceste san-
turi mergeau : unele p5n5 la
Thimbovila fie la vadul Saca-
- giilor dele Skitari, fie la vadur
_ Sacagiilor dela Curtea-Veche
- adic5 palatul domnesc depe vre-
- muri, care veneA pe o colinà
DOROBANTUI, DE ALTADATA
destul de innaltA, prin partea
PC uncle este astilzi hotelul Da-
cia, §i se Intindeà pe "a mare
suprafat5, Cu clàdiri intArite i ziduri de cetate, iar alte santuri
morgeau : ori in lacul Ci.ymiyiului, ori In lacul Filaretului.
santurile, i garla Dâmbovilei, §i lacurile Bucureqtilor : eran
adevArate cuiburi de boale.
Viala easnie5. In ce priveste viata obsteascri, leg5turile casniee
dintre soti erau mult mai stratise ca'n zilele noastre. Sotia aveà
un deosebit respect pentru sot ; i copiii, tot astfel, pentru pg-
rinti. DespArtirile- sau divorturile erau rare. Cu venirea armatelor
streine In tail, obiceiurile cele bune incepurd s5 dispar5 ; iar de-
strAbAlarea si luxul puseril Incetul cu incetirl stApAnire pe sufletta
celor de sus cifci cei de jos, aproape n'aveau apa dup5 ce s'o bea..
www.dacoromanica.ro
 - 119 -
Imbraleamintea depe vremuri. Imbracamintea erà cum nu se
poate mai impestritata ; insà, pe deasupra tuturora, stilpanea gustul
oriental. adus de Turci *i de Greci. Era atata baltatura pretu-
tindeni, ca aproape nu gaseai doi in§i intoliti la fel. Culorile, cu-
saturile, gaitanAria erau ap de felurite, cri te uimeau prin ne-
asemanarea lor. Mintene ; ; fermenele sau scurteici cu blana
.sau M'a blana cusute cu fir sau cu gaitane ; giubele un fel de
lfaine largi ce se purtau de boieri pe deasupra anterielor ; ciiciuli
de toate felurile §i formele ; iVice su cìiciuli boiere.5ti In patru
.colturi, de postav diferind in marimi dupil rangul purtiaorului ;
binie un fel de haine boiere§ti. Cu manecile despicate §i hr-
blanite pe de margini folosite : atat de barbati, cat §i de femei,

O STRADA DIN BUCURETIII DE ALTADATA

parazi §i la prasnice mari ; ceac§ii i ro5ii un fel de §alvari can/

pana pc subt genunchi; anterie un fel de haine boiere§ti, lungi,
pe cari boierii le imbracau deadreptul peste cilma0 ; malotele
mantale femeie§ti, captu§ite cu blanuri scumpe : acestea §i multe
alcatuiau imbracamintea boierilor §i oamenilor cu dare
de mana, depe vremuri.
Inteo adunare de fume de toate rangurile, vedeai o impestri-
Vitura de haine, de nu le mai dadeai de capatai. Cand e vorba
de cucoane, ca §i 'n zilele noastre, era o intrecere, cari mai de
care sa fure ochii cu luxul, cu imbracamintea §i cu frumusetea
aor. Mai a§ezate erau femeile negustorilor §i ale celorlalti oameni
idin clasa de mijloc, cari nu se luau la intrecere cu boieroai-
www.dacoromanica.ro
 - 120 -
cele, cum se intiimplà azi, cänd femeile de jos sunt mai luxas.
invesmântate decAt cucoanele de neam mare, cari au inceput,
ele acum, s6 se imbrace simplu i fArg pretentii.
In mijlocul acestei impestritAturi incepuse si rAsbeasc5 incetul
cu incetul i asa zisele haine nemte§ti, cari se deosebiau isbitor
de imbrAcknintea timpului, folosità in tara noastrii. Chiar i cu-
eoanele mai de lumea nou6 incepuserà sA se imbrace du0 moda
venità dela Paris.
Stiirile sufletesti ale poporului. In astfel de imprejurki, multe

IMBRACAMINTEA BARBATEASCA DE ALTADATA

din simtimintele obstesti, foarte înräduícinale ast'äzi in sufletta

norodului, pe atunci nici nu erau pricepute. Patriotismul era o
vorbA fArit noimrt. Gfindul de ciipetenie i dorinta fruntasilor Ord
erà intinderea stìpânirii muscitlesti i peste primantul romitnesc.
Visul unirii, dorul de independent(' §i insufletirea pentru ro-
nuinism : erau niste simtiminte incoltite doar in chteva tapete,
cari isbutir, dupti multà trudrt, sA le rAspAndeasc5, eisàdindu-le
In inimile celor ce incepeau sä" vadrt starea tic5loasrt a norodului.
Parere oblieasca sau opinie publicddupg cum ii zicem azi-
nu se pomeneà. Nimilnui nu i-ar fi trAsnit prin cap s5 se impo-
www.dacoromanica.ro
 - 121 -
triveasca randuielilor stapanirii. Toti erau supusii plecati ai dom-
nitorului, care troA §i spânzura, chip cum ii era cheful. Tara

O PETRECERE LA CURTEA LUI OHEORRIIE BIBESCU

era socotitri ca un fel de mosie a lui vodil, asa cil el o obladuia

(lupa cum II era vrerea.
Si 'n acele vremi, ca si astral, cel ce tintea si ajungil ceva,
trebuia sA se adaposteascri sub pulpana unui sprijinitor sau pro-

O PETRECERE TARANEASCA LA UN CONAC BOIERESe

teclor, care-I chivernisea dandit-i vi e-o shijbil sidi cum se mai

zicea : i atunci, ca i azi ,.un ciolan de ros-..." pe care-I rodea,
vorba ceca, de..., nici pral din el nu mai rrimanea I
www.dacoromanica.ro
 - 129 -
lata dar, in putine cuvinte, care era starea poporului, dupa' pra-
bu§irea domniei Fanariotilor ! Multe lucruri din acele vremuri s'au
dus, dar si multe mai ales din cele rele dilinuiesc inca si'n zilele
noastre I Veni-va oare vre-o vreme, cand se va zice si de cele rele
de asta'zi, c'au fost, dar nu mai sunt ? !... Cine poate sä §tie? !...
2. IIMCAREA CULTURALA PANA LA UNIREA
PR INCI PATELOR
Noui eurente eulturale. Inceputul veacului al 19-lea gAsì Umbel,
deal* in cea mai stralucita desvoltare a ei : atat in Muntenia,
cAt §i' n Moldova. Din
umbra acestei stra-
(! luciri se ridicara,
mai intai sfioase, iar
mai apoi plind de
cea mai *Mad ita in-
drasneala, tir v16-
tare de acela§ soiu,
- trei curente noui,
cari, avand acela§
svor de na§tere, a-
ceea§ originrt, nu nu-
mai cA nu se itnpo-
trivirA unul altuia,
ci se infratira in asa
chip, cum nici nu
s'ar fi putut bAnui.
Aceste trei curente
au fost eel ronidn
:

nascut in Oman-
tul slant al trtrii ace-
' sieia, du pri räposarea
,/
curentului slavon;
eel latin nilscut la
fratii din cuprinsul
PRINCIPESA MARIA BIBESCU IN VETIINTE Ardealului, curent
ORIENTALE care a desvoltat si
intririt con§tiinta na-
tionala, sadind si raspändind in sufletul Romeinitor mandria si
dragostea de neam ; si, in sfar§it, eel francez, care a avut o influ-
entä hotaritoare asupra desvoltarii curentului roman inteo astfel
de mrtsura, 'Meat a innrtbu§it degrab pe cel den sau grecesc,
fricandu-1 sä se duert dupa raposatul curent slavon.
In fluenta franeez5.Despre influenta sau inraurirea latinä vom
vorbi cam( ne vom ocupà de puternica mi§care culturalä din
Ardeal. Acum sii ne oprim putin asupra curentului sau influentei
tranceze. Acest curent a patruns in principatele romane pe douà
c5i. Pe una a mers pana* pe la 1820; iar pe cealalta, de-atunci incoa.
www.dacoromanica.ro
 123
Prima cale a fost asternutil ciliar de Grecii fanariati, veniti
In taril, in frunte Cu vodà. Acestia, in calitate de dragomani ai
Turciei, trebuiau s istie limba francezri, care erà pe vremea aceea
singura limbà vorbità de &Are diploma I,ii àrilor, lidia de oamenii
cari aveau pe mânl lor trebile popo.,ielor si buna Iiitelegere dintre
nenmuri. Fiji Grecilor inviltau si ei, la rAnclu-le, aceastil limbA,
având profesori adusi intr'adins pentru limba franctzil unii
veniti chiar din Premia. CAtiva clomnitori, ca : Nicolae Caragea
si Alexandra Mavrocordat, au avut chiar secretai i francezi.
Roierii români, mai ales cei dela curtea doinnitornitti, cilrora

JUPANITE NITTNTENCE IN ,TRAE OTI,IENTkLE

le plilceau sil maimutIlreasc5 tot ceca ce vedeau la Grecii pri-

pgsiti in tartí, incepuril a imità si ei pe vodil. Unii puseril fiilor
lor profesori de frantuzeste, altii trimiserà copiii la inv4.11turA,
chiar in Fran fa.
Revolutia cea mare, francezil, care 111010, in ziva de 21 Sep-
tembrie, 1729, republica pe ruinele regatului, frica sà se impr5-
stie in Europa o sumil de pribegi francezi, purtand cu ei f5-
clia culturii patriei pArbite. Dupti aceea, ridicarea Frantei, sub
Napoleon-cel-Mare, Bonaparte, innAltil numele poporului francez,
ale cilrui cuceriri uimiseril omenirea, contribuind totdeodat6 la
www.dacoromanica.ro
rAspandirea : ideilor, obic.eittrilor i limbii franceze.
 - 124 --
Datoritä acestor imprejurari, graiul francez îi deschise calca
In principate.
In sprijinul acestei limbi surori au mai venit i Ru5ii, c,ari,
Inca din vremea impiireitesei Elisabeta, filtre 1741-1762, hice-
pusera sa admire cultura si poporul francez, a cilrui limba pa-
trunsese si la curtea ruseasca. Sub Calerina a II-a, fare 1762
1796, influenta franceza ajunsese asa de puternica, Incilt in toate
asezamintele de capetenie ale Rusiei se vorbia numai frantuzeste.
Cu prilejul rasboaelor turco-ruse, pctrecute pe pamAntul

IMBRACAMINTEA FEMEIASCA DE ALTADATA.

rilor romane, tare 1768 si 1774, apoi la 1806, dupa aceea la 1812,
precum si in timpul ticupatiei dintre 1828 si 1834, ofiterimea
rusa, care era stapanita de duhul francez, sadi si mai adanc
In sufletul boierimii romane, cu care Incepuse s'a aiba stränse
legaturi, dragostea de cultura franceza. Cum Rusii pronuntau
frantuzeste Inuit mai bine decat Grecii, ei Indrumara invatarea
coreen a acestei limbi. Tot datorita lor pätrunse 'n sufletul
boierimii romane gustul pentru tot cc era de obar§ie francezà.
Jocurile sau dansurile frantuzesti, muzica franceza, Imbracamintea
dupa moda frantuzeascA, mobila franceza, cetitul cartilor Retare
www.dacoromanica.ro
 - 125 -
irantuzesti, Cu un cuvant, mai tot ce veneà din Franta : puse
stapanire pe gustul boierimii din cele dotia principate, inlesnind
4-istfel nasterea inclinarii de a cunoaste ei Insisi, mai de aproape,
sufletul i civilizatia poporului francez. Curentul acesta ajunse
.a.sa de puternic, hick, nu dupa multa vreme, civilizatia i cul-
tura franceza prefildi cu totul rostul celor doua tari romane.
Dinieu Goleseu. Curentul francez se Intari si mai rnult prin
mijlocirea tinerilor romani Intorsi din Paris, unde se dusesera
desavarsasca Invatatura. Printre acestia au fost multi fii
de boieri si de oameni cu dare de mana, dar au fost i unii tineri
din norodul de jos, Intretinuti pe cheltuiala statului. Ba s'au gash
oameni in varstil, cari s'au shntit ispititi, s cunoasca popoarele
din apusul Europei, si au plecat la drum pe cheltuiala lor. Din-
tre acestia,_ vrednic de pomenit este Constan/in Radovici din Go-
- cunoscut mai mult sub numele de- Dinicu Golescu, mort
in 1828. El colinda multe 0'6 din Apus In cursul anilor 1829,
1825 si 1826. In tirnpul càlàtoriei îi Insemna tot ce vazuse, precum
si simtimintele ce-i revarsaseril In suflet cele vazute. In 1826, el
tipari aceste hisemnari, cari hifiltiseazil o valoare foarte mare pen-
tru cultura vremii. Ispititi de bogatia literaturii franceze, Romanii
incepura i ei sà simta nevoia unei literaturi nationale. Miscarea
ulturala româneascri inceph cu traducerea lucrarilor franceze
e seamà, apoi veni irnital,ia bucatilor streine coi cuprins inte-
resant, i, In sfarsit, Incepit sa rilsara i lucràri originale insuflate
e litera tu ra francezil.
bum Vileareseu. Pe taramul poeziei, s'a deosebit la ince-
putul veacului al 19-lea, boierul lanai Vácärescu. *i el a fost
unul dintre cei cari s'au adapt la luminile culturii i simtimin-
telor franceze. Vacareseu a stat mai multi ani la Paris. Venit
In tara a cautat sa raspandeascil In sufletele boierimii mandria
de neam i frumoasele simtiminte ale demnitatii nationale.
sarcinat la 1818 de Ion Caragea voda, aldituitorul pravilei sau
-codului ce-i poarta numele, sil serie o prefata pentru legiuirile
_adunate si randuite de dansul, Vacarescu scrise In versuri La
pravila NTH!" In care, proslavind vremurile de marire ale stra-
bunilor, i jelind pe cele de ticalosie i umilire din timpul sau,
isi arata dorinta reintoarcerii tirnpurilor de-odinioara. Lui voda
Mach alcrituirea lui Vilcarescu, de. oarece despre el nu suflase
nici o vorba, asa cà rrimase pravila faril precuvantare. Codul lui
Caragea a fost folosit ca lege de capetenie a larii pang la 1864,
,cand fu inlocuit de Cura vodil prin alte legiuiri alcrituite dupa
,codul francez al lui Napoleun.
lanai Vacrirescu traduse multe serien i literare franceze, dar
-alcatui si multe lucrari originale, plasmuite de el, isvorite din
mintea i simtirea lui. Ii placeau mai mult aleättiirile In versuri,
mai et, dinadinsul, cele de dragoste.
Gheorghe Lazar 1). Un curent puternic i silnatos, de cultura
1). Vezi alte Wri I iografice i portretul ¡ni Gheor9lie Lazar, In Carlea mat Oar
Romani" din aceastit lucrare.
www.dacoromanica.ro
l'uvedea steamsetti ronai4e8e-1. Popescu-Dijenaru. Ediia ll-a 5.000 exemp. 0*
 - 126 -
nationala, a polla in Muntenia, Ardeleanul Gluorghe Lazar. Acest
mare luminator al neamului s'a nascut intr'o umili7i casa taraneascrt.
din satul Avrig, in Transilvania, la arad 1779. El a fost cel mai
mic fiu dintre cei cinci copii ai parintilar säi Gheorghe §i Mario.
Datorita sprijinului baronului Bruckenlhal, proprietarul Avrigu-
lui, LazAr putù sa-si urmeze invatAtura in scolile mai innalte
din Cluj §i Viena. Pe cand se aflà la Viena, in al doilea an al
facultatii de teolog,ie, se incinse rasboi intre Auslriaci si Francezi
Lazar fu nevoit sà-§i paraseasca invatiitura spre a merge la rasboi
Dupa aceea se intoarse iarasi la carte. Terminand cu scoala, ft.
numit in 1811 arhidiacon la milropolia din S'aún i profesor la
seminarul teologic de curAnd infiintat acolo.

IMBIINCAMINTEA 510B2INEASr.i. DEPE VREMURI

Se spune cA el ar fi urinarit s'a ajungil episcop al Banutului ;

insà, din pricina ca Inteuna din predicile sale ar fi \Tata Mi%
cuviinVi despre imparat, a fost mustrat de episcopul Moga, care
N/rail inteinsul o fire rrisvratitii i, deci, fu socotit nepotrivit pen-
tru Innaltul post pe care vroià sa-1 ocupe. De asemenea, din pricina
cunostintelor sale prea innaintate, si, mai ales a simtimintelor
nationale aratate fuíi, nici mitropolitul sarb din Carlovit, de
care atArnau RomAnii Ardeleni ortoclocsi, nu-1 vedert cu ochi
buni. Vina lui erd, cà indrasnise sa sus-tina in predicile sale, cum
eh' Romeinii au drepturi egale t u Ungurii §i cu ; dar impa-
ratul nu vrea s'a' le recunoascri. ScArbit de atata nedreptate si
umilire, Lazar fu nevoit sa piiraseasca Sibiul si sil plece la Brapv,
nade iritra ca profesor al copiilor unei familii boieresti a Barcd-.
www.dacoromanica.ro
 - 127 -
anestilor din Muntenia, Cu care treat in Ora la 1816, venind in Bu-
,curesti. Impins de simtimintele sale nationale, el planui sa faca o
seoala romaneasca in Capitala Orb, in care, invatatura se dadeit
pe atunci aproape numai in limba greceasca. Dupa multa staru-
inta pe l'anga membrii eforiei scolare, alcatuita din : mitropolitut
_Nectarie, Conslcudin Bdidcecuzu, Iordache Golescu i rnarele logoldt
Nestor, Lazar capatä ingaduiala, sa-si inceapil lectiile sale inteo
mica incapere a scoalei domnesti dela manastirea Shintul Saya.
_Aci aduna el, pe cei ce aveau sà semene lumina in mijlocul noro-
dului românesc, dupa plecarea lui din tar5. La ()lain cu : Gra-
matica, Geografia, Aritmetica, Topografia, Desemnul i Filosofia,
Lazar turna in sufletele ascultatorilor sal mandria de nearn
cele rnai innaltAtoare sirntiminte nationale.
In cursul celor cinci ani, cat dura scoala lui Lazar, multi dintre elevii
sai se deosebir'ä prin destoinicia i sarguinta lor la invatatura. Mai
pre sus de toti fu loan Heliade-Rddulescu, George Paladi, si altii.
Din indemnul lui Lazar, eforia scolara trirnise la universitatea din
Pisa-Italia, ca sa-si des5varseasca studiile, pe : Eufrosin Poteca,
'Constantin Moroiu, Simion Marcovici si loan Pandeli ; iar Petra
Poenaru fu trimis la Paris. Cand Vladimirescu date semnalul nimi-
cirii fanariot, toti scolarii sài trecura de partea marelui
Oltean. Intamplarile ce urmara dupa revolutia lui Tudor, aduse
inchiderea scoalei romanesti dela Sfantul Saya. Dupa potolirea
turburarii, Lazar incerca sa reià firul muncii, intrerupt de impre-
jurari. Fiind bolnav, se va'zü nevoit sa se intoarca in satul
de nastere, Avrig, nu departe de Sibiu, unde se sfarsi in saracie
lipsit de cautarea trebuitoare.
Un scolar de-al sàu, comitele Searlat Rosetti, puse sa sape mai
tarziu pe piatra mormântului marelui carturar, versurile urmatoare
Precum Hristos pe Lazar, din morfi a inviat,
Asa, tu, Romdtria, din somn ai desteptat !"
Prins Cu munca lui de profesor, Lazar n'a avut vreme sa serie
prea rnult; iar putinele lucrari, serse de mana, s'au prapädit.
Ne-au ramas dela dansul un abecedar romdnesc ; lucrarea : Po-
hd(uitorul tinerimii cdtre adeviirata si dreapta cetire" cuprinzand
yeguli ortografice, exercitii, rugaciuni, fabule, etc; preeum si o
carte de Aritmeticei, i dorta discursuri. Abecedarul, ca i Povatu-
itorul sau : furg tiparite dupa moartea lui Lazar, la 1826, cu
cheltuiala marelui vornic Grigore Beileanu.
Activitatea lui Gheorghe Lazar a dat cele mai stralucite roade
pe taramul culturii nationale. Scoalele grecesti, tinzand sa dispar,
puturd fi inlocuite cu cele romanesti. Astfel, luarä fiinta scoale
nationale : intai la Bucuresti, la 1823; apoi la Slatina, in 1824;
dupa aceea la Craiova, in 1826, cand fu infiintata i Sacie/atea
pentru propdsirea Romdnilor", &torah' staruintei lui Constantin
Golescu i Heliade Rddulescu, avand de scop desvoltarea culturii
nationale prin mijlocirea : scoalelor, teatrului, revistelor, etc. Mira-
rea lui Lazar insa, a dobandit un avant si mai puternic, dupa
www.dacoromanica.ro
intoarcerea tinerilor trimisi la invatatura, in streinätate.
 -- 128 -
Desi corpul marelui luminAtor a fost inghipt de acest pAmAnt-
neatios, sufletul lui insà, se revArs6 In fiinta scolarilor sài, indem-
nându-i i indrumându-i, s'a ducA mai departe munca desfAsuratà
de el pentru ridicarea si IntArirea Românismului ! Cel mai vrednir
urmas al lui LazAr a fost Heliade-Reidulescu 1).
loan Heliade-Riiduleseu. Heliade a muncit pe ogorul luminArii
poporului, cum rar s'a pomenit I Mrac ca mai toti propove-
duitorii luminii , el îi impArteà avutul cu scolarii sAi, mo-
steniti dela fostul sAu dasc51. E piing de duiosie povestirea strân-
selor leggturi dintre el si elevii :
M'am pus" zice Heliade in mijlocul zidurilor celor dd-
reimate, din SI &dui Saya, un biet deiscrilq cu cincizeci de lei pe-
rand, inconjurat de &Om qcolari : säraci, bolt-wig fanatici in ho-
Iärfrea lor 5i in prietequgul meu ; am imparfit lea ¡a mea intre-
ddn5ii, qi am inceput lectiile mele dela Gramaticd, peinel cdnd am
sfár5it ca dein5ii un curs de Matematicd qi de Filosofie in limba
nationald, in vreme de 5ase ani : lard sei mei intrebe cineva, ce fac ;-
lard sei vie cineva sá incurajeze pe 5colari ! Venal iarna : lemne,
nicdierea ; liecare colar aduced cille un lemn de ande gdseä, ell
care abia ere: in stare sei inctilzeascd preajma unei sobe sparte, ce
umpled casa de ¡um, qi sá topeascä fulgii de zäpadd, pe -c.ari vijelia
Ii repezeei pe ferestrele cele sparte. Tremurdnd, cu mina pc compa.s.
pe cretei, ne Wear:1 lectia ; 5i.Dumnezeu a binecumintat ostenelile-
noastre, cari erau ni5te minuni ale dragostei ale hotdririi !"
Acest om minunat, trimis de soartil tocmai cAnd poporul nostril
aveA nevoie de un suflet mare i inchinat binelui obstesc, cum a fost
al stiu, a lucrat pe antea tririlmuri si cu attita pornire patriotic4
bleat amintirea lui trebuie ssá fie sfAntil pentru oricare ROM(111-
In vremea aceea a luat fiint11 la Bra5ov, In timpul pribegiei
prilejitrt de revolutia lui Tudor, o societate literar5, prezidatri
de lordache Golescu. Aceastà societate s'a indeletnicit ca statorni-
cirea regulelor gramaticale, privitoare la limba -romaneascri.
stindu-se vremurile, societatea îi urmri hicriirile la Bucureqti, in
casele lui Dinicu Golescu. Heliade fu sufletul acestei micàri, isvo-
rin din dragostea de graiul strilmosesc, a boierilor ca simtiminte
românesti. Rodul acestei munci fu intocmirea unei Gramatici a
limbii române, care fu tipilrità la Sibiu In 1828, subt ingrijirea lui
Heliade. Din precuvântarea acestei lucrári se vede indernânarea
si duhul cu care batjocoreste scrierea slavonA, indrunniind scrie=
rea limbii romilne spre alfabetul latin. Numrirul literelor slavone
folosite in scrierea romilneascA fu redus aproape la jumiltate.
Totdeodat5, literele prea schimonosite furil inlocuite cù litere
Heliade statornici deasemenea numirile folosite in gramaticil, nu-
cari, in mare parte, se Ostreazil 0115 ast5zi. El mai tipäri,
tot pentru folosul scoalelor, o Aritmelicei, tradusii din frantuzeste.
Heliade a fost cel dintai ziarist r6mAn, scatilnd in Aprilie, 1829,.

3). Vezi alte stiri blografice i pottretul lui Heliade-Radales.0 In Carteo rnarilor
RornOni" din lucraren de fati.
www.dacoromanica.ro
 - 129 -
primul ziar politic : Curierul romcinesc", pe care-1 conduse pänil
la 1848. De asemenea, tot el scoase cea dinthi revisn literarä :
Curierul de ambe-sexe", In care publicA o sumä de lucräri : ant
originale,-cAt i traduceri. La 1838 Infiintä, cu loan Cdmpineanur
asa zisa societate 1ilatmonic5 pentru räspAndirea gustului de
muzicA i teatru. Spre a veni In sprijinul acestei societäti, Heliade
traduse i tipAri o sumil de piese de teatru. El a Intocmit
foarte multe lucnri originale : ant in proa precum i in versuri..
Dintre poeziile originale, cea mai frumoasä este Sbureitorul".
Graiul scrierilor Sale este limpede i curgrstor ; insA are si multe
poezii cam greoaie. Heliade a alcAtuit si o sumA de lucnri isto-
rice si politice; de asemenea a scris si pe tärämul filosofic i reli-
gios. El a tradus totdeodan si Biblia.
Vederile lui Heliade asupra limbii romilne. In cursul vremii..
Heliade si-a schímbat vederile foarte mult In privinta limbii ro-
meineA. Timpul din nainte de anul 1840 infAtiseazA párerile pe
cari s'a sprijinit inchegarea temeinicA i sAnAtoasA a graiului no-
stru ; iar cel de dupà 1840 e un fel de räncire a marelui dascAl,
care gAsi o apropiere asa de isbitoare Intre limba romänä i cea
Inca le socoti a fi douà dialecte, nu douà vorbiri diferite. Din
pricina acestor veden, el Incepa sä-si Impáneze scrierile ca tot felut
de italienisme, cari-1 fAcù de nepriceput ; ha serse chiar o grama-
fiel italiano-romAra Cu un adaos de cuvinte din aceastä limb5..
Heliade s'a apucat apoi, transpue o mare parte din poeziik-
sale vechi In aceastA limbA pestritä. PArerile lui furä la inceput
primite ca ceva temeinic ; curänd Ins'A se dovedi gresala acestor
veden, si ele furä päräsite de cei ce le primisen. Pentru tipärirea
luceArilor sale si ale altora, Heliade îi injghebase o tipografie, care,
din IntAmplare, luA fiintä chiar In casele In cari zricuse marele
sAu dasc51, Gheorghe Lazar, in ultimele zile petrecute 'n Bucuresti..
Tot in vremea luí Heliade, la 1 Aprilie, 1866, pe cAnd se afla
la cArma tärii locotenenta domneaseá, cea care Inlocuise pe Caza,
vodrt, luA fiinn Academia Romeincl, sub numele Socielatea lite-
rard", alcAtuitä din : 7 membrii din Romiinia, 3 din Transilvania,
2 din Banal, 2 din Maramure§, 2 din Bucovina, 3 din Basarabia-
si 2 din Macedonia. Prin statutele aleätuite la inceput, aceastà
societate, menitä s'A aibA cel mai de seamä rol cultural in viata
poporului nostru, a fost numin Societatea academices' romcinr,
nume pe care 1-a pAstrat pänä la 1879. La 29 Martie, 1879
Societatea academicA romänä" fu declaran ca institut national,
Cu numele de Academia romdnir, pe care-1 poart5 i astäzi.
Fiind ales presedinte al SocielIiiii !iterare", chiar dela Infiin-
tarea ei, Helio& îi dete demisia, neintelegAndu-se cu ceila/ti,
membrii asupra unor chestiuni de ortografie.
In 1866, fiind ales deputat, el fu unul dintre cei mai därji pro-
tivnici ai aclucerii unei familii domnitoare streine la clama tärii
Heliade se stínse din vian la 1872, in värstli de saptezeci de ani.
Alli scriitori seamil. In acelas timp cu Hellade se strädtri
pentru ridicarea poporului i desvoltarea simtimintelor nationale,
www.dacoromanica.ro
 - 130 -
1)oierul Ioan Ghica, un om de-o de§teptäciune aleasil. Din Seri-
sorile" sale cätre Alexandri, precum §i din Amintiri din pri-
begie", in cari sunt publicate scrisorile multor pribegi politici,
rätäciti prin meleaguri streine in tirma revolutiei din 1848, se
desprinde : atAta simtire, atAt suflet, di le eetesti cu nesatiu,
nu numai pentru frumosul lor grai, dar §i pentru §tirile pline de
un neasemuit interes, cuprinse
De asemenea, Nicolae Bincescu, neintrecutul povestitor al vietii
marelui voivod, Mihai-Viteazul, a fost unul dintre tovarà§ii de
inundi ai li Heliade, pentru destelenirea ogdrului national. El
muri de tAnär, la Palermo, in Italia, in timpul pribegiei.
Tot din aceste vremuri mari, ne-a mai läsat scrieri tle seamä,
marele poet §i patriot, Dimitrie Bolintineanu, aleatuitorul
gendelor istorice", al vietilor mai multor voivozi, precum §i al
,Florilor Bosforului", §i a o sumí de ctildtorii /acute prin Orient.
El se ridicA pAnä la rangul de ministru in vremea lui Cuza, dar
muri in särlicie §i cu mintea turburatil de suferintä.
Un poet de seamil, care nu §i-a putut da mäsura Lalentului
sätt, murind de timpuriu, a fost Vasile Cdrlova (1809-1831),
care, in cele cAteva poezii pe cari ni le-a läsat, dovede§te un ta-
lent, cum la niciunul dintre poetii vremurilor sale nu s'a aflat.
Mai fericit decAt CArlova, a fost Grigore Alexandrescu, un ait
poet de searnä, care a desfli§urat o muncsá literarä mai indelun-
p.n. El a scris : §i versuri, §i prozä, dovedind multà pricepere
in mAnuirea versurilor. Cesar Boliac, de asemenea ne-a läsat o
sumä de serien poezii §i, mai ales, pròzä. ì C. A. Rosetti 1) s'a
indeletnicit in tinerete Cu literatura. A scris : si poezii, §i prozA.
El a intemeiat ziarul Romaul", care a apärut multä vreme.
Vrednic, de pomenit, nu atät pentru talentul säu, cAt pentru
incercärile Monte pe tärAmul poeziei romAne§ti, este §i Barbu Paris
2VIomuleanu (1794-1837), care a scris in acela§ timp cu boierii
din neamul VeicareVilor. Versurile sale sunt greoae, insä intere-
seazA prin naiva lor alciduire. In volumul silt" de poezii, apärut
la 1822, el incearc6 sà faeä in prefata cärtii o teorie destu/ de
pretioasä pentru timpttl säu, asupra poeziei.
Pe lAngä scriitorii mai sus pomeniti, au mai fosL multi altii,
cari au luptat atAt prin grai, cAt §i prin scris pentru ridicarea
RomAnismului §i desvoltarea simtimintelor nationale ; dar urmele
acestora s'au pierdut in negura vremii. Toti insä, sunt vrednici
de recuno§tinta generatici de astäzi, cilci pe drumul croit §i des-
telenit de ei, au mers cei ce-au venit mai apoi, dAnd neamului
níAnese lucräri cari ne cinstesc tara §i poporul, ducAndu-ne faima
pretutindeni, In largul tuna
Vezi §tiri mai amanuntile, precum i portretul lui C. A lioselti In Cartea
marilor Romeini" din euprinsul luerArii de fatit

www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVEI
PANA LA

UNIREA-PRINCIPATELOR
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MOLDOVENESC
...
I. CEI DENITAI VOIVOZI AI 1NTEMEIEMI
Loeuitorii Moldavei iii urma nívã1iri1or. Ca §i Romeinii (Hare
Carpali §i Dundre, tot astfel i cei dela rilsärit de Carpati, au avut
zile grele de träit, pänii sä se poate injgheba intr'un stat puternic,
cum fit mai tärziu. Isvoadele trecutului pomenesc c'ar fi träit prin
veacul al doisprezecelea tare Prat §i Nistru, nite locuitari numiti
Brodniciun fel de amestec de Romdni cu Slavi. Se pare c5 ace§ti
Brodnici träiau in leggturi prietene§ti cu intinseserä
stripAnirea pfinä 'n Carpati, §i räsbiserä §i'n câmpiile Munteniei,
de unde fuseserà isgoniti de Alexandru Basarab.
Jumätatea de sus a Moldovei, precum §i cuprinsul (liare Sirei
Carpaii,dupri cum reiese din povestirile serse aie celor mai
dedemult, trau stäpanite de Moldoveni, împuírl,ii in mici tinuturi,
avänd fiecare -tinut cäpetenia sa. Printre Romänii Moldoveni tr5iau
amestecati ì locuitori de alte neamuri, ca Ruteni, Secui, Pecenegi
§i Cumani. Micile tinuturi moldovene§ti, träind neunite,"nu se pu-
teau apärà temeinic de viiijma§ii ce veneau peste ele §i, mai ales, de
popoarele barbare ; a§a cil indurarà §i ele acelea§i jafuri §i urgii,
cari s'au revársat in lungui veacurilor peste Muntenia.
Inceputul îiie1egrii 1%Ioldovei. Fiind mai in britaia barbarilor,
Moldova s'a putut inchegA inteun singur stat, mult mai tArzitt
deck Muntenia sail Valahia. Aceastil intärziere s'a datorit in bunä
parte .0 faptului cA aveà in conste pe Mari, cari, prin desde lor nä-
impiedecau once wzare temeinicit Indräsneala lor ajun-
sese a§a de mare, inat pätrundeau fàrâ sfialä chiar in tinutul
Ardealului, pe care-I prildau färä nici o teamä. Din aceastil
pricinä, regele Ludovic-cel-Mare al Ungariei porni cu o§ti puter-
nice impotriva lor i, in inifelegere Cu Alexandru Basarab al
Munteniei, Ii bätii in cateva randuri, isgonindu-i dincolo de Ni-
stru, tocmai spre tinuturile Crimeii de astäzi.
2. DRAGO5 VODA
Cucerireft Moldovei. Printre voivozii cari au luptat impotriva
Teitarilor, a fost i Drago § yodel din Maramureq, omul de ineredere.
al regelui Ludovic-cel-Mare al Ungariei.
www.dacoromanica.ro
 - 132 -
Legenda imbracd desedlecnoarea celui dinted incliegAtor al sta-
tului moldovean intr'o poveste de vandtoare, cu un zimbru urmdrit
pand 'n campiile Moldovei, uncle a descoperit negrditele frumuseti
fire§ti ale acestui pdmiint românesc, pe care nu s'a mai indurat
s5-1 pdeäseascd. Omorind zimbrul, luui ca sterni a trtrii un cap
de zimbru, in amintirea animalului care i-a ardtat drumul spre
bogatele pdmânturi ale Moldovei.
Este foarte adevitrat cui Drago § a fost atras spre tinutul fru-
moasei Moldove
de un animal sdl-
1.4.k.434W:167. Li.
batec, dar acest
-... ............: -k-,
-----
-.'
,---_.. ... .1 . . . -
.01.
animal sau mai
iv:.....A bine zis, aceste a-
- nimale au fost
PC cari
I

(f ).jil
tt-,%---.1
.

, ,
' ,

fo.."
i' '''.
1

i-a alungat in ste-

pele Rusiei de azi.
Impiirtirea
libl)
._
-- , 1

eucerii.
-

, ...,
, Odatd liberat
1 K.--.e - , ; din robia barbi-
, rilor, a cest
inânt urrna sd fie
- el' luat in stdpanire
fr , , de cuceritori. Or,
... --..,
.i=5,1 sb, '---Si,,. cuceritorii au
4 .,: l'I ...
_ `404 * tr--
- o. r-,-,7 fost : regele Lu-
t...,J ..,,,..
..
dovic Alexandra
, /
k..- ,t-i
'i4 aftWigiit '.. rel Basarab. Domnul
muntean lud sub
4. ._
,... stdpanirea sa par-
( -4 tea de jos a tinutu-
...--....,-5 rilor tdtdril§ti
,._
, .,..z.,, ((;<..f cari s'au numit
, (......,
f,;,, ) mai apoi Basara-
a bia ; iar regele Un-
' &'. 4 gariei a luat re-
,L,,,4, .C,,____4--.,_, .......t4 ..-.:. ...!1 .,= -... 4.1 , . .

stul tdrii cucerite,

DRAGO. VODÀ
pe care a pus-o
subt ascultarea o-
mului ski de in-
credere, Dragq din Maranuire.y. Acesta i§i a§ezd scaunul domnesc
la Baia pe apa Moldovei. §i rdmase in tot timpul subt asculta-
rea regelui Ungariei.
Drago 4 vodd domni numai doi ant, hare 1343 si 1315. El fu in-
mormantat la biseriea din V °loud!, clddità din lemn, din porunca
sa, lângã ROdduli.
Lui Drago § Vodit Ii urmd la domnie fiul suiu, Sa.s vodd, care car-
mud tara timp de patru aid, dela 1315 pAnd la 1319, tot ca supus
.al regelui Ungariei.
www.dacoromanica.ro
 - 133 -
3. BOGDAN VODA, INTEMEIETOBUL MOLDOVEI

Liberarea Moldovei de sub siiipainirea un9urease5. In-anul 1349..

nu se stic pentru care pricin5, un voivod maramuresan, anume Bog-
dan, mai marele granitelor din apusul regatului unguresc, se ei-
svr5ti Impotriva regelui. Toate incercilrile lui Ludovie de a-1 aduce
la ascultare furA zadarnice. Trupele trimise de rege impotriv5-i,
nu f5cur5 nici o isprav5. Se pare cä Ludovic a dat ordin i lui Sas
s'A vie cu oaste moldoveneascA impotriva rásvriltitului, fapt
ce-a hot5rit pe Bogdan, sil porneasc5 la r5ndu-i, ea s5 atace pe
voivodul moldovean, chiar in cuprinsul s5u. Din isvoadele rilmase
din acele timpuri, precum si in cele de mai tilrziu, aflrun 61 Sas
vodà fu rdpus de Bogdan rrisvriltitul, c5ci puse milna pe Moldova._
El se deslegà de st5panirea ungureascil si se numi domn de sine-
strip5nitor peste intregul tinut moldovenesc, care in acea vreme
cuprindeà numai pilmântul dintre Siret i Carpati. Cu timpul,
supuse si celelalte p5milnturi invecinate, intinz5ndu-se spre nord
pinà la Nistru.
Luptele diiilre Bogdan i urmasii lui Drago. Ludovic mai in-
cere5 in cateva r5nduri, s5 aducA la supunere pe Bogdan, trimi-
tilnd impotriv54 pe fiii lui Sas vod5, in frunte cu fratele lor cel
mai mare, Bale sau BaliIä, cu oaste numeroasil. Parte dintre ur-
ma§ii lui Sas, c5zur5 in lupt5 ; iar cei cari r5m5seser5 in via cil-
p5taril, drept r5sp1at5 pentru .credinta lor, toate p5m5nturile si
averile pArilsite de Bogdan in Maramureq, la Cuhnia sau Cubed_
Linistit din partea Ungurilor, cari se silturaser5 de-atiltea h5r-
tueli f5ril isbândà, domnul Moldovei se apucil sil facil oareeare
r5nduial5 in cuprinsul tilrii sale. B'Atii bani de argint cu
sàu; isi zidi curli de piatril la Baia, zidi incindstirea Reidiiufi in care
a si fost inmormantat, i alte multe imbun5tiltiri
Bogdan vod5 se sfilrsi la anul 1365, dup5 o domnie de saisprezece
ani. El e socotit ca adev5ratu1 intemeieLor al NIoldovei. Multd vre-
me, aceast5 taril s'a numit Bogdania, dupti numele liberatorului s5u._
Urmasii lui Bogdan vodi. Lui Bogdan Ii urmil la domnie
Laien vodil, care intinse hotarele tilrii sale mai departe. El
mutil scaunul domnesc dela Baia, la Siret. Spre a fi pe placul re-
gelui polon, Cas:mir, ingildui asezarea unui episcop catolic la ora-
sul de resedin15. Acesta incerdi sil rilspilndeasc5 credinta cato-
lie5 intre Moldoveni, dar fàrà 1)1-ea mare folos.
El se sfilrsi la anul 1372, 15s5nd pe urmil-i o singur5 fatil, care
fiind femeiedupà datinele moldovenesti nu pute5 domni.
se mArit5 cu un Rutean, anume Gheorghe Coriatovici, care luà tro-
nul socrului su. Acesta domni numai ativa ani si fu inlAturat
dela c5rma tàrii, chiar de supusii s5i. De-acum se porni si '1)
Moldova acele lupte necurmate intre viin5torii de domnie, lupte
cari f5curil a-1;Ra r5u t5rilor romilne.

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
ASEZAREA TEMEINICA A MOLDOVEI
1. ALEXANDRU-CEL-BUN
Suirea pe tron. Intelegerile eu veeinii. Unui dintre voivozii
,mai de seamä ai Moldovei, care se ridicá dupä moartea lui Bogdan
vodä, tu Alexandru-cel-Bun, fiul lui Roman vodä. El ajunse la
carma tärii cam pe la anul 1400, cu ajutorul lui Mircea-cel-Mare,
d om nu 1 Munte-
niel.
Alexandru-cel-
Bun, fiind om
§nic, ctiutà s'A tril-
iascä in bunä in-
telegere Cu toti
veeinii sài. Chico-
dela inceputul
domniei, inträ in
legäturi de pri-
etenie cu Vladi-
slav, regele Polo-
niei. Ei se Invoirä
sil se ajute unul
pe altul impotriva
vrrijma§ilor. Vla-
dislav insä, n'a
fost credincios in-
voelii fileute cu
Alexandru. El se
intelese pe subt
ascuns- cu Sigi-
smund, regele Un-
gariei, ca s'A fin-
i
partí Moldova
tre dân§ii. Ale-
xandru, necuno-
scand planul mise-
lesc al presupusu-
ALEXANDRU-CEL-BUN lui säu prieten,
l'Amase credincios
legriturilor incheiate intre dAn§ii. Astfel : el 11 ajutà Cu oaste moldo-
veneascä in vreo trei rânduri, impotriva cavalerilor teutoni din
Prusia ; Il imprumutri cu bani, primind ca zälog piinä la plata
fdatoriei, tfinutul Pocufiei; ba inträ chiar in legilturi de rudenie
cu dAnsul, luând de solle pe o varä a regelui, anume Rin gala,
sor5 a voivodului Lituaniei.
Legilturile de rudenie ale lui Alexandru cu regele Poloniei
aduserä multe si mari nemultumiri. La incheierea chritoriei, el dete
frumoasei Poloneze orasele Siret i Rãdäufi, legandu-se cä-i va mai
www.dacoromanica.ro
 - - 135

(15rui pe deasupra incii 1200 de galbeni unguresti. In caz de ne-

platá i se dildeà regelui Poloniei, dreptui s5 punk' la popreal5 pe toti
negustorii moldoveni din euprinsul tgrii lesesti. Din priciuà crt
Ringala incerc5 sà catolicizeze tara, precum i datorit5 faptului
crt intre cei doi.soti era nepotriveal5 de vArstil. cAsiitoria fu stricat5
curAnd, in conditii destul de grele pcntru Moldova si voivodul s5u.
Lupta Moldovenilor la Marienburg. Am spus cil Alextaulru-
cel-Bun a ajutat cu oastc pe regele Poloniei in mai mulle randuri.
Inteuna din luptcle purtate de Vladislav in anul 1422, impoiriva
cavaterilor (eutoni SPIL germani, cari se intAriser5 in cet; lea Ala-

,..,,,..
. ,t ' ''. ...,s .-,,..--';.- ii 4 .;,-. --,,kr ..
u
r

t, 7 ... 2 _"' e
J. -,..-- uki,,, ;4 4 '41,,, :-.1:',:. ._ ,.. ,-
9)
..: ,.... ,
.r......,... -7P -""-- ''''' ,
....w.g , '. "
..'. .'' , - .srt-
-,,,,W44.- '',..

i,
'fi! "

,...
." '

' c-1
'r p..' . - '
-0 -,41
:-.
,- ' ... e '
'.-. f/...,<,
,,,,,
,
,li` li4IN- 4 .: ,
r.:1'..
:, ... ,

0-1,t4
, ..

....:.
, o
, r.....
, A? 4\ IIIi ..: IE, ,3 4 ..4.... ....--,
P.
_.,4 W. *14 -
:lit
# ,
, '11' .-:
.7... ...,.., li'
, A
1
.

..
..gz_ .,
-,./
4st-
- V,...:::1 A,
'

P. -:r_irT.:t
_.. ..,-_ .- _ _...7..._ 41 ''itt ' ° ' ..: 9'6' ' 2;67

LUPTA MOLDOVENII,Olt LA MAIITENBURG

rienburgului de lâng5 marea Baffled, ostasii moldoveni

cu vitejia lor : i pe vriljrnasi, si pe Poloni.
Ap5r5torii Marienburgului vroir5 sil spargil zidul inipresurrt-
torilor si se nripustir5 pe una din portile cet5tii cu furie mare.
IniAmplarea filcù (a tocinai in :teca parte sil fie de paz 5 cei 5(X)
de c515re¡i inoldoveni sub conducerea spalarului Coman, trimisi
de Alexandru in' ajutorul lui Vladislav. V5zAnd puhoitil 115VAli-
toriloriloldovenii se prefiicurilcà fug, gonind cu caii panil 'ntr'o
dumbravil din spropiere.; cetAtii. Vitejii cavaleri, v5zAnd du-
smanul fugind din ;militen lor, prinser5 tulirri i ei de
goanii pe urmele fug trilor. Moldovenii, cum sosia In dumbravil,
puserà caii la adilpost ; iar ei, Cu arcurile 'vtinsc, primir5 pe
www.dacoromanica.ro
 - 136 --
cei ce le luasera urma, c'o ploae de sageti, de-i nauci. Apoi se
napustira cu sulitele, cu ghioagele i ca topoarele, impotriva cava-
lerilor ingroziti, cari, in imbracamintea lor de tinichea, abia se
puteau mica. Lupta se dete piept la piept. Inspaimântati de age-
rimea I cu care Moldovenii loviau in dreapta §i'n stânga, fngroziti
4e numarul celor ce se sbateau pe jos in ghiarele mortii, cei
câtiva, cari mai ramasesera sdraveni, lIncalecara caii din fuga
o roira urmariti de vitejii lui Coman, pe caii lor iuti ca randu-
nelele, secerandu-i din urrna i land o suma de prin§i. Prea pu-
tini mai scapara cu viata in l'auntrul cetatii.
Adunand pe cei ce nu se putusera ascunde in cetate, spätarul
Coman fi duse, impreuna eu prazile luate, In fata regelui Vla-
dislav, al carui cort se afla in apropierea Marienburgului,
zise : raid, astf el 5tiu sd se bald Moldovenii : atdt in jara lor, cdt
ajará din fard I"
Mfisurile pentru buna orânduire a tfirii.Luand pilda dela Mir-
cea-cel-Mare, Alexandru-cel-Bun imparti §i el tara In judete. Turcii,
fiind Ina departe de hotarele Moldovei, el pun vada in
huna intocmire a poporului säu. Astfel : a incurajat negotul ; a
randuit cat6 vama sa se plateasca pentru fiecare fel de marfa venita
din alte cuprinsuri ; a dat voie : Polonilor, Armenilor, Secuilor
s'A se a§eze in anumite sate §i. targuri ale %aril ; a hotarit
felul cum trebuie facute judecatile intre cei impricinati i chipul
cum s'A li se dea dreptate ; a intemeiat §coli pentru luminarea popo-
rului ; a zidit spitale ; a cladit mcineistirea Bistrifa din judetul Neam-
Moldavifa din tinutul Bucovinet ; a fundat episcopiile dela
Roman 0 Ràdáufi, precum i mitropolia dela Suceava, capitala din
acele vremuri a tarii ; a Intemeiat sate i targuri. Pentru inlesni-
rea vanzarii §i cumpararii, a batut bani de argint §i de amnia.
El isbuti sa intinda hotarele tarii sale pana la Nistru §i puse
stapanire i pe orwl Cetatea-Albd, care fusese tatarasc. De ase-
menea primi i Chilia dela Mircea-cel-Mare, §i statornici ca
hotar intre Moldova 0 Muntenia rauletul Milcov.
Faima numelui §i intelepciunii sale merse vorba batraneasca-
peste mari i àri. Imparatul Tarigradului, ca sa-i arate prietenia
sa, ti trimise prin oameni de cinste : o coroana, un sceptru dom-
nesc, un glob de aur §i o mantie imparateasca.
Moartea lui Alexandru-cel-Bun. Spre sfar§itul vietii, Alexandru
avù neintelegeri cu Muntenii, in timpul domniei lui Dan al II-lea,
unul dintre urma§ii lui Mircea-cel-Mare. Pricina acestor neinte-
legeri a fost cetatea Chilia, pe care pusese stapanire Dan vodil.
Moldovenii o cucerira din nou din mainile Muntenilor, cari, drept
rasbunare, navaliril in douà randuri In Moldova. Alexandru cerii
ajutor Polonilor. Vladislav insa, planuise cu regele Ungariei Im-
partirea Moldovei. Ca sa se rasbune, Alexandru trimise o§ti sa
prade Podolia, dar ,Moldovenii Jura' siliti sa se intoarca in tara
cu pierden i mari §i sà irtcheie pace. Rasbit de boalà, se stinse
din viatil chiar In prima zi din anul 1433, dupa o domnie de 32
de ani. El fu plans de tot -norodul. Corpul sau a fost tumor-
mantat la meiniístirea Bis/rija din judeful Neamfu.
www.dacoromanica.ro
 137

VREMURILE DE MARIRE ALE MOLDOVEI

DOMNIA LUI $TEFAN.CELMARE
1. INTOCMIREA MOLDOVEI
Urmasii lui Alexandam-eel-Bun. Dupg moartea lui Alexandru-
eel-Bun, incepurà iaräsi vremuri grele pentru Moldova. Numerosii
fu i nepoti ai
.cestui voivod por-
nirà se lupte
vräjmAseste intre
ei, cäutänd, !care
-mai de care, sil pu-
nä mâna pe dom-
nie. Boierii se im-
-partiserà i ei in
ta b er e, tinand
-partea unora sau
-altora dintre rfiv-
ni t ori i tronului.
.Streini sä fi fost
-unii de altii, si nu
-ear fi ,prigonit
mai amarnic. Se
-urau de moarte !
Se asupreau groa-
znic ; îi scoteau
ochii ; se ucideau
färä mil.! Par'-
c'ar fi fost fiare
salbatece, asa de
negri la suflct e-
rau l Din aceastä
pricinä, i Ungu-
rii, §i Polonii, §i
Ttacii : incepuril
a se amestecà in
trebile tiírii, a-
vänd fiecare sus- *TEFAN-CEL-MARE
tinutii,lor. Ca sä-§i
impace pofta de domnie, unii stilteau ate doi ini in tron, cum
fu Ilia5 §i S1e fan, cari domnirà in douà ränduri impreunä. Dar
domnii se dädcau de-a tävälugul pe tron : aci urcand, aci sco-
borind treptcle märirii. Unul dintre ei, Pe/tu, &mini in cinci rAn-
duri. Dela 1448 panä la 1457când veni pe tronul Moldovei dom-
hie statornicA, adicA timp de nouà ani, avurà loe treisprezece
schimbäri de domni. Nici boierii, nici poporul : nu stiau de cine sil
mai asculte. Vai de biata tar% !
www.dacoromanica.ro
 - 138 -
Suirea pe film a lui $tefan-eel-Mare. In aceste timpuri de grea
cumpana pentru bietul norod, soarta ranclui sa ajunga la cArina
AArii, voivodul care avea sa ridice faima Moldovei la cele mai
innalte trepte ale indririi lume§ti. Acesta fu .. tefari voddnumit
mai apoi de popor, potrivit faptelor sale, rel-Mare i Sión!.
*tefan a fost cel mai de seama din tre toti voivozii cari au car-
nita Moldova "Ana la unirea principatelor. Despre faptele §i vitejia
acesitii domnitor se povestesc atatea si-atatea, incAt, zile i silp-
tilmAni dearAndul
n'ar fi de-ajuns
spre a le in§ira
pe toate. El a fost
fecior din flori al
lui Bogdan vodii
unul dintre fiii
lui Alexandru-cel-
Bun cu doam-
na 011ea, numitA
mai apoi, in
Maria.
Acest Bogdan vo-
da a domnit intre
anii 1449 si 1451_
El fu ucis de un
frate vitreg al si-tu
alt fiti al lui
Alexandru-cel-
Bun, anume Pe-
/in, zis- si Aron,
la Rduseni, lAngá.
Suceava, in tr'a
noapte din Octom-
brie, in 1858, pe
cand se aflA la a
l'unta boiereascrt
de prin parten lo-
cului.
LUPTATORI MOLDOVENI AjungAnd domn,
Petru Aron se u-
mili In fala luturor vecinilor sai : Poloni, Unguri §i, in cele din
turna, chiar fatà de Turri, numai sa-si poata Ostra trontil. El fu
cel dintai domn moldovean, care se 'ndatoril a plati ;Turcilor un
haraciu anual de clouà mii de galbeni unguresti.
Cat domni Petru, Stefan, fiul lui Bogdan, stete adapostiL la cartea
lui Tepe, plamildind planul de rasbunare impotriva ticiga§ului
tatalui sal]. Cu ajutorul boierilor nemullumiti de domnia lui Petru
Aron si cu sprijin ostasesc dat de Vlad Tepe, Stefan porni pe Siret
In sus, sa cucereaseA frontil parintesc. Prin judetul Neam(intAlni
cAteva cete de Moldoveiii, alcatuite din partasi de-ai lui Aron voda-
www.dacoromanica.ro
 - 139 -
pe cari le imprasti6 Cu usurinp ; apoi innainta panii la Suceava.
Petru Aron, luand stire de apropierea vrAjmasului i vàzandu-se
rara' nici un sprijin de nicliieri, luà drumul pribegiei spre Polonia.
*tefan fu intâmpinat la marginea cetiltii de boierii tàrii, in frunte
-cu mitropolitul Teoetist al Moldovei, in ziva de 12 Aprilie, 1457,
la locul numit Direptate" d'Id acolo îi primiau (manda cei
hotAriti mortii. La intrebarea sa, dacti voiesc sà--1 aibà ca domn, in
loc de alt rAspuns, toti strigarii : Intru tnulfi ani dela Dumnezeu
si domne5ti, mdria la 1" i chiar atunci fu uns de mitropolit ca
domn al tririi.
Astfel ajunse tefan vodà domn al Moldovei I
Aleiltuirea oastei mohlovene5ti In timpul lui $tefan. Cum puse

CETATEA SOROCA

Guano pe fratiele lràrii, primul sau gand fu intoemeasca oaste

statornicii, pe care s'o aibil la indemanA in once vreme. Aleiltuirea
otirii moldovenesti in vremea lui *tefan-cel-Mare era urmritoarea
Intfii venea garda donmeased formatil din boieri cäläii can! o
Jitie la numàr purtand : mantel albà, zale, coif, sabie, sulifd qi
mdciucd sau ghioacd. Apoi urmau curtenii armatA
din luptAtori de frunte, cari nu erau de vitil boiereascri, dar pe cari
vodri Ti deosebise de ceilaRi d5ruindu-le mosii i inandu-i pe tanga
eurtea domneascil. Acestia erau mili oreo trei mii la numAr si for-
mal' un fel de armatii teritorialii, care se aduna numai la vreme de
r5sboi. Apoi vened oastea1voinicilor, alciituitil din farani liberi,
Acestia Sc numiau : ceilfira0, rtizqi sau heinsari, §i erau Cu
Aotii cam paltu-cinci mii de insi. Ei se inarmau si se luptau pentru
www.dacoromanica.ro
 - - 140

domn pe cheltuiala lor. Armete lor de luptä. erau : arcul, sdgefile,

sulifele, säbiile incovoiate palosul. Pe lAngli acestia mai erau trupe
neregulate, alctituite din fdrani cäläri, in numry de treizeci-patruzecf
de mii. Aceste trupe erau comandate de vdtdmani, de boten i sau de.
ate un voivodun fel de general din zilele noastre. Armele lor erau
mdciuca, toporul, coasa, arcul si sdgefile. Eran neintrecUti la atacuri.
Pedestrimea erà alcittuitil din fdraiii si pdslori in numrtr
pe la doudzeci de mii de oameni. Parten aleasrt a pedestrimii o
forman arco.yii. Arma de luptil erit lancea ascu (Ud la amdndouä-
copetele; uneori purtau i sable.
Vdndlorii alcAtuiau impele de cercela5i. In timp de rtisboi eran
trimisi in iscoadti, iar In timp de ini5te, se indeletniceau Cu vfl-
natul pentru curtea domneascrt.

Ni..-:-.. .:- ... _ ..1t.°-.2_, __.°17Z..-

' .- ........-.anaa..-
--.-41....-.. . - ...m...a--..m...-...m....._.. , A ,...-17t..-"..r.-41t7:-2.,:t4-1-XlitiT4C:47;°'
-- d.
041 '
4

Of ,13.7",
1
1
T. ,
1,,,, .-, .',
-,
. 1., ,,,,, r,,,:-* .
4
4,
. ''
' ..,
X 1,!.g.7 "
A,-,
.
.
-r -.-
.
.,
-

k y'i.*,_'.4
,.,..L.,,,A.4 p......,....
"..L.11
,f
i. 1
...., ,.. -,

.,
.- . . .. ...-
' ....
.,. , Y.
...s.1.."'---""I'7455,,. t.T. .,-.. '
, .......-,..,... ::,

, .
,

,
,. -
...,....- --
,-..,,Z--:
4, ----
.

FA t''. ..0.71-7,;z7,Ap-,iar... f..4.., 3nt,;,.

,.. _...- _. . ..ia.-. .._-.e.t... ' ' .
ris'_

CETATEA-ALBA. VAZI:TA DINSPRE MIAZANOAPTE

Intrtrirea eettitifor. $lelan crtutil, de asemenea, sti intrtreascrt

hotarele tgtii ingrijind de cettitile vechi i ridiciind altele noui_
Tot cuprinsul Moldovei erA inconjurat de jurimprejur cu un brAtt
de cettiti, cari au tinut de nenumtirate ori in loe pe vriljmasii
Dealungul Nistrului se ridicau amenin[rttoare in fata
rilor, cettitile : Ilotinul, Sorocd, Orheiul i Benderul sau Tighina ;
In partea de jos erau : Creiciuna spre granita munteanti, Chilia
si Cefalea-Alba sau Acherman, cet5ti de apilrare impotriva Tur-
cilor ; apoi mai erau In cuprinsul trtrii Cetatea-Neamfului, Ro-
mana! i Suceavacheia stApAnirii Moldovei. Cíiti ambitiosi, cati
trufasi : n'au fost nevoiti sA-si plece grumajii in faa zidurilor
Sucevei !

www.dacoromanica.ro
 -- 141 -
Stefan orandui peste fiecare cetate cate un peiredlab. Acestia
ascultau numai de porunca domnitoruhd. elpetenia intregei ostiri
erà niarele speitaP.

2. PORNIRILE RASBOINICE ALE LU1 $TEFAX

Prildarea Poloniei de miazazi. Setos de a rilsbuna moartea ta-
tAlui su, 1efan cern Polonilor sìt isgoneascA pe Petri, Aron din
rara loe. Acestia nu adur5 nici o ascultare cererii taiirtrului voi-
vod, din care pricinil, domnul Moldovei trimise o ceatil de
sà prade Polonia de miaalzi. Le.ii, Hind prinsi inteun ràshoiu ca

t:,44
,

CETATEA-ALBA VAZUTA DINSPRE MIAZANOAPTE-RASARIT

Nemlii, n'avuril mainile libere, ca sil poaL5 pedepsi pe indr5sneku1

domnitor. Dup5 aproape doi ani de zile, Polonii cilzur5 la pace cu
Stefan, legandu-se sil nu mai dea niciun ajutor pribeagului Petru
Aron ; in schimb insil, Stefan sA urmeze a se cunoaste legat de stilpa-
nirea polon5, ca i domnitorii cari fuseserà mai Innainte de damn'.
Prildarea Ardealului. Vázandu-se urgisit de fostii si sprijini-
tori, Petra Aron fugi in Ungaria, de unde nildiljduià s'a capete
ajutor, ca sil puie mana iar5s pe domnie. Cu o ceatri de voinici
tot unul i unul, in vara anului 1161, ,51efan intr5 'n Ardeal, uncle
se adilpostea vr5jmasu1 sriu ; arse si pustii 1,inuturile secuesti si se
intoarse 'n tara inc5rcat de pr5zi. Ca si regele Poloniei, craiul un-
guresc, Matei Corvin, nu putù pedepsi numaidecat pc cutez5torul
voivod, de oarece era inc5 nevarstnic i abia luase franele Ungariei.
Pot afea neamithsi rominesc www.dacoromanica.ro
I. PopeseuBrijenaru Editia 11-a 5.000 exemp. 9.
 142
Totusi, stiind di nu va trece vreme indelungatil si va trebui s5 se
mAsoare Cu ostile ungare, Stefan cAutà sii rrimtlie In pace, cel putin
cu craiul lesesc, Orilla se legä din nou, cá-i va r5mâne credincios.
Ineereairea de eueerire a CliiIiei. In acest timp se Intiimplà
ca sultanul tuccesc, Mahorned al II-lea, sá porneaseä impotriva
lui Vlad Tepe, care indriisnise sA atace ceta tea Giurgiului, cfind
cu venirea lui Cataliolinos, trAgAnd in teapil intreaga garnizoanil
turceasc5. Vlad ceruse sprijin dela illatei Corvin. In asteptarea
ajutorului unguresc, el por ni doar cu ostirea sa, sil strivileasc5 ¡tina-
intarea turceascd.
In aceste zile grele pentru domnul Munteniei, StefancAlAuzit
de interesul tArii sale, care cered ca cefalea Chilia sä fi e a Moldo-

'47 ' 4

,,... '. 6. .1r...?;01111,

., .;..- ...t.y.---...; -.... 7._ %ks.p
- . . _. . - -..--%.73rz riet)
.
- ,-°.-
-
,,---,
Li,:, ,.

VEDEREA LAUNTRICA A CETAT1I-ALBE

vei, porni, in vara anului 1462, s'o cucereascil din mAinile Munte-
nilor i Ungurilorin stApAnirea eirora se aflà. Planul lui dete
gres, crici fu silit sil se retragit din fata cetiltii cu o ranä in glesna
piciorului. Aceasta fu intaia lui infrângere. Vlad, afland de impre-
surarea Chiliei, 15sd in fata Turcilor o parte din oastea sa ; iar cu
ceilalti osteni se repezi sil apere cetatea. Soarta rândui ca cel doi
viteji s'a' nu se poatti m'asura in luptii, de oarece Stefan despre-
surase cetatea, amAnându-si planul pentru alte vremuri.
Cueerirea Chiliei. Dupà trei ani dela prima incercare, ,*fan
se arlit5 iargsi in fata Chiliei. Fiind iarnil i Dundrea inglietatà,
o impresurà din toate prirtile si o Mía cu tunurile, panil ce-o sili
sà-si deschidil portileinteo Schnbatel, la 25 ktnuarie, 1465. De
www.dacoromanica.ro
 - 143 -
randul acesta nu mai erà Vlad-Tepe in scaunul Miintenici, ci fra-
tele sAu, Radu-cel-Frumos, cel pus in domnie de Turci Inca din
anul 1462, când Tepe § fusese aruncat in inchisoare de eraiul Un-
gariei, Maid Corvin.
3. LUPTELE CU UNGURII
Popasul Un9urilor la Baia. Trecuserti zece ani de cand .. telan
luase cArma Moldovei. In acest timp, Petru Aran, cel ad5postit de

BIbERICA ALBA DELA BALA lisINAINTE DE RESTAURARE

Unguri, tot nu desuildrijduise cil se va puteà insckinei din nou in

tronul moldovenese, In iarna anului 1167, insu§i Matei Corvin
care nu uitase jaful de odinioarti al lui *tefan porni sil\puie in
scaunul Moldovei pe Petri' pribeagul. El intrà in Will pe la Oiluz,
In fruntea a peste patruzeci de mii de o§teni §i innaintà spre Su-
ceava, jefuind si 'Unkind tot ce intillni in cale. Pe la mijlocul lui
www.dacoromanica.ro
 - 144 -
Decembrie, n5v5litorii tAbdrill In targuletul Baia, fosta capitalà
a lui Drago.y §i Bogdan vodà. In aceastà vrenrte, Stefan c5utà sA
cadil la pace cu craiul unguresc, dar .acesta, in oarba lui trufie,
nici nu Vol sII stea la vorbä" cu solii voivodului moldovean.

BISERICA ALBA DELA BAIA DUPA RESTAURARE

Lupta (lela Baia. Intr'una din zile, pe sub seat% ni§te iscoade
aduserà vqti Ungurilor, cA pildurea de lAngil Baia geme de oaste
moldoveneascA ; iar pe mica Bisirifei se scurg gloate fAril numgr,
de cillàreti moldoveni. Grabnic furà luate toate m'asurile de pazà,
www.dacoromanica.ro
 145
dar..., nu se arAt5 nimeni. Toti crezurà c'au fost pradà vreunei
_

nAluci amAgitoare ; iar craiul Mafia* al Ungariei Incepii a batjocori

cu trufe pe vitejii Moldovei.
Abia se 'ntunecase ca lumea, cAnd, deodatti IncepU s'A rAsune
vàile de chiotele rAsboinice ale Moldovenilor, cari n'AvAlirA asupra
tArgului, dAndu-i foc din patru pArti. Par'eä se coborIse iadul pe
plimAnt, a§a de groaznicA erà larma, de chiotele i ipetele calor
ce se luptau. Toatà noaptea tinù pArjolul i mAcelul. A doua zi,
cAnd abia mijau zorii, soarele luminà cea mai grozavA priveli§te
ce se puteA Inchipui. Tot orapl era o Mare de flacAri ; liniile tar-
acoperite cu le§uri de rAsboinici din amAndoliA taberile ;
vAitAndu-se; bAltoace de sAnge ; trupuri sfArticate : o gro-
zAvie Maldovenii cilutau pretutindeni pe viteazul crai unguresc
§i pe sustinutul sAu, Petru Aron. Matiq Corvin erà InsA departe
-de Baia, cArat de-o mAnA de o§teni de-ai sài, pe-o targA, §i
ducAnd in -spate urmele adAnci a trei sAgeti moldovene§ti.
PrAdarea Ardealului. Ueiderea lui Petru Aron. 1§i adunA
prada, pe care o aduse la Suceava. Trimise apoi lui Cazimir,
le§esc, cu care aveA legAturi de supunere, o parte din steagurile
ungure§ti, mate la Baia, innoind din nou legAmAntul de credintA.
DupA aceea porni In fruntea cAlAretilor sAi spre Ardeal, unde treat
prin foc §i sabie tinuturile secueti, cari adApostiserA pe vrAjma§ul
sAu, Petru Aron. DatoritA mijlocirii unor boieri credincio§i, puse
mAna pe uciga§ul dela Rcluseni, al lui Bogdan vodil, §i-i tAiè capul.
Prin moartea lui Aron voclA, vicleanul uneltitor Impotriva dom-
nului Moldovei, Stefan scApà de-o grijà, care-i stAtea ve§nic de-a
curmezi§ul In toate planurile i hicrArile lui pentru binele i innAl-
tarea tArii sale.
IncArcat de prAzi, domnul Moldovei se intoarse la Suceava FArä
a se mai ingriji de rAsbunarea Ungurilor, cari nu mai cutezarA
tot timpul cAt domni Stefan, &A se mai ridice impotrivA-i.

4. LUPTELE CU TATARII

Lupta dela Nistru. Nici nu se odihnise bine de truda dela Baia,

cAnd iatà cA-i venirA ve§ti, cá Tatarii vor s'A se mAsoare i ei cu
viteazul fan. Ca lAcustele se nApustiserA peste Nistru, liftele pA-
gAne..Stefan le ie§i Innainte In ziva de 20 August, 1469, la Lipinfi,
nu departe de Nistru. Mare fu prripAdul ce intrA In hordiile -CAA-
rA§ti. Insg§i fiul hanului sau cApeteniei TAtarilor cAzii In mAinile
_Mo1dovenilor. La cAtva timp, hanul tiltäräsc trimise soli, s'A cearA
pe cei prin§i ; Ins'A In loc sA se roage, el porunci, amenintAnd cu
urgia sa pe neinfricoptul domn al Moldovei. Drept rAspuns, Ste-
fan aduse pe fiul hanului In fa ta solilor §i dete poruncA sA fie
omorit. Dintre soli, lilsä* doar pe unul cu zile, ciiruiadupA ce-i
tAiè nasul §i urechile dete drumul, sil duc5 §tiri hamilui despre
cele ce vAzuse. Astfel, Stefan Implini porunca sfintei Scripturi, cace
zice : Cu ce meisurti meisori, cu aceea fi se va mdsural"
www.dacoromanica.ro
10
 - 146
5. LUPTELE CO RADU-CEL-FRUMOS
Arderea BriWei. Dup6 nceastil nou'A isbAndA, $lefan isi in-
dreptà privirile spre Muntenia, cArmuità de Radu-cel-Frumos,
care-1 vrAjmAseA hied de cAnd cucerise Chilia. In iarna anului 1470,
prin luna Februarie, el nAvAli asupra Brailei, pe care o prAdA §i-i
dada foc ; apoi se intoarse iarAsi in tara sa. Radu se grAbi sà-si apere-
cetatea, dar sosi cu oastea dupA ce ora§ul fusese prefrieut in cenusA.
Infringerea lui Radu-eel-Frumos. Pe la inceputul anului 1471,..
Radu, indemnat de cAtiva boieri moldoveni, protivnici lui .5'lefan,
intrA Cu oaste 'n Moldova, s'A-1 scoatA din domnie. Stefan aflà la vre-
me de planurile vrAjma§ilor sAi, cArora le plat cu moartea 111'4'1.0-
via lor ; apoi porni impotriva lui Radu, pe care-1 intAlni la Sod,

-._,..-:*_______:....

-,..-'-`,._-

.t- ..4--,....714;.,:,,,,,,,p,..,.___

PORTUL BRAME' DE ALTÄDATA.

putin mai jos de orasul Bactiu. Biruinta a fost fulgerAtoare. Ca si

Matei Corvin, Radu-cel-Frumos nu nimeri drumul pe unde s'oe
ied la sAnAtoasa, lAsAnd in mAna vrAjmasului pAnA si sceptrul sAu
de stApAnitor, precum si buzduganul pe care dovedise cA nu 1-a
§tiut folosi.
Intors in tara, Radu porunci sA se ridice deasupra rAuletului
Putna, cetatea Crticiuna, ca sA fie de apArare impotriva lui Stefan ;
precum si cetatea Teleajtmului, pe apa cu acela§ nume, spre a fi
pavAz'A Teirgov4tei, desi el i§i mutase re§edinta la BucureVi, ca
fie mai in apropiere de Turcii dela Giurgiu. Chiar in vara acelui
an 1471, Radu incercA din nou sA pAtrundA in Moldova, fapt.
ce-1 hotAri pe Stefan, sa cugete la scoaterea din domnie a acestuk
vrAjmas neastAmpArat. El WA sub scutul Au pe un rAvnitor 1
www.dacoromanica.ro
 - 147 -
domnia Munteniei, anume Laiotei Basarabfiul lui Dan vodá-
pe care hotki s6-1 ridice in locul lui Radu.
Luptele pentru domnia Munteniei. In toamna anului 1473,
Stefan trecii Milcovul, Wit °stile lui Radu la Rchnnicul-Särat
innaintá spre cetatea Bucure§tilor, pe care o impresurá. Radu
-scápá lute° noapte si fugi la Giurgiu. Stefan puse in locu-i pe La-
iota Basarab. Apoi luä Cu sine pe doamna lui Radu si pe cele dousä
fete dintre cari una i-a lost mai ,tArziu sotie si se intoarse
la Suceava.
Laiotá domni numai o luná, cáci Turcii aduserá din nou in trom
pe Radu-cel-Frumos. Atunci, Laiotá fugi in Moldova, urmárit de
Nräjmasi Oa. la Bcirlad.
In vremea aceasta, Stefan se asezase cu toti ai si la curtile din
Yaslui, de unde dete -paste lui Laiot5., ca sà-si recapete tronul.° In
timpulluptelor pentru domnie, Radu-cel-Frumos se sfOrsi din viatá ;
dar Laion cázii la pace cu Turcii, cari-1 intronará in domnia Mun-
teniei.
Stefan, vázAndu-se trädat de Laiotá, pfänui scoatil din dom-
nie. El innaintá cu ostile paná la cetatea Teleajeinului. Laiotá fu bi-
xuit ; inssá eurand dupá aceea primi puternice ajutoare turcesti.
.Stefan se retrase In tara sa, fárá a-si fi putut implini hotärirea.
6, LUPTELE CU TURCII
PregAtirile lui Stefan. Sultanul Turcilor trimise soli la Stefan,
ca sà-i ceará sà páráseascá cetátile Chilia i Cetalea-Albel, i sä." plá-
teascá §i haraciul. Domnul Moldovei nu primi sä. facá : nici una,
nici alta. Aceastá impotrivire insá, nu puteà rámOne nepedepsità
,de Turci. Stiind ce-1 asteaptá, Stefan incepa sá facá mari pregairi
luptá. El cerii ajutoare vecinilor cu cari aveà legilturi de prietenie
§i supunere, dar nu-i venirá decat vreo cinci mii de Secui §i aproape
doua mii de Unguri. Toatá nádejdia Ii rámase In vitejii sái
cari se adunará cu mic ea mare in jurul voivodului lor.
Luptele de langil Vaslui. Turcii trecurá Dunc7rea pe la Nico-
pole In toiul iernii, i rásbiril in Moldova sub conducerea celui mai
vestit general al lor, Soliman pasa. Din gura iscoadelor turcesti,
prinse de Moldoveni, Stefan allá cá vin impotrivá-i peste o
sutá de mii de rásboinici turci, tot unul i unul, intovárásiti si de
oaste munteneaseä, sub conducerea lui Laiotä. Dupá porunca lui
-Stefan, totul fusese pustilt In calea dusmanilor, asa cOr anevoie
gáseau de ale hranei. Turcii se indreptará pe valea
spre Vaslui, unde stiau cá se adáposteste domnul Moldovei. In
nepiltrunsii codrii ai Vasluiului, in cari Moldovenii cápátaserá
subt alti voivozi, Insemnate biruinte asupra Leyilor,
,oastea moldoveneaseä asteptá sosirea dusmanului, care se apropià.
Prima ciocnire avù loe la Podul-Innalt, in apropierea Vasluiului.
IntAlnirea fu grozavá. Turcii grámáditi la trecerea podului rupt de
ghiulelele moldovenesti, nu stiau incotro s'o mai ieà. Dimineata.
cetoasá a zilei veni si ea in sprijinul rásboinicilor lui Stefan.
www.dacoromanica.ro
 - 148 -
latä cà aiste buctume räsunard nàvalnic dintr'o parte a 'OH. Emil
buciumasii lui Stefan, asezati In spatele bltilor Racovei, ca s'atragit
pe vräimas spre ei. Turcii, furiosi, se repezirà intr'acolo, socotind
vor alb pe dusmanul ce-i potopià cu miile de sägeti pornite, nici ei
nu stiau de uncle. Acum se 'nomoliril si mai rilu In mocirla Inghetatil.
a mlastinilor ; lar din spate se treziril atacati nävalnic de vitejii
lui Stefan. Erà o eipaceald neinchipuità. Vriljulasii nu mai stiau In-
cotro s'o ieà. Spahiii, pe caii lor arilbesti, se repezirli niipraznic in
par tea (linear° veniau sägejile si isbiau ghiulelele tunurilor ; dar,.
topoarele, ghioagele si ciomegele Moldovenilor, Ii tintuirä locului_
Turcii fncepuril a se räsni, Jluntenii lui Laiotri nu prea tinuserri.
säli arate vitejia fatil de fralii lor, asa cà isbända fu de partea Mol-

141

041: kr
jç

6 r
.*\,
c _
L -A ))% 4

A' >4.

- -
- 7, wv111.

STEFAN-CEL-MARE IN MI.II.00UI, LUPTAITORILOR SAI

dovenilor, cari nu se Visaed pAnä nu trecurà pe vräjmas in alaiul

sägetilor lor dincolo de hotarele àrii. Aproape toji prinii in luptit,
furä trasi In leapà In marginea Vasluiului.
Tot poporul moldovenesc .posti trei zile, ca mugumire atre-
Cel Atotputernic, cà scripase tara de urgia prigänä.
Laudele aduse lui Stefan. Faima isbandei lui merse-
-vorba povestilorpeste nouà màri i nouà Oft Toatä lumea
erestinä fl felicità. Papa dela Roma II numi trite° scrisoare trimisrt
voivodului moldovean Sabia lui Christos pentru apiirarea cre-
stingtritii.
Biruitorul trimise craiului lesesc i celui unguresc o parte din-
steagurile cucerite dela Turd, rugändu-i de *tor pentru vremea,
cand pägänii vor 6116 iaräsi tara.
www.dacoromanica.ro
 - 149 -
Sultanul Makonied al II-lea, in urma acestei umilitoare infrAn-
Igeri, se vAzil cel mai nenorocit stApAnitor din timpurile acelea. De
.durere, multe zile nu vroi sA mai vadA pe nimeni.
As//el, ziva de 10 Ianuarie, 1475, fu rcinduild de soartli, sa insem-
.ne in calendarul neamului romdnesc una din tre cele mai glorioase
.date din ti ecutul poporului nostru.
Noui pregfitiri tureeti impotriva lui tefan. Dupä clipele de
-scarbA i desnAdejdie, sultanul fu apucat de o furie cumplità im-
potriva ghiaurului domn moldovean. El se hotAri sA porneaseä
din nou asupra Moldovei, pe care s'o curAte depe bota päinemtului.
TregAtirile incepurà la scurtà vreme dup'ä umilitoarea infrAngere
alela Vaslui.
,Chiar in vara anului urmAtor 147(iporni îiisài sultanul in
,:v------,--,--
., -el, -- ..,---,_----
------- --
--,.--.-,...-- ---.---- ----

--..-~:-.
--''--7.-
-,----,::-.-----
..
- --

,...--e-q--------,-,-,-,------
----.-=.--

,.-,-4
------ -'---
---- ,
__,_---,7,--
---
----,..- ,-.=-__-,
-- - ------

' -:1
;
-----'------

.- , , ,-_,,, , , __ _

-,,,,--, -__---z------,..--
-----,-----.....-_,...
4

RUINELE CETÄTII NEAMTUL

(Duprt o veche ilustratie).

frunlea unei ostiri de aproape douà sute de mii de oaineni, s'A ni-
IniceascA tara si poporul lui teJan. Turcii venir% pe mare ea co-
Coborirà pe pAinântul Dobrogei, de unde trecur5 In Moldova.
La inceput, Stefan se intärise la Bdrlad ; cand, iat5 crt-i veni §tire
cà Tatarii au impAnzit valea Nistruluf i nrivillesc turball. sà pea-
p`adeaseä tara cea lipsità de partea brirbReascri, adunan' in jurul
(lomnitorultii. Cu strângere de inimg, voivodul moldovean se Vázii
ssá dea drumul pe douä sàptuuinâni gloatei tärilnesti ; iar el, cu
zece mit de ostelii alesi, se intriri pe valea pdrdului Alb, din tinutui
_Neanzfului, in Lr'un codru de stejari, prefticut vremeinic in cetate vie.
Lupia dela Valea-Albil. Laiotd, care dupil biruinta moldove-
neascil, incercà sA s'arate dusmanul Turcilor, fActi §i de rAndul
racesta pe ciililuza vràjinaflor cretinätàirii. Innaintarea se ilicea cu
www.dacoromanica.ro
 - 150 -
greu. Crildurile erau mari, tara pustiin, norodui ascuns in munti,
intre Turci se incinsese molima ; i oastea lui Stefan nu se ardta ni-
cdieri. Sultanul vroià s'ajungil la Suceava, unde hotArise sá 'Mfg-
reasa domn pe un fin al lui Petru Aron. In cale, jefui §i arse ce-
idea Neamlului, care fusese pnlsità de Moldoveni. In sffu§it, la
pdrdul Alb,In localitatea numità mai in urmd lidsboeniveni.
vremea, ca cei doi vertjma§i mrtsoare puterile . te fan, c'un
pumn de oameni ; Mahomed, cu o arman cum nu mai dusese el
niciodatLin luptele ce mai purtase pAn'd atunei. Ell in ziva de 26
Julie, 1476. Lupta se incepa. Moldovenii se apttrau ditrz. Copacii le
stReau strajd minunatg. Luptau pe viatà §i pe moarte, c6ci erà,

O VEDERE A CETATII NEAMTULUI IN ZILELE NOASTRE

vorba de ap5rarea Sucevei, Uncle se MIA scaunul domnesc. PAganiii

cildeau cu miile, dar §i Moldovenii aveau pagube destul de matt
S5getile i ghiulelele moldovene§ti curgeau ca grindina, insg pu-
hoiul p5gAn 'Area ea' nu mai are sfisu*t. Ckleà unul, alti zece Ii luau
locul. Dela o vreme se Ora cà Turcii §i-au pierdut niidejdia, cAnd,
sultanul Mahomed insu§i, se repezi in luptà ducand cu sine steagul
cel mare al profetului, dupà care piAgAnii pornirà nebttni. Metere-
zele moldovene§ti furà nrtpàdite de multime ; iar Stefan, cu pu-
11111 vitcii co j flied tamilsese, se pierda in negura codrilor, ducAnd
cu dânsul jalea celei de a doua infrAngeri, intampinatil in cursul
celor treizeciqigase de räsboaie purtate in lunga sa domnie dintre-
cari treizeci§ipatru au lost sf chite cu Esbdruld.
www.dacoromanica.ro
 - 151 -
Mare fu turbarea sultanului, când aflä cá doar un pumn de vi-
teji moldoveni fAcuse atata präpAd in rAndurile ostirii sale. El in-
naintä pânä la Suceava pe care o peda §i-i acta foc ; apoi porni
grabnic spre tarà, Mea' a mai aved curajul s'a' lase domn in locul
lui Stefan, de care se temed sá nu-i räsarà in cale cine stie de
unde, acum la intoarcere.

7. AME STECUL LUI $TEFAN LA DOMNIA MUNTENIEI

Adueerea lui Tepe In a doua domnie. La câteva säpfämäni
dupà aceastä infrângere, in toamna anului 1476, . tefan trecii Milcovul
Camenita
MOLDOVA OCU
in timpul dornniei
lui
STEFAN-GELMARE
14571504
va

o
Oradia-Plare DeJ
°°Sal).
sist,Tia
chufa

o Roman
RáqyaeN,
Chip

Bender
-

c ..,.":
67')s, Bi .4.1 RD A (.0,4
+9, --"-- aeau o Vash}kk
Turda Crasna
-.Ce d. alta. SigoiPar ', DOV
. ..-/*',. ..M.,0
Barlad ,9,,,,,amr.' etatea-Alba
.q..tql-,,,,.°-'°` ''',..- c'`,..,'
f ..
t.
Timiogr eva Sibil 4.6, :eldoiaf: ?,,,,, fo san;
. g Chlb
'Hulyas,,
vaca ' P3 rOg'..00. a
..c. * ' Catalpvil
Isma
o
o

Mehaa q,90l'io c'umahuaca

Burcif:S;:917:4
-T:
,,, oTelealen-

°S'Iátina.
o
o
ct,
&urgid 0r;tor
Ciracal o
!link firf
Ifotarul tirii fui S'eran. Nreopole9Ilart
-celifare
u R

in fruntea unei noui ostiri si merse drept la ceta/ea BucureVilor,

unde inscAunä in domnie, in locul nestatornicului Laiotä, iaräsi pe
Vlad-Tepe, care pornise dela Buda cu oaste ungureascà. Chemat de
grijile tärii sale, curând dupä aceasta plea spre Suceava. Laiotà
vera cu ajutor turcesc ,i-§i reluil tronul. In luptele din codrul V16-
siei, prin partea Bältenilor, Vlad c'äzit räpus de o ceatä de Turci.
Alte sehimbilri la domnia Munteniei. In toamna anului 1477,
1e fan p'ätrunse iarài in Muntenia §i puse domn in locul lui La-
iotä pe Basarab-cel-Tdnärporeclit i Tepeltq, pentrucä se cam
-asemänd in apucdturi cu Vlad-Tepe. Dar si acesta ca Laiotä
trädä si se inchinä Turcilor. Stefan isi gäti oaste din nou
prin August, 1481biruind pe Tepelus la Rdmnicu'-Särat, ridicA
In locu-i la domnie pe un frate al hoi Tepes, anume Vlad Calu-
www.dacoromanica.ro
 - 152 -
gdrul. DupA cAtva timp, §i acesta se inchinA sultanului Baiazia
al II-lea, pe care-1 ajutä cu oaste munteneascd, in vara anului
1481, sà cucereascA dela Moldoveni centile Chilia §i Cetatea-Albd,
cari rAmaserA dupA aceea in mäinile Turcilor tot timpul cat %inn
stApänirea lor prin aceste
8. AUTE CIOCNIRI CL TURCII
Noui vietorii. In nAdejdia unui ajutor din partea Polonilor,
spre recuceri cetiltile, .. indelungi amAngrimerse
telandupsá

pe cdmpia Colomeii din Pocu(ia §i se irichinA craiului le§esc, Cazimir..

Ajutorul primit a fost o batjocurA douA mii de cAlAreti, pe cari

klf2

,k

V V

-
.,
-.6-v,

,_
.
4'4 P., .0
b

RUINELE CETATII SUCEAVA

la nevoie i i-ar fi putut injglrebä dintre Moldovenii si. Tocmai in

vremea aceasta, Turcii pAtrunserà in Moldova, aducänd cu ei pe
un oarecare lIcomot sau Hroiot, spre intronä in locul lui Stefan_
Ajun§i la Suceava in lipsa domnului, o priidA &Ida foc. Hroiot
n'avir curajul, sà rAmAnA in Moldova ; ci pleat' odatA cu
Stefan Ii ajunse la lacul Catalpug, in sudul Basarabiei, §i, cäti nu
scrtpard peste aware, rAmaserii sà ingra§e pAmäntul Moldovei.
In primAvara anului 1486, Hrornot vein iaril§i in Moldova cu
gand s'o stApäneascA. In lupta dela .5'cheia, pe lunca Sireiului,
tinutul Romanului, Stefan Ii tAiè pentzu totdeauna pofta de dom-
nie trimitändu-1 pe cealaltA lume, in 6 ale lunii Martie, 1486.
www.dacoromanica.ro
 - 153 -
Paca dintre RomAni i Turei. Situ1 de-atätea främäntäri §i
sarbit de purtarea trufa§r1 a vecinilor Le§ii Ungurii,
cari tiau sä-i cearà numai supunere, fàrà insä a-i fi de sprijin
fan se hotäri sd cadä la pace cu Turcii. El trimise
la iievoie,
la Tarigrad pe logolciful loan Tiiut, care hotári, impreunä cu
marii dregä'tori turci legämäntul dintre voivodul Moldovei i sul-
tanul turcesc. Stefan se invoi sä plriteasa sultanului un haraciu
de patru mii de galbeni pe an, cu intelegerea ca Turcii sà nu se ame-
stece cu nimic in trebile tArii, deat numai sh' intilreaseä §i sA
sprijine impotriva vräjma§i/or pe domnui ales de popor. De ase-
menea, Moldovenii se indatorau sA den Turcilor ajutor de oaste,
in rhboaele conduse de însài sultanul turcesc.

VEDEREA DE ODINIOARA A MANXSTIIIII MANUEL

Ca incredintare cà Ronuinii VOI* pilzi legàrnântiil fàcut, Stefan

trimise ca zàlog sau ostatec la Tarigract pe fiul sAu, Alexandru.

9. LUPTELE CU POLONH
Plilnuirea impartirii Moldoxei. Intränd in legäturi cu Turcii,
. telan se simti liber fatà de Poloni. El le cerir intoarcerea im-
prumutului bAnese primit dela Alexandru-cel-Bun. pe care ace§tia
Il Meuser% uitat. Cererea lui nefifird luatä in searnA, intrà cu oaste
In Polonia, in vara anului 1990, si lila Poculia In st5pAnire, drept
Dupil doi muri bàtrânul Cazimir, craiul leFsc, vi-i urmä
la domnie fiul sAu, Ioan-Albert, o fire viteazA §i ve§nie neastäm-
pAratil. Acesta se intelese cu fratele stur, Vladislav, craiul U n-
gurilor, sA cuprindä Moldova §i sil introneze in locul lui tef an pe
fratele lor, Sigismund. Planul fu impárt4it cu hilarle de ate trei.
www.dacoromanica.ro
 - 1q54
Sirellieul regelni Poloniei. Craiul Poloniei trimise vorbd lui
..57efan, CA va yen! s libereze cetiltile Chilia §i Cetalea-Albil de std.-
pänirea turceascä. Domnul 211oldovei se cam minuted' de acest inte-
res purtat tärii sale de cutre un strein, dar nu zise nimic. In a§etep-
tarea imprejuriirilor, el i§i pregäti oastea, pentru (trice intämplare.
In 'vara anului 1-197, craiul le§esc porni spre Moldova ; dar in loe
sà tea drumul cetAlilor robiLe, se trezi mergänd spre Suceava, pe care
Stefan avusese grijä s'o intäreascil : §i cu oameni, §i cu munitii in-
destuliltoare. El tdbilri cu o§tenii sill la cetatea Romanului. Pe la
sfär§itul lui Septembrie, o§tirea le§eascd ajunse sub zidurile Sucevei,
pe care incepn s'o batä cu mare stril§nicie, dar MCA niciun spor.
Trufa§ul rege, care creded cu numai auzind numele lui, strejerii vor
deschide umilii portile cetälfi, turba de furie §i mänie. Dupil doted

t.

2»k:
VEDEItEA MANÄSTIRII NEAMTUI, IN ZILELE NOASTRE

silptdmiini de luplä se gändi ca cel mai bun lucru ce-aved de fa-

cut, -era sä se 'ntoared pe uncle venise, mai ales c'ä iarna brited la 46.
Lupta din eodrul Cosminului. Regele Vladislav al Ungariei mij-
loci pacta §i . lelan o primi cu intelegerea ca Polonii sil-§i urmeze
§i la inloarcere aceea§ cale ca §i la venire. Albert primi invoiala,
dar nu se -Linn de ea. El vroi sii-§i scurteze drumul porni d'a
dreptul spre Cern6nli, pum codrul Cosminului. Stefan, vrizand
lriciunea Leahului, pond cu càluíretii si, pe caii lor iuti ca Outdid,
§i sosir'd la Gura Dumbreivii care fu numitil mai tärziu Dumbrava
Rqie , Cu patru zile innainte de trecerea LeOlor. Cum ajunserA
nci, nu stilLuril degeaba. Se apucar'd §i retezarà copacii cu me§te-
§ug spre a se putea line numai inteo coajt1 ; apoi se a§ezaril la 'Au-
dit Cand sosi grosul o§tirii prin dreptul capcanei, copacii incepurd
sil se priivilleascil, par'cil din senin ; stlgetile, sà itere; §i chiote ne-
www.dacoromanica.ro
 - 155 -
bune de räsboi-, si räsune de pretutindeni. Trufasul rege abia
avit timp sä se gAndeascä pe unde s'o steargä mai repede, ca sä
n'o päteasc6 la fel ca i craiul Matia§. al Ungurilor. Ajutat mai milt
de noroc, decAt de vitejia i istetimea lui, scäpil cu zile ; iar cei
cari rämaserti, cilti nu hug trimisi in lumea dreptilor, au fost
luati prin§i.
In urma acestei infrAngeri, loan-Alberlcraiul Lesilor, din in-
demnul fratelui sal], Vladislavcraiul Ungariei, cäzii la pace cu
Stefan-eel-Mare la -anul 1499, recunoscându-1 cal domn neatärnat
al Moldovei. Mai tärziu Ii recunoscit i dreptul de stäpânire asu-

"i7.73z-:-z77.;

MANASTIREA PUTNA, LOCUL ODIHNEI DE VECI AL

MARELUI *TEFAN

pra Poeutiei, pe care intr'o ultimà nivaIà cu Wenii sài eta din
urmä a viteazului Stefan a alipit-o la Moldova.
10. CE1 DIN ERMA AM AI DO1INIEI L11 TEFAX
Alcoerea Unirnii ani ai domniei lui
cel-Illaie au fost antruiti : atat de lipsa de sänätate, precum si din
prima ränii (lela picior, cApätatä in lupta dela Chilia. El se imbol-
nävise de podagra, boalà care-I chinttià amarnic de greu. Pe patul
durerilor, nu incetà o clip5 d'a se 011111 la viitorul tärisoarei sale.
Când simÇi cà sfärsitul nu-i mai e departe, chemä pe boierii tà-
crtrora le cellù sA aleagä ca domn i urmas al situ pe Bogdan
Chiorulnumit astfel, fiindcrt-si pierduse vederea unui ochiu,
bite° luptrt , singurul sàu fiu legitim, niiscut cu Maria-Voichila
www.dacoromanica.ro
 - 156 -
tuca lui Radu-cel-Frunws, a patra sotie legitimá a marelui voi-
vod, celelalte mai dinnainte murindu-i in scurtà vreme dup5 cá-
snorie.
El sjeitul pe urma5u1 .sdu sd n'aibd 'ncredere : niei in Leahul vi-
clean nestatornic, nici in Ungurul asupritor qi lacom, nici in
Teitarul salbalec qi Idrddelege; ci, in vreme de prime/die, sd 5tie
ca cel mai cinstit prieten 5i mai credincios ocrolitor -este Turcul ;
sub paveiza puterii lui sd stea, edei sin gur in calea aldlor v djma5i
vicleni 5i lard sullet, cu greu ar pule?' ira
Sfiln3itul marelui 3tefan. Ros mai mult de boalà, decAt de
WitrAnete, . telan se stinse din viat5 la 2 lulie, 1504, in cetatea

# k." k"" M-k-A 3 -14

13.

4) ¡ 44)

Mktk

d,

4(
,

$TEFAN-CL1.-MARE PE PATLII, MORTII

Sucevei, dupil o domnie de pai1uzeci5i5ap1e de fini, douel luni

trei sdplamdni aproape o jum3itate de veac. El a fost inmor-
mAntat cu mare chiste, in jalea intregului norod motclovenesc, la
nulnlistirea ziditil de dAnsul in anul 1466 15'0 rauletul Putna
din Bucovina, In urrna cuceririi Chiliei i CetItii-Albe.
Acest voivod, care înfà1ieazà cea mai striilucitil figur5 istorica
din trecutul nostru dep5rtat, a avut vreme, in váltoarea rilsboae-
lor si a grozavelor frAnántrui prin cari a trecut tara si poporul su,
sA -se g5ndeasc5 mai mult ca oricare altul, si la cele sfinte. Li a
zidit patruzeciqipatru de mändstiri qi biserici, cari griiiesc i astAzi
despre faptele marelui lor intemeietor. Fiecare isbfind5 impotriva
www.dacoromanica.ro
vràjrna§ului erà proslrwità prin clAdirea cate ulna loca sfAnt 1)1
latà pentru ce, viteazul voivod moldovean a (ost numit de popo-
rid peste care a domnit : Stefan-eel-Mare i Rant !

STATUIA LUI *TEFAN-CEL-MARE

Drept recuno§tintil pentru neasemuitele fapte sävar§ite de *le-

1) Aele mai fnsemnate laeasuri dumnezeiesti rimase In fillip panA azi depe
urma marelui voivod sunt : Puma ziditil , Intre anii 1466, rune 10, si 1470; Baia
ziditá la 1467 In atnintirea InfrAngerii lui Maid Colvin; Slánlul Dumitru, din
Povestea neantulai ronvinesc i. www.dacoromanica.ro -
Popescu-Bajenara. Bditia .1E-a 5.000 Oxemp. 10*
 158 -
fan voda §i ca marturie a admiratiei sale pentru vitejia lui, po-
pond rninanesc i-a ridicat la Iasi o foarte frumoasa statue in care
mandrill nostru voivod este Infilti§at calare §i cu buzduganul in
mana dreapta. Aceasta statue a fost inauguratil la 5 Iunie, 1883,
In acela§ an cu statuia lui Miliai Vileazul, din BirtireVi. La de-
svelirea ei, pe lAnga toti marii dregatori ai tarii, a fost parta i ra-
posatul rege Carol I, pe care soarta l-a ,randuit sà intreaca numd-
rul minor de dumnie, ai NIarelui *tefan.

, .41'.''77.'. ' ,
. A ..: .
= 'Or4 . ,." A - .'." ' :
, ti: 1;1,, , . ,-
., 1 1
1',
37 ;
o ' .1
i
' ! :4 ' al
Il
1, ,
i i
,-
.
iz.
i . -..
---.,1
,

Ilt- .1.
.. _.4 .` ' -6.
' 1 ' qkvel
,sti';..- _

'' -)... ' ,`-o r

' A At ' '-'7'

e
' . ii'
' °. A
4.1 o .' ' '. - -= L.
.1i
:
-. s.
q2:,,,
. ,
, ....?

- -"
'

r
I.' '1...7 ;....
-

NIORMANTUI, LUI*TEFAN-CEL-MARE

Succava In care s'a cununat cu doumna Maria, numita dc unii istorici Voichifa,
fica lui Radu-cel-Frumos, a eilrei zidire a tneeput la 1475, In urma unci tnfringeri
a Tillarilor; Slcintul Procopir, din Beidauli Bucovina, zidita la 1481 in amin-
tirea Infrangerii lui Tcpelus-votlA la Rcimnicul-Seirai ; Innallarea Sf miei Crud, din
P6Irilu(i-Bucovinaridicata la 1187 In amintirea Intrangerii lui Hroiol la ,5cheia
In. Roman; Voronef zidita la 141,8; Slciniul loan, din Vasiui zidita In amin-
Urea izbanzii dela Racova tmpotriva Turcilor; SIOntul Gheorghe, din 11,1rldu,
unde avett 51 resedinla domneascil de vara zidlta la 1487 ; Sfánlul Nirulae din
la,si zidita tntre 1491, 'mile 1, §l 1493, In urma und isbinzi tmpotriva Cazacilor,
la Grumazesii ; Adormirea, din Bor:esli satul de na5tere al lui tetan-cel-Marezidità
tntre 1493-1494 ; Slin(ii Voivini, din Samleia-Vaslui ziditil la 1494 ; Sfdnlul Nicu-
lae, din Dorohoi zidit5 la 1495 ; Slinlii Aposloli, din Hui ziditA la 1495
Probola ridicata In 1495, fu reziditil de fiul silu, Pelru-Rares, la 1530 ; Slciniut
Niculae, din Popeiu(i-Bolosani ziditil la 1496 ; Slcinlul Mihail, din Valca-Albee
Rasboieni-Neamlit zitlit5 la 119G; Sfônla Paraschiva, din Colnari, uncle aveà.
www.dacoromanica.ro
 159

MOLDOVA PANA LA NAVALA FANARIOTA

I. DOMNIA Mi/ BOGDAN
ádejdii inplate. Ca si Muntenia dupsá moartea lui Mircea-cel-
-N'are, tot astfel si Moldova, dupà moartea lui
n'avit parte de voivozi destoinici. Bogdan, in care marele voivod
îi pusese toat6 nàdejdia, se dovedi a nu e:11cà pe urmele pkintelui
s'Au. Erà mai mult iubitor de petreceri, decât de fapte vitejesti.
PentrucA Sigismund, noul rege al Poloniei, nu se invoise a-i da
de sotie pe o sor 5 a sa, intrA in Pocufiacare cgzuse In stApanirea
Le§ilor §i o pi-Mil. Altildatà pcFitrunse in Polonia, pAnA aproape
de Lemberg, ca sà aducA Marta clopotele ridicate de Le§i dula
Jpisericile romemesti, jefuite de ei odinioarA. Dupà aceea mai avii
câteva ciocniri cu Teitarii. El se sfârsi din viap in anul 1517, la
Hui, lângà Pral, unde venise ca sA stAvileascà o nAvillire
rasc5 ; si fu inmormemtat la mánästirea Putna, lângA tatAl s6u.
2. TEFAXITÀ VODA
O domnie nevrednieA. Lui Bogdan Chiorul urmil nevArst ni-
cul ski fiu, vodrt, care aN.Teà abia unsprezece ani. Noul
domn fu epitropisit pânà la vremeá domniei de hatmanul Luce
Arbore. La saptesprezece ani luà frânele tärii i inceptt o viatà
de desfrAu si apudituri ucigase. Ii pittä" inceputul domniei, chiar
cu omortrea lui Luca Arbore si a Mor acestuia. IntrA apoi in
lupn cu Radu-dela-Alumali, dornnul Munteniei, pentru domnita
Ruxandra fica lui Neagoe Basarab pe care o voirà de sotie :
unul, i altul. 1n sfársit Se cAsiltori cu domnita Stana sora Ru-
xandrei, care ajunse a-1 url grozav pentru faptele i cruzimile
-sale. In cele din urrnA, indemnatti de boieri, Ii dilda otravrt
omori, spre a sdipà poporul de un descreierat.
3. PETRU 11ARE,5
Ineeputul domniei. iefdniíä muri la 1527, in várst6 de 21 de
áni. In lipsà de urmasi directi i legitimi ai mamita .Stelan, popo-
rul alese domn pe un fiu din Ilori al acestuia, numit .Petra
-si case domnesti zidità la 1496 ; SIdnia Neiscaloare. din TazIciu-BacCitz zidita
ilntre 1496-1497; Slanteil loan Botezdtorul, din Pialra-Ncamlu zidit5 Intre 1497
1498; Neaintu din jud. Nearnfu,mAnAitire care a jucat mai apoi un rol foarte
1nsemnat In miscarea literarh a Romdniei, cilci m'ea o tipografie si o scoala vestita
pe vreinuri , zidità la 1497; Buna Veslire, dela Bisericani, Pdngdrafi-Neamju-
zidità la 1498; mdruislirea Zogralul, cu hramul SICIntul Gheorghe, In Munte
rezidità la 1502; Volovdful din Bucovina zidità la 1502 ; Ion, din
Reuseni, Inceputà de el si desávarsità de fiul silu, Bogdan, zidità filtre 1502-1512;
SIdnia Treime, din Dobroveitzidità In 1503. Azi, la Dobrovat, ca si la Bisericani,
sunt Inchisori pentru f AcAtorii de rele.
Deci, In 7ilele noastre mai avem *loar dou6zecisipat1u de 15casuri dumnezciesti
fr5mase din vremea Marelui Stefan.

www.dacoromanica.ro
 - 160 -
req dupa numele mainei sale, Maria Rarepaia din II cirldu. Ale-
gerea aceasta fu un noroc pentru Moldova. Noul domn se aran
vrednic de parintele s5u. In aceste vremuri, la hotarele de apus
ale tarii se petreceau framantari mari. Cu cateva luni mai luna-
inte, regele Ludovie al Ungariei murise, in ziva de 29 August,
1526, in lupia avuta la Mo. cu Turcii, cari isbutisera sa supuna
Ungaria. Pentru coroana Ungariei se ridicasera doi rtivnitori : Ion
Zapolia, domnul Ardealului, sustinut de Turci, si Ferdinand,
fratele lui Ca-
rol al 17-lea sau
Cvintul, ?m'Ara-
tul Germaniei,
sustinut de Ger-
mdni si de
din Ardeal.
La 10 Noem-
brie, 1526, Za-
polla fu ales rege
de catre partiza-
nii sai ; iar la 17
Decembrie, ace-
las an, fu ales
r e g e si Ferdi-
nand.
NehotArirea
lui La
urcarea pe tron
a lui Petru Ra-
rey. Ungaria a-
veà doi r e g
cari fireste
incepura sa se
räsboiasca intre
dânsii. In acelas
timp : i unul,
celalalt cautati
sa castige pe Ha-
res de partea sa.
PETRU RARE$ Domnul Aloldo-
vei intelese
interesul lui
porunceà sa nu piarcla sta0iiirea asupra celor doull centi din
Ardeal : Ciceiul §i Cetatea-de-Ballii, cari erau ale Moldovenilor ; de
aceea, el nu se hotari deocamdata de partea niciunuia.
La inceput ieì biruitor, Ferdinand, care sili pe Zapolia, sa fuga
in Polonia. Petru se arata bucuros, sa se dea de panca lui, ca
poata scapà tara de ruinea de a fi supusa Turcilor. Simtind insa
cA puterea noului rege amenintá sa se naruie, Iiind atacat : de-o
parte de Poloni, de alta de Turci, i, LeinAndu-se sa nu-si atraga.

www.dacoromanica.ro
 - 161 -
asupfäli du§mänia pAganilor, cari puteau arunce pe Talan
In spate, cAutä de se pusebine : §i cu Turcii, §i cu partizanii acestora.
Luptele din Ardeal. Secuii, cari pAstrau credintä lui Ferdinand,.
aflarä de schimbarea lui Petru. Drept räsbunare, ei prridarà §i o-
morirä mai multi negustori moldoveni, cari mergeau spre Brapv.
Ca sä-i pedepseascd, Petru trech muntii §i pätrunse In Ardeal la 25.
Ianuarie, 1529, unde prädä §i timp de §ase zile, tot tinu-
tul secuiesc, afarä de Bra§ov. Secuii furä si1ii sä se lepede de Fer-
dinand, Sa§ii insä, urmarä a-i rämäne credincio§i.
La 10 Mai, 1529, sultanul Soliman porni din Tarigrad cu douil
sute cincizeci de mii de oameni §i trei sute de tunuri, sà cuce-
reascä Ardealul.
Luand intelegere cu Zapo/ja, ca sä-i pästreze stäpänirea asupra
Ciceiului i Ceteitii-de-Baltei , i sà-i mai dea pe deasupra i Bistrila cu
tot cuprinsul ei, Rare§ se hotäri sà treacri de partea acestuia. El
trimise un sol, sä cearà Sa§ilor, ca sA se supunä lui Zapolia. Drept
räspuns, ace§tia uciserä pe pärcálabul Ciceiului §i pe solul lui Rare§.
Lupta dela Feldioara. Domnul Moldovei porni dotfa" armate
Impotriva trkinorilor. Ceì condusä" de vornicul Grozav arse §i
prädä Sckelele, apoi porni impotriva o§tilor ungure§ti, cari se Inn-
riserä la Feldioara, §i le sdrobi, landu-le toate tunurile. A doua ar-
man atacä Ciceiul, pe care-1 supuse iar4i sts.Apânirii moldovene.
Amändouà oti1e lui Rare§ se intoarserà In tarä incArcate de präzi.
Supunerea Brapvului 0 a Bistritei. Pentru acest ajutor, loan
Zapolia recunoscit pe Rare§ ca stäpän al Bistritei mai därui
pe deasupra §i castelul Ungura§ul. Incurajati de Saqii din Sibiu,
precum §i de celelalte ora§e credincioase lui Ferdinand,
n'au voit sà primeascA pe parcAlabii lui Rare§. Ca sä star-
peascä räul din fädileinä, Rare§ se hotäri sä porneascä el insu§i,
ca sä aducA la ascultare pe räsvrätiti. Inträ insil mai intai in ti-
nutul Bra§ovului, pe care-I supuse, fapt ce inmuié incApätânarea
celorlalti Sa§i, cari se supuserä §i ei stäpânirii lui Zapolia.
Innainte de a plecà din Ardeal, Rare§ trimise oaste asupra Bi-
stritei, pe care o cuceri dupil o impotrivire de mai bine de o ju-
mätate de an. Luptele din Ardeal 11 Mat pe Petru aproape stil-
pAnul de fapt al acestui tinut românesc.
Alipirea Pocutiei la 'Moldova. Rare§ nu se multtuni numai cu
isbäuda din Ardeal ; el i§i aduse aminte eft' fusese o vreme, când
Pocufia tinuse de Moldova ; de aceea o cerii innapoi. Cum regele
Poloniei n'a vrut s'audà de o astfel de cerere, pe la inceputul
lui Decembrie, 1530, el intrii cu oaste §i o supuse in cAteva zile ;
dar nu se multumi numai cu aceastä isbrindä, ci innaintä §i in
Galifia pe tare o trech subt ascultarea sa.
Aceastä stäpânire nu tinù mult. Polanii se planserà 7'urcilor de
faptele lui Rare§. Sultanul ii porunci sä. dea Pocutia indärät, dar
n'avit cine sä-1 asculte. Atunci, Polonii, comandati de Ion Tar-
nowski doar cu 1.600 de cäläreti .In trei zile au curätat Po-
cutia de Moldoveni.
Lupta dela Obertin.Cum aflä aceastrt veste, Rare§ stränse in
11
www.dacoromanica.ro
 - 162 -
grabä dotaizeci de mii de oameni i porni el insusi impotriva Po-
lonilor. Flea gresala de a-si impärti oastea in douä, trimitand tuna-
inte sase mii de osteni, sà cucereasca' cetatea Gwodziec. Acesti
inhaintasi furá bàtui i risipiti de Tarnowski. Mare fu mania lui
Petru, cand auzi de infrângerea ostirii sale. El se aflà inca' la Cer-
nduli. Intrà de grabä in Poculia §i, in ziva de 22 August, 1531,
cele cloud' osti vräjmase se ciocuirà la Oberlin. Soartanu lipsa
de vitejferAndui ca Moldovenii sä fie pusi pe goanä, pierzand
toate tunurilecincizeci la numärluate de vornicul Grozav la
Feldioara. Petru, abia scApri -cu viatá, avand cateva räni. Isban-
da Polonilor s'a datorit, cu deosebire, tunurilor Ion i tiintei de
a le folosi, precum si trklärii unor boieri moldoveni.
In urma acestei victorii, Polonii au intrat in Moldova si au pea-
dat -tinuturile dela granitil. Petru Rare§ le-a intors numaidecat
vizita, prädând Pocutia. IncercArile lui Zapolia, de a impAca pe

war, -.----

VEDEREA MANASTIIIII PROBOTA

Poloni cu Moldovenii, rilmaserä frträ roade. In Februarie, 1532,

vre-o mie de cAliireti poloni intrarä. in Moldova, dar la Tärästiufi
le iesi innainte oastea lui Petru i prea putini au mai scäpat sä
(Weil vesti despre primirea pe care le-o fäcuserä Moldovenii.
Mania eu Ferdinand. Oastea turceaseä, pornitil impotriva
lui Ferdinand, nu putit nimici puterea acestui rege, asa cà Turcii
furrt nevoiti sil se impace cu faptul ca Ur-walla sil aibä doi regi.
Pelru insä, se hotäri sà rupil legilturile cu pgânii, trecand de
partea lui Ferdinand.
El se intelese cu toti vriijmasii Tureilor si puse la cale omori-
rea unui oarecare Gritti, insäreinatul sultanului pentru tinerea
Ardealului in aseultare. Dupà aceea se folosi de prilejul cil Polo-
ni erau in lupta Cu Ruii, i recuceri Pocutia. Temandu-se ca
Turcii sä" nu vie impotrivä-i spre a rilsbuna omorirea lui Gritti,
mai ales c'a sultanul tocmai milntuise cu bine un räsboiu impo-
triva Per§ilor, el eilutà sil se impace cu Polonii, dar nu isbuti.
www.dacoromanica.ro
 - 163 -
Ineoltit de vriljnia,i .,i trildat de boieri. Sultanul incercA sà-/
aducA pe Rare,F la ascultare pe cale lini,tit5, ins5 f5ril isbAnd5. El
erà adânc hotArit s'A scuture jugul turcesc, de aceea cerù ajutoare
lui Ferdinand §i lui Zapolia, cari acum se imp5caserä, ca sA pata'
tine piept p5gAnilor. Atacat de Poloni, ii tatù la Siret §i fAcit pace
Cu ei, 15sAndu-le Poculia, numai sà nu mai aib5 team6 din partea

BISERICA MANASTIRII PFt0BOTA

lor, cand va intrà in luptil Cu Turcii. De asemenea arunc4 peste ho-

tare pe Mari, cari nliv5liserà in tarA. In aceast5 vreme, Turcii
porniserà impotriv54 in numqr de peste douà sute de mii, chiar
sub conducerea sultanului. Petru se preg'äti sä-i intampine aa
cum ii intampinase odinioarà tatill stiu, marele .Ftefan. Trklarea
celor mai multi dintre boierii moldoveni nemultumiti de dânsul, il
www.dacoromanica.ro
 - - 164
fácil nici macar vreme, sa se masoare cu vrajma§ul. El fugi
cu câtiva credincio§i spre Hotin, dar nu fu primit in cetate. Dacá
\Taza, lua drumul pribegiei spre cetatile moldovene§ti din Ardeal,
unde, dupa multe si amarite zile, sosi istovit, dar multumit c'a sca-
pat cu viga. Aci se aflau trimi§i mai din nainte : satia §i copiii sai.
tefan Lfieusta. Sultanul ajunse rara piedici pana la Suceava,
linde puse in tron pe $telannumit Lacusta, fiindca in timpul lui,
-tara a fost napadita de lacuste. Acesta era nepotul lui $tefan-cel-
V/ are §i fiu al lui Alexandru, cel zalogit pe vremuri la Turci.
Simtind ca §i boierii din Ciceiu ii sunt vrajma§i, Petru inchina
retatea, Ungurilor, cari o atacasera din ordinul lui Zapolia. El
capan voie sa ramana mai departe cu familia sa in cetate.
Spre o noma domnie. Vazandu-se parasit de fo§tii sai sprijini-
tori cre§tini, Petru i§i indrepta gandul tot spre Turci, cu cari
-cauta sil cada la pace. El trimise inteascuns o scrisoare ata de
mi§catoare sultanului Soliman, 1ncát acestuia, viteaz si el, i se
fácil mil% de viteazul voivod moldovean §i stárui pe Mina Zapolia,
sa-1 libereze din Ciceiu spre a putea veni la Tarigrad. Intr'o zi

VEDEREA CETATR. BRÄILA

din Ianuarie, 1540, liare.y porni spre Con.« antinopol, unde isbuti
sà intre in voia bulla a sultanului si a celorlalte màrimi turcesti.
In acela§ an se. intampla eä" muri si Ion Zapoliaunul dintre vràj-
ina§ii lui Petru ; tot In acela§ an, prin Decembrie, fu °mora. §i
.51elan Ilicustti; iar Moldovenii atacaserä cetatile turce§ti : Chilia,
Cetatea-Albd §i Tighina. Aceste Impreju-rari deschisera lui Petru
drumul spre o noud domnie.
Intrarea In Moldova. La 9 Ianuarie, 1541, plecA din Tarigrad
cu trei mii de spaliii §i ieniceri, sa-§i recucereasca tronul. Sosind la
Braila, boierii tarii venira §i i se inchinara, cerandu-i iertare. Ale-
xandru Cornea, cel suit pe tron in locul lui Lacusta, 11 Intampina
Cu oaste la Gala(i. Oastea moldoveneasca trecii irisa de partea
lui liare; iar Cornea ramase Mi% cap. Catre sfar§itul lunii Febru-
arie, Rare§ infra iara§ In Suceava. Conditiile domniei insa erau
mult mai grele acum ca 'n prima domnie. Trebuià s'A trimita
ostatec la Tarigrad pe fiul sau sa plateasca un tribut anual de
12.000 ducati I); sa tie in Suceava pe cheltuiala tarii cinci sute de
1). Ducatul era o moneda veche de aur, de origina italiana. Nlai tarziu au In-
ceput si se bata ducati : si'n Venefianumiti fcchini, In Ungaria i Bucovina
numiti f iorini de aur, precum, si'n ,Germania numiti duma imperialt,. S'au ba-
tut ducati, si de argint. Ducatii de aur valorau futre 10-12 lei de argint ; lar
ducatii de argint valorauwww.dacoromanica.ro
futre 4-6 lei de argint.
 165

spahii ; i mai erà dator la bancherii Tarigradului aproape o sutä

de mii de ducati, Imprumutati ca sä poatri cApätä bun'ávointa dre-
gritorilor turci.
Cu sufletul sugrumat de mähnire, fu nevoit sá implineasea
toate legAmintele fäcute.
Intelegerea eu Crestinii. In aceastä vreme, sultanul supuse
Ungaria §i o prefädt In pasalâc turcesc. Crestinii Incercarä s'A scoatii
pe Turci din Buda, dar nu isbutirä. Petra se intelese ca ci pe
subt ascuns gpre a le veni inteajutor, insä nu puta sà le fie de nici
un folos, crtci desbinarea cApeteniilor Crestinilor erà prea mare.
Tot restul domniei, Rares se trudi recapete cetAtile avute
odinioarä In Ardeal, dar incercärile lui rilmaserä zadarnice. El mai
cAla Ardealul In câteva ränduri, plecând cu präzi nenumilrate. In
cele din urmä, fiind bolnav, se mai linisti in scaunul säu, gändind
si la cele sfinte. El clädi i reinnoi mai multe biserici i mänästiri.
La 3 Septembrie, 1546, se stinse din lumea aceasta i fu. Inmorman-
tat la mänästirea Probota, cea zidità de dânsul. El a cärmuit Mol-
ova vreme de 16 ani 7 In prima domnie, 11 ani ; in a tirilla, 5 ani.

4. URIVIA$II LUI PETRU BARES

Caitiva urmasi t'AL Lui Rarq ii urniä la domnie fiul säu, Iliaq,.
care se arätä nevrednic .de tatäl säu. Dupä cinci ani de ticäloasrt
cärmuire, merse la Tarigrad, unde se dädir 'n legea turceasc5.
In urma lui se perindarä mai multi domni, cari mai de cari mai ne-
mernici. Dintre acestia, avù o domnie mai lungä, Alexandru Ler-
pupeanu cel crud, care stäpani Moldova : vreme de nouil ani in
prima domnie, i aproape patru ni in cea de-a doua.
Ioan vodil eel-Cumplit. Pariä la cucerirea Moldovei de &are
Mihai Viteazul, mai sträluci ateva cupe pe tronul lui $tefan-cel-
Mare, viteazul loan vodä zis cel-Cumplit, care se actea drept
fecior din flori al lui Bogdan-Chiorul. Mamä-sa fusese ArmeancA.
El se indeletnicise cu negotul de pietre scumpe i alte giuvaericale
In rarigrad. In ce chip, lämurit nu se stie, dar isbuti s5 capete
semnele domniei Moldovei, färä a fi fost ales de boierii tärii, dupà
obiceiu. Tara, fiind lipsità de mândria de odinioarrt, primi si a-
ceastä umilinIä. Fiindcà boierii nu-1 prea aveau la suflet,
s'A castige de partea sa cel putin poporul de jos. El isbuti se se
facA iubit de cei multi i obijduiti, usurändu-le
NeIntelegerile eu Tureii. Turcii insä, cerurä indoirea haraciului.
loan vodä fiind venit de curänd, iar vistieria tärii fiind secAtuita
de cei mai Innainte de &Misil], se vAza nevoit, sä nu poatä implini.
cererea turceasc5 ; i nici nu don l ridice birul poporului, care era
destul de säräcit. CAutri sà stoarcil ceva dela boerime si dela preotii.
si monahii moldoveni, dar tätä prea mare folos.
Lupta dela Roseani. Ca s'ä se poatä tine la domnie, trebuià
ori sà dea bani, ori sä se rAsboiascA Cu Turcii. El luà hotrul-
rea cea din urmä. Trinase vorbä sultanului, cà nu poate p15ti.
iaraciul cerut, i apoi se pregäti de luptii. Cera ajutor dela,
www.dacoromanica.ro
Cazaci, de oarece Cu Polonii se pusese rau, din priein'a ea' le prà-
dase Pocufia mai innainte. Cu oastea ca'zkeasca" ce-i venise in-
tr'ajutor, prAdà tinuturile turce§ti de peste Duniíre. Sultanul tri-
mise Wire, sa-1 aducA la ascultare. loan vodil se intAri cu Cazacii
si §i tu putina oaste moldoveneasc6 ce mai pause injghebà, la
Ro5Gani, lang6 Prut, in Basarabia, uncle furà impresurati de Turci
mai multe zile.
lloartea lui ban vod. In cele din urma, loan yodel' fu nevoit
sd se predea, cu
legkriantul ca nu
i se va face ni-
mic, ci va fi dus
la Tarigrad, spre
a putcra vorbi cu
sultanul ; iar Ca-
zacii §i Moldove-
nii vor fi lrisati
liberi, s'a* se in-
toarcii la vetrele
lor. Turcii se ju-
rail pe Coranul
lor, ca vor implini
acest legiimant ;
dar, cum puserà
mana pe el, 11 o-
morirA in chipul
cel mai cumplit
pusera patru cg-
mile sä. 'ntindrt
In patru piirti de
corpul lui viu, a§a
ca-1 rupsera in
buati, intre zilele
de 10 §i 11 Iu-
nie, 1574.
Petru-Sehiopul.
In locul lui loan
model cel-Cumplit
IOAN-CEL-CUNIPLIT
fu ridicat la dom-
nie P et r u yodel
Schiopul, care
domni in mai multe rânduri : atftt in Muntenia, cût i in Mol-
dova. El era nepot al lui Petru Rarq, din fica acestuia, doamna
Chiajna, sotia lui Mircea yodel Ciobanul.
Dela Ioan voda cel-Cumplit, 'Anil la Vasile yodel Lupul, timp de
§aizeci de ani, avurà loc douilzeci§iopt de schimbilri de domni, cari
dasei tara §i poporul din rau in mai eau. Ajunsese sIl Sc poata
urea pc tronul %Aril once venetic, numai bani §i trecere la Poartei
sIl fi avut.
www.dacoromanica.ro
 - 167 -
5. VASILE VODA LUPUL
Primele eioeniri eu Matei Basairab. In anut 1634 la un an
clu0 urcarea lui Motel Basarab pe tronul Munteniei isbuti sA
ajungA domn in Moldova, vornicul Vasile Lupu, boier de tarà.
Poporul i boierii primirà Cu bucurie noua orânduire. Vasile
desi innainte de a fi ales domn se arAtase protivnic Grecilor din
tarA, cum ajunse 'n tron, i el ca 1 cei cari domniserà mai lima-
inte de dânsuldete locurile de cinste tot boierilor de neam grecesc.
Marea vinA a
domniei lui Lupu
a fost vesnica ne-
intelegere in care
a trAit cu vecinul
sAu, Matei Basa-
rah. pe care voifi
sà-1 scoatd din
tronul Munteuiei
spre a pune îu lo-
cu-i pe fiul sAu,
loan. Luptele
ce-au urmat intre
ei : la Teleajen
In 1637, si la Ojo-.
geniIn 1639, au
adus isbAndil lid
Matei, dar si mult
r'Au au filcut celor
douà tAri cari,
de-ar fi trAit in
prietenie, s'ar fi
intArit in fata
vrAjmasilor
neamul romAnesc
s'ar fi ridicat, cki
amAndoi domnii
erau priceputi in
cdrirmi re si cu drag
de tara §i popo-
rul lor. VASII,E LUI'U
Alte lupte Wire
Mohloveni i Mutt-
teni. Murind fiLil lui Vasile Lupu, cei doi vriljmasi s'au inip5cat
ca semn al impddiciunii, Malei zidi o biseridi la Soveja, in
Moldova; iar Vasile Lupu zidi biserica Slelea din TeirgoviVc.
Multi ani fu liniste intre cei doi vecini. In acest timp, Vasile aviv
multe de' indurat cu Talarit i, mai ales, cu Cazacii, cari-i
darà tara §i-1 dea una din ficepe frumoasa Ruxandra-
-clupg Timu5, fiul hatmanului crizikesc, de§i-i fusese cerutA mai:
www.dacoromanica.ro
 - 168 -
innainte In cäsatorie de Sigismund, fratele principelui arderenesc,
Gheorghe Racofi, pe care nu-1 vroise de ginere, zicand ca e de alta lege.
Fiindeä-§i arAtase gandul de a-§i intinde stApanirea asupra
Ardealului i Munteniei, ata Raeoti, cat §i Matei : hotkira scoa-
terea lui Vasile Lupu din domnie. Ei ridicarà in scaunul Moldovei
pe logof átul Gheorghe ,tefan, la anul 1653. Venind cu ajutor dela

-..-
"-;:__--k.....e.. 7.- -
`--.."
--:--''-
.--...
--
-
-,___ _:,

BISERICA STELEA DIN TARGOVI*TE

Cazaci, Vasile i§i lug domnia innapoi, ciliar in acela§ an ; §i. apoi
porni in Muntenia cu oaste moldoveneasca i ca'z'aceaseä, sà pedep-
seaseä pe Matei, pentruca" däduse ajutor lui Gheorghe *tefan.
De§i nepregiltit de luptä, domnul muntean bata stra§nic la Finta
pe neastamOratul s'au vecin. la 17 Mai, 1653. Apoi porunci osta-
§ilor sài, sa-1 urmireasca' pana' dincolo de hotarele tárii. In aceastá.
www.dacoromanica.ro
 - 169 -
Matei se alese Cu o rana fara leac la picior, din care pri-
i se scurtä i firul zilelor.
Sifu9tul lui Vai1e Lupu. Urmarit de Gheorghe . tefan Cu oaste
munteneascä, Vasile fugi la Cazaci. Dupa putin timp, fiind prins de
Talan, fu trimis la Constantinopol, unde stete inchis in Cele 5apte
turnuri" vreo sapte ani de zile. Fiind lasat slobod, el incerca sa-si
recapete domnia, dar muri fära a-si mai fi putut implini acest vis.
Desi a avut o domnie turburata, Vasile vodcl Lupul se ingriji
si de tara. El zidi si innoi o suma' de biserici si mânastiri ; infiinta
tipografie la manastirea Trei-Ierarhi" din layi, unde se tiparira
suma de carti in graiul românesc ; facii legi drepte penttu po-
por ; intemeiè : sate, scoale, spitale ; si multe alte lucruri bune
Vasile Lupu a domnit noutisprezece ani. Murind la Tari-
grad, trupul sau fu adus mai apoi in tara si ingropat la mdndsti-
,rea Trei-ierarhi" din Iasi, cea zidita de dansul.
G. CTITORIA LUI VASILE-LUPU : BISERICA TREI-IERARHI
O mfindrie a Moldovei. Se pare ca Vasile Lupu, tunal-0nd
minunata sa rnânastire Trei-Ierarhi" sau cum r se mai zice
Trisletitele", a tinut sä dea Moldovei un facas dumnezeiesc, care
sà poatä sta in empana cu vestita mânastire dela Arge§, a
.Isleagoe Basarab ; §i a isbutit
Pricepere, gust, arta desavarsita toate se vede s'au in-
tálnit, cand Dumnezeu incolti in mintea lui Vasile voda, gandul
sa inceapa lucrul acestui sfânt locas. i pe dinafarä,si pe dinna-
untru : ochiul este fermecat de anta bogatie de podoabe, inca
ramal aiurit, privindu-le.
Din tot asezamantul de altadata al lui vodá Lupu, astazi n'a
mai ramas decat doar minunata biserica a fostei manastiri Trei-
Ierarhi, a carel zidire s'a mântuit in anul 1639, fiind sfintita la
6 Maiu, acela§ an, de catre mitro politul Varia= al Moldovei,
scriitorul vestitelor Cazanii, folosite prin biserici pána In zilele
noastre. Odinioara însà, sfântul loca § era un asezamânt manasti-
resc in toata puterea cuvântului. Aveà chilii pentru calugari,
trapeza, clopotnita cu un ceas urias ale carui batäi se auzeau la
mari departári, precum si zid imprejmuitor. Dupa pisania pusa
la clopotnita, se vede ca biserica mánastirii a fost sfarsita cu un
an mai tarziu, caci pisania bisericii are leatul 1639, iar a clopot-
nitei, leatul 1638.
Starea de odinioarg a acestuia,sezanffint.Din fericire ne-a ramas
descriere a acestui sfânt locas, facuta in limba araba, chiar
In zilele lui Vasile Lupu, de catre un oarecare arhidiacon, Paul
de Alep, fiul patriarhului Macarie al Antioldei, care a &M'atora in
acele timpuri prin tara noastra.
El spune ca minunata mânastire, inchisa de jurimprejur Cu
un zid urias de piatra, parea a fi un adevarat castel. Deasupra
intrarii se ridicà turnul clopotelor in care se aflà ceasornicul o-
rasului, a carui masidärie umplea aproape o jumatate de odae,
www.dacoromanica.ro
 170

In mijlocul manastirii se allá sfa'nta biserica, facuta in fare-

gime din piatra sapata pe dearandul cu tot felul de podoabe, lucrate
cu multa maestrie §i Cu o pricepere ce intrece once inchipuire_
Cele douà brâne ce o inconjuyS, Cu feluritele lor cioplituri, o in-
frumusetau si mai mult. Intrarea in biserièa se faceà ca i azi,
de altfel prin dou'a u§i laturalnice, deasupra carora se aria cate-o
fereastra zabrelita.
Apoi ne insira zugraviturile depe pereti, cu multa amanun-
Ne spune dupii aceea, ca in launtrul bisericii erau mai multe
firizi, unde se aflau : mormântul doamnei Teodosia, sotia lui Vasile
voda, precum §i mormintele fiiIor domnitorului. Descrie, de ase-
menea, toate podoabele din läuntru. Nu uita sa' ne pomeneasca

clEzt:421,...tzt:lx,,lwrt:wElt,-,:.---zi. ---. 7:7-z-7:42

.. , i .
e
,- se
,i )rkt 44
t...1

'Rr 0,N
*

-, - ..
- - - -- f,
I1 Li-,
- J

'
,, -
41
A0 4 b,
..
..,
4
^, .
1,.,&.,,,, tiotte 4, ../.,,x4,.,.,- ' ..:.0 0,1;Z»,e4E.--X
L_ .: a,,1
: , .», I ,
rel iTZ1i7:7 -Z:TZT::2:::. V..7Z7:727.:7-t 7:47:47:::-Z7:7-373:47:4- 1 k*

M kNÀSTIREA INNAINTE DE REZIDIRE

despre Walla Paraschiva ale carei moaste se aflau aci, inchise

intr'un sicriu, aduse de domnitor (lela Constanlinopol.
Golurile celor dou5 turle erau foarte innalte. Intr'una dintr'insele
atarna un policandru mare, poleit cu argint, si lung de §aispre-
zece co1i. Toate ferestrele erau zabrelite.
Altarul era de o frumusete fàrà pereche. Bo!tile cupolei erau
astfel impodobile, ca nu semand niciuna cu cealalta. Aurul
argintul : erau risipite pretutindeni cu_ atata darnicie, cum nu-
mai in pove§ti se intalne§te. In mijlocul boltei principale se aflà
zugravità Sldr-da Fecioard Maria.
Paul de Alep zice cà : nici in ..11unienia, nici in Moldova §i nici
In Tara Cdzaceasca nu crede sa mai fie vre-o alta biserica asemana-
toare acesteia : atat in privinta frumuse0i, cat §i in privinta
www.dacoromanica.ro
 171

mestesugului cu care a fost lucratà. Sfärsindu-si descrielea, el zice

S'o fie Duninezeu in vecii-vecilor ! Amin !
In cursul vremii avù i n;iänrtstirea lui Vasile vodä Lulu'', multe
necazuri de intämpinat. Astfel, in 1802, in 1821, si in 1827, avit
de infruntat i cutremure, si foc.

BISERICA TREI-IERARIll DUPÀ REZIDIRE

Starea de astiizi a biserieii Trei-lerarld. Din asezilmäntul de

altädatà al lui Vasile vodii Lupul, astilzi a mai iiimas in picioare
numai biserica, rezidità sub domnia regelui Carol I. Acest sfänt
locas, &TA spusele cunoscAtorilor, este unul dintre cele mai inte-
resante monumente religioase din intreaga Europd : atät pi-in arta
www.dacoromanica.ro
 - 172 -
pe care ne-o infiltiseazä, càt i prin neinchipuita bog4ie de säpä-
turi in piaträ, imbinate cu atäta gust si mestesug, 'Mat, Cu ade-
värat ramai uimit, privindu-le. Nicrtieri i 'n nici o vreme nu se
mai gäseste un astfel de monument, in care, feluritele imperecheri
de ornamente sà intreacä frurnosul Cu prisosin0.,. Dela temelie
pän'ä 'n varful turlelor, toatä pieträria este acoperità cu feldefel
de sculpturi minunate, cari nu seamiinä unele cu altele.
Am spus cà Vasile vodä, par'cA a cäutat sà intreacä pe Area-
goe-Basarab. El a isbutit sä lase celor de dupà dansul un monument
care-i va nemuri iitimcle, cAt va fi suflarea româneascil pe primânt-
Ant podoabele din am-A', at si cele din läuntru : sunt de o
bogritie nespusä. Stibil sau gustul bizantin se imbinä de minune
.cu cel german.
Läuntrul bisericii e tot atilt de vrednic de mirare, ca si pärtile
din afarä. In cel mai mic coltisor se vede grija frumosului. Bogä-
tia i minunata chibzuire a podoabelor e Mil pereche. Totul
iti vorbeste de strä/ucirea vremurilor in cari a fost clàdità. Pictu-
rile depe pereti ; icoanele minunate, lucrate cu im mestesug de-
sävärsit mare parte numai In mozaic ; usile de bronz Cu
uimitoarele lor säpäturi, frumosii stälpi de marmorä ; pietrele
mormântale de- marmorä neagrä ; ferestrele clàdirii cu geamurile lor
colorate, infiltisänd chipuri sfinte ; bogälia de podoabe i minu-
nata alcauire a mormilntului Stir-del Paraschiva, Cu firida lui im-
podobitä cu veden i lucrate in cel mai ales mozaic, ce infäliseazä.
intämpläri din viata sfintei, care acura se aflä asezatä vremelnic
la mitropolia din laO policandrele i candelele aurite, stranele
de bronz verde ; tâmpla cea färä pereche de frumoasä ; in sfärsit,
tronurile regale, scaunul episcopal, policandrele, candelele, sfesni-
cele, inconostasul si tot celälalt mobilier lucrate, toate, din
bronz aurit, cu podoabe de fi1de i smalturi privindu-le, te fac
sá crezi cA te a_fli, nu inteun loca omenesc, ci, intr'un locas
pe care numai mintea ti 1-ar puteä plàsmuì, intr'un locas-
inteadevär dumnezeiesc !
In urma cutremurelor i incendiilor cari au trecut peste acest
märet monument religios românesc, räposatul rege Carol I, lute-
legänd neasemuita valoare .a lucrärii sävârsitä de Vasile Lupu,
a hotiirit restaurarea ei, de care s'a ocupat foarte de aproape. Lu-
crärile s'au inceput la 1882, and intreaga clädire a fost därâmatà
pAriä in temelii i refäcutà din nou, asezandu-se iaräsi piaträ
Cu piaträ, spre a puteà fi inlocuite cele stricate de vreme. Chel-
tuelile de restaurare s'au ridicat atunci la 1.910.000 lei, ceea
ar veni, in valoarea de azi a banului, cam aproape o sutä de mi-
lioane lei.
Pisania §i inseriptiile depe zidurile biserieii. Socotesc vrednice
de cunoscut cele serse de, cei ce s'au ingrijit de acest sfânt
si nu mä pot opri de a le trece aci
Pisania ràmasìb dela Vasile vodd Lupul, i scrisä in slavoneste
zice
Ca voia §i cu ajulorul §i cu
www.dacoromanica.ro
 - 173 -
Duh. latä, eu, robul sttipcinului, Domnului Dumnezeului i Män-
tuitorului nostru, Iisus Christos, 5i inchindlor al Troifei, lo Vasile
voivod, cu lui Dumnezeu domn fdrii Moldovei, ci cu doamna
rwastrd, Teodosca, 5i cu däruifii de Dumnezeu copii : loan voivod,
§i Maria, 5i Ruxandra, zidit-am aceastä staid ruga in numele sfin-
gilor Trei-Ierarhi : Vasilie-cel-Mare, Grigorie Cuvcintdtorul-de-Dum-
nezeu 5i _loan Gurd-de-Aur. Si s'a sfinfit cu mcina arhiepiscopului
Varlaam la 7147, Mai 6 1)".
Inscriptia Cu litere latine i 'n graiul romanese, pus 'a Cu prilejul
restauedrii, deasupra intrrii, in tinda bisericii, sulfa' astfel :
Noi, Carol I, domn rege al Romtiniei, intru mdrirea yi lauda
Atotputernicului Dumnezeu, a cdrui cereascd binecuvcintare s'a
revtirsat asupra pdmantului i poporului romcinesc in curgerea celor
ireizeci5iopt de ani ai domniei noastre i intru ve5nica pomenire :
noastrti, a augustei noastre sofii, reginei Elisaveta qi a in Domnul
rdposatei nocistre fice, Maria, a principelui moqtenitor, Ferdinand
al Romciniei, qi a sofiei sale, Principesei Maria, a pruncilor lor :
Carol 5i Nicolae, Elisaveta 5i Maria, precum 5i a tuturor urma5ilor
no5tri 5i a intregului neam rcondneqc : clädit-am din, nou aceastd
sf ânló bisericd, cu hramul sfinfilor Trei-lerarhi : Vasilie-cel-Mare,
Grigorie Cuvtintätorul-de-Dumnezeu 0 loan Gurd-de-Aur, urmänd
intocrnai cladirea de odinioarti, ridicald de Vasile voevod, domnul
Moldovei in anul matuirii 1639, 5i sfinfild in 6 Mai al aceluia5
an, sub ptistoria mitropolitului Varlaam."
Astäzi, in 3 Octombrie, 1904, fiind noi fa (â, cu intreaga noastrd.
impreund cu marii dregdlori ai statului qi me5terul arhi-
tect Andreiu Lecomte du Nouy, s'a sfinfit din nou acest boca 5 de
rugticiune qi mcintuire, de cdtre mitropolitul Moldovei 5i Suceavei,
Partenie Clinceni."
Fie in veci binecuvcintat de Domnul, acest adäpost al credin(ei,
reinnoit de noi, spre lauda strtimo5ilor i spre inttirirea neamului
romdnesc."
Inseriptia asezatà in altar, in dosul tamplei, ar'dtând daniile
regelui Carol I, fAcute bisericii, sulfa' :
Noi, Carol I, domn 5i rege al Romciniei, pätruns de evlavie
rcivnif pentru drept credincioasa bisericti "Zt lui Hristos,
In anul mcintuirii 1904, 5i al domniei noastre, al treizeci0optulea :
catctpeteazma, strdnile 5i odoarele din aceastd staid bisericd, cu
hramul slinfilor 7'rei-Ierarhi : Vasilie-cel-Mare, Grigorie Cumin-
ttitorul-de-Dumnezeu i loan Gurd-de-Aur, ca prinos adus Impdra-
tului ceresc, care, prin puterea Sa dumnezeiascd, a innälfat regatul
Romdiei."
Momente insemnate din treeutul minfistirii Trei-Ierarbi. MA-
nAstirea Trei-Ierarhi nu este insemnatà numai prin neintrecuta
sa valoare artisticA, ci i prin rostul de seamA avut de ea in tre-
cutul religios si cultural al poporului moldovenesc.
1). Leatul sfintiril biscricii este socotit dela Facerea lumil ; dela NWerea
Pantuitortilui vine 1639.

Povestea seamisrui romItnesoI. Popesea-B5.jeriara. Edita II-a 5.000 exemp. 11

www.dacoromanica.ro
 174

Aici a intemeiat V asile Lupu, cam pe la 1641, prima tipogra-

fie româneasa, ajutat de mitropalitul Pètru Movild al Kievului,
cel mai vestit cap bisericesc al vremii de-atunci 1). Tot in preajma
acestei mân'ástiri luä fiintä prima scoalà de invätäturi innalte
asa numitul Colegiu" domnesc, alcätuit dupä felul celui In-
temeiat de Movilà la Kiev. In tipografia dela Trei-Ierarhi se ti-
pärirä o sumä de lucfäri in limba româneasa, printre cari mai
de seamä furä Cazaniile mitro politului Varlaam, tälmAcite cu
multä pricepere. Aci avù loe sinodul Crestinilor ortodocsi din Rei-
särit, tinut la 1642, impotriva propagandei Calvinilor, sinod care
trei luni incheiate. Tot aci fu hirotonisit un patriarh al le-
rusalimului, anume Paisie.
Strälucirea ei fu intunecatà at durà negura fanariotä peste
cuprinsul tärilor române, and, scoala intemeiatä inteinsa de
Gheorghe Asachi, la inceputul veacului trecut in 1814 readuse
iaräsi lumina fare zidurile mAn'ästirii lui Vasile vodä. Dupà aceea,
la 1828 se infiintä tot aci, scoala numitä Vasiliand" cu clase
primare, normale i gimnaziale.
Si ate alte intämpläri de seamä, pierdute in negura uifárii, nu
s'au petrecut aici, fapte i intämpläri de mare insemnätate pe
vremuri, ca, de pildä : cäsätoriile 4eelor lui Vasile vodä, inchinarea
la moastele Sfintei Paraschiva, a tarului Petru-cel-Mare, venit la la#
in timpul luí Dimitrie Cantemir, la 1711; si multe altele I
Deci, cu adevärat putem zice cA, la umbra turnurilor bisericii
si a strälucitoarei cruci s'au zämislit faptele de seamä ale tre-
cutului nostru, intärind sufletele sträbunilor : sá lupte, sä"
treaa in vesnicie, läsändu-ne nouà o frumoasä si in-
floritoare mostenire : intreg peimeintul fdrilor locpite *de ei I
6. NEAMUL CANTEMIRE*TILOR
Frámântuíri pentru dunnie. Dui:A moartea lui Vasile Lupu se
incepurà iargs lupte i främäntäri grozave pentru domnie fare
numerosii rAvnitori la tronul Moldovei. Vreme doar de cincizeci-
siopt de ani, adia Ora la Nilvala fanariotei, care in Moldova a In-
ceput mai de timpuriu la 1711, s'au petrecut doutizeci§iqapte de
schimbäri la -arma tàrii. Printre voivozii cari s'au perindat pe
tronul Moldovei in acest timp, au fost oameni : i buni ; dar au
fost unii, i foarte rài. Intre cei vrednici de pomenit sunt i voi-
vozii din neamul Cantemireqtilor.
Constantin Cantemir. Intaiul pomenit in cartea trecutului
nostru e Constantin Cantemir, care a domnit vreme de opt ani,
intre 1685 si 1693. S'a purtat bine cu boierii, si a autat sä adua
indreptäri i ärii, pedepsind aspru toate ticàloiile. In legäturile
lui afarà din ar6, se plea mai mult spre Nemii cleat spre Turci.
In vremea sa, tara a fost alcatä in ateva randuri de Poloni.
Din neamul Cantemirestilor s'a tras si Antioh vodà, fiul lui Con-
Vezi portretul 1 biografia mitropolitului In Carlea marilor Romini"
din cuprinsul acestei

www.dacoromanica.ro
 175

stantin Cantentir. Acesta a domnit in doted randuri fail mare

folos pentru tara.
Dimitrie Cantemir. In sfar0t, cel mai vrednic dintre toti a fost
Dirnitrie Cantemir, fiul cel mai mic al lui Constantin Canternir.
Vrednicia lui nu e isvorita din priceperea §i meritele unei dom-
nii lungi i fericite, eaci n'a domnit deck vreo opt luni din
Noembrie, 1710, pana in Iunie, 1711, ci din neasemuita sa de-
0eptaciune. El a fost unul dintre cei mai invatati oameni din tim-
pul &au, din in-
treaga Europa.
, tier bine, sd scrie
sä vorbeascd
limbile: tuna, per-
sand, arabd, f ran-
cezd, italiand,
greacti, rusti po-
lonezd ; de aseme-
nea, limbile vechi :
elena, latina 5i
slavona ; i, bine-
inteles, limba ro-
mdneascd. El a
scris o suma de
literati de mare
valoare §i era cu-
noscut §i pretuit
de toata lumea in-
valata din acele
vremuri.
Ultimele fra-
mantfiri ale dom-
niei lui Cantemir.
Ca domn, Dimi-
trie Cantemir nu
are alta insemna-
tate, cleat csä in-
cheie §irul domni-
torilor parnanteni,
a 1 e §i de norod. DIMITRIE CANTEMIR
Dupaelincepesta-
panireigreceasca,
cea de jalnica amintire, insotita de nävala teanariofilor din Tarigrad.
Cantemir a fost nevoit s'a' paraseasca tronul, pentrucä iii ea-
sboiul dintre Ru5i i 7'urci, petrecut in zilele sale, a luat partea
Ru0lor. Ace§tia, fiind biruiti la Ski nilesti, in judetul Fdlciu, nu
putura sustine in tron pe voivodul moldovean. Cantemir abia se
putù strecurà in Rusiaascuns in butca imparatesei Ecaterina,
caci Turcii vroiau sa-I rapuna cu once pret, pentru necredinta lui.
El trai tot restul vietii sale in tara ruseasca, unde se sfar0 la
www.dacoromanica.ro
1723, in varsta de cincizeci de ani, ros de dorul patriei sale.
 - 176 --

STAREA POPORULUI MOLDOVENESC

PANA LA NAVALA FANARIOTA

1. VIATA POLITIC.A SI OBSTEASCA A MOLDOVENILOR

Pe vremea nävàlirií Barbarilor. Romcinii din Moldova au avut
de infruntat urgia Barbarilor ce-au potopit pamântul strabun,
mult mai de timpuriu cleat cei din Muntenia. Romanii au fost
nevoiti, din pricina nàviIirii neamurilor salbatece venite dinspre
Reisärit, sA se retraga din cuprinsul Moldovei cu mult mai innainte
de parasirea Daciei la porunca imparatului Aurelian. Din aceastá
pricina, urmele, civilizatiei romane sunt mai putin numeroase prin
partile moldovene, ca 'n restul
Läsati la voia intamplärii, Moldovenii s'au rasboit cu nevoile,
cum au putut. In tot lungul nävàlirii Barbarilor, ei au indurat gre-
utati de neinchipuit. Daca ar fi avut de infruntat unul sau douä
neamuri sälbatece, amarul lor ar fi fost mar u§or ; cad, unele
neamuri barbare, cum, de pilda, Hunii, dupà ce veneau cu furie
prapad grozav, i supuneau puterii lor pe cei ce le ie§iau in
cale, apoi se potoleau, multumindu-se cu plata unui tribut dat
mai mult in grane i lucruri de-ale hranei. Raul a fost ca peste
intinsul pamantului stramwsc s'au perindat an-tea semintii
salbatece, cum nici o alta tara din Europa n'a vazut. Abia se
potoleau unii, §i altii rasariau in loc, de unde nici cu gandul
nu-ti dadeai. Ii rásau unii de istoviti, §i altii In spinare le cadeau.
Vai de bietul Cre§tin I Numai ascunzi§urile codrilor i intuneci-
mile pe§terihir ne-ar putea povesti viata de odinioara a strabu-
nilor no§tri I Totu§i, luptându-se cu greul nevoilor, infruntancl
restri§tile vremurilor : ei isbutira sä räsbeascä prin toate incerca-
rile revarsate de imprejurari peste capul lor §i, cu ajutorul o§tilor
ardelene, conduse de viteazul voevod maramure§an, Drago, scu-
turara jugul stapanirii tatara§ti, punând temelia Moldovei la anul
1343, ca stat atarnator pentru putin timp de regii Ungariei.
Intoemirea statului moldovenese. Ca §i 'n Manten ja, tot
astfel i 'n Moldova : capul i stapanitorul Ora era. -voivodul, adica
domnitorul, care aveà puteri nemarginite asupra supu§ilor
Voivodul era conducatorul o§tirii in timp de rasboi. El avea subt
ascultarea sa pe cnezi sau chinezi, cari erau capeteniile tinutu-
rilor din cuprinsul voivodatului ceva asemanator judetelor
din zilele noastre. Cneazul era carmuitorul i judecatorul locuito-
rilor din cuprinsul sau. El avea i insarcinaren de perceptor, cad
aduna cMjdiile sau birurile puse de stapânire. Capul satului era
ales cel mai batran §i mai intelept dintre satenii frunta§i. Acesta,
impreuna cu un sfat ales de locuitorii satului ceva asemanator
jurafilor de astazi, era §i impartitorul dreptätii. Cand imprici-
natii nu se multumiau cu judecata sateasca, mergeau la cneaz
sá le facä dreptate ; §i, daca nici judecata acestuia nu li se pareà
www.dacoromanica.ro
 177

dreaptd, mergeau chiar la voivod, a cdrui hotdrire era cea depe

urmä, §i care trebuià sd fie implinità, oricum ar fi multumit sau
nemultumit pe imprieinati.
Divanul sau sfatul domnese. OricAt de nemärginitä erà pu-
terea domnului asupra supusilor sài, totusi, in judecdtile si ho-
tdririle sale, cduta sd se sfAtuiascil si el ca fruntasii tdrii, cari
aldituiau asa zisul divan domfiesc, din care Riceau parte mi-
tropolitul, episcopii i boierii cei mari ai %Aril. Drepturile i in-
datoririle acestui divan erau orânduite dupd obiceiurile rdmase din
vechime ; nu erau statornicite prin vre-o lege scrisä. Pe lângd pri-
cinile mai de seamd, cari erau judecate de domnitor impreunä
cu sfetnicii sii, divanul aveä cäderea sá aleagd pe domnitorul
tdrii, dintre urmasii celui apus din domnie. Toti fiii fostului dom-
nitor, ndscuti din cdsdtorii legitime, sau din flori, aveau dreptul
de mostenitori ai pärintelui lor ; insd numai acela se urea pe
tronul domnesc, care erà ales de divanul OHL In deobste, era ales
fiul mai mare, iesit din cdsätorii legitime ; si numai in lipsd de
fii legitimi, eran alesi dintre cei ndscuti din flori. Dacd vita dom-
neascd erà stinsd cu totul in linie bärbdteascd, atunci divanul
puteä incredintà domnia tdrii, altora : rude apropiate cu casa dom-
neased, sau chiar streini de familia fostului domnitor.
Desi puterea domnului era nemArginitä, simtul crestinesc si
bunele orândueli mostenite din strämosi 11 fdceau sä tie seamfi
de hotäririle divanului. Insd, si pdrtasii sfatului dotnnesc se fereau
a da hotdriri pe cari si-ar fi dat seama, ea' vodd nu le-ar impdr-
tdsi. De altfel, când domnitorul bAnuià eà divanul n'ar da, in
vre-o imprejurare oarecare, o hotärire dupsä dorinta sa, nici nu-si
mai intreba sfetnicii ; ci poruncea sd se facil lucrurile asa, dui:4
cum Ii era vrerea, cdci el era stdpan pe viata si averea supusilor
säi. Pe cine voià Il boierea, procopsindu-1 cu mosii ; dupd cum,
pe cei pe cari nu-i avea la inimd, Ii despuia de averile lor : fie
surghiunindu-i la vre-o mänästire, fie chiar trimitändu-i pe lu-
mea cealaltd. El se amestecà si'n trebile bisericesti, intdrind sau
scotând din dregdtorii pe cei cari implineau vre-o sarcind
conducerea sfintei biserici. Doar de darul preotesc nu-1 puteà lipsi
pe cel desbrdcat de puterea de care se bucurà in sânul bisericii.
Lupte läuntrice pentru domnie. Ca sà fii stdpAnul atotputer-
nic al unui popor, nu este lucru de lepädat Din aceastd pricinä,
In cursul vremii, ravnitorii la domnia tdrii au fost cu duiumul
unii ridicati dintre urmasii voivodului rdposat ; altii, dintre
boierii cei mai de seamá ai tärii. Multi dintre cei cari nu puteau
ajunge la domnie prin voia tdrii adieä nu erau alesi de divan,
cäutau sprijin ostäsese la neamurile vecine : la Unguri, la Po-
loni §i mai tärziu la Turci, fägdduindu-le acestora supu-
nere i haraciuri, cari trebuiau stoarse din sudoarea bietului
norod de jos. De multe ori, cel ce rävneä domnia, veneä in frun-
tea ostirilor streine, cari se rdsboiau cu ostile române, conduse
de voivodul tdrii ; alte ori, voivozii cereau sprijinul altui neam
vecin, cäruia la rândul lor Ii fägAduiau supunere, si se'n-
www.dacoromanica.ro
 -- 178 -
cingeau lupte tare o§tirile celor doua natii streine, In cari lup-
tauunii Impotriva altora, i partizanii romani ai celor doi vraj-
ma§i, dintre cari unul era domnitorul OHL iar cellalt, ray-
nitorul la tronul Oa Din toate aceste lupte §i framantari sterpe
avea de suferit mai mult norodul de jos, care trebuià sä indure
jaful i asupririle : când ale uneia, cdnd ale celeilalte tabere.
Cateva boierii de seamil. Niciunul dintre boierii vremurilor
noastre nu se poate fall c'ar fi boier nascut din tan 'n fiu, Inca
dela Facerea lumii. In ctosul vremii, multi opincari, pentru cre-
dinta aratatä domnitorilor, sau pentru vitejia dovedin In räsboae,
ori pentru cine §tie ce pricina judecatä de voivozi ca fiind vred-
nica de rasplan : au fost ridicati In ranguri boicreti i däruiti
Cu mo0i, potrivit meritului faptei loi.. Toti boierii i dregatorii
erau scutiti de däri catre stapanire ; In schimb Insa, erau
Indatorati sa ieà parte la rasboae cu toti oamenii lor, a cäror
intretinere cal:lea In sarcina lor.
Cei mai de seama boieri sau dregatori ai tarn erau :
Marele logofclt sau pastratorul pecetiei domne§ti un fel
de prim-ministru §i ministru de interne din zilele noastre. El
Intocmia cartile domne§ti §i le intarea cu pecetia de ceara. Era
totdeodatä i pre§edintele divanului.
Marele vornic In Moldova, Incepand din veacul al 15-lea,
au fost doi i mai apoi trei vor.nici : unul al Tärii-de-Jos, altul
al Tärii-de-Sus,tar al treilea al Sucevei. Ace§tia erau judecatorii
cei mai de sus ai poporului un fel de mini§trii de justitie.
Marele vistiernic sau vistierul, Insarcinat cu treburile bane§ti,
cu buna oranduire a veniturilor i cheltuielilor tarii un fel de
ministru de finante din zilele noastre.
4. Marele postelnic sau omul de casa al domnitorului. Ingrijea
de palatul domnesc §i de odaia de culcare a domnului. El era
pästratorul hârtiilor domne§ti i cel ce tinea legaturi scrise cu nea-
murile streine. Era un fel de ministru al palatului din zilele noastre.
Marele paharnic, aveà grija de bauturile ce se aduceau la masa
domnitorului, din care gusta el, ce! dinni.
Marele stolnic, Ingrijea de mancarile randuite pentru masa
domneasca ; el avea pe seama carnarile i hambarele domne§ti.
Marele comis sau Ingrijitorul grajdurilor i hergheliilor dom-
ne§ti, avea i sarcina de a pregati paräzile i petrecerile domne§ti.
Hatmanul sau marele portar al Sucevei, era i comandantul
o§tirii moldovene§ti cam ceea ce era marele speitar In Muntenia.
Ace§ti mari boieri, Impreuna ca mitropolitul i episcopii
alcatuiau divanul domnesc.
Pe länga boierii mai sus pomeniti, mai erau :
Pcirctilabii sau capeteniile centilor cu tinuturile din jurul lor.
Starostele de Cernaufi sau capitanul tinutului Cernauti ;
precum §i o sumá de alte boierii mai mici.
Oastea àrii. Tot ca $i Muntenia, tot astfel nici Moldova
nu avea o arman regulan, permanenta'. De altfel, nici popoa-
rele vecine nu erau mai pie sus de Wile romane In aceasta
www.dacoromanica.ro
 179
privintA. In vremuri de primej die, toatà suflarea bArbAteascA, in
stare de a se puteA luptA, porneA in cete-cete, sA 'ntAmpine pe
dusman i sA-1 arunce innapoi, de unde-a venit, ori s'A-1 nimiceascä.
Aceste cele de ostasi erau de cinci feluri :
Cetele curtenilor sau boierilor dela curtea domneascA, numiti
viteji se .inarmau si se intretineau pe cheltuiala lor. Acestia
alcAtuiau cavaleria
Cetele bcierilor dela tara, ale mcindstirilor qi episcopiilor, cari,
de asemenea luptau pe cheltuiala lor. Uneori, mAnAstirile si e-
piscopiile au fost scutite de ostire ; boierii insä, nu. Cei cari ar
fi lipsit dela chemarea domnului, ar fi dat dovadä de trAdare ;
si, pe lAngA luarea averilor, ar fi fost : ori ucii, ori trimii in sur-
ghiun la vre-o mAnAstire.
Cetele pdrcalabilor qi staroViior, aleltuite : din strejerii cetAti-
lor, din targoveti, precum si din s'Atenii cari locuiau pe plimAnturile
acestor centi. Pe lAngA leafA, acestia primiau si arme dela stA-
pAnirel Tot dintre aceste cete fAceau parte si cnezii satelor domnesti.
Cetele tcirgovefilor din orasele fArA cetAti, aleltuite din oameni
de toate meseriile, precum si din locuitorii pAmAnturilor atArnA-
toare de aceste orase.
Cetele lei egiilor sau mercenarilor, alcAtuite din soldati streini
de neamul nostru, pl'Atiti cu bani. Acest soi de armatà a fost
folosit de putini domnitori i in prea putine imprejurAri. Ei, pe lAngi
plata, se dedeau la jafuri, pArjolind pAmAntul pe unde treceau.
Mai multe cete de osteni alcAtuiau un pcilc sau o strajti. PAI-
cul erà o unitate militarA formatà cam din vre-o mie de oameni,
sub comanda unui boier. Intreaga oaste erà condusA de domnitor
sau de ,,unul dintre oamenii s'Ai de incredere, boier incercat
vitejie i credintA.
Armele de luptà erau dintre cele ce puteau da m'Asura iste-
timii i indrAsnelii ostasului, Pentru lupta de departe foloseau :
arcul §i seigefile ; iar mai tArziu /Unta cu cremene i tunul
la inceput de lemn de cires ca asvárlitor de pietre, mai apoi
de otel ca asvArlitor de ghiulele. Pentru lupta corp la corp
foloseau : ghioaga i toporawl.
Orânduiala eetiltilor si complot.. OrAsenii sau tArgovetii erau
locuitorii oraselor i cetAtilor. Ei se indeletniceau mai mult cu
negotul i meseriile ca i in zilele noastre,
Mai marii cetAtilor moldovenesti erau párcálabil, in mAinile
cArora se aflA toat5 conducerea civilà i militarA a locuitorilor
cari tineau de cetate. Orasele erau ocArmuite de cAte un sfat,
alatuit din sase pAnA la doisprezece pcirgari sau sfetnici dupà
insemnätatea orasului. In fruntea acestora se aflA ca presedinte
§oltuzul un fel de primar, numit in Muntenia, judet.
Meseriasii erau impArtiti in bresle, dupA mestesuguri. In fruntea
fiecArei bresle se aflA cAte un staroste om mai in vArstA si mai
cu dare de mAnA, Ales dintre mestesugarii breslei.
Loeuitorii satelor. SAtenii sau locuitorir satelor erau de dota
feluri : unii, libert ; altii, legati de pAmAntul sau mo§ia pe care

www.dacoromanica.ro
 180
se aflau. Cei liberi sau neatarnätori de nimeni, cari in Muntenia
se numiau mo§neni, in Moldova erau numiti thzqi. Ei aveau mo-
§ioarele lor §i. n'aveau, indatoriri, cleat numai fatä de domnitor.
atenii robiti sou legati de pämänt, cari in Mun tenia purtau
numele de rumcini in Moldova se numiau vecini. Ei erau robii
boierilor pe mo§ia cärora munceau §i n'aveau voie sä. se strä-
mute depe o mo§ie pe alta. Din produsul muncii lor, dAdeau
dijm stäpanului mo§iei pe care locuiau.
Mai prejos de toti erau Tiganii, cari träiau in cea mai ticä-
bag stare. Ace§tia au venit in Europa, tocmai din India, odatä
Teitarii ai cäror robi erau ; §i s'au imprà§tiat pretutindeni.
Ei au träit- la noi in stare de robie, locuind in stilaqe sau bor-
deie, prin ignii : boiere§ti, mänästire§ti sau domne§ti. Unii pri-
begeau din loc in loe ca §i. azi §i. erau numiti Mief i. Ace§tia
ciordeau de svântau pämäntul pe unde treceau.
Indeletnieirile loeuitorilor. Indeletnicirile de apetenie ale lo-
cuitorilor dela sate erau : munca pàmôntului, podgoritul §i cre-
§terea vitelor. Unii se ocupau cu albinciritul; cei dela baltä,
cu pescuilul ; iar cei din tinuturile päduroase §i, pe atunci,
mai tot cuprinsul românesc erà acoperit cu päduri se *hide-
letniceau i cu lucrarea lemnului.
Negoful se filceà mai ales prin oboare §i pe la beilciuri, cari se
tineau in localitätile mai insemnate, §i erau mult mai dese ca'n
zilele noastre. Acolo i§i aduceau täranii produsele muncii lor ; iar
negustorii, märfurile cumpärate de prin täri streine. Principalele
locuri pe unde intrau §i ie§iau märfurile din tärile române erau :
Cetatea-Albei pentru Moldova, §i Braila pentru Muntenia.
Monedele folosite la vänzäri. §i. cumpärärii erau : unele bätute
de domnitorii tärii, din argint numite ducal i; altele, de aramä
bcuzii ; §i cele mai multe erau intrate la noi de prin tärile vecine,
ca : galbenii, fiorinii, talerii, i altele.
Pentru mäsurarea, atät a capacitätilor, precum §i. pentru gre-
utäti, foloseau ocaua, banifa
Därile nu erau prea impovärätoare la inceput. Locuitorii, erau
indatorati sà lucreze la zidiri de cetäti, faceri de poduri §i. altele ;
precum §i la rechizitii pentru trebuinte neprevAzute. Pentru fe-
lurte gre§eli erau pu§i la gloabä sau amendà. Singurele däri
plätite de tärani erau birul pentru haraciu luat de stäpAnire ;
zeciuiala sau dijma din roadele lor luatä de stäpAnul mo§iei.
Viaja ob§teaseä. Viata sau traiul ob§tesc era cu mult tuna-
poiat, fat:1 de vremurile -noastre, din pricina lipsei de invätäturà
a poporului. Graiul, datinele i portul strcibun : s'au pästrat datoritä
firii statornice a täränimii romane. Domnitorul i toti ceilalti frun-
ta§i de mai tärziu ai norodului : maimutäreau mai mult pe streini.
Judecarea pricinilor nu se fäceä dupä legt serse, ci dupä ran-
duieli judecätore§ti rämase din mo§i-strämo§i, numite : obiceiul
parndntului sau datinei. La judecäti erà ingäduità i aducerea
de martori. i acel impricinat cA§tigà, care aveà un numär mai
mare de Martori. Nimänui nu-i mai erá ingäduit sä inceapa
aceea§ judecatä subt obläduirea aceluia§ domnitor. Pe vremuri
www.dacoromanica.ro
 - - 181

era folosita i pedeapsa cu moarte. Daca cineva savarsea o crima,

puteà seal:4 de pedeapsa platind despagubiri reclamantilor. Boierii
erau raspunzatori de crimele savarsite pe mosiile lor, pe cari le
pierdeau, daca nu aflau pe ucigas la vreme.
Mosiile se vindeau mai intai rudelor de salve ale celui ce sta-
'Anise mosia mai innainte ; i numai in lipsa de cumparatori
dintre neamuri erau vandute altora.
Prin casatoria cu o Romeincei, un strein deveneà Romein.
Cam acestea ar fi mai vrednice de stiut despre viata dinnainte
de robia fanariota, a strabunilor nostri. Acum, sa vedem ce ur-
me au läsat luminatorii V.eacurilor trecute asupra starii culturale
a poporului moldovenesc.
2. MI5ftREA CULTURALA DIN MOLDOVA PANA LA
NAVALA FANARIOTILOR
Primele semne eulturale In Moldova. Boala de care a su-
ferit cultura poporului in Tara-Romeineased slavonismul
a stapanit tot cu atata putere si cultura moldoveneasca. Aceeas
lupta, care s'a dat in Munterzia intre limba greaca i cea sla-
vond, s'a dat Moldova. Aceasta lupta a priit limbii românesti,
care s'a trezit la viata, cerand sa dovedeasca tuturor, cà i ea
poate fi folosita : atat in slufba bisericeasca, precum scriere,
carti, i orisiunde. Pornirea temeinica spre o cultura ro-
mâneaseä se face cam in a doua jumatate a veacului al 16-lea.
Un inceput de miscare- culturala intalnim Inca din vremea lui
Alexandru-cel-Bun, care infiintase la Suceava o scoala de inva-
taturi innalte, in care profesorii îi ineau lectiunile in latine5te
e1ine0e. Avand nevoie de preoti si de carti bisericesti, domni-
torul cera patriarhului bulgar din Ohrida-Macedonia, im-
plineasca aceste lipsuri. Drept raspuns, patriarhul Ii trimise preoti
carti slavonesti, punându-se astfel inceputul influentei slavone
In Moldova. Daca printre limbile de invatamânt ar fi fost
cea româneasca, literatura noastra cea veche ar fi fost poate
tot asa de bogata i aleasa, ca si a celorlalte popoare de neam
latin : Francezii, Italienii, Spaniolii, i celelalte.
De asemenea, dovedeste un interes deosebit pentru cultura
insa nu pentru cea româneasca, lacob Eraclid voivod, supra-
numit i Despotul, care a domnit intre 1562-1564. Acesta infiinta
o scoala de invattituri innalte un fel de universitate la
Coman, pe care o puse sub conducerea unui neamt din Saxonia,
anume lohann Sommer, cu gandul de a inlesni patrunderea
credintei protestante in popor. Tot la Cotnari infiinta si o bi-
blioteca vestita pe acele vremuri. Invatatura se &Idea la aceasta
§coala in limbile : laliná, greacei i slavonei. Graiul românesc era
socotit vrednic sa fie vorbit numai de oamenii de rand. coala
lui Eraclid fu desfiintata curand, datorita staruintei clerului or-
todox, care se temea de inraurirea ei asupra poporului.
In timpul lui Vasile Lupu lua fiinta Academia intemeiatà de
dansul la manastirea Tris/eh/ele sau Trei-Ierarhi, din Jai, uhde
www.dacoromanica.ro 12
 182

Invatatura se dadea in limba greaca, alaturi de care erau In-

gAduite si limbile : latina, slavona, i in sfarsit cea romana.
De asemenea se ingaduise calugarilor greci de prin manastirile
cele mari, sa deschidä cursuri de literatura i invatatura gre-
ceased, pentru feciorii de boieri.
Pe langá colile pentru invataturi innalte, se mai aflau scoli
In cari cei dornici puteau capatà primele cunostinte ale scrisului
cetitului : prin mänästiri, pe länga bisericile domnesti, prin
targuri i orase, i chiar prin unele sate mai mari. O coald
sateasca, la care a invatat carte chiar . tefan Toma, domnul
Moldovei, a fost la R&M oni in jud. Suceava.
Pritrunderea influentei greeeti In Moldova. CAM vreme, gra-
iul slavon rasuna in bisericile moldovenesti, nici voTba nu putù
fi despre o cultura nationala româneasca. Ca si'n Muntenia, tot
astfel si'n Moldova, limba slavona avù de infruntat inraurirea
limbei grecesti, adusa in t5ri1e române de Grecii cari imprumu-
tasera cu bani sau sprijiniserä cu trecerea lor pe domnitor la Tali-
grad, spre a cäpata tronul Astfel, incetul cu incetul, numarul
Grecilor crescù inspaimantator ; i, mai dureros ca once, erà faptul
a mai toate slujbele de seama' se aflau pe mäinile lor. Fiecare
schimbare de domn aduceà un nou puhoi de venetici din Tarigrad.
Alaturi de camatarii greci, incepurä a napadi i calugarii greci,
cari pusera, treptat-treptat, mâna mai pe toate mânastirile ro-
mânesti, fiind obläduiti chiar de domnitorul tärii, ca .e se and cu
totul in mrejele puhoiului grecesc.
Primele Ineereiíri literare moldovene§ti. Cea dintai incercare
literal-A moldoveneasca, veche, cunoscutä in zilele noastre, este
scrierea in graiul romeinesc i cu hiere latine a rugdciunii Tat&
nostru 1" publicat i in anul 1573, de catre marele logof eit Luca
Stroici, cu o ortografie foarte asemanatoare celei de azi.
Incurajarea graiului românesc de a-si pretinde dreptul sa' fie
folosit si el in trebile obstesti, porni tot din bisericile i mänä-
stirile tarii, adapostitoarele vietii sufletesti i intelectuale inchi-
'Ian, In vremurile acelea, mai mult duhului religios. Calugarii;
adevaratii carturari ai tarii i ai neamului, au fost aceia cari s'au
&Wit si la oropsitul grai al poporului de jos. Dintre ei s'au
ridicat fruntasi de seama, cari au pus la cale tiparirea celor
dintai carti religioase In limba româneasca. Incetul cu incetul,
hrisoavele, cartile de folos bisericesc, poruncile domnesti, zapi-
sele i celelalte serien i de folos obstesc, cari se alcatuiau, de
obicei, In graiul slavon, incepura a fi intocmite : fie numai
graiul romilnesc, fie In graiul slavon sau grecesc, alaturi de cel
românesc.
Cele dintai §eoale ale poporului. Tot in mânastiri erau pre-
gatiti viitorii preoti ai bisericilor din tara, de &are calugarii cu
stiinta de carte, invätându-i : sä scrie, sa' ceteasca i sà spuna
pe de rost rugaciunile folosite la savärsirea serviciului divin. De
asemenea, tot in mânästiri invgau carte cei ce doreau s'ajunga
diaci sau un fel de scriitori de cancelarii pe la marii
www.dacoromanica.ro
 - 183 -
boieri sau la curtea domneaseä. In mänästiri se copiau manuscri-
sele folosite la slujba dumnezeiasc5, innainte de näscocirea tipa-
rului ; in mänästiri ,s'au scris i s'au pästrat unele isvoare istorice
de cari s'au folosit mai apoi invätatii nostri spre a da la ivia1á
trecutul neamului românesc. La Putna, locul de odihnä al lid
,Ftelan-cel-Mare, existà chiar o scoalá de copisti, in fruntea ckeia
se all& lute° vreme, un oarecare Kir Spiridon. Cele mai multe
dintre aceste serien i s'au p5strat la mdndstirea Neamfului, care a fost
cel mai de seamä centru cultural al veacului al 15-lea. Aceastá
mänästire, infiintatä aproape in acelas timp cu statornicirea te-
meinic'ä a domniei Moldovei, de cätre Petru Mupt un unchiu
al lui Alexandru-cel-Bun , a fost in fruntea tuturor celorlalte
asezAminte monahicesti, in ce priveste intocmirea i räspändirea
scrierilor alcAtuite pe vremuri.
Strildania eidugarilor de odinioarit Inc5 din vremurile de-
pktate ale pasnicei domnii a lui Alexandru-cel-Bun, ne-au rAmas
minunate cärti serse in slavoneste, in mdndstirea Neamfu, eu
atáta indemânare, hick rämäi uimit de mestesugul i räbdarea
celor ce s'au trudit sä le fac5. Unele chipuri de sfinti sunt asa
de mestesugit lucrate, incât par a fi pictate, cu atáta dragoste
interes au fost fäcute.
Afará de cärtile de folos bisericesc se copiau in aceastá mâ-
nästire i ckti cu cuprins felurit : moral si religios. Astfel ca-
zanii, °milli sau cuvântki privitoare la talcuirea Sfintei Scripturi,
predict, tdlcuiri de canoane, i altele, erau serse In numeroase
exemplare i räspandite in mäinile preotimii si ale poporului.
DAniile fäcute mânästirilor de cAtre : domnitori, bojen i po-
por, ca : mosii, sate, iazuri cu peste, mori, vii, prisäci, vámi,
altele, fkeau pe locuitorii sfintelor lkasuri cälugärii s'ä
nu ducä grija zilei de mäine, asa inchinau tot timpul aee-
stor preocupki de seamä..
Deeadenta nulmästiriror sub Greet Cu vremea, si, mai ales,
dupá pätrunderea Grecilor in määstiri, aceste indeletniciri cul-
turale pierirä, luandu-le locul pofta de viará imbelsugatä i dorul
nesätios de arginti. Näscocirea tipografiei la anul 1442, de in veci
pomeniful _loan Gutenberg, fácii de prisos o munc6 atat de folo-
sitoare mai innainte. Numai in manästirile in cari luà fiintá ti-
pografii, munca pe táramul cultural nu incetä.
Mitropolitul Varlaam. Cea dintai tipografie moldoveneasa
luä fiintá la Iaqi, in mânástirea Trei-Ierarhi, prin stáruinta mi-
fropolitului Varlaam care a pästorit hare anii 1632-1653
cu cheltuiala voivodului Vasile Lupu.
Varlaam a fost unul dintre cei mai vrednici si mai alesi mi-
tropoliti ai Moldovet. Om invAtatsi plecat spre munc5, luptà
cu toatä osardiea pentru ridicarea graiului românesc la loe de
cinste. El intocmi faimoasa Cazan he ce-i poartä numele si care
este intrebuintatä in bisericä i 'n zilele noastre, cu mult folos
pentru ascultätori. Aceastä lucrare, care cuprindcA o mie de
pagini mari, a fost tillmkitä de el dupà diferiti scriitori,

www.dacoromanica.ro
 184

poarta numele de : Carte romdneascei de inveilei turd in Duminecile

de preste an, 0 la prasnice 1mpeireite0i, §i la sfinii mari, cu zisa
§i cu toatei cheltuiala lui Vasile, voivodul §i domnul fdrii .Moldovei,
din multe scripturi teilmeicitei, din limba sloveneascei, pe limba ro-
meineascd, de Varlaam, mitropolitul de (ara Moldovei, in tiparul
domnesc, laqi, in meindstirea Treisfetitele, dela Hristos 1643."
Spre a pastra i feri credinta ortodoxa a Moldovenilor, de cre-
dinta calving care ameninta s patrundä. din Ardeal, unde fu-
sese impusa Romcinilor localnici de catre voivodul Transilvaniei,
Gheorghe Racofi, Varlaam intruni la Ia0 un sinod, la care luard
parte toli episcopii qi arhimandrifii Weil din Moldova, ceit qi din
Muntenia , in Irunte cu patriarhul Tarigradului. Acest sobor
hotdri scoaterea limbii slavone din bisericd qi inlocuirea ei cu limba
romdneascei. Cu prilejul acesta, Varlaam intocmi si tipari in
Iasi, la 1645, Rdspunsuri contra catechismului calvinesc dela
1642", care fu urmat de un contra-rgspuns al Calvinilor. De
asemenea-mai tipari Cele §apte taine" carte de legi i canoane
bisericesti tot in Iasi, la 1644; precum i Predicile" traduse
in unire cu mitropolitul Teofil al Munteniei i tip'ärite atat
la Ia0, cat si la Govora.
Cea dintdi pravild moldoveneased. Tot in aceasta vreme,
pentru buna indrumare a dreptatii obstesti, fu tradus de catre
logoldtul Eustratie sau Istrate din Moldova, din greceste in ro-
mâneste, la 1632, un codice sau carte de legi bisericesti. Pan'atunci,
judecatorii, in pricinile incurcate, se calauzisera de nomocanon sau
adunarea legilor imparatesti bizantine, impreuna cu canoanele si-
noadelor numite i codul lui Justinian sau Basilicalele legi
pe cari, fiecare le talmacea dupa priceperea i capul salt. Codi-
cele sau legile lui Eustratie logorätul, numite Pravila aleasii"
lucrare care a ramas netiparita a slujit la intocmirea cartii de
legi, tiparita la Iasi, in 1646, sub domnia si din indemnul lui Vasile
Lupu Cartea romeineascd de inveifeituri dela pravilele impeirdte§ti."
Dorul de invfitfiturd romineased §i ravna pentru inviitaturi mai
innalte. Cu toate piedicile intampinate din partea sustingto-
rilor limbii slavone, i, mai ales, ai limbii grecesti, graiul mu-La-
nese urma croiasca drum din ce in ce mai larg in sufletul
trebuintele obstei românesti. Pe masura scurgerii vremii, don't
de cultura, dorul de lumina', imboldi pe cei cariji inchinau timpul
invataturii de carte, A. nu se mai multumeasca numai cu ce-
tirea Si scrierea slavonä sau cu invatarea pe de rost a Ceaslo-
vuluisau rugaciunilor ce trebuiesc zise de preot la fiecare ora din
zi ; a Octoihuluisau cartea elor opt glasuri ale cantecelor bise-
ricesti randuite de sfantul Damaschin, inca din veacul al sapte-
lea, pe timp de opt sgptämâni ; ori a Psaltiriei sau cartea psal-
milor alcatuiti de regele-prooroc David. Myna de inv.-Altura merse
mai departe. Scolarii incepura sa-si framânte mintea cu : Mate-
maticile, $tiinfele naturale, ctr Medicina, Filoso/la, Teologia,
altele. Romanii incepura sä cunoasca lucrarile de capetenie ale
celorlalte neamuri i, mai ales, ale Elenilor vechi §i ale Romanilor.

www.dacoromanica.ro
 - 185 -
De asemenea incepura sa-§i cunoasca strabunii §i sa fie mandril
de obar§ia lor.
Mitropolitul Dosoftei. Spre sfar§itul veacului al 17-lea se
ridica in fruntea scriitorilor biserice§ti, mitropolitul Dosoftei, care
a pastora intre anii 1671-1673, iar a doua oará intre 1675
1686. Acesta fu un vrednic urma§ al mitro politului Varlaam. Om
foarte invatat §i cunoscator al mai multor limbi streine, el al-
cätui o suma de lucräri de mare insemnätate, pe cari le Upad
in tipografia infiintan de dânsul la Ia§i, cu sprijinul patriarhu-
lui loachim al Moscovei.
Pe langa numeroase lucrari intocmite in alte limbi streine, s'a
pästrat din vremea mitropolitului Dosoftei o suma de lucräri
serse in graiul românesc. Astfel, avem : Acatistul cuprinzAnd
cântari de slavá ce se zic in cinstea Prea Sfintei Näscáloare de
Dumnezeu, isbavitoarea celor obiditi tipärit la Uniev, in Po-
lonia, la 1673; Dumnezeiasca Liturghie, ca sà inteleaga sfânta
slujba toti cei cari nu §tiau slavone§te sau eline§te, cuprinzand
serviciul dumnezeiesc. ce se savar§e§te de preoti in zilele de sar-
batori la 1679; Psaltirea, tiparin la 1680;
nicul cuprinzand rânduiala slujbei §i rugaciunile ce se zic la sa-
var§irea sfintelor taine §i a altor slujbe biserice§ti de sfintire sau
de blagoslovenie, tip'ärit la 1681; apoi Paremiile parti din
Sfánta Scriptura sau din epistoleIe sfintilor apostoli, ce se cetesc
la slujbele de seara tiparite la 1682; Viefile sfinfilor, tiparite
tot in 1682; §i altele. Cea mai de Capetenie lucrare a sa a fost
Psaltirea ln versuri, la care a lucrat intre anii 1660-1667, tipa-
rind-o abia in 1673, la Uniev, in acela§ an cu 'Acatistul. Ca lu-
crare istorica ne-a ramas dela dânsul o scurn poema' despre pe-
cindarea domnilor la tronul Moldovei, publican in Molitfelnic.
Dosoftei se sfar§i din vian la Moscova in anul 1711, reträgan-
du-se din scaunul mitropolitan cu multa vreme innainte de moarte,
din pricina ca se amestecase §i'n viata politica ob§teasca.
Oliva seriitori mireni. Dintre mirenii cari s'au deosebit pe
nramul scrisului, este vrednic de pomenit speitarul Nicolae Mi-
lescu, zis §i CcIrnul, pentruca i se niase nasul din porunca dom-
nitorului vodei Lupul, fiindca ravnise la tronul tárii.
Acesta a fost un om foarte invatat. El a caliitorit mult, mergand
pana §i in China, unde a fost trimis de impeiratul Alexie al Rusiei
cu anumite insärcinari. Milescu a scris foarte mult in alte limbi
streine, §i mai ales in ruse§te. De§i boier moldovean din Vaslui,
dupa dorinta lui . erban Cantacuzin, domnul Munteniei, el a tradus
In romane§te Biblia, care a fost tiparin la anul 1688.
Tot un om invatat a fost §i calug'ärul grec Ieremia Cacavela,
dascalul lui Antioh §i Dimitrie Cantemir. Acesta a fost un adânc
cunoscator al §tiintelor filosofice. Cacavela a avut faimä de foarte
priceput vorbitor. El era, de neam elen. Cuno§tea multe limbi §i
a pribegit printr'o sumá de nri. Scrierile sale sunt alcatuite in
alte limbi streine. Cacavela are meritul de a fi dat indrumári
sanatoase celui mai de seama istoric roman al veacurilor trecute,
lui Dimitrie Cantemir.
www.dacoromanica.ro
 - 186 -
3. POVESTITORII TRECUTULUi NOSTRU
Cel mai veehiu hrisov rominese. Aläturi de literatura biseri-
ceascä, in Moldova a stedlucit in chip deosebit o seamä de scrii-
tori, cari s'au indeletnicit cu cercetarea vietii de odinioarà a nea-
mului nostril. Din pricina lipsei de culturá nationalä romä-
neascá, abia prin veacul al 17-lea s'au ridicat din mijlocul Ro-
mcinilor oameni porniti spre desvelirea trecutului nostru, pästrat
doar de traditii, precum §i prin scrierile popoarelor vecine. Pänä
la ridicarea graiului românesc in cinstea ob§teasc4', intälnim
putine urme despre folosirea acestui grai in hrisoavele sau scrierile
din timpurile trecute.
Cel mai vechiu act sau document moldovenesc, cunoscut pänä
astäzi ca scris in graiul românesc, este un hrisov dal -de Ilicq
domnul Moldovei, la 4 Mai, 1436, prin care däruie§te unui
oarecare Dima Uraniu, sluga sa, o mo§ie drept r'äsplatä a cre-
dintei sale.
Cea mai veehe cronicà moldoveneaseä. Alte isvoade scrise,
rämase din vremurile de odinioarä, sunt cuprinse in a§a zisa
Croniccl a lui Hurul", din anul 1495. Acest Hurul se zice c'ar
fi fost cancelarul lui Drago. vocld. El §i-a scris cronica in graiul
latinesc, i ne aratá cu multä pricepere starea poporului in vea-
curile mai innainte de .dânsui. Hurul märturise§te CA la alcAtu-
irea scrierii sale s'a folosit de o cronicA a unui oarecare Arbore
duce campestru care träise cu multi, foarte multi ani innainte.
La 1495, speitarul Petre Cleindu, din vremea lui
traduse aceastá cronicä in limba romäneascá.
Multi istorici socotesc cronica lui Hurul drept_o pläsmuire din
timpurile noastre, de aceea nici nu o prea pomenesc. Adevärul,
rämäne sä-1 hotärasa. viitorul.
Cele mai vechi eroniei slavone§ti. Celelalte cronici din timpu-
rile vechi, cunoscute pänä acum, sunt scrise In limba slavoneasca
poartä numele mänästirilor in cari au fost gäsite. Astfel avem :
Cronica dela Bistrifa, in care se aflä povestità Istòria Moldovei
dela intemeierea ei, adicá din anul dela Facerea lumii 6867 sau
1359 dela Christos i Oda* la anul 1506. Celor dintäi domnitori,
pänä la Alexandru-cel-Bun, li se pomenesc doar numele i anii
In cari au domnit. Dela Alexandru incoa, aflám §tiri mai amänun-
tite ; lar domnia lui este povestitä mult mai pe larg.
De asemenea ne-a mai rämas din vremurile vechi, Cronica
dela Putna, alcAtuitä din douà pärti : una cuprinde o scurtá in-
virare a perindärii domnilor incepänd dela Drago§-vodd, jar cea-
laltä parte ne dà mai pe larg §tiri asupra domnilor moldoveni panä
la 1525. Aceastä cronicä se crede c'ar fi fost intocmità de un &A-
lugär, anume Azarie.
Afarä de acestea, mai avem inc6 douà cronici, scrise tot ip sla-
vone§te. Una e datoritä episcopului Macarie, scrisä inc6 depe
cand erà. &dill& in meinästirea Neamfului. Inteinsa ne poveste§te
foarte pe larg intämplárile petrecute la domnia Moldovei dela

www.dacoromanica.ro
 - 187 --
anul 1504, pand la 1541, când veni Petra Rare§ pentru a doua
card la cArma tdrii. Cealaltd cronicd se datore§te egumenului
sau starefului Eftitnie, care a urmat mai departe cronica lui Ma-
carie pAnd la anul 1553, povestind foarte pe larg §i cu multe
laude dornnia lui Alexandru Ldpu§neanu.
Färd îndoialä, cd, pe lângd cronicile pomenite mai sus vor
mai fi los I; i altele cari : fie CA s'au njmicit de vreme, fie- cd zac
ascunse prin cine §tie ce unghere, a§teptând sd fie date la iviald de
intâmplare. Aceastd credintd este intdritä chiar de faptul ed. insd§i
Grigore Ureche, primul cronicar moldovean, care a scris despre
trecutut tdrii sale, in romoine§te, ne vorbe§te despre unele isvoare,
pe cari le-a folosit in scrierea sa §i ale cdror urme s'au pierdut.
Prima eronied romilneasert. Grigore Ureehe. Cea dintAi cronicd
scrisd in graiul românesc a fost cronica lui Grigore Ureche, soco-
tad de unii a fi fost alcdtuit'd de Nestor Ureche, tatdl lui Grigore,
lucru nedovedit. Grigore Ureche a ocupat cele mai innalte slujbe
In lard. El a fost : mare logofdt, loctiitor de domn, precum §i mare
vornic in cAteva rânduri. Dupd cum reiese din scrierile sale, Ureche
cuno§ted limbile : la/id,slavd, polond qi maghiard. El a scris Dom-
,nii Moldovei qi viala lor' , incepand dela Drago § vodd, 1359,
!And la anul 1594. Cronica sa este strAbdtutä in tot lungul ei
de un patriotism sändtos, de spiritul de religiositate §i de iubirea
de dreptate de care lumea erà foarte setoasä : §i'n acele vremuri,
ca §i'n zilele noastre. El dAdeà ca pildä de blind gospoddrie
domnitorilor §i boierilor pe muncitoarele albine. Graiul povestirii
sale este energic, §i, adeseaori, chiar frumos. De§i istorisirea sa
e presdratd cu multe cuvinte Vechi, totu§i vorbirea de-atunci e
foarte asemdndtoare celei de. astd'zi.
Cronica lui Ureche a ajuns 'And in zilele noastre, numai in
còpii. Alcdtuirea scrisd de mâna sa nu o avern. Printre cei cari
au copiat §i addogit pe alocurea aceastd cronicd, Mihail Kogalni-
ceanu, care a publicat cel dintal in Cronicele Romtiniei lucrarea
lui Ureche, ne pomene§te pe Eustratie sau Istrate logoldtul
traducdforul prirnei adundri de legi, publicate din ordinul lui
Vasile Lupu ; pe Misail cdlugdrul §i pe Simeon dasaul. Simeon
a fácut atAt de multe addogiri acestei cronice, incdt multi istorici
au ajuns sd creadd cà chiar el ar fi alciituitorul ei, lucru ce nu
se poate dovedi.
Ace§tia trei, pomeniti mai in urnad, iiirduriti, se vede, de cro-
nieile ungure§ti, au intunecat valoarea lucràrii lui Ureche, addo-
gAnd ea' Romdnii Maramure§eni §i Moldoveni ar fi urma§ii unor
tdlhari trimi§i din temnitele Romei, de un impdral râmlean sau
roman, in ajutorul regelui Laslau al Ungariei, ca sà isgoneascd
pe 7'c-dad din tara sa. Prin aceste sustineri lipsite cu desdvar§ire
de temei §i combdtute cu strd§nicie de Miron i Nicolae Costin,
§i mai apoi de Dimitrie Can/emir, ei att fdcut dovada netemeiniciei
cuno§tintelor lor istorice, intru cdt Ungurii au venit in Europa
intr'o vreme când vechiul imperiu roman nu mai existà ; iar
§i mai tArziu.
Miron Costin. Marelewww.dacoromanica.ro
logofilt, §i mai apoi mare vornic al Tdrii-
 - 188 -
de-Jos, Miron Costin, s'a nAscut pe la 1633 dintr'o veche familie
boiereascA. El §i-a deskvar§it invklAtura la Bar,. in Ucraina-
Intors in tall se ridick degrab in vAzul tuturor, ajungând sà aib5
atAta trecere, in (At unii voivozi au fost r5sturnati, iar altii
pu§i in scaun, numai datorit5 lui. PArit de vrAjma§ii sAi cà ar
unelti tmpotriva domniei, fu ucis f5rà vinä" §i judecat5, din po-
runca lui Constantin Cantemir, domnul depe atunci al Moldovei,
cu a cArui nick Miron Costin t§i logodise pe fiul s6u, Peitraru
Pentru acest fapt pripit §i putin cugetat, Cantemir
a avut mai apoi multa mustrare de cuget.
Miron Costin. a fost un istoric de seam5 §i totdeodatk primul
poet român cunoscut in vremurile vechi.
Cele mai de seam5 lucrAri ale sale sunt : Cronica Moldovei,
alcAtuità din douä pArti : intAia, numità Cartea pentru descelleca-
tul dinkii al feirti Moldovei qi newriului moldovenesc" cuprin-
de povestea neamului nostru, dela venirea lui Traian In Dacia,
pAn5 la intemeierea principatului moldovenesc ; iar a doua, numit5
Letopiseful tetra Moldovei dela 1594 peinei la 1662" cuprinde
faptele intâmplate dela Aron vodd, parià la ..,Steldnifei vodd. Apoi
a mai scris : Istoria de crellea ungureascei (1383-1661) ; Despre
poporul Moldovei 5i al Teirii-Romeinoti poem5. In limba polon5,
In trei cânturi, tradusg §i publica t5. de Ha§dAu ; Viaja lumii
o scurtà poemä filosoficA ; Versificarea romeind; Epigram ceitre
mitro politul Dosofteiu ; Poemeí despre origina 5i descellecarea Ro-
mdnilor, tijArit5 in Psaltirea versificatà a lui Dosofteiu ; i altele.
Nieulae Costin. Munca inceputà de Miron Costin a fost urmat5
de fiul s'Au, Niculae Costin, om loarte InvAtat §i el. Ca §i tatAl
s5u, Niculae a ocupat cele mai innalte slujbe in tar5. El a scris
Ceasornicul domnilor"o lucrare filosofic6 in care dovede§te in-
tinsele sale cuno§tinte, scoase dintr'un nuMär foarte mare de scrii-
tori streini, dar povestite inteun grai cam greoi §i oranduite
färà prea mult5 pricepere. Aceast5 scriere se pAstreazA in dou'a
manuscrise aflate la biblioteca universitAtii din Ia§i unul dela
1714, altul dela 1801. A mai scris Cartea desceilecatului dinteif
al (dril Moldovei 5i al neamului moldovenek" incepAnduli po-
vestirea chiar dela Facerea lumii §i mergAnd cu ea Ora la Dra-
go. yodel'. De asemenea a urmat mai departe cu scrierea Leto-
pisefului feirii Moldovei", de unde-1 15sase tatAl s5u, adicA dela
1662 §i a mers 1)&15 la 1711.
Alti povestitori ai trecutului nostru.LuAnd pildà dela stápanuf
sàu, un om de cas5 al lui Niculae Costin, anume Axinte Uricarul,
urm5 mai departe cronica acestuia, scriind despre a doua domnie
luí Niculae Mavrocordat in Moldova (1711-1716). Axinte, fiind
orAnduitorul actelor §i diferitelor documente ale stäpanului sAu,
precum §i logorät de cancelarie al acestuia, §i avAnd i de§tept5-
chute fireascA, a putut s6 duc5 mai departe munca lui Niculae Costin_
ijn alt istoric de seam5, care a urmat cu povestirea Istdriei
Moldovei, chiar de unde a fost 15'sat5 de Miron Costin, adic5.
dela 1662, a fost Ioan Neculcea. El a ocupat innalte dregAtorii
www.dacoromanica.ro
 - 189 -
In tarä ; astfel, a fost spätar si hatman. La 1711, a urmat in
Rusia pe Dimitrie Can/emir. De aci trecii In Polonia; iar la 1719
se reintoarse In tarä. Spre bätrânete, el se retrase la o mosie a
sa, unde scrise Letopiseful farii Moldovei, incepand, dup5 cum am
mai spus, dela 1662 si merse pânä la 1741, and II gäsim c'aved
rangul de vornic. Neculcea s'a slujit la alcAtuirea lucrArii sale
de isvoarele läsate de cei mai innainte de dânsul, de povestirile
bätrânesti trecute din gurä'n gurà, precum si de amintirile sale
personale cari sunt cele mai pretioase stiri ale timpului. Graiul
poyestirilor lui e limpede, plin de vioiciune si de multà duiosie.
Pe lângä prefata plinä de un cteosebit interes, el a mai adäogat
Letopisetului säu o adunare de 42 de traditiuni sau povestiri
rämase din bAtrâni, sub titlul de O seama de cuvinte". Neculcea,
mai mult deat ceilalti cronicari ce-au fost mai innainte de dânsul
sau dupà dânsui, urà de moarte pe Grecii fanariofi, cari in-
genunchiaserà si umiliserä cu desävârsire tara si neamul säu. El
nu scäpà nici un prilej de a vorbi cu toatä asprimea de tialosiile
veneticilor ce coplesiserä pämântul românesc. Neculcea e socotit
a fi ultimul mare cronicar moldovean.
Dimitrie Cantemir. Cel din urmä si cel mai fnvätat dintre
povestitorii trecutului nostru, dinnainte de nävala läcustelor fa-
nariote, a fost Dimitrie Cantemir, fiul voivodului Constantin Can-
temir al Moldovei cel ce-a poruncit uciderea lui Miron Costin.
Primele invätäturi le-a urmat in tarà cu renumitul dascäl, Ieremia
Cacavela. Fiind trimis de tatäl säu la Tarigrad, ca ostatic, avù pri-
lejul sä asculte acolo o sumä de invätati ai timpului, veniti din tä.-
rile Apusului. Om de o desteptáciune fireasc6 neobisnuità, invätä
cu multà inlesnire o sumä de limbi. Datoritä invätäturii sale,
precum si numeroaselor sale lucrAri de mare valoare, Cantemir
se ridieWIn vaza tuturor oamenilor invätati ai timpurilor a celora,
depe intinsul intregei Europe. Academia regala din Berlin Il alese
ca membru al säu.
Cele mai de searnä din lucrArile lui Cantemir sunt : Descriptio
Moldaviae, adic'd Descrierea Moldovei, care a fost intocmità pe la
1716, In vremea pe and se aflà pribeag in Rusia, din indemnul
colegilor säi dela Academia din Berlin. Aceastä lucrare este alatu-
itä din trei pärti. Prima parte cuprinde descrierea geografia a
Moldovei ; partea doua se ocupä : cu forma de guvernämânt, cu
datinele, legile i finantele tärii ; iar partea treia ne vorbeste
despre religia Moldovenilor i despre scrierea folositä de ei. Alatuità
la inceput in latineste, a fost tradusä mai apoi in româneste de
Papiu Ilarian i Iosif Hod.* Tot dela Cantemir, mai avem :
Historia incrementorum atque decrementorum aulae olhomanicae,
adia* Istoria cresterii si sctiderii imperiului otoman, tot In latineste,
tradusä de Iosif 4-lodo; Istoria Cantacuzinilor si Brdncovenilor, in
care povesteste intrigile i luptele dintre aceste douil familii, a
fost scrisä intaia oarà in ruseste, iar mai tArziu tradusä In greceste
§i din greceste In româneste, de G. Sion ; Hronicul vechimii Ro
mäno-Moldo-Vla hilor-; Viala lui Constantin Cantemir serisA in
www.dacoromanica.ro
Poveatea neamulia romdnesc-1. Pepeecu-BAjenern. Editla II-a 5.000 exemp 12.
 - 190 -
latine§te , in care poveste§te origina familiei sale i faptele
petrecute in timpul domniei tatalui ; Divanul lumii Cu infeleptul
sau gdlceava trupului cu sulletul lucrare alcatuita in romane§te
greceste, la 1698, pe cand era Inca' tanar ; Istoria scrisa
numai in romaneste. Aceasta lucrare este : pe deoparte istoricä, iar
pe dealta parte batjocore§te politica vremurilor.
Pe langa acestea, Can temir a mai scris In latineste : un Tractal
de logicd adica §tiinta sanatoasei gandiri si a vorbirii adânc
Judecate ; de asemenea a scris, tot in latine§te : Curanus sau
Coranul, un fel de scriptura sfanta a Mahomedanilor lucrare tra-
clusä ruse§te, din ordinul lui Petru-cel-Mare, impdratul Ru-
§ilor ; a mai scris Introducere in muzica turceasai, precum si o
suma de alte lucrari teologice si filosofice, dintre cari unele se
pastreaza ca manuscrise, iar allele s'au pierdut in lungul vremii.
Intru cat el a trait mai mult in Rusia, iar cea mai mare parte
clintre scrierile sale au fost alcatuite aproape numai in limbi stre-
ine, lucrarile lui Dimitrie Cantemir au inraurit foarte putin pe
carturarii romani din vremea sa. Aceste scrieri insa, au o netaga-
cluita valoare pentru noi, cei de azi, cari, numai datoritä isvoadelor
serse, ramase din acele vremuri, putem sa cunoa§tem treçutul
viata strabunilor no§tri.
Cantemir inchèie §irul povestitorilor celor mai de seama ai tre-
cutului nostru innainte de revärsarea puhoiului fanariot pe in-
tinsul pamantului românesc. In urma lui, gandirea i simtirea
româneasca furà innabusite de nacInful grecesc mai bine de un veac,
'pang and Românii, in frunte .cu Olteanul Tudor din Vladimiril
Gorjului, i§i scuturara' grumajii, la 1821, de jugul umi1inIei,. pe
care-1 indurasera cu o rabdare de mucenici, mai bine de veac.

NAVALA FAN ARIOTILOR IN MOLDOVA

1. SCURTA PRIVIRE ASUPRA DOMNIEI FANARIOTE
Vremuri de tristil adueere aminte. Navala fanariota in Mol-
dova incepa la 1711 prin numirea lui Nicolae Mavrocordat ca domn.
Jalea care s'a revärsat peste Muntenia cu prilejul inlaturarii dom-
nilor pamânteni, a fost tot atat de mare si in Moldova, care a
cunoscut aceasta umilire cu cinci ani mai de vreme,. Timp de
sutä zece ani, cat biata Moldova fu nevoita sá traga la jugul
Grecilor din Fanar, se petrecura treizec4ipse de schimbari la ear-
l-11a tàrii, afarä de cele patru ocupafiuni ale armatelor ruseqti. Tot
In acest rastimp, Austriacii furara talhareste, din trupul Mol-
clovei, la 1775, frurnoasa Bucovind, in pamântul careia se odihnesc
ramasitele celor mai de seama dintre voivozii trecutului ; iar Ru§ii
cei lacomi i nesatiosi ne hrapira manosul tinut al Basarabiei,
pe care-1 tinuria robit o sun §ase ani.
www.dacoromanica.ro
STAREA POPORULUI MOLDOVEAN SUB STAPA-
NIREA FANARIOTÀ
1. 0 ICOANA A VREAIII
Umilirea si impilarea norodului de jos. A vorbi de starea po-
porului moldovenesc in timpul veacului negru al domniei fanariote,
inseamnä a insira din nou cele pomenite cAnd am vorbit despre
starea poporului muntean in vremea acestei stapAniri de jalnica
aducere aminte.
In tot lungul vietuirii lui, niciodatä poporul romAn din Mun-
tenia §i Moldova n'a avut un trai mai injositor, mai plin de umi-
lire, ca'n vremea domniei acestor lipitori pornite ca un nor de
lacuste din mahalaua Fanarului, din Tarigrad, i raspAndite pe
intinsul celor doua tari romAne.
Domnitorii, schimbandu-6e cAnd in Muntenia, cAnd in Moldova ;
lar cei mai multi domnind chiar in mai multe rAnduri in cele_ doua
principate, era firesc ca ceca ce se petreceA bite() tara, s'A se petreacA
la fel, si'n c.ealalta, oamenii fiind aceiasi.
Impovarati de biruri fara numar, sarAcia ajunsese de se incui-
base pretutindeni in casele celor de jos, din sudoarea carora se
scoteau toate angaralele, toate däjdiile menite srt umple vistie-
ria domneasca, precum i pungile ciocoilor pe moiile carora soarta-i
há'razise sa-si träiasca amarul. Munca pä'mAntului i cresterea
viteTor singurele isvoare de avutie cu ajutorul carAra putean
face fata potopului de dajdii aruncate pe capul poporului de
rAnd .cu nemiluita cazuser'A din cinstea de odinioara. Foarte
multi amariti ajunsesera sa'nfunde codrii, spre a scapa de asu-
pritorii lor si a tine calea celor avuti, din prisosul carora ajutau,
la rAndu-le, pe cei nevoiasi ; &Ili se vazura siliti sà paräseascá
vatra strabuna, mergAnd traiasca amarul prin alte tAri, pe
tarAmuri streine. Aceastä pribegire avea neajunsul de a imputinà
poporul, iar imputinarea bratelor de mulled aducea dupa sine
impulinarea roadelor pamAntului, i, deci, si a banilor cerull de
vodA. Urmarea acestei stari de lucruri era imp ovararea i mai grozava
a celor ce nu avusesera curajul sa lase paraginii cuibul stramosesc.
Visul calauzitor al stapAnirii era sa strAnga bani, bani, §i iar
bani ; nimeni nu se gAndea la pasurile norodului sau la nevoile tarii
Din apueilturile celor de sus. Popord statea cum nu se poate
mai rau atAt in ce priveste bogatia, cat i in ce priveste
viata lui obsteasca. Aceasta stare de lucruri aduse cu sine strica-
rea moravurilor sau apucaturilor bune : i la cei de jos, dar mai
ales la cei de sus. Boierii, cari erau partasi, alaturi de domn, la
carmuirea tàrii, in setea de imbogatire, impartiau dreptatea pe
hatAr i, mai ales, pe bani. Slujbasii, cumparAnd cu bani cinstea
de a fi in vre-o dregAtorie a tarii, cautau sä stoarca, la rAndu-le,
pe cei ce le picau in dhiare. Sprea-§i putea peistra cinslea in care
se all& fiecare trebuia: ori sd impingd la bani cu nemiluita, ori

www.dacoromanica.ro
 - 192 -
sei qtie sei lingu5eascii pe cei mari insuqire Cu care, 5i asteizi,
mulfi stau in 1 runtea bacatelor : indoinduli Ora spinet' rii in jata
celor puternici, privind de sus, cu ingtimf are, pe cei mai mid
deceit demqii. In§eläciunea i lingu§irea, fiind mijloacele cu cari se
puteà. isbAndi In viatä, erà firesc ca aceste deprinderi s pätrundà
cat mai antic in sufletul poporului §i de jos, §i de sus. Aceia cari
§tiau sä foloseaseä aceste arme cAt mai bine, erau socotiti de toti
ca n4te oameni foarte iscusiti i meniti sí ajung6 departe. Vi-
cenia erel deci, cea mai de seamd insuqire cu care se puteei ridicet
cineva.
Luxul desf5Orat de domnii tanarioti In traiul lor de stäpAni
cu puteri nem'Arainite asupra supu§ilor lor, pätrunse degrab
viata boierilorlä§tina§i. Foarte curAnd se statornicir5 anumite
reguli de purtare intre boieri : unii if*" de alii, potrivit rangului
lor ; precum i reguli privitoare la imbrAc'Amintea sau portui
tiecgruia. Astfel, protipendada, sau clasa boiereascä cea mai de
sus, care cuprindeä pe cei mai de seamä slujba§i ai tärii, adicä
logoftitul, vornicull vistiernicul, postelnicul 5i aga sau mai marele
politiei, isbutiserA sA-§i insu§eased o sum de privilegii neing5-
duite boierilor din celelalte clase mai de jos. Singuri ei aveau
dreptul : sä poarte bArbi mari ; sri umble in. träsuri cu 4 cai ;
fie ridicati de subtiori, când urcau scärile palatului domnesc ; sä
poarte i§licurile cele mai mari un fel de potcapiuri cu fundul
umflat alte multe drepturi aveau.
Celelalte clase de boieri, cari urmau, avcau mai putine drepturi
ca cei din protipendadä *i o sumä de indatoriri, fatà de. cei mai
sus cleat dän§ii.
Paltrunderea relelor apucituri firm celor de jos. Intr'o
vreme cu astfel de apuciituri, de cari azi ne-am topi de rAs v5-
zändu-le, nu se putea ca stricAciunea i de§erfáciunea sA nu strii-
Datä ,i'n m5duva celorlalte clase de locuitori ai %Aril. A§a se face
cä necinstea pätrunsese In firea negustorilor cari in§elau pe cum-
pärätori, frträ ru§ine ; de asemenea meseria§ul, la rändul lui, i'§i
inFlà §i el mu§teriul, lucrând prost §i din material de rAnd ;
plugarul, In loc sä munceascrt cu toatà ravna, se &Wed lenei, 16-
sändu-se robit de felurite patimi, i mai ales de be tie §i desfrAu.
Intr'o lucrare, scrisA In frantuze§te, asupra Moldovei i Vala-
hiei, un strein, anume Mihail Anagnosti, ziceà. : Cea mai nenoro-
citti dintre schimb6rile politice suferite de Virile romdne, aceea
care : le-a conrupt meiruntaele, le-a stricat moravurile, le-a injosil
obiceiurile nafionale, le-a stins curaf este venirea domnitorilor
fanarioli, neam imoral qi unest,... in care : fiul inoalti pe laid,
tattil ponegre5te pe jiu, ca, prin infosire, sà poatii ajunge domn L."
Ian dar, cum, frumoasele obiceiuri române§ti, mo§tenite din
bätrâni, au fost inlAturate de apucäturile cel rele aduse In tarsi
de puhoiul fanariot. Iatä dar, in ce stare de tic51o§ie adusese
Pe strämo§ii no§tri, zavistia dintre frunta§ii norodului
Mereu trebuie sei ne fie ochii afintifi spre trecut, ca sei putem
trage inveilaturi pentru prezent 5i viitor !

www.dacoromanica.ro
 - 193 -
2. STAREA CULTURALA PE VREMEA FANARIOT1LO1I
Greeizarea firii eelor de sus. Ca *i'n Muntenia, tot astfel *i'n
Moldova, locul de cinste In putinele *coale infiintate pe cheltu-
iala stpânirii, 1'1tined inväTätura greceaseä predatä elevilor de
cätre dascálii greci adu*i din Tarigrad.
Boierii cari doreau vadä feciorii In vre-o dregnorie de sea-
md, trebuiau sd-i invete grece*te ; altfel nu erd chip s'ajungd 'n
protipendadd. NAzuinta Insu*i tot ce erà grecesc : limbd,
obiceiuri, port , stäpaned numai sufletele boiere*ti ; norodul de
jos Insd, urà de moarte pe venetici i privià cu scArbd la tot ce
intrase in tarä odatä cu ei. El sinE,rur fu pdstrAtorul : graiului,
ddtinelor i portului strAmo§esc, pAn'ä ce limba româneascä se
ridicä in locul de cinste, furat pe nedrept, pând atunci, de limba
slavonli *i mai apoi de cea elend.
Gitiva luptiitori ai eredintei. Pe când domnitorii fanarioti
cdutau sri grecizeze norodul românesc, incurajAnd in tot chipul
InvArdmântul grecesc in *coalele tinute pe cheltuiala statului
*coale Imprd*tiate dproape In toate capitalele de districte
In acela* timp, i cu mai pufind gAldgie, îi filceet drum spre locul
de cinste, i graiul românesc, sprijinit, mai ales, de frunta*ii bise-
ricii, singurii cari mai eämdseserd apropiati suflete*te de norodul
pe care-I pdstoreau.
Cei mai de seamd pästori ai poporttlui moldovenesc au fost :
laeob I-u, Putneanul, unul dintre ceí mai de frunte prelatí ai Mol-
dovei, Insemnat : atAt prin patriotismul sdu dovedit In toate im-
prejurdrile, precum i prin munca destä§uratd pe tdrAmul literar.
El a pdstorit Intre 1750-1758, In care titnp a fost un dad pro-
tivnic al Grecilor. Datorità stdruintei lui, in 1752 se lud hotd-
rirea de a nu se mai ridicA In viitor pe scaunul mitropolitan,
mitropoliti de neam strein. Fiind alit= cunosator al limbii elene,
lacob a tradus multe scrieri grece*ti. E/ a tipdrit pe cheltuiala
sa o sumd de lucräri, dintre cari pomenim : Sinopsis-ul adicA
adunare 'de multä invdtdturd ; o carte de leturghie ; i altele.
Gavril Calimalt, din neamul voivozilor cu acela* nume ur-
ma*ul lui lacob Putneanul, a pästorit intre anii 1760-1786. El a
fost In tot cursul vietii sale un clArz apdrAtor al poporului in contra
16comiei celor mari. La inceputul pästoririi sale, mitropolitul Gavril
infiintä o tipografie In care dete la luminrt: o evanghelie Porn&
neascei, un catechism, un ceaslov sau orologiu, un molitfelnic,
alteIe. Din insdrcinarea luí, arhimandritul 1Viacarie alcrttui la 1775
o gramaticA româneascd cea mai veche cunoscutä in trtrile
române. Aceastä lucrare, tipdritä cu litere cirilice, are urmdtorul
titlu : Alctituitu-s'au aceastä gramaticti rnmâneascd in zilele pred
luminatei §i de Dumnezeu iubitnarei imperalrifei nnastre, Ecaterinei
Alexievnei a loatei Rosiei, qi a saslidnicului ei, a marelui cneaz fesa-
roviciu, Pavel Petrovicitz, acum ca mila lui Dumnezeu i a toatei
Moldovei impeirfitoare fiind ; §i s'au tiparit in si dnta i dumnezeeasca
mitro polie a 1a0lor ca blagoslovenia pica slinfitului i mitro poli-
13
www.dacoromanica.ro
 -- 194 -
tului a batel Moldovei, chiriu chir Gavril l cu loatei cheltuiala
prea blagarodnicului 5i pravoslavnicului marelui cneaz al .21Ioldovei,
loan Cantacuzin Deleanul, a marelui vistieriu. Teiierea celor opt
parfi ale cuvdntului 5i a sobornice5tei tdlcuirei 5i a poetice5tei adeio-
girei a cestora alcilluite pie limba romdneasca de Macarie Erorno-
nahul Paisiescul Dragomireanul la anal 1715."
,Tot in aceast5 vrcime, macedoneanul Teodor Cavalioti, tipAri
la anul 1770, o lucrare numitti Protopiriosu cuprinzAnd 1170
de cuvinte in trei limbi : grece5te, romeine51e i albane5te , care
e cel dintfti dictionar românesc.
In timpul lui Gavril, Moldova trecit vremelnic sub sttiptinirea
ruseascti, pe vremea rtisboiului dintre Ru5i i Turci, inceput la
1769. Acest fapt 15.mureste titulatura gramaticii lui Macarie.
Printeo episto1il bisericeascA, el defliirnA grozavul lux care pusese
sttipânire pe femeile moldovence. Anatemiz6 sau blesternA pe cele
ce vor mai purta imbecic5Minte impodobia Cu aur i argint.
Gqvril mull la 1786, in varst5 de aproape o sutá de ani.
Iaeob al II-lea, Stamati, a fost iar5si unul dintre mitropolitii de
seam6 ai Moldovei. El a pilstorit intre 1792-1803. Ca si cei
mai innainte de dânsul, lacob a tipArit i el o multime de
printre cari, vAlvà mare a fticut : In f runtarea jidovilor
asupra legit lor", datà la lumin5 in 1803.
Veniamin Costaehe 1), urmasul lui Jacob Stamati, a fost cea mai
luminatà fatà bisericeascti din prima jumAtate a veacului al 19-lea.
El a ptistorit intre anii 1803-1843, vreme de treizecisipatru de ani.
PAstorirea lui a fost turburatti in mai multe rAnduri. Astfel intre
1806-1812 fu inlocuit in scaun de un Fdt mitropolit pus de
Ru5i, cAt tinù ocupatia lor. In timpul eteriei lui Ipsilanti rAmase
impreuuà cu fratele sAu $erban Negel i cu Costache
Conache, i fu printre cei din urmá cari fugirA din calea rrtSvrätitilor.
La 1843 pärAsi scaunul mitropolitan, nemultumit de amestecui
stApânirii in administrarea averilor bisericesti.
Muncitor neobosit pe toate tArAmurile, Veniamin Costache
traduse i publicA o multime de lucrAri religioase, printre cari
mai vrednice de pomenit sunt : Teilcuirea celor 5apte s tingle taine
ale bisericit In 1807; Istoria noului testament, talmAcitä.' depe limba
greceascg 1824; lubitorul de infelepciune, povilluit de dumne-
zeie5tile scripturi, (Mice" MON turd dogmaticeased tradus dup6
Serghie Macreul, la 1831; Funja intreitti sau tratalia despre exis-
tenfa lui Dumnezeu 1831; Al celui intru sfinfi, peirintelui nostru
Ioan Hrisostom : despre a nu impreunti locul canonicele cu barbalii
1839; Bisericeasca Istdrie a lui Melletie-1841 1843 ; Indeletni-
cire despre buna murire 1845; Teilcuirea Psaltiriei a pro fetului
peirintelui David 1850; Catihisul cel mare sau lstdria scripturit
vechiului testament 1824; Didahii sau cuvinte de invel(aturti
1837; Drept sllivitoarea inveigiturei cre5tinel, de Platon, mitro politul

'). Vezi alte stiri biografice i portretul lui Veniamin Coslache, Cartea Ma-
rilor Romdni" din lucrarea de fall

www.dacoromanica.ro
 -- 195 -
Moscovei 1839; Piatra scandelei sau desbinarea bisericii de Apus
§i RcIsdrit 1-844 : -toate tipArite la ; i Pravila cea mare sau
Pidalionul tipärità in 1844 la mândstirea Neamlu. Pe MITA
acestea, la biblioteca seminurului Veniamin" din lasi se aflä o
sumä de manuscrise de ale marelui mitropolit, nepublicate incA.
Veniainin Costache se sfärsi din viatä la 18 Deeembrie, 1846,
la mcimistirea Slatina din judeful Fälliceni, in värstä de 78 de ani.
3. ULTIMII CRONICARI AIOLDOVENI
Cei din urmil eronieari ai Aloldovei. Veacul al 18-lea a fost
foarte skac in scrieri literare românesti, Cu toate c6 si graba nea-
mului nostru incepuse a fi folosit prin scoli si, deci, se puted
serie mai mult in limba romäneascti. Pe täräinul istoric s'au deo-
sebit d'Ova scriitori de mai putinri insemnätate ea cei din veaciil
al 17-lea.
Astfel, afarti de Nicolae Costin i Axinte Uricarul (»mil sàu
de casä cari au continuat eronica lui Miron Costin, §i afar5 de
loan Neculcea al doilea mare cronicar al Moldovenilor, despre
cari am vorbit mai innainte, sunt vrednici de pomenit : Niculae
Mustea, care a scris un letopiset incepAnd tot de unde fusese
räsat de Miron Costin, ihsii cprmat mai innainte de unde se
oprise Neeulcea. El zugrtivi tot asa de bine domnia Fanariofilor,
ca i Neculcea, insä cu mai putinä dragoste de tara.
Tot .in veacul al 18-lea, intAlnini aiçi trei cronicari : pe bi-vel
slugertzl Alexandru Amiras, care a tradus in grecet.e, la 1729, din
porunca donmitorului Grigore Ghica Cronicu anonimil a fdrii
Moldovei", cuprinzänd_ anii 1662-1733, cronicA in care sunt láu-
date unele fapte i Imprejuräri din cursul domniei fanarierte.
Alt cronicar vrednic de pomenit este Ion Canta fost s'Atar
si mai apoi mare logofät care se trägeft clintr'o ramurrt a fa-
miliei Cantacuzinilor. El a scris Letopiseful fdrii Moldovei de la
a doua pana la a palta domniel a lui Constantin Mavrocordat
voevod" adieä dela 1741 1769. In povestirea sa, care de ase-
menea ne oglindeste tictiloasa domnie fanariotä, fará insä a läset
sá intrezärim cti imptirtäseste durerea i suferintele norodului,
Canta descrie mai amilnunlit domnia lui Constantin Mavrocordat
si pe a lui Ioan Calimah.
In sfarsit, al treilea cronicar al acestor vremuri a tost Enache
Kogillniceanu, care ne-a lrisat povestirea domniei fanariote dela
1733 unde fusesc ltisatà de Amiras paiiä la venirea lui Gri-
gore Alexandru Ghica, la anul 1774. Tot el a scris niste Stihuri
privitoare la durerosul sfarsit al lui Grigore Ghica, ucis pentrucä
se impotrivise la rtipirea Bucovinei de eätre Austriaci.
CAtre siarsitul veacului al 18-lea, un neeunoscut ne-a Itisat : Cu-
vdni de ingropare al lui ,Stelan-cel-Mare al Moldovei", din care tre-
saltà un puternic simtimant national, rechemând vremurile de
märire i strillucire de altOdatti. Tot de-atunci ne-a rtimas i Cu-
mintul unui feiran ccitre boieri," in care ni se oglindeste starea de
jale a Viranului moldovean www.dacoromanica.ro
i neomenia pe care i-o artitau boierii.
 - 196 -
Alte luerfiri rfimase din veaeul al 10-lea. Afarä de lucarile
pomenite pânä acum, din veacul al 18-lea ne-au rämas i unele
scrieri de folos scoläresc. De : Amjilohie, episcopul Hotinului,
a tiptirit la 1791 Cdteva pagini relative la Aritmeticd qi Grama-
tia . Apoi, felurite alatuiri datorite unor necunoscuti ; astfel
Catechi.sm romdnesc din 1702; Catechism sau Invtiffiturli cre-
Oineascei din 1726; Bucoavnti din 1749; Catechismal cel mare
ca intrebdri §i rdspunsuri din 1753; Dogmatica inveiftiturd a
bisericii din 1760; Aritmetica romdno-germanti din 1777;
Bucvariu pentru pruncii romtine0i din 1781; lstoria univer-
saki din 1800 , lucrAri cari s'au tipärit, atilt In cuprinsul
românesc, la : Bdtgrad sau Alba-Julia, la Buzdu, Snagov, Bucure0i,
Rdmnicul-Vdlcii, TdrgoviVe, Sdmbclia-Mare, Brapv, Cluj, liddclufi,
laqi, Blaj, Temipora 0 Sibiu ; precum qi prin fdrile megiqe, la :
Buda, Carlovif, Viena, Moonlit', §i'n alte
In sfArsit, Andronack Don ici a scris o carte pentru invätätura
legilor, care fu tipAritä la 1814.
Tot din aceste vremuri ne-au rämas unele lucräri cetite mai
tarziu cu multä luare aminte de norodut stiutor de carte. Astfel :
Alexandria sau Istória lui Alexandra Macedon ; Epistolia Maicii
Domnului vorbind despre cillAtoria sa la iad ; Minunile SItintului
Sisoe vrdjma011 Satanei ; apoi cärti prevestitoare de noroc :
Zodiile, cdrfile de visan, de semi §i allele, la cari se mai adaogä
Halimaua sau povestea celor o mie i una de no/)Ji.
$eolile ronane%i din vremea Fanariotilor. Pänä cätre srdr-
situl domniei fanariote, singurele scoli românesti erau numai
acelea in cari se pregraeau preotii sätesti, intru cAt In scolile pen-
tru Invätäturi mai innalte, erà In cinste numai bimba greceascil.
Abia la 1804 se deschise la mdndstirea Socola o scoalà de Invä-
täturi mai Innalte pentru preoti, numità scoala de catehizare.
Intreruptä la 1806, cu prilejul ocupatiei rusesti, fu redeschisä de
cAtre mitropolitul Veniamin Costachi, i intregitä cu invätämân-
tul limbilor : latinä i românä, precum si al Istòriei. De asemenea,
aduse i câtiva profesOri de seamä din Transilvania. In 1814,
Gheorghe Asachi, intors de prin tärile streine, unde-si petrecuse
viata numai invätând, puse temelia unei co1i de ingineri hotqr-
nici, din care iesiril o sumä de ingineri români.
latà dar cum, cätre sfarsitul robiei tanariote, cultura romA-
neaseil Incepit sä" fie adäpostitä si ea, in scolile infiintate
dins : de cutre infeleplul V eniamin Costache priceputul Asachi
In Moldova, si de nemuritorul Lazar In Muntenia. De-acum,
graiul românesc 1ncepe sà prindä aripi i sä-si ied sborul spre zärile
unor vremuri de mândrie i nädejdie inteun viitor mai bun,
häräzit de pronie, neamului nostru 1

www.dacoromanica.ro
 - 197 -
REDESTEPTAREA CON$TIINTE1 NATIONALE

1. DOMNIILE PAMANTENE
Ineerearea revolutionarii din Moldova. Ion Sandu Sturza.Por-
nirea revolutionarà din 1821 ava räsunet si 'n Moldova. Spiitarul
Sturza din tinutul Neampilui a incercat sä ridice poporul impotriva
Grecilor, dar glasul sdu n'a fost ascultat ca al lui Tudor Vladimi-
rescu din Oltenia.
Sängele lui Tu-
dor s'a värsat
Insä, pentru in-
treaga suflare ro-
mfineascd, deloa-
rece domnia gre-
ceascà se curmri
si in Moldova prin
numirea ca domn
pämäntean a IA-
tränului Ion San-
du Sturza, care-
ca i Grigore Ghi-
ca al Munteniei-
ea' ut5 inlocu-
iaseä prin boieri
Västinasi pe toll
Grecii din slujbe-
le t.àrii. Unii din-
tre boierii frun-
tasi se arAtarri ne-
multumiti, cA fu-
sese ränduit la
cArma tärii, Stur-
za, si nu vreunul
de-ai lor ; dar bA-
tranul domn, prin
mäsurile sale in-
telep te i hotärite,
§tiù sä-i potolea-
scA pe toti. Ru§ii, ION SANDU STURZA
potrivit firii lor
zavistioase, tot cäutau se semene zänzanie in tarà, spre a gAsi
prilej, sä pätrundà cu ostile In principate.
Mihail Sturza. Räsboiul dela 1828, dintre Ruqi §i Turci, sfär-
sit prin pacea dela Adrianopol, incheiatä in Septembrie, 1829,
aduse ocuparea ambelor principate panä. la 1834, sub generalul
Kiselef. Regulamentul organic îi Intinse puterile i asupra Mol-
dovei, ca §i asupra Munteniei, pe cari le %inn incAtusate in rändu-

www.dacoromanica.ro
 - 198 -
ielile cuprinse intrInsul, dela 1832 Odd la 1848. In acest timp,
Moldova a fost cármuità de un singur domnitor, Mihail Sturza
voivod, care Rica multe imbunätätiri In tail, ajutat de oameni ca
mitropolitul Ven iamin Costache §i Gheorghe Asachi, cari, prin ro-
máneasca lor Insufletire, au dat o mare strälucire acestei domnii t
El intemei : o coalà de invätilturi innalte, pe care o numi
Academia Mihäileanti", o §coalA superioarrt pentru fete, numitä
. coala Central& o §coalà de industrie §i agriculturä, §i o sumä
de alte a§ezilminte de invätäturä. De asemenea, bond ca In
§coli sa fie folosità limba tärii. Incurajil §i ajutà pe profesori In tpt
chipul. Rândui ca o parte din veniturile bisericilor §i mânästirilor

0 PETRECERE LA MIHAIL STURM

ssá fie folosit5 pentru nevoile §coalelor §i a§ezAmintelor de bine-

facere, din care pricinA avù neIntelegeri cu mitropolitul Veniamin.
Tot el, ha mAsuri pentru Infrumusetarea, curàtirea §i luminarea
ora§elor ; statornici munca la care erà Indatorat Warm], spre a
nu mai fi la cheremul boierilor 1 Luà mäsuri pentim. prinderea
§i osiindirea Wharilor de drumul mare. Desrobi tiganii domne§ti
§i mAnästire§ti ; §i alte orAnduieli bune Men.-
Acest voivod Insà, erà tare lacom de averi §i foarte pAtima*
In hotärklle sale. Spre all mAri avutul, vinded pe bani toate
dreatoriile statului, dela cea mai nelnsemnatA, pAn'a" la cea de
mitropoht. Infiintà boierii mari, spre a le da pe bani. °pig n6vala
Evreilor In WA, spre a-i läsà sa intre, luándu-le bani.
Din aceastà pricinä, boierii tärii nu-1 aveau la inimä debe!
www.dacoromanica.ro
 199
2. MIFAREA REVOLUTIONARA DIN 1818
Cel din urinal' domn al Moldovei. Miscarea revolutionara dela
1848 a inceput in Moldova la 27 Martie. Fiind nornità numai de
boieri, frul amestecul poporului, n'avù prea mare" riisunet. Totusi,
Mihail Sturza fu nevoit sA pArbeascA si el tronul.
In urma intelegerii dela Baila-Liman fu numit domn in Moldova,
pe timp de sapte ani, Grigore Ghicanepotul lui Alexandru Chica,
fostul domn al
Munteniei. Noul
voivod cAutà
Ind r epte biata
tall, dar in toate
faptele sale era
turburat de Turci,
§i, mai ales, de
Ru§i, cari
nu pArAsiserA
principatele. Abia
la 1854, in urma
rlsboiului din
Crimeia, furà ne-
VOiti sa se retragg
din Virile române.
In locul Ion frig,
ngpadirri Aus-
triacii.
Alegerea lui Cu-
za ea damn al
Prineipatelor-Uni-
te. In urma in-
frangerii Rusilor
la Sebastopol, se
incheiè tratatul de
la Paris, in care
se statornici
drepturile princi-
patelor. Acestui
tratat Ii urrra ale- GRIGORE WHOA
gerile divanurilor
ad-hoc in Mun-
tenia §i Moldova, in cari se duse o lupt.1 grozava pentru Unirea"
celor douà OH. Turcii i Austriacii erau protivnici unirii. Ro-
mânii se folosill de un siretlic neba'nuit de vrAjmasi, alegand
In amandouà principatele pe Alexandru Than Cuza. La inceput,
dusmanii Romemilor se impotrivir5 cu indarjire acestei alegeri.
In urma st.lruintei lui Napoleon al 111-lea, impdratul Frantei,
se hotAri ca, de randul acesta, sA rAmanA alegerea asa cum se Meuse ;
ins5, pe viitor, fiecare tarA sà-si aleagg domnitori deosebiti.
Soarta a rcinduit oa acest viitor MI' nu mai soseascil niciodate I
www.dacoromanica.ro
 - 200 -
STAREA MOLDOVENILOR
DUPA CADEREA FANARIOTILOR, PANA LA
UNIREA PRINCIPATELOR

1. SCURTA PRIVIRE ASUPRA VIETH 0135TEpi

Roadele domniei fanariote. Am spus eh' incercarea revolutio-
nail a spatarului Sturza din tinutul Neamlului nu avù mare rä-
sunet in sufletul poporului moldovenesc, intru cât glasul celui ce
chemA norodul la-arme, nu erà pornit din gura unui asuprit, ci
dintr'a unui indestulat, care n'aved grai sä se plâng6 de stäpanire ;
deci, nästeà indoialrt in cugetul celor obiditi, cari se temeau
sä nu Ji se intindà vre-o cursä. Totusi, miscarea lui Tudor Vladi-
mirescu avù inrAurire si asupra Moldovei, &Ad inlocuirea voi-
vozilor fanarioti prin domni pilmilnteni se fAcit in acela§ timp
si'n Moldova, ca si'n Muntenia.
Aceastä schimbare petrecutä la cArma tkii nu aduse prea mari
prefaceri in viata obsteascA a norodului. Traiul poporului si
mersul trebilor %Aril rämase aproape ca si mai innainte : atat la
Moldoveni, precum si la Munteni. Domnitorii, neavând mânä
In conducerea supusilor lor, din pricina vesnicului amestec
turcesc si, mai ales, muscAlesc, in trebile läuntrice ale tärii, nu
puturä schimbà dinteodatà vechea stare de lucruri, mostenitä dela
Fanarioli. Popoiul de jos, tot amärit si nevoias rämase. Die platea,
urtnä sti se impartà tot dtfpg hatAr i dupä obrazul
lor ; iar pedepsele se adeau dupà rangul vinovatului, nu dup5
märimea vinovätiei. Invelyitura de carte, iaräsi nu prinse aripi mai
grozave ca innainte, eämânând tot prin tinzile bisericilor. Mein&
stirile i celelalte sfinte asezäminte urmarà a rämâne mai departe
tot pe 1'1'6h-die Grecilor, pânä cAnd furà desrobite de Cuza-vodei prin
secularizarea averilor mAngstiresti, singura ispità, care-i mai tineà
legati de pämântul românesc. Dregeitoriile tärii se dädeau ca si
sub Fanarioti tot pe hataruri si pe bani. Armata, de asemenea,
n'aveà o organizatie temeinia. Negolui erà pe mAinile streinilor,
si, mai ales, ale Evreilor, cari se intreceau fare ei, cum sä insele
mai amarnic pe cumpärätori. i prin Moldova, ca prin Mun-
tenia, se ceileitoreel cu multel anevoingi din pricina relei steiri a dru-
murilor, precum si a pericolelor prilejite de multimea räufäcgto-
rilor, cari atineau calea drumetilor spre a-i jefui i chiar omort.
Nici in privinta imbraceimintei, Moldova nu er: mai prejos decAt
Muntenia, intru cAt aceeas impestritäturg de : croieli, zorzoane
eusäturi, stäpâneA si gustul norodului znoldovenesc. In ce priveste
starea sufleteascii a poporului, aceasta erà incsá intunecatà, din pri-
cina lipsei de inviltäturä, singura in Mäsurà sà imbogAteasc5
mintea si sà innalte sufletul.
Unicul cdVig temeinic, cäpätat dupä präbusirea domniei fana-
riote, a lost o libertate mai mare pentru graiul i inveileitura romei-
www.dacoromanica.ro
 - 201 -
neascd, spre a se puteä rtisbol fàiä piedici cu limbagreacclinfru ail cea
slavonti räposase, pad* ce isbuti s'o ingenunche cu deseivdrsire, pu-
'And stäpânire pe intreaga viatà culturalà a neamului românesc.
2. MISCAREA CULTURALA PANA LA UNIREA
PRINCIPATELOR
Doi boieri de inimìl. Dupà cum am spus mai sus, mi§carea
cultural ä romaneascA porni pe un drum neted, lipsit de piedicile
de altädatä, abia dupä statornicirea domniilor pämäntene. In
sfär§it, urgisitul grai românesc i§i aflä §i el liman i ocrotire in
pärnântul in care fusese plämädit cu multe veacuri innainte. Cei
cAtiva Romdni luminatis din acele vremuri, se- a§ezarä cu nädejdie
la muncä, trudindu-se sà risipeasc6 intunerecul in care zädeau
fratii lor obijduiti, luptând pentru räspändirea culturii nationale.
Inceputurile fAcute in Muntenia, in timpul asupritoarei domnii
a lui loan Caragea (1812-1818). innainte de revolutia lui Vla-
dimirescu, de &are boierul Iordache Golescu, alc'ätuitorul unei co-
medii politice, intitulatä : Starea rii-Rumcinesti in zilele Mti-
riei Sale loan Cara gea voevod, tipeirità cu chelluiala sä racilor, din
ce le-au mai reimas", in care, prin vorbirea dintre tärani i strfin-
Kätorii birurilor, se infäti§au suferintele täranului asuprit i schin-
giuit de cätre slujba§ii stäpânirii, batjocorindu-se neamul gre-
cesc i limba lor, i incheindu-se cu un groaznic blestem artincat
impilätorilor ; aceste inceputuri, zic, avtt räsunet asuprita Mot-
dovc7. BätrAnul boier moldovean, vornicul Alecu Beldiman, in poe-
mul säu asupra zaverei grece§ti, intitulatà Tragodia sau, mai
bine a zice, jalnica Moldovei intdmplare dupä rdsvratirea Grecilor
In 1821 1), ne poveste§te inteo cronicA rimatä, mascarada acestei
räsmierite, batjocorind pe asupritorii norodului, precum §i pe
aceia dintre Moldovenii, cari se dAduserà de partea lor. Totdeo-
datä, ne aratà groaznicele suferinte §i asupriri indurate de popor :
atat din partea Zavergiilor, cAt §i din partea Turcilor, veniti sà
inn5burascä räsvrätirea.
Roadele pribegiei. Boierii fugiti In Ardeal si Bucovina in tim-
pul räscoalei lui Ipsilanti, avurà prilejul s'ä cerceteze mai de a-
proape desvoltarea culturalä i nationalä a Romtinilor din acele
tinuturi. Rentor§i in Moldova dupà lini§tirea vremurilor, cei mai
multi dintein§ii pornieä a se preocupà mai de aproape de ase-
zAmintele menite sä vie in sprijinul räspAndirii culturii §i spiri-
tului national in popor. Grândul lor de c5petenie fu indreptat
spre : inmulfirea scoalelor ; tipd ul a ctit mai multor clirti in gra-
iul romcinesc, precurn si a cartilor lolosite prin scoale ; reispdndirea
gustului pentru cetitul scrierilor romcinesti si infiinfarea hnui teatru.
Laz'ar Asaebieviei. Cei mai de searnä frunta§i ai mi§cgrii
culturale in Moldova pe aceste vremuri, au fost : V eniamin Co-
i) Tragodia vornicului Beldiman" mort In primele zile ale anului 1826
se aflA tip5rita In to mul III, pag. 335-433 din Cronicele Romdniei saa lelopiselele
Moldaviei i Valahiei", editia II-a, ale lui Mihail Kogalniceanu, 1872-1874.
www.dacoromanica.ro
 202
stache a carui activitate a inceput innainte de prabusirea dom-
niei fanariote a mers crescAnd si rodind din plin 'Ana aproape
de mijlocul veacului al 19-lea, la 1843; iar alaturi de clansul,
Gheorghe Asachi, fiul preotului galitian din Lemberg, Lazar
Asachievici. Tani lui Asachi veni in Moldova catre sfarsitul vea-
cului al 18-lea, r?i se statornici la Herfa, unde se nascir la 1 Martie,
1787, fiul sari, Gheorghe, rnarele indrumator al Moldovenilor.
Asachievici fu numit, subt Austriaci, ca protopop al unei 'Atli din
Bucovina, räpita la 1775; iar mai tarziu treat in Moldova, unde
fu numit protopresbiter adica mai mare peste protopopi la
Septembrie, 1803, sub pastoria mitropolitului Veniamin. Caluga-
rindu-se, el primi numele de Leon, cu care semneaza uncle din
scrierile sale traducen din alte linibi, Mcrae innairite de 1818.
In precuvântarea uneia dintre aceste traducen Bordeiul indie-
nesc, dupa Bernardin de Saint-Pierre, inchinata vornicalui Mihail
Sturza, inspectorul scoalelor-si al seminarului dela Socola, pc care,
cu drept euvant II numeste a bu,nelor invafaturi si a limbil daco-
romene ales protector" , Leon sau Lazar Asachi, curn s'a numit
dupà strrtmutarea sa In Moldova, se dovedeste a fi un infocat
patriot si sustinator al originii noastre latine. Liste" zice
el in aceasta precuvântare ca limba care o vorbim s' au urit din
acea Latina' intru o epochi cu acea italiana, ¡Fantail, spaniold 1 por-
toghezil, care sunt astral mai invafate si armonioase limbi a Europii".
O inraurire adânca asupra simtiMintelor nationale ale lui Lazar
Asachi trebuie sa fi avut sotia sa, Maria Nicolau, dela care cà-
pàtà copii : pe Gheorghe si pe Petrachi.
Gheorghe Asada% Marele indrumator al Moldovenilor, Gheor-
ghe Asachi, si-a incalzit sufletul cercetând urmele màririi strabune
chiar la obârsie, adica la Roma, unde urmat ultimii ani de
invatatura. De-aci veld el, dupa incetarea marelui rasboi- ruso-
turc, dintre anii 1806-1812, in urma reasezarii domniei, si fu
rAnduit in 1812 slujbas in departamentul sau ministerul aface-
rilor streine ; iar in 1813 fu numit profesor de Aritmetica i Geo-
metrie la scoala domneasca din Iasi, ca dreptul de a predà inväla-
tura in graiul rominesc. El avù de luptat cu dascalul grec, Di-
mitrie Panaiot Gobdelas, venit la 1816 ca director si profesor de
elineste al scoalei dornnesti, si care nu putea mistui alaturi de
dânsul pe inimosul dascal de româneste, sustinut : atAt de Mi-
hail Sturza, cAt si de mitro politul Ven iamin Costachi, i vazut bine
chiar de domnitorul farii. Toate framântarile Grecului ramasera
zadarnice. InrAurirea lui Asachi crestea si mai mult in ochii
celor ce doreau ridicarea culturala a norodului moldoveriesc. VA-
zAnd roadele muncii lui Gheorghe Lazar la Bucuresti, cei doi spri-
jinitori ai lui Asachi 11 trirnisera in Ardeal, sA aduca de-acolo
profesori rornâni pentru seminarul dela Socola, care se aflà, de
asemenea, In grija sa.
Tot prin staruinta lui Asachi, lua fiinta in casele hatmanului
1). Vezi alte §tirt biografice, precum §/ portretul lui Gheorghe Asachi,in Car-
www.dacoromanica.ro
lea marilor Romani" din lucrarea de fatA.
 203
Cos/ache Ghica, In 1806, cel dintai teatru românesc din Moldova,
In care jucau pise traduse de el si de altii, fiii boierilor din fa-
miliile : Ghica, Sturza, Cerchez, Leon, 0 altele.
Isbucnind eteria greceasca, Asachi parasi Moldova, fugind fm-
preuna cu familia sa In Basarabia, uncle ramase un an de zile.
Dui-A potolirea rasmieritei i intärirea domniilor pämantene, el fu
trimis de domnitorul Ion Sandu Sturza ca fmputernicit al Ora
la Viena. In vremea sederii sale in Austria, Asachi afla prin
pàrtile Galifiei o sumä de hrisoave domnesti, luate cu sine de
catre mitropolitul Dosofteiu, in 1687, cand s'a refugiat In Polonia,
pe vremea regelui Ioan Sobieski. Cu acest prilej dete si peste un
hrisov in care se statornicea o danie de trei moii, Malta' de care
Vasile Lupu, meinästirii Trei-Ierarhi, pentru scoalele romanesti
rnosii cari, pang atunci fusesera sfäpanite de Greci vreme de150 de ani.
La 1827, intorcându-se din non In Ora, fu numit director al
§coalelor din Moldova insarcinare pe care o Indeplini cu o ravna
deosebita pana. la 1849. Sprijinit pe hrisovul aflat in Galitia, el
porni judecata Impotriva calugarilor greci pentru mosiile cuvenite
manastirii Trei-Ierarhi, isbutind ca, dupä mai multi ani de lupte,
sà scoatä din ghiarele Grecilor pamânturile hrapite. Tot In acest
timp, Infiinta o scoala primara un' asezarnânt de fnva taturi In-
nalte In incaperile manastirii parasita de calugarii venetici. Aci
predete pentru intaia-oara Gramatica i Filologia romeinä, George
Säulescu, unul dintre staruitorii cercetatori ai trecutului nostru.
Datorita Insufletirii lui Asachi, lumina patrunse In toate orasele
Moldovei. Tot prin staruinta sa lu fiinta Academia Mihäileanä
In timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1848). De asemenea,
a mijlocit sa fie trimisi la invatatura In streinatate, numerosi tineri
cari, reintorcandu-se In tara, au raspandit lumina stiintei de carte
In mijlocul neamului lor.
Intre 1829-1831, Asachi fu secretarul comitetului ad-hoc, In-
sarcinat cu intocmirea Regulamentului organic.
La 1831 fu numit arhivar de stat, insarcinat cu adunarea vechilor
documente privitoare la trecutul neamului românesc i drepturile lui.
Inca dela 1829, pe cand nu se aflà In Moldova nici o foaie de
informatii, iar stirile de prin alte tàli fäsbiau cu greu la noi,
fiind aduse din gura 'o gura i schimonosite de nu mai semanau
de fel cu adevarul, Asachi avù curajul sà intemeieze Albina
romeineased", cel dintâi ziar roman, care, sub diferite numiri, a-
Ora vreme de treizecisitrei de ani. Ca si Heliade Reidulescu din
Muntenia, el fsi Infiinta o tipografie a sa, In care se tipare4 §i
Buletinul oficial al guvernului.
La 1839, Asachi Infiinta la Iasi o scoala de muzica, numita
Conservatorul lilarmonic, ai Cana elevi reprezentar'ä In româneste
mai multe piese, traduse sau prelucrate de el dupa alte piese stre-
ine ; iar in 1841 infiinta o scoalá de arte tot la Iasi.
Spre a face cunoscuta Istòria patriei, el publica mai multe bro-
§uri ilustrate, precum si Icoana lumii", contribuind la raspan-
direa cunostintelor folositoare. De asemenea a scris Intr'un grai

www.dacoromanica.ro
 204
plgcut mai multe nuvele istorice din trecutul poporului nostru,
pe cari le-a tradus frantuzeste.
Prin cgsgtoria ficei sale, Ermiona, Cu marele scriitor francez,
Edgar Quinet, cgstigg pentru cauza poporului nostru talentul
autoritatea acestui priceput i mult pretuit mânuitor al condeiului.
DesfiintAndu-se eforia scoalelor moldovenesti, Asachi se re-
trase din viata publicg i teal deoparte indeletnicindu-se numai
cu scrierile sale, dintre cari, putine au o adevgratg valoare literarg.
Cunoscând, pe längg limba romeinti, limbile : polonii, rusti, latinti,
germanti, italianá, f rancezcl si englezei, ava putinta sg cerceteze
spusele altor neamuri despre tara i poporul nostru. El a fost
unul dintre cei mai de seamg bgrbati ai Moldovenilor, in sufletul
cgrora a isbutit s'A redestepte mândria nationalg i dorul unei
culturi curat românesti. Asachi a fost pentru Moldova, ceca ce au
fost pentru Muntenia : Gheorghe Lazgr i loan Heliade-Blidulescu.
El s'a deosebit : i ca poet, si ca istoric, i ca publicist, muncind
Mx% preget dela 1813 Ong la 1871 cAnd se stinse din viatä
pe tgrâmul ridicgrii culturale a poporului moldovenesc.
Dintre publicatiile sale, printre ltele sunt vrednice de pomenit :
Albina romcineascei foae politicA i literarg, care a apgrut dela
1829 Ong la 1850, când fu urmatà de Gazeta de Moldova, intre
1850-1859, iar acesteia Ii urmg. Patria, intre 1851-1860; Icoana
lumii apgrutg intre 1840 1841; Spicuitorul, intre 1841 1842;
Arhiva albinei Romeiniei, intre 1844-1846; Calendare, cuprinzand
o suing de serien i folositoare si de petrecere, intre 1840-1867;
apoi Harpa romeind versuri in 1832; Poezii 1836 si 1854
Fabule versuite 1844 si 1862; Istoria Rusiei lu doug pärti
1832; Tablou sinoptic al Ishiriei Moldovei 1842; Nuvele istorice
ale Romd niei 1867; pe lângg acestea, o sumg de lucrgri pentru
teatru : Mirtil §i Chloe, Lapeirys, dramg cu cântece 1837; Nor-
ma operetà 1838; Fiul pierdut dramg 1839; Pedagogul
comedie 1839; Ptistorifa Carpafilor 1850; Tiganii idilg
Cu cäntece 1856; apoi : Elena Drago, Petru Rareq, Turnul
lui Bu/u, Voichifa toate drame originale, tipgrite in Iasi, la
1863. Afarg de acestea i altele multe, Asachi, a intocmit lucrgri
§i pentru folosul scoläresc ; astfel : Aritmetica 1836, Algebra
1837, Geometria 1838, Emisferul ptimatului §i sistema soarelui
1838, Lexicon. de conversafie 1842; i altele.
Autoritatea lui literarg fu intunecatà in bung parte prin ridi-
carea altor scriitori de seamg, cum fu : Mihail Kogtilniceanu,
Vasile Alecsandri i Costache Negruzzi.
Alti semiiniltori pe ogorul eulturii nationale. Mai toti scrii-
torii din prima jumgtate a veacului al 19-lea atät in Muntenia,
cat si'n Moldova §i-au intins activitatea si'n a doua jumgtate
a veacului acestuia, trgind i vgzand cu ochii clipele rngrete : ale
anului 1848, ale Unirii principatelor sub Cuza met $i ale statorni-
cirii Dinas/leí, care ne-a dat : Independenfa, Regalitatea §i Unita-
tea nafionalti a tuturor Romcinilor. Prin urmare, vorbind de truda
acestor muncitori pe ogorul national, fgrg sg vrem, la cei mai

www.dacoromanica.ro
 - 205 -
multi ne intindem cu cercetarea muncii lor, dincolo
de anul Unirii principatelor. Putini si-au curmat activitatea in-
naite de acest an, din pricind cà Dumnezeu nu le-a trigkluit mai
multe zile de trd'it. Dintre cei cari si,au creiat in acele vremuri
un nume vrednic de pomenit sunt :
Logofiitul Costaehe Conaehi, nilscut la 14 OctombriO, 1777, la
Tigeineqti, in Moldova, dinteo veche famitie boiereascg, i r5posat
la 4 Februarie, 1849. El a ocitpat slujbe insemnate. In 1834 can-
din.' la domnie, dar nu reusi. A scris mai multe poezii, cari au fost
publicate in volum de fica sa la 1856, sub titlul : Poezii, alcd-
luiri qi iar la 1888 au fost publica te din nou, de ne-
potul srtu Vogoridi-Conachi.
Graiul in care sunt scrise poeziile sale e curat românesc
foorte plilcut la cetit, intru cdt subiectele alese de dânsul sunt
numai din viata i simtirile poporului nostru.
Gheorghe &Wiesen, itäscut la Iaqi in 1798; anul mortii nu se eu-
noaste. Si-a urmat inVättitura la scoalele grecesti din Iasi, i apoi
In insula Chios din Grecia, fiind trimis de mitropolitul Veniamin;
iar dupà aceea, la universitatea din Viena. A fost profesor de
filosofie i limbile moderne la scoala domneasc6 dela Trei-Ierarhi,
precum si inspector al scoalelor din Moldova, pânä' la anul 1852.
El a scris : Fabule, poezii alegorice 1835; si a intocmit mai multe
cdrti pentru inv5tAmiint, printre cari ; Gramatica romelnei 1833,
Observafii gramaticale asupra limbii romcine 1834, Prosodia limbii
romeine 1834, Abecedar 1836, Cronologia i Istdria univer-
saki 1837, Retorica, Psichologia, Logica, Morala, Statistica,
altele. De asemenea a colaborat la Foaia pentru minte" din
Brapv §i la Aleiuta romeineascei" din Iagi, scoasd de Kogellniceanu.
SAulescu a tipgrit i Cronica lui Hurul de care am pomenit
&And am vorbit despre cei mai vechi povestitori ai trecutului nostru.
Scrierile lui au o ortografie a sa personal5, deosebit6 de felul
cum se stried in acele vremuri.
Alexandru Donici s'a ligscut la 1806 in Basarabia, §i a murit la
1866 in Moldova. Si-a urmat invrttAtura la Petersburg Petrogradul
sau Leningradul de azi in Rusia. NeimpticAndu-se cu gAndul
de a rdmâne Muscal, trecn in Moldova, uncle : se cd'Atori,
aim% Mare parte dintre lucrArile sale sunt fabule in versuri,
traduse sau prelucrate dupà fabulistul rus, Crilof, sau dupsd fran-
cezul La Fontaine. El a tradus in versuri : Tiganii §i Ceirufa po§lei,
dupà poetul rus, PuFhin, fAcandu-se cunoscut : atAt in Moldova,
precum i in Muntenia. De asemenea a tradus din ruseste, im-
preun5 cu Cosfache Negruzzi, cele nouà satire ale lui Antioh
Cant emir, fiul marelui istoric i domn, Dimitrie Cantemir. Tot
el a intocmit si o Coleclie din legiTe imp-I'M-101i, la 1858.
Graiul i versurile lui Donici sunt mai greoaie decat ale lui
Grigore Alexandrescu din Muntenia.
Constantin sau Costache Negruzzi, n5scut la Ia0 in 1809 dinteo
veche familie boiereasc5, a Incetat din viap, tot la Iasi, in 1868.
El si-a inceput inv4Atura in greceste ; iar primele cunostinte

www.dacoromanica.ro
Porestea neamului romineeeI. Popescu-BAjenarta. Editia 11-a 5.000 exemp. 18*
 - 206 -
de limba franceza le priml dela un emigrat, anume Bancovici,
care, fugind mai apoi in Polonia, fu exilat de Ru§i In Siberia.
Romaneste a lavat.at singur, frira profesor, folosindu-se de o
carte a lui Petru Maior din Arden!. In timpul eteriei grecesti,
fugi cu familia in Basarabia, unde Mat cunostinta cu poetul
rus, Purhin. Relators in tara la 1824, subt imboldul incurajäri-
lor lui Heliade, se apuca de scris. La inceput traduse din Pu-
§chin si Victor Hugo, apoi publica' poemul istoric Aprodul Purice,
care-i aduse multa faima. Traduse, impreuna cu Donici, satirile
lui Antioh Cantemir, apoi -scrise In proza mai multe nuvele isto-
rice din trecutul nostru, priatre cari cea mai insemnata este Ale-
xandru L'apweanu" una dintre cele mai frumoase lucrari ale
literaturii române. El a scris si pentru teatru. Ca lucrari originale
ne-a lasat : Ccirlanii vodevil inteun act si Muza dela Burdu-
jeni farsa intr'un act in care batjocoreste pe cei ce cauta
schimonoseasca graiul poporului cu vorbe imprtunutate din alte
limbi. Ca traducen, pentru teatru, ne-a lasat : Cáteva scene din
actul al III-lea, din Femeile invei(ate, de Molière ; Treizeci de ani
sau Viaja unui jucettor de cdrfi tiparita intaia oara la 1834
prin care combate aceasta patima isvoritoare de numeroase neno-
rociri ; Maria Tudor cu o scrisoare de I. Heliade, i Angelo,
tiranul Padovei, _arnandouà traduse dupa Victor Hugo. Mai in-
teresante cleat poeziile i lucrarile lui pentru teatru sunt : Amin-
tiri din junefe §i, mai ales, cele treizecisidouà de scrisori publicate
sub titlul : Negru pe Alb sau Scrisori la un prieten, in cari ne
descrie anumite t,ipuri i obiceiuri din vremea sa, cu atata haz,
ca nu te mai sathri cetindu-le.
Scrierile lui Negruzzi au fost culese i publicate in trei volume
fare 1872-1873. Volumul I-u, tiparit la 1872, cuprinde scrierile
sale In proza, sub titlu : Peicatele linerefelor ; volumul al II-lea,
tiparit tot in acela§ an, cuprinde poeziile sale ; iar volumul al
III-lea, tiparit in 1873, cuprinde lucrarile sale teatrale.
Negruzzi a fost unul dintre indrumä'torii de seama ai jitera-
turii românesti.
Graiul scrierilor sale este limpede i foarte placut la cetit.
Mihail Kogalniceanu 1), nascut in Ia§i, la 1817, a incetat din
viata la Paris, in 1891. A fost cel mai de seama om politic din
vremea sa i, totdeodata, un neobosit muncitor pe taramul
nationale. El si-a urmat lava' tatura in streinatate, impreuna
cu cei doi fii ai lui Mihail Sturza. La inceput se dusese la Lune-
ville, in Franfa; dar, mai apoi, spre a fi pe placul tarului
rusesc, care nu vedea cu ochi buni. cri, fiii voivodului rno/dovean
tra'iesc intr'o lume cu veden i prea libere, trecura eke trei la
Berlin, in mijlocul unei lumi mai putin liberala, mai reactionara.
Aici ti Mai Kogeilniceanu cultura : filosofica, literara si
In deosebi, Il preocupau studiile istorice.
Inca dela varsta de 17 ani, la 1834, el publica un studiu
1). Vezi alte 5tiri biografice 5i portretul lui Mihail Kogalniceanu In Carlea marilor
Romani" din lucrarea de fas.
www.dacoromanica.ro
 207
asupra vietii poetului -Alexandru Chrisoverghi un Cdrlova al
Moldovei, autorul odei La ruinele cerdfii Neamfului" i al mai
multor lucrgri poetice, publicate la 1843, dupg moartea sa in-
tâmplatä la 9 Martie, 1837, fiind in vArstg numai de 26 ani.
La Berlin se Mai cunoscut printr'un articol publicat in Ma-
gazin für die Litteratur des Auslandes" asupra literaturii mol-
dovenesti, la 1836, precum i print,r'un studiu scris in limba
francezg asupra Istòriei moravurilor i limbii Tiganilor, intitulat
Esquisse sur les Cigains Berlin, 1836 , scris din indemnul
marelui naturalist german, Alexandru Humboldt. In 1837 dete
la luming primul volum din : Histoire de la Valachie, de la Mol-
davie et des V alaques Transdanubiens adicg : Istòria V alahiei,
Moldovei §i a Romcinilor de peste Dundre in care introduse
cercetgri asupra vietii sociale, literare si politice a Romdnilor.
In 1838 publicg lit frantuzeste : Fragments tirés des chroniques
moldaves et valaques adieg : Peirfi scoase din cronicile moldo-
veneqti §i romeine$ti. Reintors la Iasi in 1838, scoose jurnalul
Abluta romdneascd la 1839, a cArei aparitie fu oprità mai apoi
de voivodul Mihail Sturza.
In 1840 scoase Dacia literard, in care publicg schite istorice
nuvele scrise : de el, de Costache Negruzzi i de Vasile Alecsandri.
Tot in acel an apgra i Foaia säteascd a principatului Moldovei,
precum i Arhiva romdneascd. Acestea durarg doar pang la 1845.
In 1841 publicg Iluzii pierdute ale unui intdiu amor ; iar la 1843
scoase Prop4irea, al cgrui nume din pricina insemngrii sale,
protivnicg vederilor vremii fu repede schieibat in Foaia
icd §i literard. Tot in 1843, la 26 Noembrie, tinit prima si
singura sa lectiune asupra Istòriei patriei Cuveint introductiv
la cursul de Istewie nalionald la Academia Mihdileand din Iasi,
in urma ckeia, catedra so fu desfiintatá, datorità stgruintei con-
sulului rusesc. Intre 1845 1852, publicg Leatopisifele ferii Mol-
dovei, in trei volume ; iar in 1846, Chronice romeine, de Ion Canta
Jon Kogtilniceanu pärintele sgu.
In 1844, nu se stie din ce pricing, Kogglniceanu fu surghiunit
la mânästirea Rd§ca din judeful Feilticeni numit innainte de
rgsboiul Unirii, Suceava. Scgpând din surghiun, mai rgmase in
pkiä la 1845, când plecg la Paris, unde intAlni pe : C. A. Ro-
se/ti, Nicolae Bdlcescu i loan Ghica din Muntenia, cu cari legg
cea mai strkisg prietenie. Firea acestor tineri, dornici de schim-
bgri repezi in tara lor, pornirile lor revolutionare : avurg o inrgu-
rire foarte mare a supra lui Kogrilniceanu, crescut in vederile po-
tolite ale Germanilor.
Influenta lui politicg incepù odatg cu revolutia dela 1848, când
publicg' Dorinfele partidei nafionale din Moldova. De-acum i Ong
la sfksitul vietii sale, Kogglniteanu rgmase vesnic in vAltoarea
luptelor politice, ca un neinfrânt stejar al liberalismului.
CunoscAnd limbile francezg i germang, tot asa de bine ea §i
limba româneascg, Mihail Kogrilniceanu, nu se mrirginì a apArà
drepturile nationale ale( neamului românesc numai in Iara sa ; el
www.dacoromanica.ro
 208
scrise asupra acestor drepturi : in La Presse" din Paris, In L' In-
dependance Beige" din Bruxel, §i 'n National Zeitunq" din
BerlinstAruind s'A fie recunoscute de marile puteri ale turopei.
DupA 1848, el pub1ic5, hare altele : Atbum istoric gi literar
1854; Histoire de la Dacie 1854; ziarul Steaua Dundrii
Intre 1855-1859; Apeirarea ministeriului din 30 April, 1860, tn-
naintea aduntirii elective din Iaqi 1861; Imbuneiteifirea soartei
leiranilor cuvanfäri rostite la 25 Mai si 1 Iunie, 1862; precum
si- o suing de cite cuvantAri tinute In adungrile legiuitoare ca
reprezentant al poporului, sau ca Imputernicit al A. S. Princi-
pelui Carol al Romania-, la congresul din Berlin, dela 1878.
KogAlniceanu se deosebeste Ineä, prin neobosita activitate desfä-
suratà la 1857, sustinând cu darul sAu de neintrecut vorbitor U-
nirea celor cloud principate : Muntenia qi Moldova". Ca om de
stat, sub domnia lui Alexandru loan I Cuza, fiind presedinte
al consiliului de ministri, tare 1863-1865, dàdit tot sprijinul
s'Au domnitorului la stiveirqirea secularizärii averilor meineistire§ti,
precum si la organizarea loviturii de stat dela 2 Mai, 1864, prin
introducerea legii improprietttririi feiranilor. In timpul domniei
regelui Carol a fost In mai multe rAnduri ministru. La 1878
merse Impreun6 cu loan Breitianu la Berlin, unde se trudi za-
darnic ssá scape Basarabia de ¡os din ghiarele nesAtioase ale Ruqilor.
IncepAnd dela 1868, el a fost ales membru al Academiei Romeine.
Ca om de stat si ca orator, Kogglniceanu a fost färà pereche
In vremea lui. A avut Ing si el unele pArti slabe, cari, fath" de
celelalte Insusiri a/ese, se pierd In umbra uriasei sale personalinti.
Nieolae Istrati, nAscut dintr'o familie de boieri moldoveni la
1818, a Incetat din viatà la 1862. Dornic s'a" cunoascg toate
lucrärile romanesti din cele mai vechi vremuri, cheltui o sumA
de bani cu adunarea lor, formandu-si o biblioteeä vestitä. Dela
el avem : Mihul dram4 In versuri 1850; Satirele, prin cari
biciuià Mil milà moravurile si oamenii porniti spre rele, din
vremea sa ; Chestia monastirilor inchinate 1860; si-altele.
Dimitrie Gusti, näscut la 1818 In Igi, a Incetat din viop la 1887.
A fost profesor, primar al Iasilor si ministru al scoalelor fare
1867-1868. El a scris : atAt proz5, at si versuri. Dela dânsul
ne-au rAmas mai multe luceäri, fare cari : Geografia nouti astro-
nomicti qi fizicti, cu harta Moldovei, pentru clasele primare
1846 ; Geografia pentru f coalele stite$ti 1851; Retorica romeinti
cu pilde scoase din scriitorii literaturii române 1852; Buchetul
poetic 1855; Zimbrul jurnal politic si literar ; si altele.
Vasile Aleesandri1), nAscut la Bactiu, In Iulie, 1821, a Incetat
din viat'ä la Mirce§ti In ziva de 23 August, 1890. El a fost cel
mai mare poet national depe vremuri, al Romeinilor, §i, totdm-
daf.4, unul dintre fruntasii vietii politice, cari au contribuit la :
refacered, desvoltarea si Innàltarea spiritului national. Viata si
1). Vezi alte §tiri biografice 0 portretul lui Vasile Aleesandri In Cartea marilor
Romeini" din lucrarea de fa.
www.dacoromanica.ro
 - 209 -
activitatea lui Alecsandri s'au impletit cu insa§i viata poporului
roman, -ale carui simtiri, doruri i avanturi : le-a intrupat in ne-
muritoarele sale versuri.
Prima sa lucrare a fost o alcatuire in proza', intitulata : Bu-
chetiera din Florenfa, publicata in Dacia litefarti a lui
ceanu, careia Ii urmara apoi : Ctintece si balade.
Un foarte mare merit al lui Alecsandri fu faptul ca atrase bagarea
de seama a lumii literare depe vremuri, asupra productiunilor
poporsne, de cari nu se interesase aproape nimeni pang la el. Stran-
gaud aceste roade ale mintii i inchipuirii poporului, din gura
taranilor i lautarilor, din pove§tile batrâne§ti, din horile i cânte-
cele haiduce§ti, precum §i din duioasele doine moldovene§ti, el
alcatui acea minunata adunare de comori literare romane§ti, _pu-
blicata in 1865 sub titlul : Poeziile populare ale Romdnilor in-
chinate domnifei Elena Cuza.
In 1844, fiind insärcinat ca, impreuna cu Kogalniceanu 0 Co-
stache Negruzzi, sa se ingrijeasca de reorganizarea celor clout(
teatre roman i francez din Ia0, el alcatui o suma de piese
de teatru cornedii i drame luate din viata i apucaturile
societatii moldovene§ti, biciuind vitiile i batjocorind deprinde-
rile invechite, prin mult gustatele sale comedii : lorgu dela Sa-
dagura, Doi morfi vii, Kii Zuliaride, Cinel-cinel, Arvinte qi Pe-
pelea, Iaqii in Carnaval, Piatra din easel, Cucoana Chirifa In Ia0,
Lipitorile satelor, precum i unele cu subiecte serioase, alese din vre-
murile de odinioara, ca : Fr:Intact Blanduziei, Ovidiu i Despot-V odd.
Calatorind mult prin streinatate, el al/it prilej a§tearna a-
rnintirile : fie in versuri, fie in proza, lasandu-ne noui comori ale
talerrtului &Au.
Fire deschisa i apropiata, Alecsandri isbuti fara niel o greutate
sa se faca imbrati§at cu dragoste nefatarnica de toti cei cari a-
veau prilejul, sa-I cunoasca.
El fu pretuit §i ridicat in cinste : §i de Care domnitorul Cuza,
0 de catre regele Carol I. Doamna i regina Elisabeta, prin darul
salt poetic, avii o mare inraurire- asupra cântaretului nostru na-
tional, caruia ii deschise noui zari poetice, isvorite din adanca
prietenie ce lega pe ace§ti rasfatati ai zeitelor poeziei.
Alecsandri fu, par'ca, nu numai poetul. national al Românilor,
ci i proorocul, i indemnätorul norodului românesc, spre caile cele
bune. Inca din 1856, aproape cu trei ani innainte de infaptuirea
unirii Munteniei cu Moldova, el indemna poporul celor doua
tinuturi române*ti
dea tog mad cu mad,
Cei cu mima romtinel ;
SC1 'nvtirte hora frtifiei
Pe pamântul Romdniei !
Tot lui Ii fu dat sà cante geniul latinitatii.
In 1878, Societatea pentru studiul limbilor romanice" din Mont-
www.dacoromanica.ro
14
 - 210 -
pellier Fran fa, hoarî un premiu o cupei de aur pentru
alcätuitorul celei mài bune poezii de srävire a neamului sau
gintei latine, spre a o pune pe note §i a o traduce in toate cele-
lalte limbi de obar§ie lating. Din noianul de poezii, primite din
toate pärtile, a lui Alecsandri fu socotifä cea mai bunä. Pusä pe
muzicA de marele compozitor italian, Filippo Marchetti, ea fu
cântatà la Montpellier, in ziva de 10/22 Mai, 1878, in fata unui
public de peste 60.000 de oameni, iar Alecsandri fu sarbatorit intoc-
mai ca un rege : regele poeziei.
Cea mai mare parte dintre scrierile lui Alecsandri au fost publi-
cate in revista Convorbiri (iterare, precum §i in Romeinia literard,
Infiintatä de dânsul la 1855, revistà a cArei aparitie fu oprità dupà
un an de zile, din iricin'ä &A cele scrise inteinsa nu erau in vederile
mai marilor timpului.
In cursul vietii sale, Alecsandri fu de folos neamului sgu, nu
numai ca poct, ci.§i ca om politic. El fu ministru afacerilor stre-
ine pe timpul cälmäcnniei lui Catargiu, Sturza §i Panu, la 1858;
apoi conduse acela§ minister in limpid lui Cuza ; fit in mai multe
ränduri deputat, senator, precum §i ins'ärcinat cu trebile tärii : pe
längä Napoleon al III-lea, imparalul Franfei, pe längsä regele
Victor Emanuel al Italiei i pe läng6 guvernul Marei Britanii,
ih timpul lui Cuza.
De asemenea fu cântäretul isbänzilor noastre din timpul
Independentei, precum §i al ridicArii tärii la rangul de regat.
Prin dulceata §i firescul scrierilor sale, Alecsandri §i-a cA§tigat cel
din-UM loe intre scriitorii din vremea sa. Parte dintre numeroasele
sale serien i au fost publicate la 1875 in notiä volume, cuprinzänd :
poezii, proza teatru. Volumul I euprinde poeziile sale, sub titlul :
Dome, Lacramioare, Suvenire; volumul II, Margaritärele; volumul
III : Pasteluri, Varia qi Legende; volumul IX : Legende noud, Osta0i
no§tri §i La Turnu-Magurele; iar celelalte volume cuprind : Poe-
ziile populare ale Romdnilor i piesele sale de teatru.
George Thutu, n'äscut la 1823 in Botoqani, a murit nu se §tie
In ce an la Tdrgul-Frumos. In cursul vietii a avut de intämpinat
multe neplkeri din partea mai maiilor zilei, fapt ce-1 indrumä
inchine talentul s'äu felului de poezie numit &WM', prin care
biciui ticglo§iile din vremea sa.
El §i-a publicat scrierile sale in ziarele : Reforma, Nichipercea,
Steaua Dunifrii i altele. La 1862 §i-a adunat §i tipärit toate poe-
ziile alc`átuite panä atunci, inteun volum Intitulat : Poezii, In 1863
a publicat : Un ajutor la limp dramä ; In 1864, Poezii noua; in
1871, Epistole; i altele.
Poeziile sale sunt vesele §i pline de mult duh.
George Sion, näscut la 22 Mai, 1822, in Ilduova-Vaslui, mort
la Bucuroti, in Octombrie, 1892, se trage dinteo familie boiereasck
a eärei vechime se urc'ä pänä la Stefan-eel-Mare. In tinerete, fu
slujba§ la stat. Din pricina unei poezii, publicatä. in Foaia pentru
minte, inima literatura" din Brapv, a lui Militia, care poezie
cuprindea lucruri nepräcute Ru0ior, fu iniliturat din slujIA, fapt
www.dacoromanica.ro
 211

ce-1 ridica mult in fata norodului si a boierimii. Fiind partas la

revolutia din 1848, fu nevoit sà fuga din tara, unde se. intoarse abia
dupa venirea lui Grigore Ghica pe tronul Moldovei. Trecând in
Muntenia, se statornicì la Bucuresti, unde scoase vreme de ativa
ani Revista Carpalilor, intre 1859-1862.
Lucrarile sale stint multe si felurite. Intre altele, a scris : Cea-
surile de mulfumire poezii 1843; Din poeziile mele 1857;
Suvenire de ceildlorie in Basarabia 1857; Salir, piatrei prelioasei
1857; Ziva jurnal 1859; 0 sulci qi una / abule in versuri
1869; Suveniri contimporane 1888; precum si o suma de tra-
duceri. Intre acestea sunt : multe piese de teatru, Istoria
in trei volume, tradusa dui-A Fotino 1860; Istoria Teirii-Romd-
ne§ti tradus'ä dupa Frafii Tunu.sli 1863; i altele.
Pentru meritele sale literare, George Sion a fost ales membru
al Academiei romeine.
George R. Melidon, nascut in Roman la 31 Mai, 1831, a murit la
11 Mai, 1897. S'a facut cunoscut prin scrierile sale, in versuri
proza, publicate intre 1852-1856 prin calendare i foi literare,
mai ales, in jurnalul Zimbrul" din Ia5i, care a aparut Intre
1854-1860. Ca profesor de : Mitologie, Retoricä i Poeticei la cole-
giul academic din Iasi, publica la 1857 un Tratat de versificafiune;
apoi : Prietenul tinerimii pentru scoalele populare 1856; o Carte
de lecturei 1858; un curs de Pedagogie elementarei 1874; Istoria
nationalti pentru popor sau: neamul, sapa, arma, casa i mintea
Romeinilor prin bate timpurile §i locurile 1876; i altele.
Vasile Alexandreseu-Ureehi5, nascut in Februarie, 1834, la Pia-
tra, a murit in Noembrie, 1901. El si-a urmat studiile prin Franfa
§i Spania. A fost profesor de Literatura *i Istòria Romeinilor la uni-
versitatea din Ia0 §i Bucure§ti. De asernenea a fost membru al Aca-
demiei romeine i presedinte al Ligii culturale §i al Societeifii mace-
donene. El a scris mult, si pe toate tarAmurile, dar mai ales pe ta-
rämul istoric. Intre lucrarile sale de seama trebuiesc pomenite :
Cele treisprezece mari volurne din Istòria Romeinilor curs tinut
la Universitate ; Istòria/ 5coalelor din Romeinia dela 1800-1864;
precum i diferitele reviste infiintate de el, ca Ateneul romein-
apärut /a Iasi ; Buletinul instrucliunii pub/ice pe 1365, 1866, 1867;
Anuarul instrucfiunii publice, §i. o suing de alte lucrari poetice,
teatrale, didactice §i tiinfif ice.
Alti seriitori moldoveni din prima jumkate a veaeului al 19-lea.
Pe lânga scriitorii nascuti pe pamântul Moldovei, numiti päria
acum, mai sunt vrednici de pomenit alti o suma, cari au lasat
urrne adanci pe ogorul culturii nationale. Numarul lor fiind
prea mare, vom mai numi doar ativa dint-In-A mai cunoseuti.
Astfel : arhiereul Neolit Scriban s'a deosebit mai moult pe tailmul
bisericesc ; Matei Millo actor de seama a scris o suma de
piese de teatru ; episcopul Melchisedec .teldnescu un loarte in-
vatat prelat moldovean a irnbogatit literatura bisericeasca
istorica a %aril cu numeroase lucrari de mare valoare ; Alexandru
Flechtenmacher un distins compozitor muzical a scris mai
www.dacoromanica.ro
 212
mult pentru teatru ; Teodor Codrescu, autorul Uricarului o adu-
nare de hrisoave privitoare la Istòria Romcinilor, tiparite in 25 de
volume , editorul ziarelor : Zimbrul i Buciumul romdn; precum
si multi altii, nascuti in prima jurnatale a veacului al 19-lea,
insa a caror activitate literara i tiintifica incepe a-si da roadele
abia in a doua jurnatate a acestui veac, in timpul domniei lui Cura
yodel §i a domnitorului Carol I.
Daca am cercetat putin mai de aproape starea culturala a
Moldovenilor, precum i activitatea scriitorilor din cuprinsul salt,
aceasta se datoreste faptului ca acesti scriitori au pus adevara-
tele temelii ale literaturii romanesti, pastrand linia de mijloc :
fata de vederile lui Heliade din Muntenia, sau ale lui Cipariu
din Ardeal, ori ale lui Aron Pumnul din Bucovina cari ajun-
sesera sä se departeze cu totul de vorbirea cea adevärata a popo-
rului, impanând graiul romanesc cu o suma de latinisme.
*eoalele ronifinqti intre 1821-1859. *coalele romanesti ca-
pätara o desvoltare mai mare odata cu introducerea Regulamentului
organic. Pan'atunci, s'au dat lupte surde intre românism i grecism
cel dintai straduindu-se sà doboare i sa ¡filature pe cel de-al
doilea. °data' ca ridicarea limbii române, se napusti asupra gre-
cismului inrad'acinat in tail, i inraurirea franceza, despre care
am vorbit mai pe larg la Miqcarea culturalti din Muntenia.
In timpul domnilor regulamentari se organizara colegiile dom-
nesti din laqi i Bucure5ti cu cate 7 clase, si ca un program de
invatamânt Inuit mai bogat, De asemenea se infiintara scoale pri-
rnare prin orasele mai de seama, pregatind elevi pentru scoalele
superioare. Datorita acestui fapt, cultura româneasca luä un avant
puternic, redesteptând pe Romdni din amorteala de care fuse-
sera cuprinsi 'Ana' atunci. Ru.ii, cari tinteau inghitirea celor douà
principate, vazurä cu ingrijorare aceasta insufletire a Romani-
smului pentru cultura nationala, asa ca incepura sä se foloseasca
de once soi de mijloace spre a infrana aceste porniri periculoase
pentru planurile lor. Cea dintai masura fu desfiintarea cursurilor
superioare dela cele douà colegii : din Iasi si Bucuresti ; iar cursuI
inferior fu ingreuiat prin introducerea limbii franceze ca limba de
predare. Se reduse numarul profesorilor ; iar putinii cati mai rama-
sesera fura alesi dintre streinii lipsiti de iubirea de tara, cari n'a-
veau nici un pic de râvna pentru cultivarea simtimântului national.
Cu toate aceste masuri, curentul nationalist cresca vazand cu
ochii. Atat Ruii, cat i unii dintre domnitorii celor douà princi-
pate, precum si parte dintre boierii protivnici luminàrii prostirnii
priviau cu ingrijorare inmultirea carturarilor ridicati, mai ales,
din randul norodului de jos, cari, prin harnicia i desteptaciunea
lor, inlaturau din slujbe sau huzmeturi pe fill boierilor. Tearna lor
insä, nu putit stävilì pornirea sàdità in sufletele fruntasilor noro-
dului, setosi de indreptarea àrii. Acestia intampinará cu barbatie
toate piedicile vrajmase, croind Românismului drumul cel nou,
care-I apropià de infaptuirea visului strabun : Inceputul
nalionale a Rorminilor, vis implinit in intregime sub domnia M.
S. Regelui Ferdinand I.
www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANIEI
1. ALEXANDRU IOAN CUZA
Obir§ia lui Cuza. Cu alegerea lui Alexandru Than I Cuza la carma
celor douà principate se implini o parte din visul poporului roman.
Noul domnitor se trilgea dintr'o veche familie de boieri moldoveni.
Na'scut In &Wad
la 20 Martie, 1820,
aveà aproape trei-
zecisinouà de ani,
and fu ales domn.
La varsta de 24
de ani, se cOsOtori
cu Elena Rosetti,
fica postelnicului
Iordache Rosetti.
Mare admirator al
democratiei fran-
ceze si al lui Na-
poleon al III-lea,
sprijinitorul sOu,
Cuza cOutà ca si
In tara sa sO dom-
neaseal duhul frà-
tesc, pe care-I vA-
zuse la Francezi,
cat timp trAise in
fnijlocul lor.
Unir ea des:1-
%41.0A a Prinei-
patelor. La ur-
carea sa pe tronul
celor douà princi-
pate, Caza OM po-
porul intr'o stare
vrednic6 de jale.
Necontenitele ALEXANDRU IOAN CUZA
rAsboae petrecute
pe OmAntul bie-
tei noastre tàrisoare, precnm si desele ocupatiuni militare ale nea-
murilor vecine, dornice de a ne inghiti : nu numai cä' impiedecaser6
propOsirea poporului nostru, dar nimiciserä chiar si hunde insusiri
mostenite mai dinnainte dela strObuni. In ultimul sfert de veac,
premergätor urdirii lui Cuza pe tronul celor douà täri surori, se
cheltuise o sumedenie de bani din vistieria domneascA, filed Ins6
a se vedea vre-un pic www.dacoromanica.ro
de imburaitälire in aseecimintele de folos
 - 214 -
obstese ale principatelor. Acum, totul urmä sä." fie luat dela inceput.
Trebuiau date poporului legi noui i drepte ; afmata, de asemenea
trebuià orânduitá pe temelii nationale ; finafltele, inväTämäntul,
administratia : toate cereau o grabnicil i priceputà indrumare.
Neintelegerile dintre fruntasii tärii, frsämäntárile räuntrice din
sänul diferitelor partide, precum i strieäciunea sufleteaseä ce
cuprinsese mare parte din straturile societAtii românesti : au dat
mult de lucru guvernelor tárii i domnitorului, cari mai aveau de
infruntat i greutátile prilejite de vräjmasii din afatä.
).
La inceput, preocuparea de Opetenie a lui Cuza a fost desävär-
sirea unirii celor douä principate. Deocamdatà, cArmui tara
avänd douà ministere deosebite i câte o camera de deputati pen-
tru fiecare principat. La 1861, dele Principatelor-Unite numele de
România ; iar la 11 Decembrie, acela§ an, proclama' unirea pentru
totdeauna a celor doua lari surori, statornicind o sin gura adunare
legiuitoare pentru intreaga tara. La 24 Ianuarie, 1862, aya loc la Bu-
cure§li prima adunare a reprezentantilor naliunii, strdn§i toli lo (dalla.

IAll DE ODIN/OARA

Cu toate eä la§ii Ii erau mai dragi, Cuza se statornici la Bucu-

re§ti, spre a fi mai departe de Ru§i. El isbuti sà capete dela pu-
terile europene, incuviintarea schimbärilor sävärsite panä atunci.
Unul dintre marile neajunsuri ale. inceputului domniei lui Cuza
a fost grozav de deasa schimbare a ministerelor sau guvernelor,
fapt ce-a stânjenit foarte mult bunul mers al tärii. Astfel, in primii
trei ani, in Muntenia, guvernul fu schimbat de nouà ori ; iar in Mol-
dova, de sase ori. Au fost ministere, cari n'au putut sta la carma
tàrii nici câte douà luni. Duhul glumet al poporului legase schim-
barea guvernelor de schimbarea timpurilor anului, botezandu-le :
pe unele, ministerele de vara; pe altele, ministerele de iarna.
Aceastä nestatornicie ingreuiè grozav propäsirea tárii, Rinda
ce 'ncepeau unii, näruiau ceilalti mai ales eä 'n vremea aceea,
nenorocitul obiceiu ca, odatà cu schimbarea ministerelor, sä
fie schimbati toti slujbasii statului, erà adânc inrAdäcinat in urea
guvernantilor ; päcat ce s'a mostenit multà vreme de guvernele
cari s'au perindat mai apoi la carma tärii.
www.dacoromanica.ro
 - 215 -
Unificaren ministerelor.Odata cu unirea definitiva a celor dou'ä
principate sub numele de Romeinia, se rândui un singur minister
pentru intregul stat romanesc, sub presedintia lui Barbu Catargiu.
Acest guvern ava de infruntat mari greutati cu punerea in Nina'
rânduiala a trebilor tarii. El 6.110 sa intocmeasca legi la fel pen-
tru intregul cuprins al statului roman. Avù de pus ordine in vi-
stieria tarii, care era sleitä cu desavarsire din pricina ca adunarile
nationale camerele luasera obiceiul, ca sa aprobe cheltuieli,
Ora a cautà si isvoarele banesti cu cari trebuiau acoperite.
Samburele vrajbei hare partidul boierilor sau al Albilor§i
partidul care sustinea drepturile poporului de jossau al Ro§ilor-
a fost chestia impropriedririi fdranilor.
Guvernul lui Barbu Catargiu, alcatuit din oameni alesi din par-
tidul boieresc, era protivnic improprietaririi. Din aceasta pricina
In ziva de 8 Iunie, 1862, o 'liana uciga sa, ramasa necunoscutk
rapuse viata primului -ministru, pe cand iesià dela camera. .

Lui Catargiu 11 lima la guvern, N. Krefulescu, sub care se hotarf

ca averile tuturor manastirilor sa fie luate pe seama statului.
Totdeodata, calugarii greci fura alungati din sfintele locasuri, iar
limba greceasca fu inlaturata din slujbele religioase.
Din faptele mari ale lui Cuza. 0 hotarire a consiliului de mi-
nistri, prin care se intrerupeau lucrarile de preluare a averilor ma-
nastiresti pe seama statului, aduse caderea guvernului Kretu-
lescu si inlocuirea lui cu un minister prezidat de Mihail Kogal-
niceanu. La 2 Mai, 1864, in intelegere cu domnitorul Cuza, Kogal-
niceanu dizolva camera si statornici o nouà legeun fel de con-
stitutie, numita Statut. Aceasta lege fu intärita de popor in urma
unui plebiscit sau vot general, §i recunoscuta si de cele sapte mari
puteri, in urma- ducerii domnitorului la Constantinopol.
Prin acest Statut se dadeau domnitorului puteri foarte mari,
fngradindu-se drepturile corpurilor legiuitoarealcatuite acum, din
camera' §i senat. S'a dat dreptul de vot tuturor cetelfenilor, potrivit
averii lor. S'a desf iinfat claca §i s'au improprieteirit feiranii in schim-
bul unei reiscumpeireiri bdnoti a pämdntului. Prin legea instrucfiei
furei indatorafi toli locuitorii, sti-§i dea copiii la inveileiturd in §colile
statului, lard vre-o plaid. Se streinserei intr'o singurd lege t.oate reindu-
ielile in cari se ardtau indatoririle ceteifene§ti §i pedepsele ceilceito-
rilor de legi, akatuindu-se codul civil §i penal, lucrat in blind parte
dupd codul francez al lui Napoleon. S'au intocmit legi pentru buna
ocdrmuire a judefelor qi comunelor, precum §i pentru bunul mers al
comer fului 1i agriculturii. S'a statornicit felul unildfilor de mdsuri,
ce aveau sei fie folosite in tot cuprinsul fdrii; qi, mai pre sus de toate,
s'a pus la cale alceituirea unei oqtiri nationale. In sfdr§it, s'a sta-
lornicit de isnoavei trecerea in seama statului a averilor mcindstireVi,
cari prin improprieteirire ajunserei in mdinile Jdranilor.
La cele mai de seama dintre faptele sale, mana dreaptä a lui
Cuza a fost Mihail Kogillniceanu, unul dintre cei mai destoinici
ministri ai sal si cel mai luminat sfetnic al domnitorului. El a
fost un inflacarat iubitor al taranimii, pe care a sustinut-o cu
Intreaga si nebiruita putere de incredintare a cuvantului sail.
www.dacoromanica.ro
 - 216 -
Din sliibiciunile lui Cuza. Spre sfAr§itul domniei sale, care tinii
numai §apte ani, Cuza avù slAbiciunea de a se luà dup6 sfaturile
lingu§itorilor ce-1 inconjurau, instreinanduli astfel dragostea mul-
tora dintre partizanii i sustinAtorii säi.
Una dintre marile sale gre§eli fu inlaurarea dela guvern a lui
Kogalniceanu, din pricina intrigilor celor ce aveau-interesul, ca,
cel mai bun prieten §i 'sfetnic al domnitorului s4 nu stea in calea
planurilor i ambitiilcr lor. Kogdlniceanu fu inlocuit cu C. Bozianu,
ill% a fi fost mkar vestit despre inlsáturarea sa ; iar dupà cateva

STATUIA LUI CUZA VODA, DIN IASI

luni fu adus la guvern, N. Krefulescu sub care favoritii hat

Cuza i§i fAcurà de cap instreinând prin faptele lor mai toat5
dragostea poporului fata de alesul ssau.
Cel care a in§elat mai mult buna credintà a domnitorului a fost
un oarecare Librechtstrein de neamul nostru, lost chelner de
hotel prin Ostanda, in Belgia. Acest venetic ajunsese director al
po§telor i telegrafului §i, totdeodat5, un fel de st5pfin atotpu-
ternic, in fata eäruia once vointa' se pleca. Scoted i numià sluj-
ba§i ; vistieria tärii era la cheremul sAu ; osta§ii erau folositi ca
www.dacoromanica.ro
 - 217 -
s64 ridice lui palate ; In sfOr§it, vointa acestui vânturá-lume, careii
gásise cápátAi in tara noastrá, erà mai puternicá decfit legea. Bunul
plac, risipa §i desfrOul : domneau pretutindeni in trebile tárii.
Rábdarea poporului ajunsese aproape de margini. Pe când dom-
nitorul se aflà la Mi, in streinátate, insási guvernulprin °ame-
nii sái puse la cale o revoltá in Bucure§ti, spre a aveà priciná
puie m'Ana pe capii partidului liberal, cari incepuserá a carti
potriva relei ocarmuiri a tárii. Intorcându-se in Capitala, Cuza liberá
pe cei inchi§i i condamril cu asprime purtarea mini§trilor, cari
merseserá prea departe cu supunerea lor fatá de vointa streinului.
Din hunde obieeiuri ale lui Cuza. Spre a-si da seama el insusi
de starea supusilor sài, precum §i de felul cum sunt implinite po-
runcile domnesti, Cuza vodá aved bunul obiceiu de a se cobori
In mijlocul poporului, rásárind : cand inteun colt, cAnd Intealtul,
al tärii, iscodind norodul asupra lipsurilor si nevoilor sale, fárá a
fi cunoscut de multimeIJneori mergeà prin mânástiri, spre a cer-
cetà traiul cálugárilor ; alteori rásbià prin tárguri, ca dea
seama de cinstea negustoreascá ; de multe ori pAtrundeà chiar
prin cArciumi, spre a aflà de nu cumva carciumarii vand lipsá
cumpárátorilor. Din aceastá priciná, cei cu musca pe cáciulá ajun-
seserá s'A vadá in fiecare necunoscut, pe Cuza plecat in iscoadá.
Daca' fruntqii de azi ai mini§trii §i ceilalfi dregatort de
secima ar urmei din cdnd In cánd pilda lui Cuza, multe tictilo§li
s'ar steirpl ; iar poporul nostru ar porn1 c'un ceas mai de vreme pe
drumul sánalos, menit sa-I ayze Mire noroadele de frunte ale lumii I
Spre o nonti domnie. La deschiderea camerelor in Decem-
brie, 1865 Cuza l'Asá a se intelege cá ar vol sá se retragá din
domnie, spre a face loe unui principe de alt neam. In acela§ timp,
protivnicii domnitorului Mea' deosebire de. credinte politicese
inteleserá sà grábeascá prin once mijloace curmarea acestei domnii.
In iarna anului 1865-66, fruntasii poporului, adunati In pala-
tul GhiculeVilor, depe mosia Payani, din comuna Caciulafi, ju-
de%u 1110v, pusell la *cale detronarea lui Cuza. Allând despre unel-
tirile vrAjma§ilor sái, domnitorul porni In fruntea unor trupe de
infanterie §i artilerie, luând cu sine si douä tunuri, ca sá prindà
sA nimiceascá pe rásvrátiti, chiar in cuibul lor. Truda-i fu zadarnicá.
Uneltitorii impotriva domniei, prinzAnd de veste despre apropierea
domnitorului, se risipirti mai innainte de a fi fost Impresurati.
Intelegerile intre cei ce urmáreau aducerea unei dinastii streine pe
tronul Värii, se urmará in casele lui C. A. Rosetti, din Bucure§ti.
Retragerea lui Cuza din domnie. Spre a se potoli spiritele
stul de nemultumiteimpotriva cOrmuirii din ultimii ani ai domniei
lui Cum, fruntasii tárii gàsirä cu cale, cá numai alegerea unui dom-
nitor dinteun nearn strein de tarà ar puted sá puná capát acestei
dureroase stári de lucruri. De aceea, ei silirá pe Cuza, sá se retragá
din domnie. Impártá§ind si el dorinta poporului, Cuza párási carma
t'Ara in ziva de 11 Februarie, stil vechi, 1866, Incredintând prrterile
domniei unei locotenete domnesti, alcItuitá din generalul Nicolae
Golescu, Lascar Catargiu §i colonelul Nicolae Haralambie cari,
www.dacoromanica.ro
 - 218 -
preunä Cu mini§trii tärii : loan Ghica prim ministru Dimitrie
Ghica, Petre 111 avrogheni, Ion Cantacuzino, maior Lecca, Constantin
A. Rosetti §i Dimitrie Sturza, carmui tara panà la alegerea §i in-
tronarea in scaunul domniei a voivodului, pe care soarta aveà sä-I
randuiascA la carma tärii. Dupä aceasta, fostul domnitor pleeä in
streinätate, de unde nu se mai intoarse pana la sfAr§itul vietii sale.
Oricari ar fi gre§a/ele /ui Cuza, acestea se pierd in lumina or-
bitoare a marilor acte savar§ite de dansul pentru binele tarii §i ri-
dicarea poporului de jos din robia secularà in eare fuese incätu§at

LOCOTENENTA DOMNEASCA $1 111NI$TRII SAI

de obiceiurile vremurilor, dealungul veacurilor. Numai Unirea"

celor cloud principate dacA s'ar lega de numele säu, §i ar fi deajuns.
Faptele sävar§ite de acest mare domnitor, i-au asigurat o re-
cuno§tintä nepieritoare in sufletul poporului roman. El s'a stills
din viatä la 1873, in varstä de 53 de ani. Corpul säu fu adus in
tarä §i ingropat la Ruginoasa, in judetul Fälticeni. Ca Märturie
a ve§nicei sale recuno§tinte, poporul i-a .ridicat la Igi o statue
vrednicä de amintirea marelui salt voivod.

www.dacoromanica.ro
 INTEMEIEREA
DINASTIEI ROMANE --411111

CAROL I CEL INTELEPT

1. ASVZAREA TEMEIXICA A R011iNIEI
Alegerea domnitorului Carol I. Dupà retragerea lui Cuza yodel
din domnie, poporul alese in locu-i pe contele Filip de Flandra,
fratele regelui Belgiei. Acesta insA, nu primi sà ne fie domn, din

CUM SE CALATOREik ODINIOARA

pricina sniAntiisale §ubrede. Refuzul lui a fost spre norocul po-

porului nostru, càci la ativa ani dup6 aceasta, primul ales al Ro-
mânilor se prApAdi. Privirile norodului romAnesc se indreptar5

UN POPAS AL POSTE! DE ODINIOARA

atunci, spre familia domneasc6 a Germaniei. Românii, prin glasul a

685.969 de votanti, alesera ca donA al lor, pe principele Carol, fiul
principelui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen i al principesei
www.dacoromanica.ro
 - 220 -
losefina. Noul ales facea parte din strglucita familie a impara-
%flor Germaniei. Ngscut la 8 Aprilie, stil vec. hi, sau 20 Aprilie,
stil nou, 1839, and fu chemat la domnie, principele Carol tocmai
implined vcirsta de 27 de ani, cdci alegerea avusese loc la 8 Aprilie,
stil vechi, sau 20 Aprilie, stil nou, 1866.
Vestit de &are marele Roman, loan C. Brdtianu, ca' poporul ro-
mânese ti voie§te ca domnitor, principele t§i pgrasi : parinti, fami-
lie, neam §i patrie, spre ali Inchina intreaga viata §i toata in-
telepciunea de care a dat dovada in cursul vremii, pentru tunal-
tarea Rornâniei §i a poporului ce-i incredintase destinul su.
Ru§ii, Austriacii §i Turcii : se infuriarg grozav pe Romani, §i
cautarg sil Impiedice pe alesul lor de a intra in tará. Truda le
fu insg zadarnicg.

DOMNITORUL CAROL DEPUNAND JURAMANTUL

In ziva de 8 Mai, stil vechi, sau 20 Mai, stil nou, 1866, dupa
o calatorie plina de o suma de piedici §i numeroase griji, dom-
nitorul Carol puse piciorul pe pdmcintul Romciniei. Dela Turnu-
Severin, luà drumul BucureVilor. Pretutindeni, lumea ti intam-
pina cu bucurie nemaipomenita, aruncându-i flori In cale §i
dandu-i tot felul de daruri.
Depunerea jurannintului. In ziva de 10 Mai, stil vechi, sau
22 Mai, stil nou, 1866, alesul Romdnilor intrci in Bucureqii, in stri-
ggtele de bucurie ale multimii. In aceea§ zi, depuse juramantul in
camera deputatilor, legandu-se ea va fi credincios legilor ttirii §i va
veghii necurmat, ca ele sa fie respectate de toatti lumea. Cu
acest prilej, domnitorul Carol a rostit urrnd toarele cuvinte:
Pundnd piciorul pe acest ptimcint, am qi devenit Romdn. Eu
www.dacoromanica.ro
 - 221 -
vä aduc : o inimei cinstitei, geinduri drepte, o voiniel nestreimulatei de a
face binele, un devotament feirei margini ceitre noua mea patrie 5i acel
nebiruit respect catre lege, respect pe care 1-am cules din pilda alor mei I"
Cellifean, astdzi ; mcline, de va fi nevoie, soldat, eu voiu impeir-
cu dumneavoasträ : ateit soarta cea bunti, Mt 5i pe cea rea.
Din aceastti clipei, to(i, una suntem. Incredefi-vil in mine, precum
eu mei incred in dumneavoastre I"
Cei dintâi ani ai domniei. Primii ani de cArmuire ai domni-
torului Carol furä plini de multe i mari greutAti, pornite : atat
din läuntrul rii, at, mai ales, din afarA. Cu intelepciune, räb-
dare §i stäruintä : le birui pe toate. Spre a nu aveà turbur5ri
din partea Turcilor, cari nu vedeau Cu ochi buni intärirea noastr5,
principele Carol telegrafiè marelui vizir la Constantinopol, chiar
In ziva sosirii sale in Bucure5ti, ä intelege s5. respecte toate drep-
turile Poriii. De§i Turcii ar fi dorit sä intre cu armatà in %aril,
spre a inläturà pe aiesul Romcinilor, temându-se ins5, ca sä nu
aibä neintelegeri cu celelalte puteri ale Europei, i fiind incurcati
§i cu revolutia locuitorilor din insula Creta, cari se räsculaserà
impotriva stApanirii /or, primirà märturiile de prietenie ale noului
domn, cäruia Ii cerm à sä se ducA la Constantinopol spre
primi semnele domniei. Principele Carol fu primit de sultan ca o
cinste cu totul neobi§nuit5. El fu recunoscut ca doma hereditar ')
al Romeiniei in ziva de 12124 Octombrie, 1866; iar sultanul Ii arätä
In chip vAdit stima §i prietenia ce-o simteä pentru dânsul. Ase-
menea fu fu recunoscut domn §i de c5tre celelalte puteri ale Europei.
Inert dela inceput, armata 1-a preocupat loarte de aproape pe dom-
nitorul Carol. Par' di presimfeel al nu va trece mult, qi vitejia Ro-
mcinului va fi pus?" la incercare. Fàcù invoieli negustore5ti cu (drile
streine, in ce prive5te veinzarea 5i cumpeirarea diferitelor rfuri. In-
numeroase 5coale : primare, normale 5i secundare. A luat mci-
suri pentru inmullirea drumurilor de tier. A legiuit ca mo.íile sta-
tului, sii poatei fi vcindute muncitorilor de pämeint. A bc1tut bani
romei ne5ti cu chipul domnitorului 5i cu marca feirii ; i alte mulle
imbuneittiliri a feicut.
CfisAtoria prineipelui Carol. La 3 Noembrie, stil vechi, sau 15
Noembrie, stil nou, 1869, princip ele Carol s'a astitorit cu princi-
pesa Elisaveta de 11 lied, misculti la 17129 Decembrie, 1843, in Mon-
repos, 15110 Rin. Noua domnitil a Romeinilor cunosca mai de aproa-
pe pe viitorul sAu sot, cu prilejul unei cärätorii pe care domnitorul
nostru o Mai in anul 1869, in Apus, spre ali vedeA familia §i
a face, totdeodat5, câteva vizite c5petenii1or statelor, cari ne sus-
linuser5 in vremurile grele prin cari trecuse tara §i poporul nostru.
Intalnirea fare domnitorul Carol §i viitoarea sa sotie avù loe
la Colonia, in Germania, cu prilejui unui concert pus la cale intr'a-
dins de printul mo,tenitor al Germaniei, Frideric de Prusia, care
tineà ca principesa Elisaveta, sä fie luatä Iii c5s5torie de tAnärul
principe i domn al Romeiniei. Acest concert avù loe la 30 Sep-
1). Principe sau dornn heredilar se numeste acela care are dreptul sa fie urmat
Ja domnie, din tata'n fiu, de urmasii sal de sange, pat.& li se stinge neamul.
www.dacoromanica.ro
Poveatea neannslui rem:amenI. Popescu-Bijenarn. Editia, 1I-a 5 000 exemp. 14*
 - 222 -
tembrie, stil vechi, sau 12 Octombrie, stil nou, 1869. In ziva ho-
täri15, principele fu la Colonia. El trase in gaza chiar la hotelul
unde se aLA familia princiar5 de Wied. Aci avù putinta sä"-§i
cunoascA mai de aproape viitoarea-i tovarAsri de viat5, care-1 räpi
degrab cu farmeeu-i tinerese i cu firea sa apropiatil. AtAt de mare
fu inrilurirea principesei Elisavela asupra domnitorelui nostru,
inckt, in aceea§ zi chiar, fu cerutil in csàtorie. Seara, principele
Carol plecg la Paris, chemat de interesele politice ale tàrii sale.
La 16 Octombrie,"stil nou, domnitorul se reintuarse dela Paris,
mergâtiel deadreptul la Monrepos, unde celebrd logodna in chip
oficial. Toa te Curtile europene felicitarà pe tinerii logodnici. In
ziva de 15 Noembrie, 1869, fu semnat contractul de cilsätorie,

dup'ä ce fusese aprobat de regele Wilhelm, ,efu1 familiei Hohen-

zollern. Slujba religioas ava loc intr'o salà a castelului din
Neuwied, in fata a tot ce Germania aveà mai de seamg, ca
oameni. Cununia se fila' dup5 ritul protestant.
Cu acest prilej, pastorul Lohman, tina o miscAtoare cuvântare
avänd de temei, versetul biblic : Voiu merge ulule vei merge
tu; voiu ramdneet unde vei ramdneet qi tu I Poporul tau este poporul
meu ; Dumnezeul tau este Dumnczeul meu I Voiu muri unde
vei muri tu, gi tot acolo doresc scl fiu ingropat I"
La 18 Noembrie, perechea princiarà plec'ä spre BurureFli. Dupà
un seurt popas la Viena i Budapesta, se oprirä la Buzia§, unde-i
a§teptà vaporul Francisc-losif. Dela Buzia5 venir6 pe Dunäre panä.
www.dacoromanica.ro
 223
la Giurgiu. Aci furä Intämpinati cu o negräitä bucmie de tot no-
rodul. Dela Giurgiu la Bacuresti fäcurà drumul cu trenul, pe ca/ea
feratä deschisä la 22 Octombrie, 1869. In gara Filaret, perechea
domneaseä a fost primitä cu un alai nemaipomenit. Uralele
se fntreceau cu sunetul clopotelor bisericilor i bubuitul tunurilor.
Dupà sävärsirea unui serviciu religios la Mitropolie, tänä'ra pe-
reche porni spre palatul domnesc 1). Tot la aceeas zi furà cunu-
nate la Mitropolie i frizestrate de stat, cincizeci de perechi de
tineri adusi, din toate judetele tirii. Dupä cununie, nouii cäsäto-
riti defilarà prin fata perechii princiare.
In aminjirea acestei zile, doamna Elisaveta därui zece mii de
franci, din venitul cärora sä fie ajutate opt fete särmane in ziva
präsnuirii venirii sale pe tron : patru din Bucuresti i Wm.
din Iasi. Tot in prima zi, o delegatie de doamne, oferi princi-
pesci o diademä impodobità cu märgäritare i briliante.
Dupg trecerea zilelor lipsite de grijuri, suverana Românilor se
lipi cu trup i suflet de poporul care-i dovedise atAta dragostei
urmând a WM laolaltä cu el, zilele de : griji, duren i bucurii,
pe cari soarta i le häräzi mai apoi.
Na§terea §i moartea principeset Maria a României. Din acea-
stä asätorie s'a näscut la 27 August, stil vechi, sau 8 Septembrie,
stil nou, 1870, o singurä fetitä, principesa Maria, care fu botezatà
In ziva de 1/13 Octombrie, acelas an, In biserica má'nästirii Co-
troceni, unde perechea domneascA îi alesese- cea de-a doua rese-
dintä din Capitala tärii2). Nasterea mieei principese revärsä in
sänul familiei domnitoare o fericire nespusä.
Dragostea pentru mica si nevinovata fäpturä, näscii in sufletul
doamnei Elisaveta, o mare pornire et:Are lumea scoläreascA In rän-
dul cärora visà i dânsa cà va vedeA mäine-poiraine pe copila
sa. Cu deosebire, toatà grija vi-o indreptase spre micile orfane ale
azilului Elena Doamna".
La inceputul anului 1872, doamna Elisaveta plecä In Italia,
fiind suferindä de friguri boalä cApätatà In timpul sederii sale
la Cotroceni. Dupä vreo douà luni de cäutare se intoarse In tara,
aläturi de scumpa sa copilà, care rämäsese la Bucuresti. De o
desteptAciune uimitoare, mica principesà, Maria, erà fericirea LA-
rintilor säi. In ziva de 24 Martie, stil vechi, 1874, micuta se 'm-
bolnävi de scarlatinä. La 28 Martie, stil vechi, dupà patru zile
de zäcere, nevinovata pruneä îi dádù sfärsitul, imprästiind In
juru-i o jale negräitä. Indurerata mamä fsi potoli nemärginita sa
durere, rev'ärsandu-si toatä bunnatea sufletului i toatà drago-
stea sa asupra celor nevoiasi.
Nu treat mult i, mila i iubirea sa cátre cei lipsiti i cätre cei
coplesiti de duren, si-o arätä, b/ânda i buna noasträ domnitä,
Cu prilejul räsboiului din 1877, pentru Independengi.
Palatal regal din calea Victoria a fost cl5clit de boierul Dinicu Golescu, fa
anul 1815. Tot aci a locuit j Cuza-Vocki panà cand s'a retras din domnie. El a
fost refAcut 51 tntregit mai apoi, de regele Carol.
Palatul Gotroceni a fost zidit asa cum se vede ast5zi, la anul 1893.
www.dacoromanica.ro
 - 224 -
2. RASBOIUL PENTRU INDEPENDENTA
Ineeperea räsboitdui ruso-ture. Trecuserà zece ani dela suirea
domnitorului Carol pe tronul Romeiniei. Fata tärii se schimbase
mult de tot. Românii Incepuserà s'A simtà binefacerile carmuirii
intelepte a domnitorului lor. Când, iatà cA se iscA un nou rAsboi
'filtre Ru§i §i Turci, din pricina cruzimilor s'AvAr§ite de Turci
In contra locuitorilor din : Bosnia, Herlegovina §i Bulgaria, c,ari
se rgsculaserA Impotriva stApanirii turce§ti, atatati tot de Ru§i ;
precum si din pricha cA Turcii nu voir6 sà primeascg unele
reforme cerute de puterile Europei, pentru tratarea mai orne-
m'asea' a Creqtinilor din imperiul turcesc.
Ru§ii, neavand alt loc de trecere spre Turcia, cerur6 IngAduire

CERCHEZII SI BA*IBUZUCH RAPIND COPIII DE ROMANI

domnitorului nostru, ca sA treadi prin Tara-Romeineascei. Dom-

nitorul le dete voie, Ins4 Cu Indatorirea de a nu face nici o stri-
ca-ciune pe unde vor trece. In acela§ timp, adunA oastea tArii,
stând gata pentru once Imprejurare. Armata ruseasc6 inceptt
treacA Prutul prin mai multe locuri In ziva de 12 Aprilie, 1877.
Proelamarea Independentei. Sultanul Turcilor dete poruncA Ro-
mdnilor, ca sA nu lase pe Ruqi, sA treac6 Prutul. Domnitorul nu
dàdut nici o ascultare acestei porunci. Nesupunerea aceasta atrase
a supra noastrà m'Arda Turcilor, cari IncepurA a ne socoti ca vràj-
ma§i. Numeroase bande de Cerchezi i ba§ibuzucil) turci trecurà
I). Cerchczii erau locuitori din Circaziatiuut asezat lntre marea Neagrd 5i marea
Caspica. Acestia sunt un neam de oameni frumosi la chip, fnsA trAiesc IncA In stare
de Innapoiere, indeletnicindu-se mai mult cu hotitul : atAt pe uscat, cAt si pe mare.
Ba0buzucii eran soldati voluntari turci, recrutati din alte natil Inrudite cu Turcii.
www.dacoromanica.ro
 - 225 -
Dunkea, prklAnd i nAcelArind pe locuitorii satelor ce le ie§iau in
cale. Românii, v6zAndu-se atratati, hotärirà sà once legAturà rupg

ca Turcii. Domnitoru/ Carol ordonase mobilizarea intregei ostiri ro-

17,1"."

°
._......_
_.

-.,=',
--_,-,...,...,.?.- ,-...,..,.....f:

_....,
,
-7:-.,..' , - rz.......

...,:_t!'..;.:::-'----:--...'.--
_. ..
.....;
,....7...,IF,..,....
- ..,,,:.-,

...7",,,te.t..t,........,...,.4.,,,,Fir...L---...im..
-....,,... -. ,.,,-,--1,-----::.:-.-
'...-

_
'
-._.=3..g."40,?7,37W.ii
-
-",-,17.

... ,.....',..,..,_:_,,,.,_ ..!

.. "S'''''.."'""'"4"..'"'- .-ViCk:f'....__
' ,......
'''' ' r...- ^ , '...-1
, .., .. ,...
t - _.- ^ ni.,....
,-,---.12./.
...
-
'
1,,%,,,'
.., ,.....F.,'4,
,..,,
-7.-..:13-'?..i... ...;,-,,' * --.1....3.,','-"'"?'--,..'.
'--1.,...1--. J

''',-Ir '',. 'e.?'.'44.;,;*,_,..r. ....,,,,

W..---- '4.2,1, 41.'
,..K:44 4 ''.) '
..",?-. :ir '':.' ' ,

- .V.V7i.f.

LOCUITORII CALAFATULUI FUGIND DE BONIBARDAMENTUL TURCESC

mariesti incri dela 6 Aprilie, stil vechi, 1877, dAruind totdeodaa din
avutul ski personal suma de o sutà de mii de lei pentru imbrAcA-
mintea ofiterilor. Armata sa de peste cincizeci de mii de oameni,

OFITERII GARNIZOANEI CALAFAT LA MASA

Cu o sutà optzeci de tunuri, fu randuità astfel, ca sá poatA in-

fruntà once atac ar fi venit din partea ostilor turcesti dela Vidin.
In ziva de 26 Aprilie, stil vechi, 1877, Turcii inceptiA A bombardeze
www.dacoromanica.ro 16
 - 226 -
cu furie ora§ul Ca/afat. Romänii nu se läsar'ä mai pre jos ; §i le
räspunserg §i ei cu aceea§ m5sur5, arzänd vapoarele turce§ti aflate
in portul Vidinului, precum §i numeroase case lovite de ghiulelele
române§ti. Celelalte orne depe tärmul românesc al DunArii rA-
spunserà atätärilor turce§ti, ca §i Calafatul.
Neintreruptele atacuri ale armatelor turce§ti fatà de o§tile ro-
mâne§ti, cari nu fAceau altceva, decat numai se ap6rau, puserà

ARTILERIA ROMANA MERGAND SI'RE CALAFAT

capät legAturilor de supunere ale tririi noastre fatà de imperiul

turcesc. Pentru aceea, la 9 Mai, stil vechi, sau 21 Mai, stil nou,
1877, adundrile legiuitoare hola:1rd neatdrnarea Romdniei; iar
ziva de 10 Mai, stil vechi, aceastd insemnatd hotdrire fu set* rbdtoritd
cu cinste qi bucurie mare, de tot poporul romdnesc.
Domnitorul Carol, impreung cu frunta§ii tárii, mai hotári ca
luptAm §i noi, la olaltA cu Ru§ii, impotriva Turcilor. Ru§ii insá,

tt:

PLECAREA SPRE CALAFAT A AMBULANTEI ROMANE

nu voirà sà facA tovAr5§ie cu noi, zicAnd cA vor fi ei in stare_ sA
räsbeasc4 §i singuri pe Turci. Ai no§tri, v6zAnd trufia Ru§ilor, i§i
retraserg o§tile in 011enia, milrginindu-se doar, ca s6 apere hotarul
uírii de vre-o nävälire turceascA. Osman pa5a, singurul general turc,
care a filcut isprAvi mai de- seamä in cursul acestui rásboi,
nui sà trea6 Dunärea pe la Vidin Cu vreo §aizeci de mii de oa-
meni, spre a muta locul de luptä. din Bulgaria, in Romdnia.
www.dacoromanica.ro
 - 927 -
Intelegand gandul vrAjma§ului, domnitorul Carol Ina* toate mä-
surile, ca sa preintampine incerdirile turce§ti i intArì Cu str5§ni-

!</
,'Z /`,7;

UN POST DE INFANTERIE PE DRUMUL CALAFATULUI

cie tinutul amenintat. Ca s5 dovedeascil du§manului, &A nu se

teme de puterea sa, hare 14-17 Mai, stil vechi, 1877, venì el

POPASUL DE NOAPTE AL UNUI CONVOI MILITAR

insu§i la Calalat, unde inspectà trupele i infäriturile romane§ti,

poruncind sa se inceapa" bombardamentul Vidinului subt ochii
Primul obuz trimis de Turci ca raspuns la loviturile tunu-
www.dacoromanica.ro
 228
rilor române§ti, cäzir tocmai in bateria unde se aflà domnitorul
Carol. Ghiuleaua Imprä§tiè In toate pärtile Warne sale ucigä-
toare. Domnitorul scäpà ca prin minune ; LISA nu se Infrico§ä ca-
.

CA.VALERIA ROMANA ADAPANDU-*I CAII

tu§i de putin. In clipa cAderii obuzului, scotânduli chipiul, salut%

bomba vrAjma§ä. zicAnd :A f Asta-i muzica ce-mi place!"
Inc6 cinci ghiulele urmarà celei dintâi. Trei se sparser% chiar In

CONSTRUIREA PODULUI DELA CORABIA PESTE DUNARE

bateria in care se adäposteà domnitorul. Nici o schijä Insä, nu-1 atinse.

CAteva säptämäni mai tärziu, Vidinul fu incendiat din toate
pärtile de jarul ghiulelelor române§ti.
www.dacoromanica.ro
 Domnitorul Carol I in ploaia ghiulelelor dela Calafat.

r-,

'4,0 'a .1
' r .,

".. ,F17,..«,"'',. R.ro

,... o...A .... '.

,
.,
0...
, .).
r- -,i '
o ...; i'.....

4.. 11:,;¡_,
.

,...
'*".
' i il.
it
o
N.,,,,,,'

.
. .''''

r, :15 1,3
. ;44A. r.e..-?:': ' ' ' i

' 6-'-' 4`474, - : i, '

' j".1 - a-, - ' t- "
' 3 !
4,,,.. ., 1- '
ll , .
, . [ 4 iii.l. +-,
° - ,, - ,. .-r'f
'te'
'IL iil' 4ii ,É4 ' .412Y-.. 1',, ir...,
,.', ' 'I'Vi;;
:. t"": ....4;,c r..7.... , .1 . .. --, :'5..,,-,1
f.ii , dittxm. ,f -
,. ,-., ,:-
tY 4' ...' r
:
..,,,
'.J, 2. , l
f" ' i'' t. .
,
i. rif --- - ' I . 1,A ' '''P'' 7, ..!!"---.7-"'Z's'fi
l' :=1;.'k.4.;4--..

www.dacoromanica.ro
.fr. I . - 4;ii. . 4. 14 ° . I, °A)r.- ''. '. ', .... ' . .... -
I, ,. ','-f;':.' 14 4 t.,.;
' .- .. I : :.i.'1114 ' ... 9111" ":"
'
,i , A. .'" '
; 'l'II' - '''..- ' r :., ' `'`' ' - /*'' ''' ' ."4-44 '', ',
..s..T .,.:.'?-, 31'. - ..,'..--2,-,,, '' ,....e.,:.°.f.. ..:
., ..,;._ ,., To P '', ,

'
.. y t I,. ,
,-
[. N.'"' `,.... Llii ,47. n 7 st,',i.,,,z! .. ' os. ,--,
.3',. A°,,,'$!::r.
.0.. : v;,...r .r.,...
'P.,4 :,, 7;i ,. - 7' ' ''' . .g3'L.k,".:
r . ---so -,_ ..,...
. . '.
. ..:_:-a,..,,',._' ,,,-.,__--,. _-_:.' .._..._.-±___k___..._'_. __

In timpul räsboiului pentru Independentä, una din ghiulelele trase impotriva Rominilor din Calafat,
de ¿are Turcii din Vidin, câzù in apropierea domnitorului Carol. In clipa c'áderii obuzului. scotin-
du-si chipiul, domnitorul saluti bomba viájmaqi zicind : ji jelsta-i muzica ce-mi place l"
 - 230 -
Intrarea Romilnilor in rìshoj. Nu trecuse nici o lung de cAnd
armata ruseased incepuse luptele dincolo, peste Duniire, când,
domnitorul Carol se pomeni in ziva de 11/23, Iulie, 1877, cu o
telegrama dltd de marele duce Nicolae, comandantul ostirii rusesti
din Bulgaria, in care-i said : Vino in ajutorul nostru. Treei
Duniírea pe mide voieti, eum voiti, sub ee condilii voiesti ;
numai vino grabnie in ajutorul nostru. Tureii ne
Cauza eretinai este in primejdie !"
Domnitorul nostru intelese ea' Rugii fuseserà ràsbiti. Aducan-
du-si aminte de semetia cu care ne rAspunseserà cand ceruserdm s6
luptAm in tovdrilsie, par'cg-i vened s6 nu le sail inteajutor.
Se Ouch ins6 eä,
daed Turcii vor
iesì biruitori, vor
trece Dungrea
vor face mare
prilp6d in tara.
El se hotild dar,
sá plece in aju-
torul Rusilor. In
ziva de 20 Au-
gust, stil vechi,
sau 2 Septembrie,
slit. nou, 1877,
treat Durairea pe
la Siligtioara,
cam prin dreptul
orasului Corabia,
In fruntea a
35.000 de ostasi.
LuAnd comanda
armatelor roma-
no-ruse, alcdtu-
ite din peste
PE PARAPETELE GRIVITEI !... 60.000- de oame-
ni, porni impo-
triva Turcilor,
cari se intilriseed In orasul Plevna. La 30 August, stil vechi,
dui:a o luptd nilprasnicA i cu marl jertfe, Romônii isbutied
cucereascd cea mai puternic6 fortnreatà a Plevnei, réduta Grivila.
Vdzand cá cetatea e strasnic intärità, armatele aliate se hotd-
rill s'o inconjoare i sA sileasc6 pe Turci a se predd, lipsindu-i
de merinde si de munitiuni. Trei luni tinù inconjurarea vrdjma-
sului. Osman paga, viteazul comandant al ceatii Plevna, incered in
cfiteva rAnduri, sä" sparg6 zidul baionetelor dusmane, dar nu isbuti.
Cilderea Plevnei. IndurAnd toate greutAtile iernii i suferind
toate lipsurile rgsboiului, viteazul nostru domnitor fu totdeauna
in mijlocul ostenilor sài, imbrobrdandu-i in clipele de restriste.
Datorità minunatelor sale planuri de luptri, Romcinii infipserà sten-

www.dacoromanica.ro
 - - 231

gul biruintei la : Grivifa, Rahova, Opanez §i, in sfar§it, in ziva de

27 Noembrie, stil vechi, 1877, qi la Plevna, care, dupa o impotrivi-
re de trei luni de zile, &kit In mainile armatelor unite. ViteazuI
Osman paga, vroind sa iasa din -cetate cu toata oastea, fu incon-
jurat de Romdni i Ru§i. O lupta crâncenä se incept'. Osman,
fiind ranit la un picior, se predete domnitorului Carol. Toatä oastea
turceasa fu luata prizionerä, iar Plevna intra In stapanirea Roma-
nilor §i a Ru§ilor.
Maria Sa, Doamna Elisavela, ca o mama plina de iubire pentru
fiii sài, ingrijeà de soldatii-raniti, la rand cu celelalte doamne ce-§i
luasera sarcina de a purta de grip vitejilor àrii. Pentru marea ei

MAMA RANJTILOR 1877-1878

bunatate §i rara dregoste pe care a aratat-o rasboinicilor raniti,

poporul a numit-o Mama Reinifilor.
Dupa Plevna, Românii cucerira Smd rdanul §i Vidinul; iar
Ru§ii pornira spre Constantinopol. Cuceiind Sofia i Filipopol, ei
innaintara pana la Adrianopol, shind pe Turci sä ceara In-
cheierea pacii.
Inebeierea pea la Berlin. RuOi, cari la nevoie ne bagaserä
in seama, la incheierea pAcii nici nu voila sä mai tie de noi
Ei ii luar'ä dreptul sà hutarasca §i soarta àìii noastre. In urma
sfatului dintre puterile Europei, facut in luna Iunie, 1878, la
Berlin, din toata truda lor, Romdnii se aleserà cu Dobrogea. In
www.dacoromanica.ro
 - - 232
schimb tusk Ru§ii ne luarà partea de jos a Basarabiei; asa
noi ne aleserAm aproape Cu nimic. Asemenea, Turcii ne recuno-
scurd independenia. Tot cu acest prilej, Bulgaria fu deslipitd de
Turcia. Ea cApkA dreptul, sii-si aleagg un domnitor dintr'o fa-
milie strein5 de tar6 ; rAmfineA insà, tot atArnatà de imperiul

!
.,,,
,."l' 1 lt
_,
4A.4...,... 4. 7 f':-, .x
,- -i.;...;,..
k ,. ei 1
e !il ,,- 4:- .111 A
:.« . 1,*
,e ce
\-,--_,,,:--,,---,."-2;
r--
. ---
. .._,,,..:. ..-77....._;',..,,,--... .: -,,:_. ...- ,,_,.-......4..:---- .,.......::,:,-_-___,..:::::,:7, ,
7r.."-...,c-t",---'--:-
-
IMPARATUL RUSIEI 5I PRINCIPELE CAROL, CU STATELE LOR MAJORE

turcesc. Serbia, Muntenegrul Grecia : furà cu mult mai folosite

deck noi, cari Ricuserilm jertfe peste puterile noastre, spre a ho-
tki des5var§ita infrangere a Turcilor.
Innilltarea Romfiniei la rangul de regat. La patru ani dupd
rdsboi, in ziva de 14 Martie, stil vechi, sau 27 Martie, slit nou, 1881,

DOBROGEA DE ODINIOARÀ VAZUTA DELA CERNAVODA

Romdnia fu ridicabl la rangul de regat; iar domnitorul Carol lad

litlul de rege. Incoronarea primului rege al Romfiniei s'a NM Cu
cinste §i bucurie mare in ziva de 10 Mai, stil vechi, sau 23 Mai, stil
nou, 1881. Coroana regal6 a fost. turnatà din otelul unui tun luat
dela Turd In rAsboiul pentru IndependentA. Serbdrile Incorondrii
au limit opt zile. Fu o veselie negrAità dela o margine la alta, a
www.dacoromanica.ro
 - - 233

Orb. Toti regii §i impgratii p5mantu1ui se grAbirà s5 felicite

pe regele Carol I, pentru innAltarea tArii sale in rândul regatelor.
Facg Atotputernicul, ca poporul nostru s6 ajungA frunta§ intre
noroadele pArnantului 1

3. RASBOIUL .BALCANIC
Nelntelegerile dintre 1,ârile baleaniee. PAng la 1913 fu lini§te
in tará. Regele Carol I se indeletnici in tihng cu mtisurile menite
sA ridice poporul säu in rândul neamnrifor civilizate. Armata,
§coala §i biserica : 1-au preocupat in chipul cel mai deosebit.
La 1912 insg, se iscI un ilsboi grozav in peninsula Balcanied.
Bulgarii, Sdrbii, Grecii qi Muntenegrenii : t6bArir6 pe Turci, s64

'-i o24?,
,i
' '
ti.,- ,..iii,,i4
...i. r,,.:.. ,.

i
--.4, ...,,..
-..,6,.,
-
. , .

i ---,,,44444,49-:'
, , .. i.,' 'i iti.:,,,,.
et,ii.
-s-: " --- , '' rmf' 247 , , ,.
'' ' "1"
.._ . -,
-
.. .b
-d - z. - ' - f _-
-eni-, - C.,-,_ --
_
,-- .=- , ; ,
f4 i":-.'&4-4-i6-&--- - W-gi:iZt ZTii-Nr;.-Zlin
TRECEREA ARNIATEI ROMANE PESTE DUN/IRE IN 1913

scoatà afar% din Europa. Turcii furá ràpu§i §i veni vremea, ca bi.
ruitorii sà-§i impartä tinuturile cucerite. Bulgarii ceruril mai mult
decal fusese Invoiala cu ceilalti tovarg§i. De-aci se iscA un nou
räsboi §i mai crancen : !rare Bulgari, deoparte; i : Set' rbi, Greci
Muntenegreni, de cealaltd parte.
Intrarea Bonninilor In rAsboi. Vilzand c6 nu e chip de Intele-
gere intre cei ce se rAsboiau, Romcinii sárirá sA-i impace cu sila.
Cinci sute de mii de o§teni romAni parunserà in Bulgaria sub
conducerea principelui mo§tenitor, Ferdinand I. Incoltiti din toate
pártile, Bulgarii primirà sà se inteleagA cu fo§tii lor aliati I cu Ro-
mânii. La 28 Iulie, stil vechi, 1913, insArcinatii celor cinci puteri
ce se rAsboiserà, semnarà Paeea dela Bueure0i prin care se dad&
Romdnilor Cadrulaterul cu ora§ele : Turtucaia, Silistra, Bazargic qi

www.dacoromanica.ro
 - 234 -
Balcic, tinut pe care fusese rânduit sA-1 cApAtAm incA dela 1877,
impreund cu oraple Ru§ciuc §i Varna.
Ca §i la 1877, tot astfel §i in 1913, pAmAntul Bulgaiiei inghiti
multi viteji de-ai no§tri. Holera, boalA crudg, M'ea mare prApAd
printre rdsboinicii romani. Dupii cum Doamna Elisabeta fusese la
1877, Mama Rdnifilor, tot astfel, in 1913, A. S. R. Principesa
Maria, Regina noastrA de astlizi, fu Mcingclietoarea Bolnavilor i
Mama Orlanilor rAma§i depe urma vitejilor no§tri luptatori, rApu§i
de grozava boalA.
In urma acestei campanii, cuprinsul Romelniei s'a mlirit, poporul
ei s'a inmulfit f i cinstea neamului nostru a crescut In ochii tu-
turor noroadelor. Cu acest prilej, RomAnii au dovedit lumii in-
tregi, cA neamul lor e plin de viatA §i cA e rAnduit sA aibA un

+ 1 ." K;>Z. ....3 &U..O. ~. .f -0. : `< ,4. _''' ',,a... (: § 4 i

rij
f1:
.

. ,...
- ti *...-a;St - 4
- ,
e%)

8 ---. .----
,-,

MENIBRII CONGRESULUI PACII DELA BUCURESTI, DIN 1913

loc de frunte printre celelalte popoare ale pAmântului. Asemenea,

au mai dovedit cA, de-acum innainte, neamul românesc a pornit
pe calea mAririi i, din drumul pe care §i 1-a croit, nimeni nu-1
va mai puteà abate.
4. 110ARTEA REGELUI CAROL I
Desliintuirea rAshoiului european. BAtrAnul nostru rege era
iubit cu veneratie de intregul sAu popor. Tot neamul dorea sA-1
vadà implinind o jumAtate de veac de domnie. Soarta insA randui
ca el sA apun5 din viatA mai de timpuriu.
In urma sbuciumului din 1913, vremurile pAreau a se mai lini§ti.
Popoarele se l'Atan dornice de pace. MAcelul din 1912 §i 1913 16-
www.dacoromanica.ro
 - - 235

sase destule ráni de vindecat. Cánd, iatA crt omorirea principelui

mo§tenitor al Austriei i a sotiei sale, dada prilej Austriacilor
Ungurilor sä." inceap'ä cel mai ingrozitor màcel ce s'a pomenit in
lume. Milioane de oameni pornirá cu furie de lei turbati, unii
impotriva altora. Schingiuirile, omorurtle, prada : ajunseserá inde-
letnicirile de c6petenie ale omenirii. Urlete de turbare, vaete
nesfar§ite, blesteme infiorRoare : str5bAteau in lung §i'n lat
pámântul bátrânei Europe. Párjol pustiitor, potop de sAnge,
mormane de le§uri omene§ti : acopereau strávechile ei tinuturi.
Cetáti nimicite, orar arâmate, sate rase depe fata p'ämântului
acestea au fost darurile pe cad anul 1914 le aduse omenirii.

Iloterul ROM:7'111.6V
ROMANIA INDEPENDENTA
- sub domnia -

M. S.REGELUI CAROL I
- 1866-1914
Bet SO

r Rep lapo
Rgman

4taslu

ARD

11W, ala ti
RSärato 0
R.- dice Tulcea 4'0?
O T"rdbv'Ste °Buzau
°T-Jiu
° esti
T-Severm Pitestr
Bucure. Cernav.
°Patina Cälärasi
Craiova° Arge o' 1878
e.
Caracoal Gwrgiu
T-c'lägurele Turtucala 1913
"
.."` Bala
BU LGA R I A

Graiul omenesc n'are cuvinte cu cari sA poatà zugeävi nemai-

pomenitele groz5Vii ale acestui fäsboi inspAimântátor. Tot ce min-
tea omului a putut näscoci ca mijloc : de ucidere, de chinuri, de
distrugere, fu intrebuinatat in aceastá luptà fioroasà. Un dor
nestápanit de mäcel cuprinsese, par'eä, tot neamul omenesc. Po-
noarele se luaserá la intrecere, Wäpustindu-se unele impotriva
altora, cu furie de fiare Olbatece.
Hotfirirea României. Cu putin timp innaintea acestor vremuri
pline de sbucium nemaiauzit, baranul nostru rege se gäsea la
Sinaia. Dupsá ntatea zile de grozavá fràmântare §i negrAitá ráspun-
dere, doreà Ali mai odihneascá mult truditu-i suflet, in minunatul
§i fermeatorul castel depe valea Pe1eu1ui, in care Carmen-Sy/va,
www.dacoromanica.ro
 - 236 -
regina-poet'ä, a plilsmuit multe din lucrArile sale Merare, isvortte
din taina negräitelor frumuseti firesti ale Ccupafilor1). Odihna
Insä, nu este partea carmuitorilor de popoare. Intelepciuneä lui
si steaua neamului nostru : furil din nou ränduite sil hotäraseä
_

CASTELUL PELE* DIN SINAIA

asupra soartei mult fncercatului popor românesc. Sfatul tärii gäsi

Cu cale ca noi sä stäin deoparte, gata sä ne apäräm când vre-un

1). Caslelul Peles resedinta de vara a primului rege al Rozneinieieste o minune

a artei romilnestl. Gandul de a ridicA In munf ii Sinaii aceasta mandrie a taril
noastre a venit celor dintai suverani al Romftniel libere, cu prilejul hotarlril lor

www.dacoromanica.ro
 237 --
vrAjmas ar chita sà ne turbure linistea. Aproape toatà oastea
tIrii fu cherna-a la arme. Se adeveri si de astklata zicatoarea cA
paza bund trece prime jdia rea". Nimeni nu indrgsni sA ne atace.
N ddejdia Yntregii sufldri romdneVi erd Indreptatd spre regele Carol.
Priceperea i taima infelepciunii sale erau chezdyie, cd el va isbuti set'
ne scoald la bun liman.
Moartea primului rege al Romfmiei. Pe d'Id poporul se astepta
mai putin, un trAsnet nAprasnic cazt peste sufletul neamului ro-
Infiriese. Treisnet
fu vestea morlii re-
gelui Carol I Ziva
de 27 Septembrie,
stil vechi, sau 10
Octombrie, stil
nou, 1914, fu ziva
durerii yi a jalei
lntregului popor.
Chiar cei mai tari
de Inger vArsarà
lacrAmi de curatá
durere pentru ne-
a steptata pierdere
a celui care intru-
pa : mdndria tre-
cutului, increderea
prezentului yi
dejdia viitorului.
Potrivit dorin-
tei marelui dis-
pArut, rAmAsitele
sale pArnantesti
furà fnmormanta-
te la mangstirea
C u rte a-de-Ar-
ger. Dela Sinaia,
fu adus la Bucu-
re.yti In ziva de
29 Septembrie, stil
vechi, 1914. In- REGELE CAROL I CE( INTELEPT
treg poporul Ca-
pitalei a tinut s lea parte la durerea Familiei Regale, durere
adanc simtitá de fiecare Roman. Mic §i mari, tineri yi beitrdni,

de a petrece vara anului 1871 la mAnAstirea ritticatli In partea locului, de cAtre

Mihall Cardacuzin, filtre anii 1692 si 1698. In 1873, regele Carol pe atunci numai
principe-domnitor cumpArti mosia Sinaia. Chiar In acela§ an, insArcinA pe arhi-
tectul Doderer din Viena, 85-1 fac i planurile castelului. Dupti aceea, vreo clteva
sute de lucrAtori pornirA la lucru, InfruntAnd o sumft de greutAti din prIcina apelor,
carl, prin revArsarea lor t prin numeroasele isvoare pornite din adAncul p5mAntului,
1mpiedeca sApAturile pentru asezarea temeliilor. In sfArsit, Cu trudA si cu pri-
Povest ea turamului romdnese - I.www.dacoromanica.ro
Popeecu-Bitjenaru. Editia Ii-a 5.000 exemp. 15.
 - 238 -
copii qi femei: au condus dela gara Mogopaia peina la palatul
regal, corpul neinsuflefit al Regelui Carol-cel-Mare, lntr'o cucernica
§i duioasil recule gere.
Marti, 30 Septembrie, stil vechi, i Mercuri, 1 Octombrie, s'a
ingaduit cetatenilor, sa vada pentru cea din urmà data pe mult
iubitul lor suveran.
Inmormântarea regelui Carol. In ziva de 2 Octombrie, rama-
sitele pamântesti ale primului nostru rege au fost pornite spre
Curtea-de-Argq. Aci, au sosit la ora 3, dupa amiaza. Zeci de mii
de oameni acopereau Imprejurimile manastirii. Din cele mai de-
partate unghiuri ale tara venisera Romanii, ca sà aduca cel din
urma prinos de recunostinta marelui defunct.
Dupa" savarsirea rugaciunilor de inmormântare, corpul neinsu-
fletit al regelui Carol fu asezat Iii locasul de veci. Clipele despar-
tirii au fost sfasietor de dureroase pentru membrii Familiei Regale.
In acel moment istoric de mare jaleora 5 leíra 20, dupci a-
miaza s'au tras clopotele tuturor bisericilor i manastirilor din
tara, innaltand In vazduhul fàrà margini nemângaierea unui po-
por indurerat. In acele clipe, sufletele tuturor Românilor au plans
la olaltä cu gemetele clopotelor din cuprinsul hotarelor noastre.
Proelamatiunea guvernului tárii. Cu prilejul mortii regelui Ca-
rol, guvernul tarii a adresat natiunii urmatoarea proclamatiune

Romcinia a pierdut pe marele ei rege, Carol I, pe intemeietorul

regatului.
In timp de aproape o jumeitate de veac, el a inchinat fclrii toata
puterile cu cari Dumnezeu 11 inzestrase; §i moartea singurti a pus
sfeir§it muncii sale neobosite §i rodnice.
cepere, lucrarile Innaintara in asa chip, Incat fa 1875, temelia castelului fu sfarsita
cu totul ; lar pavilionul de vanatoare ajunsese la acoperis, si se puse si temelia grajduri-
lor. La 22 August, acelas an, constructia era destul de Innaintata, asa 61 fu pasa
o bisnuita piatra fundamentala. Autoritati, armattl, lume multA, muzica : jura par-
tasii acestei zile de sarbatoare. Dupà savarsirea sfintelor slujbe, printul Dirnitrie
Ghica dete cetire actului de fundatie care aveit cuprinsul urmator :
Carol I, din gratia lui Dumnezeu si prin voluta nationald, donut al Romdnilor,
la toti de tatti si viitàri, &ludir& !"
Astäzi, Duminica, 10 August, 1875, noi, Carol de Hohenzollern, domn al Ro-
manilor, in al treizecisisaselea an al nasterii noastre, dimpreuria cu Elisaveta doamna,
scumpa noastrd sotie, si cu ajutorul Celui Atotputernic, am pus temelia castelului
Peles, pe mosia noastrd, Piatra-Arsa, In vecindtatea Stintei mdraistiri Sinaia, ziditä
la anul 1695 de catre spdlarul Mihail Cantaeuzin,"
Cladirea acestui castel s'a tnceput tn anul al zecilea al domniei noastre, Iiind
presedinte al consiliului de ministrii, d. Lascar Catargi, presedinte al senatului,
I. P. S. S. Mitropolitul primal Calinic Miclescu, si presedinte al adundrii depu-
tatilor, principele Dumitru Ghica, iar staret al sf intei mdniistiri Sinaia, S. S. Arhi-
mandritul Onoirei. In acelas cut s'a tnceput si constructiunea drumului de 'ter, care
va lega ()mal Ploe,sti cu Brasovul, prin malea Prahovei."
Drept care am subscris aceasta, spre a noastrd pomenire In veacurile viitoare!"
Dupl ce se cet1 L actul de constructie, In care se dadeau toate amanuntele
asupra lucrului i provenienta materialelor de ,zidit, cele douà pergamente fura puse

www.dacoromanica.ro
 - 239 -
Pildc`i stralucitä de devotament pentru poporul in fruntea cdruia
a lost chemat, cu innalta sa conqUinfä a datoriei i prin virtufile lui,
el a inscris in cartea neamului nostru cea mai glorioasä paginä.
Vitejia sa pe ccimpul de räsboi a feicut sai reinvie gloria strabund;
iar infelepciunea sa a asigurat statornica organizare §i neincetata
innälfare a statului nostru.
Patria ii va fi in .veci recunoscáloare pentru binefacerile domniei
lui fericite, in care vede chezeiqia propel Ora ei viitoare.
Prin opera sa, Carol I a legal indisolubil, Dinastia de Nafiune ;
qi, in aceastä zi de doliu, to0 Românii simt datoria ce au de a se
strânge In jurul Urmasului sfiu iubit. El va gäsi in dragostea qi
increderea poporului, nu numai mängdiere pentru jalea care-i im-
pärtäqitä de tofi Romcinii, dar §i puteri pentru a indeplini marea
fi greaua misiune la care este chemat astäzi.
Insuflefit de acelea0 simliminte ca qi gloriosul Setu unchiu, noul
Rege ii va continua opera intru indeplinirea menirii neamului.
Ion I. C. Brcitianu, Pre§edintele consiliului de Mini§tri §i Mi-
nistru de räsboi ;
Em. Porumbaru, Ministrul afacerilor streine ;
E. Costinescu, Ministru de finanfe;
V. G. Morfun, Ministru de interne;
Al. Constantinescu, Ministrul agriculturii qi domeniilor ;
Al. G. Radovici, Ministrul industriei §i comerlului ;
Dr. C. Angelescu,. Ministrul lucre! rilor publice;
Victor Antonescu, Ministru de justifie;
I. G. Duca, Ministrul cultelor fi instrucfiunii.
Intr'un tub de plumb si asezate In temelie, la olalta Cu o serie de bani romanesti
din acele vremuri. Acesti bani foarte rari acum fusesera batuti In rjumar re-
strans i purtau chipul domnitorului, lucru ce nu era Ingaduit de Turci, Intrucat
Inca atarnam de ei. Apoi, luand ciocanul In mana, printul zise: Sd se ridice a-
cest caste', si sil lie trite o zi leagdnul Dinastiei noastre in (aril !"... si dada trei lo-
vitnri In temelie. Principesa filed la fel, In timp ce trupele prezentau arma, muzicile
cantau imnul national, lar multimea nu mi contened cu uralele.
Timp de doi ani se urmara lucrarile cn multa Insufletire. Zidurile cladirilor tre-
cusera de Innaltimea unui stat de om, and, isbucni rasboiul din 1877, care aduse
Independenta i statornicirea temeinica a Ora. Lucrul Inceta, luandu-se doar masuri
spre a se ferl de stricaciune ceea ce se facuse Ora atunci. In sfarsit, In primavara
anului 1879, lucrarea Incepd cu mai mult avant sub cerul Romdniei libere.
Paul sa se mute In castel, regele i regina primeau oaspetii In pavilionul de
vanatoare, urmand a locul tot In manastire.
Rita emu descrie poeta-regina, Carmen-Sylva, activitatea desfasurata In ultimii
ani ai constructiei :
Italienii lucrau la ziddrie, Romdnii cdrau materialele, Tiganii duceau piatra
si vargl, Albanezii fi Grecíi ciopleau pialra, Germanii fi Ungurii lucrau la lemndrie,
Turcii ardeau cdrdmida. Se allau maeltri Polonezi fi Cehi. Francezii desemnau,
Englezii milsurau. Astjel, la aceastd clddire se frildlneau o sutd de costume nalionale
deosebite ;i se auzeau vorbindu-se patrusprezece limbi ; erd un amestec pitoresc si sgo-
motos de: oameni, cai si bivoli. Cdt despre rege, el erd intoldeauna pe schelele cele smai
innalle ;I conduced in persoand lucrdrile..."
Dupa cum vedem, la acest castel fermecat a lucrat aproape Intreaga Europa si,
desi limbile au fost mai amestecate decat la cladirea faimosului turn al Babel-ului
din Biblie, totusi minunata cladire, subt priceputa calauzire a raposatului rege, lua
www.dacoromanica.ro
 240
Darul M. S. Regelui Ferdinand I. A. doua zi, dupa inmorman-
tare, M. S. Regele Ferdinand I, Noul rege al Romdnilor, trimise
d-lui Ion I. C. Breitianu, Primul ministru al feirii, scrisoarea de
mai fos :
Seumpul Meu Prepdinte al Consiliului,
Poporul romem a eicut Regelui Carol I o inmormemtare vrednicei
de marele qi mult iubitul sd u suveran.
Mi§cat peina' in adeincul sufletului Meu de aceastei impuneitoare
marturisire a sentimentelor rog ca, in numele indureratei
Regine Elisaveta §i al Meu, sei ariitafi tuturor, ceit de viu suntem
miqcali §i recunosceitori pentru aceastei dragoste, care, singurei a
putut intru cdtva, alinet mdhnirea Noastrei.
Urmdnd pilda ce Mi-a leisat fericitul tntru vepicei amintire, §i
dorind §i Eu sei aduc un primos de venerafiune memoriei Sale, da-
ruiesc un fond de un milion lei pentru infiinfarea la Iai a unui
orfelinat cu numele neuitatului Meu unchiu. De asemenea, mai
deiruiesc douei sute de mil lei in folosul fondului invalizilor armatei.
VCE rog, primifi, Scumpul Meu Preodinie al Consiliului, impre-
unei cu recuno0infa Mea cea mai adeincel, tncredinfarea viei Mele
afeclitzni.
Bucurefti, Ferdinand.
3 Oclombrie, 1914;

Actul sgvAr§it de M. S. Regele Ferdinand I, ne sta ca o vie do-

vaa, cá regele Carol §i-a lAsat un vrednic turna* la cArma poporu-
lui pe care 1-a condus cu Intelepciune aproape o jumkate de veac
sfAreit In toamna anului 1883, dupa zece ani de lucru. In ziva de 7 Octombrie, stil
vechi, reeedinja de vara a suveranilor Romdniei fu inauguratA cu cinste deosebita.
Doeumentul alcatuit i cetit cu acest prilej are cuprinsul urmator :
Eu, Carol I, domn fi rege, ca Elisavela regina, dupd o s'Unid neobosild de dot
ani, in tupid* cu un kirdm neslalornic, strdbdiut de isvoare, isbutit-am a pune la
poalete Bucegiului temelia aceslei clddiri in anul rndntuiril 1876, lar al domniei noaslre,
al IX-lea. Zidirea s'a oprit pe timpul rásbolului pentru nealdrnarea Romdniet. In-
trat-am in aceastil casd a noasird In anut nuintuirit 1883, lar al domniei noaslre, al
XV II-lea; dalu-i-am nume Castelul Pelee."
Acest document, scris pe pergament chiar de regina Elisavela, a fost semnat :
de suveranl, de mitropontui jarii ei de persoanele de frunte, afiate de faja la inau-
gurare. Tot cu acest prilej s'a aeezat la intrarea principal a casteiului o placa
de bronz, pe care se afiA sapate urmatoarele versuri, alcatuite de poetul Vasile
Akcsandri:
Eu, Carol, fi al meu popor,
Fdcul-am intr'un gclnd fi dor:
In limp de tupid-al mea regal,
In limp de pace-al meu palear
In jurul acestui fermecAtor cuib regesc au rlsarit, ca'n poveeti, sute de chi-
diri, cari de cari mal frumoase i mal mAndre, dand naetere celei mai minunate
localitaji de desfatare a sufletului : Sinaia 1
tata dar, cii poporul nostru, pe langa recunoetinja pe care-o datoreaza injeleptului
suveran, care 1-a ridicat In cinstea i1 respectul celorialte noroade ale pamantului,
mai datoreete l intemeierea oraeului Sinaia, care n'ar fi ajuns niciodata la In-
florirea de astazi, fAra Innaljarea acolo a celei mai frumoase podoabe a paulan-
tului rometnesc : Castelul Pelef".
www.dacoromanica.ro
 241

5. MOARTEA PRIME' REGINE A ROMANIEI

Durerea reginei Elisaveta. Toatá suflarea -romaneasa a plans
Indureratá pierderea regelui Carol I. Nimeni insä, nu a fost mai
nemangaiat de aceasta pierdere ca regina Elisaveta. *i cum nu
i-ar fi fost sufletul plin de jale, and tovarásu-i de grijuri i bucurii,
tovarasul langl care-si petrecuse cei mai frumosi ani ai vietii sale,
fusese doborit pe neasteptate de cruda si neiertátoarea moarte ?
Patruzecisicinci de ani de asnicie fácuserá ca legáturile sufle-
testi dintre cei doi soli sá fie atat de stanse, twat pierderea
unuia era natural
sA fie cea mai cru-
dá incercare a
soartei, pentru ce-
Malt. Cine ar pu- rAi,
tea descrie ne- '(1,
márginita jale, re-
vársatá in sufletul h
bátrânei regine,
and ..si-a vazut P--;
sotul asezat in lo-
casul de veci ? 1... /7-4)
Ca o slabá ali- tr.4
nare a durerii ce-o 7
coplesise, regina (
Elisaveta a tinut
ca ultimele zile
ale vietii sale, sA rttkeli
le petreacá in a-
propierea rámási-
telor plmantesti
ale omului cu care gx 4g1
impártásise ama-
rul i dulceata lu- hy)
mii a cesteia . Dupá HJ-
moartea r egelui P
Carol, ea fsi stra- x.,,/,;\-7-2,n if
mutá locuinta la
Curtea-de- Argeq. !_?; 60.Spi
Aci, continua' a-si
inchina tot tim- REGINA ELISAVETA A ROMINIEI
pul l avutul sau
pentru alinarea suferintelon,si durerilor celor rápusi de nevoi. Gan-
dul sau a fost neintrerupt Indreptat spre cei nápástuiti de soart5.
Neavand parte de copii, ea fsi aliná durerea de mamá i sotie
nemangaiatá, 'Wand subt ocrotitea sa pe toti cei párásiti de noroc.
Dupá cum in rásboiul pentru Independenfd fusese Mama rani-
tilor, acum ajunsese Mama celor oropsiti.
Moartea reginei Elisaveta. Ziva de 18 Februarie, slit vechi,
sau 3 Marfie, stil rum, 1916, fu randuità de soartá sa reverse o
www.dacoromanica.ro 16
 - - 242
noug jale in sufletul neamului romanesc. In dimineata acestei
zile, la ora opt §i jumatate, moartea nemiloasä curml viatta primei
regirle a poporului românesc. Tovaräsa marelui nostru rege, Carol-
cel-infelept, porni pe urma iubitului s'äu sot la un an i jumg-
tate dela moartea acestuia. Näscutä la 17/29 Decembrie, 1843,
regina Elisaveta s'a stins din vialä dupa §aptezeci¡idoi de ani §i
cloud luni de viefuire. Prin moartea sa, lumea nevoiasilor i orop-
sitilor soartei a pierdut pe cea mai de seamä. binefácátoare.
Neasteptata plecare dintre noi a Mamei rfinitilor a fost intämpi-
natä cu cea mai vie durere de intreaga suflare româneascsá. A-
mintirea bunei regine va rämäne deapururea, adânc intipäritä
sufletul neamului nostru. Viata sa de suveranä inteleaptä, sotie du-
ioasà, mamä fàrà pereche i binefkätoare neasemuità, va fi pildä
viitoarelor regine ale pärnântului.
Prin sävärsirea din viatä a reginei Elisaveta,. s'a pecetluit munca
inteleapta i plinä de dragoste cätre neam i WA a generatiei
In mijlocul cAreia, ea a strälucit ca un luceafär cAläuzitor.
Inmormântafia reginei Elisaveta. Corpul primei noastre regine
a fost inmormantat in ziva de 21 Februarie, stil vechi, sau 6 Mar-
tie, stil nou, 1916, la ora cinci dup6 amiazä, tot la mdnastirea
Curtea-deArgeq, aläturi de regretatul säu sot längá care au fost aduse
amäsitele micei principese Maria, unica ficà a marilor defuncti.
Clipele de jale, ale ultimei despärtiri, au fost plänse, la olaltä cu
membrii Familiei Regale, de toatà suflarea româneascA. La cobo-
rirea rämäsitelor päm'antesti ale marei regine in mormânt, vAzdu-
hul s'a cutremurat de gemetele dureroase ale clopotelor tuturor
bisericilor i mänästirilor din cuprinsul tärii noastre, cari knprä-
stiau in nemärginire jalea unui neam intreg, vestind lumii apusul
uneia dintre cele mai de seamä regine ale pämântului.
Cdteva din luerfirile reginei Elisaveta. Prima noastrá reginä
nu a fost numai o Suveranä bunä i iubitoare fatd de poporul säu,
ci a fost si o scriitoare de seamä. Ea a scris : si'n prozä, versuri.
Cele mai multe dintre lucrärile sale au fost traduse romaneste.
Regina Elisaveta publicat scrierile, semnându-le cu numele Car-
men-Sglva. Mare parte dintre aces te serien i ,au fost alcItuite in
nemteste limba sa materná prea putine : In franluzeste
englezeste. Dintre lucrärile primei noastre regine, cele mai cu-
noscute la noi, sunt : Cugetarile unei regine in frantuzeste, Paris,
1882; Pove5tile Pele§ului in nemteste, Bonn, 1882; Printre
veacuri in nemteste, Bonn, 1885; Astra, roman in továräsie
cu d-na Kremnitz, Bonn, 1886; Robia Peleplui Bonn, 1888;
Me§terul Manole Bonn, 1892; Cuvinte sufleteqti Bonn, 1900;
Poveqtile unei regine Bonn, 1901; Calabria pe Dunare a unei
lice a Rinului Bucuresti, 1905; s't altele. Pe längA lucrärile
In prozä, regina Elisaveta are o sumá de lucrári in versuri, dintre
cari pomenim : Poeziile unei regine 1897; Poezii romdne tra-
&Lye de Carmen-Sglva 1898; V aluri alinate, traduse de Cosbuc
1906; i altele. Partea cea mai valoroasá a scrierilor sale o
alcätuiesc poeziile, cari, odatá cu faima numelui sáu, au dus peste
märi i täri, si Lima www.dacoromanica.ro
neamului nostru I
 INTEMEIETORUL
UNITATII NATIONALE
A

TUTUROR ROMANILOR
111146--

M. S. REGELE FERDINAND I CEL LOIAL1)

1. PANA LA RASBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA

Alegerea principelui mostenitor al tronului. Trecuserà aproape
dou'keci de ani dela cAsàtoria regelui Carol I. Singurul vlAstar al
acestei dsàtmii, domnifa Maria, se pr6p6dise. Dumnezeu nu mai
d'ärui csásnicia domnitorului nostru cu alti copii. Pentru statorni-
cirea Dinastiei, el se hotà.'d sà-§i aleag6 ca Mo§tenitor al Tronului
tot un villstar din Familia sa. Fratele sAu cel mai mare Prin-
cipele Leopold de Hohenzollern, precum i primul fiu al acestuia
au renuntat la tron. Regele Carol rândul ea Mo§tenitor prezumtiv
al Coroanei romane pe A. S. R. Principele Ferdinand, al doilea fiu
al Principelui Leopold. Neiscut la 11124 August, 1865, aved vcirsta
de 15 ani la 9121 Noembrie, 1880, ccind fu numit Mo§tenitor al Tro-
nului. Intreg poporul a primit cu nemArginità bucurie aceastä
alegere, cAci printr'insa se infäred Dinastia §i se asigurà viitorul
mult incercatului nostru neam. Tânàrul Principe venì in tar6 la
1889 §i, de atunci, a r6mas statornic legat de pilmântul nouei
Sale patrii.
Cfisiitoria Prineipelui Ferdinand. La 29 Decembrie, stil vechi,
1892, sau 11 Ianuarie, stil nou, 1893, A. S. R. Principele Fer-
dinand se cdstitori cu A. S. R. Prineipesa Maria de Edimburg, din
familia domnitoare a Angliei. Cununia religioasti avù loc in capela
castelului Sigmaringen din Germania. Neiscutcl la 16129 Octombrie,
1875, Principesa ayeà vcirsta de 17 ani, ccind s' a ceistitoriti
Dumnezeu a binecuvantat aceastà càsàtorie cu §ase copii : trei
Meti i trei fete. Dintre ace§tia trAiesc cinci copii.
Cel mai mare este A. S. R. Prineipele Carol, MoVenitorul pre-
zumtiv al Coroanei Romciniei, näscut la 3116 Octombrie, 1893, in
castelul Pele. Apoi vin : M. S. Regina Elisabeta a Greeiei, neiscutei
la 29 Septembrie, stil vechi, sau 12 Octombrie, stil nou, 1894, tot
In castelul Pele§ccisiltoritti cu M. S. Regele George al Greeiei, la
27 Februarie, 1921; M. S. Regina Marioara a Jugoslaviei, ncl-
scutti la 27 Decembrie, stil vechi, 1899, sau 9 Ianuarie, stil nou, 1900,

9. Loial Inseamnl: cinstit, drept, de bundcredinfti Insu5iri recunoscute M. S.

Regelui chiar de aliatii României.
www.dacoromanica.ro
 244
la Coburg cdscitorittí cu M. S. Regele Alexandru al Jugoslaviei, la
8 lunie, 1922: A. S. R. Principele Nicolae-Ferdinand, ntiscut la
6118 August, 1903, in castelul Pelipor ; A. S. R. Principesa
nifscutli la 23 Decembrie, stil vechi, 1908, sau 5 lanuarie, stil nou,
1909, tot la Pelipor. Al paselea copil a lost Principele Mircea, care
s'a nclscut la 21 Decembrie, sill vechi, 1912, sau 3 lanuarie, slit
nou, 1913, in Bucurepti, pi a tricetat din viafd la 20 Octombrie, stil
vechi 1916, in vcirstd de aproape patru ani. Corpul sdu a lost in-
mormeintal la Cotroceni, in Bucurepti.
Tofi principii Romtiniei au lost botezafi in religia poporului nostru.
Urcarea M. S. Regelui Ferdinand I pe tronul României. Cdnd
murl regele Carol, A. S. R. Principele Ferdinand aved vtirsta de
49 ani. In ziva de 28 Septembrie, stil vechi, sau 11 Octombrie, stit
nou, 1914, El lud in sttipdnire sceptrul ptirtisit de infeleptul gi vi-
teazul Stiu innaintap.
Primul act sAvAr*it dupà urcarea Sa pe tronul Romaniei, fu de-
punerea jurAmântului de credintà care tarA. Jur : de a pazi con-
stitutiunea i legile poporului roman, de a mentine drepturile lui,
nationale i Intregitatea teritoriului!" : acestea au fost cuvintele
cari au asunat tainic sub bolta Camerii, unde se gAse6u adunati
reprezentantii poporului.
Pufine au lost vorbele jurdmtintului ; dar mare pi grea, rdspunde-
rea Celui ce-pi legd soarta pi viitorul Sclu, de soarta pi viitorul unuf
necun intreg. Ele au pecetluit pentru vecie unirea destivcirpild díntre
Dinastie ci popor.
Cuviintul M. S. Reg elui Ferdinand I catre alesii natiunii. Cu-
vântarea rostità de M. S. Regele Ferdinand I dupà semnarea jurä-
mAntului va eämâne de,apururea each-a In sufletul neamului nostrli I
In fata reprezentantilor natiunii, adunati la aceast6 mare sk-
b*átoare, Cel de-al doilea rege al Romaniei a spus
Chemat prin grafía lui Dumnezeu pi voinfa nalionalti, a fi urma-
§ul Mareluí Intemeietor al Regalului, care Mi-a ltisat ca slcintit
moptenire simfimclrztul _de .iubire pi credinfd al unui intreg popor,
gdsesc in dragostea Mea pentru necun, puterea de a pdpl po-
vtiire spre indeplinirea marei, dar grelei Mele sarcini I"
Pilda aceluia pe care it pldngem cu tofii ca pe un pdrinte, pi con-
vingerea ca nurnai printeo neincetald propdpire se poate asigurer
viafa trainicti a unui popor, ¡mi vor Ji ctiltiudi in slorprile Mele,
spre a-Mi jertli intreaga maned a viefii pentru desvoltarea puterilor
aceslui slat I"
In indeplinirea acestei innalle datorii, pe care o imbrlifipez ccr
neclintitä credinfti pi nestrtimutald dragosle, std cea mai dulce mul-
furnire ce o pot dobtindi. Printeinsa, aduc cel mai mare prinos de-
recunoptinfd L4celuia a cdrui amintire e cea mai scumpti legaturti
Zaire lard pi Casa Mea I"
In rodnica domnie, care lace mcindria Ist6riei noastre, primut
rege al Rom:Mid a gd sit cel mai puternic sprijin in unirea tuturor
Romd nilor in jurul Tronului, oridecdteori imprejurdri miri impu-
man aceastd datorie I"
www.dacoromanica.ro
 Cununia A. S. R. Principelui Ferdinand al României
cu A. S. R. Principesa Maria de Edimburg.

www.dacoromanica.ro
Cununia religioasä a A. S. R. Principelui Ferdinand cu A. S. R. Principesa Maria, a avut loc in ziva de 29
Decembrie, 1892, sau 11 lanuarie, stil nou, 1893, la castelul Sigmaringen din Germania. Prin aceastii disitorie,
Dinastia Rominiei intai in cele alai stränse legäturi de rudenie Cu Casa dcmnitoare a puternicului regat englez.
 www.dacoromanica.ro
+
-
_
". Atari f ieggSslai: re
,aavoa .41 4441.1411,111,44 1441411,44.15,
 4Y'4
Jeel,,ta 'a., SC,. , 4.1 a, ;I. a a . a

M. S. REGELE FERDINAND I CEL LOIAL

www.dacoromanica.ro
 - 248 -
1) Sunt sigur &A, insufletiti de aeela§ innalt patriotism, Romimiii
vor §ti §i In viitor, sà dea Tronului iTfirii, unirea In eugetare
§i In aetiune, care este singura ehezfi§ie a unei siinfitoase propfi§iri
nationale!"
PPDumnezeu, caredupei atettea grele fncerceiria binecuveintat
munca acelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va leis?,
set' scadei ceeace cu. ateita trudei s'a cleklit; 0 va ocroti, cu dragoste
pentru acest popor, munea fárA preget ce sunt hotfirftea bun,
Romiin i Rege sfi Inehin iubitei Mele Tfiri!"
Cele dint:1i grijuri ale domniei. Imprejureirile in cart M. S.
Regele Ferdinand I a luat cdrma Ora, au lost cum nu se poate mai
grele. Intregul neam 1§i avea privirile atintite asupra primelor
acte de domnie ce va sgvar§i Nou/ Carmuitor al Romanilor.
In timpul scurs dela .suirea Sa pe tron i pang astgzi, ne-a do-
vedit cg a veghiat cu nestrgmutatà hotgrire la implinirea visului
de veacuri al neamului nostru, precum §i la intgrirea Unirii"
sgvar§itg sub fericita Sa domnie.
Cu o grijg de bun pgrinte i cu o intelepciune de vrednic car-
muitor, a isbutit sà pgstreze neatinse fortele tgrii pentru clipa
cea mare, cand neamul intreg a fost chemat spung cuvantui
sàu hotgritor in cel mai crancen rgsboi al omenirii.
TovarA§a M. S. Regelui Ferdinand I. In aceste vremmi de
grozave, frgmantgri i chinuitoare grijuri, Dumnezeu a voit ca alg-
turi de M. S. Regele Ferdinand sa se afle : cea mai duioasà sotie,
cea mai bung mamg., cea mai desgvar§ità reging'.
M. S. Regina Maria, cu alesele Sale insu§iri suflete§ti, s'a dove-
dit ca vrednicg reging a unui paper menit sg urce culmi/e cele
mai innalte, hgräzite de Dumnezeu neamurilor celor alese ale pg-
mantului. Ea insti0 artistti, incurajeazei i quiet' pe Cei ce §i-air
inchinat via fa, artelor. Scriitoare de seamei, dei regescul Sclu sprijirt
literafilor ale0 ai Cea mai mare parte din timpul §i avutut
Satz personal, le-a inchinat operelor de binefacere.
In räsboiul pentru intregirea neamului, §i-a pus in serviciul po-
porului Sgu toga iubirea de care e 'n stare un suflet ales, toatà
puterea Sa de muncg. Cu jertfa seíneittifii, mergeind chiar peinet
sacrificiul viefii Sale, a stat ca o Mamfi mangfiietoare, in mijlocut
reinifilor §i bolnavilor, alineindu-le durerile, meingdindu-i i imbeir-
beiteindu-i. A mers peina acolo cu inkuntarea pericolului, Mc& a'
dus cuvelntul Situ alindtor peinei in tranoele rcisboinicilor.
Poporul românese i§i adorg regina §i. se mandre§te cä Regele
sgu are o sotie : a§a de bung, a§a de inteleaptä i cu atata dra-
goste cgtre supu§ii Sgi.
2. RASBOIUL ROMANIEI PENTRU UNITATEA
NATIONALA
Cele donfi tabere vriijma§e. Nici un an nu trecuse dela sfar§i-
tul rgsboiului balcanic, §i un nou mgcel, §i mai groaznic, se in-
einse fare popoarele Europei.
www.dacoromanica.ro
 240 --
Toatà zAnzama a pornit dela omorfrea de catre ni§te Sdrbi, a
inotenitorului tronului austriac *i. a sotiei sale.
Ziva de 28 Iulie, stil nou, 1914, fu rAnduit5 de soart5 s'A In-
semne fnceputul turbur5rii mintilor §i sfAr§itul lini§tii omenirii.
In aceastà zi, ca s'A se, rAsbune, Austriacii au pornit cu rAsboi fm-
potriva Sdrbilor. Ru§ii luarà apArarea Skbilor, iar Germanii se
fntovArá§irá cu Austriacii. Ei pornir5 cu urgie Impotriva Rusiei
§i a Franfei. In orbirea lor, ca sä ajung5 mai degrab In Franta,
trecur5 prin tara Belgienilor, pe unde fkur5 mari jafuri §i strickiuni.
Englezii luar5 partea Belg,ienilor. De partea Englezilor trecur5
§i Japonezii. Allturi de Skbi mai luptau §i. Muntenegrenii. Pre-
tutindeni domneA urgia rgsboiului.
Prin Octombrie, 1914, trecurà de partea Germanilor, li Turcii.
La 24 Mai, stil nou, 1915, Italienii trecur5 In tabka francez5,
pornind rAsboi contra Austriacilor ; iar Germanii chátar5 ca to-
var4i de rAsboi pe Bulgari.
Lupte crAncene se dklur5 pretutindeni, cu isbAnzi : cAnd de-o
parte, cAnd de cealaltà.
PregAtiri de rfisboi. Mai bine de doi ani se strecuraser5 dela
Inceputul marelui rAsboi european. In cAteva rAnduri, Romdnii,
fur5 ispititi s5. intre §i. ei In hora mortii. Intrarea In r5sboi. a Ita-
lienilor allturi de Fran fa, pentru liberarea fratilor lor, supu§i Au-
striei, fu un imbold §i mai puternic pentru noi, RomAnii, s5 por-
nim lupta de desrobire a fratilor din Ardeal §i. Bucovina.
Armata rom'an5, otelit5 Mea* din 1913, pregnitä nefncetat dela
1914 Incoa, a§teptA cu nergbdare porunca regelui sAu, spre a
porni sà-§i fac4 datoria.
Primele isbinzi. Europa intrase In al doilea an de rAsboi.
Lupte istovitoare storceau vlaga popoarelor ce se rAsboiau filtre
ele. AmAndou5 taberile vrAjma§e de luptkori n5d5jduiau c5 Ro-
mdnii vor trece de partea lor.
Guvernul tárii noastre, In frunte cu d. Ion I. C. Brdtianu, soco-
tind c'a sosit ceasul ca §i noi sA p5§im pe calea Inf5ptuirii idea-
lu/ui national, hotkl ca suflarea romAneasc5 s5 treac5 In tabka
francez5, unde b'A'teA sufletul latiniatii, acolo unde luptau cot
la cot: Francezii, Englezii, Italienii, Belgienii, §i ceilalfi aliafi,
pentru dreptatea §i libertatea popoarelor.
In noaptea dintre 14 qi 15 August, stil vechi,-27 spre 28 Au-
gust, stil nou,-1916, dorobanfii nqtri sffirdmard granifele dintre
1 rafi §i paqird set libereze poporul O pdmäntul Ardealului de sub
ski pcinirea ungureascd 1).
Noi declaraser5m räsboi numai Austriacilor §i Ungurilor. La 28
August, stil nou, am fost vestiti Insà, de Germani, a pornesc §i ei
rgsboi hnpotriva noastr5. Turcii, de asemenea ne-au declarat
rgsboi la 29 August, stil nou ; iar Bulgarii, la 2 Septembrie, stil nou,
acela§ an.

9. Vez! proclamalia M. S. Regelui cAtre popor o optire Cu prilejul intrlirii

noastre In rgsboi, la descrierea Areului de triumf din aceastA lucrare.

www.dacoromanica.ro
 - - 250
Planul de ajutorare al Aliatilor. Se hotsárise ca, odatA cu intra-
rea noastrà in rAsboi, Ru§ii sA porneascA din Bucovina luptA crAn-
cenA impotriva Austriacilor, iar Francezii i Englezii s'A porneascA
dela Salonicdin Greciacu toatA puterea, impotriva Bulgari-
lor, ca sà ajung6 la Dundre. Aceste hotArtri n'au putut fi aduse la
asa ea' Romdnii au rAmas singuri in fata vrAjma§ilor.
Dela inceput, Ru§ii au dovedit rea credintà, cAci toate ajutoarele
de trupe i munitii, fAgAduite RomAnilor, soseau cu mari intArzieri
sau nu mai soseau deloc. Datoritä acestui fapt, RomAnii au pier-
dut Dobrogea, §iodatä cu ea toate roadele victoriei din Ardeal,
In mima cAruia infipseserA stindardul libertAtii. Ru§ii se mai lega-
sell eft' ne vor ajutA cu oaste, ca s'A tinem piept atacurilor ce ar
putea veni din partea Bulgarilor. Un slab ajutor rusesc ne-a sosit
e. -_-
4. ' 294"-`v., "rec.,4 ' .\--kr1.3k-LX. 9$Mf3
----, :_,-, _,_
,." : k.-".. cu. . - - 1 -- rc:_. -r. ."V4- 3 48
1..,...--- --,...
----',7.--_- ra r
, ____,-

. , r
.:. , ,, -.I.,
7 . ,,.,, _,,_
0 az >, ,11 =
_=_---- -4., - -_
-, i " rt., . ,
(1)
0.,
, 1-,.. 1413 .
1

, r , ., i, V co --' I* 000 it

111.4 '.1
.

1
, .
, '41
i V,
- 16.
.-=.
v4-4,1 41

=,- .
,...4 --
.
.4 /2.,!,,,..0, r --...t,
'1"r". *.*' , .'".,

''
.

-..

' )1 - ---,---,--
-1-- ----=- ---_,--.. .1E-2-- , .-.7._

-,:-x-:-- -4- --:-z-:

CHEMAREA LA ARME A SUFLARH ROMANE$TI

abia dupA ce RomAnii pierduserA : Turtucaia, Bazargicul §i Sili-

strapentru apArarea cArora au c'Azut cei mai ale§i viteji ai
§i cAnd aproape jumAtate din Dobrogea fusese cotropità de vrAjma§i.
Luptele dela Turtucaia au scos la ivialA apucAturile neome-
noase ale vecinilor no§tri dela miazAzi. Populatia civilA bulgAreasc5
a schingiuit in chipul cel mai sAlbatec pe rAnitii i prizonierii ro-
mAni ; iar autoritAtile militare si civile au dovedit cea mai ne-
vrednicA injosire sufleteascA in purtarea lor neomenoasA fatA cu
prin§ii de fAsboi. Suferintele i chinurile la cari au fost supu§i
prizonierii romAni din Bulgaria, intrec once inchipuire.
Apfirarea hotarelor Aril. Atacarea Dobrogei de &are Bulgari
°pig innaintarea o§tilor romAne in Ardeal, intrucAt, parte din
trupe au fost trimise ca sà stAvileaseä nAvala bulgarA.
IsbAnda Bulgarilor s'a datorit in cea mai mare parte trupelor
munitiilor germane, cAci.vitejia lor ne erà cunoscutA inc6 din 1913.
www.dacoromanica.ro
 - 251 -
Odatä cu lovitura din Bulgaria, datä sub conducerea generalului
german Mackensen, valul vrAjmas pornì i dinspre Ardeal, condus
de generalul Falkenhayn. °stile románe, sub conducerea d-lor ge-
nerali : Averescu i Prcsan, s'au atinut vitejeste In calea dusmanu-
lui. Puhoiul vrAjmas fiind mai numeros, a silit pe Romcini, sA se
retragA spre vechile hotare ale tárii, asteptánd sA le vie ajutoare
dela
Aproape douà luni de zile, dusmanii au incercat sà sträpung5
zidul Carpafilor, Insä se isbeau de piepturile de otel ale ostasilor
románi. Vitejia románeascA inspAimántase pe vräjmasi. Mormanele
de lesuri i valurile de sánge, curs pe culmile i prin Valle Carpa-
tilor, au arAtat dusmanului cum stie Románul, Ali apere vatra
strAmoseascA. La Jiu, la Argo, la Dragoslave, la Tabla-Bufii, la
Oituz : valuri, valuri de vreijmasi s'au topit de jarul vitejiei romcinesti.
Ajutorul rusese. In acest timp, Rusii, cari urmau sà ne vinä
Inteajutor, intrau in lard pe la Ungheni si iesiau pe la Reni,
icIrcl a mai sosi pe frontul de luptei, cki ei aveau tot interesul, ca
noi sà iesim fnvinsi, intrucát se si infeleseserä cu vräjmasii, sá ne
impartet Ora, dcind : Ungurilor, Oltenia si Muntenia; Bulgarilor,
Dobrogea; iar ei oprind Moldova.
Ca sA fnsphimAnte pe Romcini, numerosi aviatori germani veneau
ca aeroplanele i aruncau bombe ucigAtoare asupra cerätenilor pas-
nici ai Bucurestilor, doar eft' ne va sill sà cerem pace. Orasul Bucu-
resti insei, a indurat ca rtibdare bate atacurile vreijmasului sillbatec,
pentru care / apt, a lost decorat de Francezi ca Crucea de reisboi.
DupA numeroase incercki de a pltrunde In cAmpiile Munteniei,
Germaniicu sacrificiul unei intregi divizii bavarezeisbutirá sA
strApungá frontul románesc pe valea Jiului, unde luptarA la °laird
ca soldatii románi : i bkrAnii, i copiii, i femeile. TAnka fecioarä,
Ecaterina Teodoroiu, a dat ad dovadà de o IndeAsnealà i un curaj
fArA seamAn.
Luptele pentru apiirarea Bueure§tilor. RevArsándu-se pe valea
Jiului, vrAjmasii puserà srápánire pe Craiova; iar de aci, trecAnd
Oltul, se intálnirà cu ostile lui Mackenzen, caH isbutiserA s'A treacA
Duarea pe la Zimnicea, intovkAsite de bandele de Bulgari
Turci, pornite pe omoruri i jaf. Tinta dusmanului era cucerirea
Bucurestilor.
In aceste vremuri de restriste, Romcinii nu aveau alt sprijin de-
cat sfatul trimisilor franceziin frunte cu generalul Berthelot,
carili puneauaráturi de comandantii nostri de frunte tot
sufletul i priceperea, pentru pregAtirea planurilor de räsboi.
Pe cánd ostile románe se luptau cu desnAdejdie la Ceilugclreni,
pe Wile Neajlovului i Argesului, spre a opri fnnaintarea vrAjma-
sului, Rusii stAteau la spatele Bucurestilor, rárA a ne ski fntea-
jaor, asteptAnd, par'cA, ingenuncherea noasträ. In acelas timp,
putinele trupe rusesti, cari niai rAmAseserä In Dobrogea, se retra-
sell peste Dunke, "Asánd n fáta dusmanului oastea romAng,
ajutatA doar de o divizie sárbeasc5, luptAnd frAteste pentru
rile si cinstea popoarelor lor.
www.dacoromanica.ro
 - 252 -
Dacà planurile de lupta n'ar fi cazut In mainile vrajmasului, isban-
da ar fi fost a noasträ. Vitejia româneascà a fngrozit pe dusman,
cu atat mai mult, cu cat nu ne puteam lauda: nici Cu armele, nici
cu munitiile pe cari le aveam. Toate jertfele, tot sangele varsat cu
imbelsugare pe câmpul de lupta : n'au putut Inlaturà ocuparea Bu-
curestilor. Aceste jerife Visa, au inlesnit Francezilor marea isbtincld
dela Verdun, intru cdt am silit pe Germani, sá aducci impotriva noastra
mare parte din trupele lor, trimise in contra aliafilor nogtri din Apus.
In ziva de 23 Noembrie, stil vechi 6 Decembrie, stil nou,
1916, trupele vrtijmctge pdgeau trufage pe caldardmul Capitalei,
pe care, cu doi ani mai tarziu, aveau s'o ptirtiseascd umilili.
Retragerea In Moldova. 'Maud cà nu e naclajdie sä primim nici
un ajutor de nicaieri, ostile romanesti fura nevoite sa se retraga spre
Moldova, luptand : cu dusmanul, cu lipsurile i cu nevoile revarsate,
ca o Incercare dumnezeiasca, peste mult truditul nostru popor.
In cursul retragerii, Rugii au facut mare jaf pe unde au trecut.
Dupa cucerirea Focganilor-8 Ianuarie, stil nou, 1917, vraj-
masul contenit Innaintarea, lasand neocupatA numai partea
pastrata Rugilor: Moldova.
Refaeerea °Ora romine. Rorncinii nu desnadajduira. Dei
vazusera cat temei, puteau pune pe oastea ruseasca, totusi, in do-
rul de a-si revedea tara reIntregita, calauziti de trimisii Franfei
ai Angliei, fncepura refacerea otirii, careia li sosira arme si mu-
nitiuni noui, venite din Odle aliate. O sete mare de desrobire,
de libertate, Insufleteà pe Romanii inghesuiti In hotarele Moldovei.
Un dor nestapanit, de caminele i familiile parasite In ghiarele
dusmanului, Indemna pe fiecare la lupta : pe viata si pe moarte.
La lagi, am trait cea mai duioasa zi de Zece Mai" din viata
mea, privind ostirea tàrii, reInviata, defiland In 1917 pe platoul
dela , orogari. Dupd cein sunetul f anf arelor M. S. Regele gi gene-
ralul Berthelot au distins cu decoralii pe cei ce i-au filcut daloria
pe f ront, un copilag ca de 10 ani, suit pe o masd, a spus cu (Alta in-
suflefire poezia Furtuna" a lui Zaharia Bdrsan, Malt migairile
tonul vorbirii f &eau set strtibatti simfirea micului Romtinag, chictr
in su/le/ele celor ce nu-i pricepeau graiul. 0 : francezi, en-
glezi, rugi fi japonezi, 11 ascultau inmeirmurifi. Apoi, in pas ma-
surat, cu pieptul Innainte, cu fiorii mandriei In suflet i ca stra-
lucirea isbandei de maine In priviri : au defilat In randuri stranse,
vitejii diviziei a XI-a, cari au luptat cu beirbtifie: la Jiu, la Olt,
la Turtucaia gi in furul Bucuregtilor. In urma aparura calusarii
cu Imbracamintea lor nationala, ducandu-ne cu mintea spre 0/-
tenia subjugata i spre Bucuregtii robiti. Fiorii nadejdiei In sosirea
unor zile mai bune prinsera a strabate sufletele celor de fata,
cand uriasul cor de soldati, al diviziei mult Incercate, spinteca va-
zduhul In sunetul fanfarelor, Can-land vitejescul Indemn de lupta :
La arme I" Lacrimi de speranta udau ochii tuturor celor de fata :
dela Rege i Regina pad la cel mai umil privitor. Vazusem cum
boalele i lipsurile räpusesera foarte multi viteji ; cunosteam su-
fictele pline de Indoiala ale multora In reInvierea otirii noastre :
www.dacoromanica.ro
 - -
cum insä, simteam renascandu-se in mine increderea in viitor 1
Aceasta incredere au dovedit-o osta§ii no§tri cu prisosinta In lup-
tele dela : Oituz, Ca§in, Märd§ti §i Meirdqeqti, sub conducerea gene-
ralilor noOri cei mai de seama : Averescu, Cristescu §i Grigorescu.
Infrangerea o§tilor germane pe Trotu §i Siret. Lunile hile
§i. August, 1917, au fost lunile de grele incercari ale o§tirii romà-
ne§ti. Incepand dela 10 Iulie, stil vechi, zile dearandul, soldatii
romani au tinut piept necurmat valului vrajma§, hotarit cu once
chip sä strapunga frontul depe Trotu§ 0. Siret, §i O' puna stapa-
nire si pe Moldova. Lepadandu-*i : ranitele, ca§cile §i hainele, §i
ofiterii, §i soldatii, s'au napustit numai in cama$i asupra vrajma§ului,
lovind cu patul pu§cii la mir pe cei ce cutezau sa le stea In cale.

rta
LA MARA$TI : IN LUPTA CU VRAJMAWL...

Luptele dela : Mcirdo§ti, Mit-r4ti, Cafin §i Oituz vor fi pentru

urma§i marturie ve§nica a vitejiei romane§ti. Insa§i vrajma§ii au
recunoscut ea soldatii romani sunt cei mai buni osta§i din Europa.
AvAntul o§tirii noastre a fost zadarnicit insa, de &Marea Ru-
Oor, a caror tara, in urma detronaiii lar ului Nicolae, se prefacuse
In republica, dar o republica in care porunceau toti §i n'ascultá
nimeni. Salui de rasboi, ei aruncara armele §i parasira frontul,
pornind cu totii incotro-i duceau picioarele.
Basarabenii se folosird de Hita-cima abdtutd peste impärd fia ru-
seascd O se rupserd dela Rusia, declareindu-se independenii.
Realipirea Basarabiei. Pacea dela Bucure§ti. Once nAdejdie de
a mai scoate pe vrajma§i din tara cu armele, pareà zadarnica.
Povestea neamului romdneacwww.dacoromanica.ro
I. PopescaZajenaru. 11clitia II-a 5.000 exemp. 16.
 - 254 -
Gändul mai tuturor erà indreptat spre o pace di mai putin impovä-
rAtoare. In aceastei stare plind de amäreiciune, hoteirirea frafilor Ba-
sarabeni, Maid la 27 Martie, stil vechi,-9 Aprilie, stil nou, 1918,
de a se alipl pentru vonicie la regatul Romciniei, hottirire intaritei
de Sfatul in runte cu d-nii: Halipa, Inculef, Ciuhureanu, §i
alfi Romani de seamel, reveirsei in sufletele noastre o mare atinare.
Rämasi fàrà nici o legäturä cu aliatii lorintruckt Ruii si
Ucrainienii incheiaserà pace deosebità cu Germanii la Brest-Li-
tovsk, Romanii furà nevoiti sà cadà i ei la intelegere cu vràj-
Tärgul pä'cii fu inceput la Bucure§ti de un guvern in frunte
cu d-1 general Averescu, i urmat mai apoi de alt guvern, condus
de rAposatul Alexandru Marghiloman.
Tratatul de pace dela Bucureqti a fost o umilire pentru noi, dar
si o rusine pentru cei ce ni 1-au impus rusine care s'a resfränt
mai apoi asupra lor. Prin acest tratat, pe läng6 alte indatoriri im-
povärätoare, ni se luà Dobrogea, spre a fi datä. Bulgarilor, precum
si mai tot lanful Carpafilor cu trecdtorile, spre a fi date Ungurilor.
Infrângerea Germaniei 0 a aliatilor toate neajunsurile
revärsate peste noi la inceputul säu, totusi, anul 1918 a fost pentru
Romani un an norocos. Din präpastia desnAdejdiei, el ne-a ridicat
pe culmile celei mai neasemuite multumiri. Puterile centrale, desì
päreau c sunt in stare sä tie piept tuturor popoarelor cu can
se rgsboiau, totusi se apropiau de sleire. Semna/u1
dädurà Bulgarii cari, subt apäsarea ostilor conduse de generaluI
Franchet D'Esperey, se vAzurà invinsi la 15/28 Septembrie ; iar
la 16/29 ale aceleiasi luni, furl siliti sä incheie armistitiu.
In acelas timp, generalul Foch sdrobi ultima incercare germanä
de a cuceri Pari§ul i pond o 1uptà stäruitoare de nimicire a celar
ce vroiserä sä ingenuncheze lumea. Amenintati sä fie aruncati peste
Rin §i urmäriti pänä la Berlin, Germanii furà nevoiti sà incheie
ei armistitiu. De aiemenea, i Austriacii, §i Ungurii, §i Turcii
se plecarà sub greutatea victoriei aliatilor i lepädarà armele.
Germania, Austria, Ungaria §i Bulgaria: ceizurei pradei revolu-
fiei. Popoarele acestor färi isgonirei dela domnie pe cei ce le tdriserei
pe faggul pierzeirii.
Ghana-Ca' iaräs la luptà de cätre aliati säl, Romania puse din
nou mâna pe arme, spre a scoate pe vräimasi din taeä.
O parte a trupelor române pätrunse in Bucovina spre a im-
piedecd jafurilei omorurile sävärsite de bandele austriace
rusesti ; iar grosul armatei noastre, sub conducerea d-lui general
Mgoiu, comandantul diviziei a 7-a, sträVätù iaräsi trecätorile
Carpafilor, curätind pknântul Ardealului de ostile vrAjmasilor.
Proclamatia clan' de liberatori cAtre Romanii Ardeleni, intre
altele spuneà :
Romeini,
Cu noi aducem libertatea, iar dreptatea este scrisei pe steagurile
noastre!"
Din ordinut Majestafii Sale Regelui Ferdinand I, a Celui mai
viteaz §i mai infelept dintre regi, trecem hotarele nedrepte, cari ne-au
www.dacoromanica.ro
 - 255 -
des pärfit zece veacuri. $tergdnd amintirea timpurilor de durere
umiliniä , vá intindem mcina de f rate, spre a intäri legiitura care de
acum nu trebuie sä se mai desfacti §i nu se va mai desf ace !"
Sub paváza otirii romane, cei peste o surd de mii de tärani
strânsi la Alba-Iulia, in frunte cu consiliul dirigent prezidat de
d-1 Iuliu Maniu, puturà sä hotArascO, nestânjeniti de nimeni, soarta
vlitoare a cuprinsului romanesc dintre Tisa §i Carpali.
3. DESAVARSIREA UNITATII NATIONALE A ROAIANILOR
Alipirea Bueovinei i Ardealului la patria-mama. In acest timp,
Sfatul national al Bucovinei, sub conducerea patrioticä : a räpo-
satului Iancu Flondor, a domnului Nistor §i a allor frunta§i buco-
vineni, hotäri la 15128 Noembrie, 1918, unirea acestui peimeint mol-
dovenesc cu Romeinia.
La 18 Noembrie, stil vechi, 1 Decembrie, stil nou, acelq an,
Marele Slat al Romdnilor din : Transilvania, Banal, Cri§ana qi
Maramureq, sub ctiläuzirea romdneascei a d-Ion: Iuliu Ma.niu. Ale-
xandruV aida-Voivod, Vasile Goldiq, Aurel Vlad, , tef an Pop, Octavian
Goga, Bontescu, Boild , Suciu, Aurel Lazeir, BraniVe, V asile Lucaci,
Hafiegan, Flueraq, Jumanca, qi a altor Romdni de seamä, hotäri la
Alba-Julia alipirea de veci a acestor finuturi, la regatul Romdniei.
Reintoareerea Suveranilor romani In Capitalà. Dupà doi ani
de pribegie, Domnul tOrii reintrà In Bucuresti, In sunetul fanfa-
relor biruitoare, in uralele multimii care venise sà-L intampine cu
lacrAmi de nesfOrsità bucurie. Reintoarcerea : Suveranilor nostri,
a armatei si a iubitilor nostri ahati, in ziva de 1 Decembrie,
stil nou, 1918, in Capitala Orii, a fost cea mai mare s`árbOtoare
pe care a trAit-o poporul bucurestean.
In ziva de 12 Decembrie, sti/ nou, o delegatie ale:Ruin' din
d-nii : Goldiq, Vaida-Voivod, Mihail Popovici, Caius Brediceanu
§i episcopii : dr. Miron Cristea actualul nostru patriarh si
dr. Iuliu Hossu, veni la Bucuresti spre a aduce la cunostinta M.
S. Regelui, alipirea Ardealului la Romania.
Astfel, anul 1918 fu anul unitatii na¡ionale a tuturor Romanilor.
Sfarsitul rasboiului european. La 8 Ianuarie, stil nou, 1919,
deschizandu-se conferinta p*Ocii la Versailles, rang6 Paris, d. Ion L
C. Brätianu, venit iaràs la carma tOrii ca sef al guvernului, a
lost insärcinat sá reprezinte Romdnia la tratativele de pace.
Cu prilejul tratOrilor s'a dovedit odatä mai mult, cà cei mari,
cAnd e vorba de interesele lor, nesocotesc drepturile celor mici. De-
legatii nostri intOmpinarà mari greutOti, mai ales din partea Ame-
ricanilor, cari sustineau pe Seirbi impotriva noastrà.
Desi tratatu/ incheiat cu Germania §tirbeà multe din drepturile
Romanilor, totusi, delegatia românà l-a semnat odatä cu ceilalti
aliati in ziva de 28 Iunie, stil nou, 1919.
Prin tratatul cu Austro-Un gana insei, pe kinget alte indatoriri ne-
drepte, ni se rapid in folosul Jugo-Slaviei aproape jumeitate din Banal,
¡apt ce-a hotärit pe d. Bratianu, sti ref uze semnarea acestui tratat.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 - - 257

Reintors in tara, se retrase dela putere ; iar in locu-i venì la

carma statului, un guvern condus de d-1 Al. Vaida-Voivod, care
semna la 8 Decembrie, stil nou, 1919, pacea cu Austro-Ungaria,
asigurdnd toldeodald i recunogterea de cdtre &kifi a realipirii Ba-

NN^, Vrke"V"<.,:_,NC<*"

!AF -7-1
:

.r, .

°
1'
, . .
u.

L3 ir
;;..4 j e

: -
141'

s.

STATUIA M. S. REGELUI FERDINAND 1, DIN ORADIA-MARE

sarabiei la ¡ara noastrd, recunocqtere conslinlitd de marile puleni

europene, la Paris, in ziva de 28 Octombrie, stil nou, 1920. La
23 Septembrie, stil nou, 1919, a fost semnat la Neuillg, in Franla
tratatul cu Bulgaria.
www.dacoromanica.ro 11
 258

Inniibutirea revolutiei ungare. In aceastà vreme, ,revolutia

;
r.t.r

;iirr;.INV "

°
11,V..111(ilit

°' ,4;
IL\
PIL
- 3vI4
4 J. , '.
k 4
4
7 t. :".4-,`'`,1. .
.
.

STATUIA M. S. REGINA MARIA, DIN ORADIA-MARE

din Ungaria luase o intindere nea§teptal.A. Bol§evicii unguri pu-

seserà maim pe conducerea
www.dacoromanica.ro
 - 259 -
Nouii carmuitori crezura ca pot recuceri din mainile Romdnilor
tinuturile noui alipite la tara noastra. Ei ne atacara. In preajma
zilelor Invierii Dornnului, anul Mântuirii 1919, ostile române din
Ardeal, sub comanda d-lui general Moviu, nu numai cà oprira pe
Unguri in loc, dar patrunsera in cuprinsul Ungariei. In seara zilei
de 3 August 1919, brigada a 4-a de rosiori intra in Buda-Pesta
capitala *EL. Steagul romanese flutura deasupra fostului palat
regal. Dupa potolirea ratacirii ce stapanea unguresti
dupá innabusirea revolutiei, ostile romane se retrasera in tara.
La 4 lunie, 1920, fu semnatd §i pacea cu Ungaria, tot la Versailles.
Ca pecetluire a stapânirii românesti asupra pamântului arde-
lenesc, Romdnii au ridicat la Oradia-Mare chipurile in bronz
ale M.M. L.L. Regelui Ferdinand I qi Regina Maria, stapânitorii
Romidniei de astazi, stand de straja in apropierea granitei dineotro
ne pandeste ochiul vrajmas al celor ce duc dorul frumuaselor
bogatelor tinuturi ale Ardealului.
Prinaul semn al stapanirii non stre asupra cuprinsului romanest
dintre Carpali i Tisa a fost ridicarea bustului M. S. Regelui
Ferdinand I in gradina cazarmii Regele Ferdinand", in locul bu-
stului imparatului Francisc-losif. ..A.1 doilea semn al statornicei
noastre stapaniri peste tot pamantul locuit de Romani a fost ridi-
carea maretei statui, infatisand pe M. S. Regele calare statue
asezata in pinta orasului Oradia-Mare, uncle fusese mai innainte
asezata statuia regelui Ladislau al Ungariei. Tot In acest oras a
fost ridicata i statuia M. S. Regina Maria, in pia ta. teatrului ce-
poartà numele primei Suverane a României intregite
E de datoria tuturor Romônilor sd nu uite nici pe intemeietorut
regatului, pe cel ce-a eqezat teme/ja Romdniei de astdzi, pe Carol 1
eel lntelept. In curcind se implinesc unsprezece ani dela moartea
sa yi piala din fala palatuluz regal din Bucure.yti uncle se zice
cii s'ar fi pldnuit sii i se ridice monumentul amintitor al vrednzciei
sale stdmcii goald. Sd cllim pu/in la o parte vdlul materialismului
§i scl läsiiin urnzaOlor noqtri dovezi cd nu ne lipse§te cultul celor
ce qi-aulnchinat toed munca vielii lor pentru grifa binele o4tesc
Datorii pentru viitor. Turburarea in care se mai sbate Inca
o Nina parte din Europa, ne sileste sà stain de paza. Revarsatui
zorilor pacii depline i adevarate nu mai poate fi departe.
Sá ne apueäm dar, de muncfi rodnieä i cinstità, hotrtriti a luerà
pe tArimul palie, tot cu aceeas cu care ne-am luptat
in räsboiu, pentru desfivArOrea unitàtii noastre nationale !
1). Ridicarea bustului si a celor douà statui : a M.M. L.L. Regelui Ferdinand I
§i a Reginei Maria se datereste initiativei unui grup de of iteri, In frunte Cu d-1
general Traiart Mopiuactual ministru, pe and comandh corpul vAnAtorilor Cu
re§edinta In Oradia-Mare, Statula M. S. Regina Maria a fost desvelith la 20 0o-
fornbrie, 1921; iar a M. S. Regelui Ferdinand, la 20 Noembrie, 1924.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
DINTRE

TISA 5I CARPATI 1. 11114

PANA LA PRIMA UNIRE A TARILOR ROMANE

11-
I. INNAINTE DE MI/UREA UNGURILOR
Cuibul românismului. Transilvania poate fi numità Cu drept
cuvant leagänul rom'Anismului. Legenda ne spune ea' de aci s'ar
fi coborit in vremurile strävechi Negru voda, liberatorul Munte-
niei. Din Istbrie §tim cä tot de peste Carpati au pornit : Drag();
yodel fi Bogdan voda, liberatorii §i cuceritorii Moldovei din ghiarele
Tatarilor.
Apaati ca 'ntr'o cetate, de uria§ii munti ce le inconjoarä tara,
Transilvanenii fi-au pastrat: nalionalitatea, limba, portul i datinele
strabune, neintinate de tnrclurirea pbpoarelor megiefe. Oteliti in
lupte necurmate cu neamurile ce au tintit sä le robeascä tara,
nu s'au dat biruiti, nici când vrAjma§ii au isbutit sä le punä ge-
nunchiul pe grumaji ; ci §i-au träit viata lor nationalä in ciuda
tuturor incercailor de desnationalizare, fäcute de asupritori.
Tot din Transilvania s'au ridicat primii carturari de seama ai
Romeinilor. De aci au pornit spre Muntenia fi Moldova primele
faclii de lumina' romclneasca, aprinse de Gheorghe. Lazar fi ceilalli
.dascali de origina' ardeleana.
Veehii loeuitori ai Transilvaniei. Urmaind Istòria popoarelor
cari au locuit tinutul Transilvaniei, gäsim pomenindu-se
-din vremurile lui Herodotvestitul istoric elen, care a träit acum
douà mii patru sute de ani, cä, odinioarä, aceste pämäntud au
lost locuite de Agatirfi. Mai apoi tntâlnim ca stgpänitori ai ace-
stor pämänturi : pe Gefi §i pe Dad, panä la calerea lor sub
stäpanirea roman%
La 170 de ani dupä cucerirea Daciei de care Traian, impaa-
tul Aurelian porunci o§tirilor sale, sä base aceste pämänturi in
Locul Romanilor 11 luarà Gofii. Apoi, din rästimp in TA-
stimp, au trecut pe-aici : Hunii, Gepizii, Avctrii i alte neammi
barbare, jefuind §i pustiind totul in calea lor. Urma§ii Daco-Ro-
manilor se adAposteau de furia nävälitorilor sälbateci in nepä-
trun§ii munti ai Transilvaniei, läsänd pradà jafului väile räurilor
depe cari fioro§ii barbari aveau grijà, sá teargà once urnfä de ci-
-vilizatie.
Singuri Slavii au putut vietui catva timp la olaltà cu strämo§ii
no§tri, insä §i ei au päräsit plaiurile Ardealului, revärsandu-se
spre tinuturile de peste Dunclre.
www.dacoromanica.ro
 - 261 -
2. NAVALIREA UNGURILOR

Awarea Ungurilor In Ardeal. In veacul al 9-lea dupa Chri-

stos, ti facura aparitia in mijlocul Europa,. Ungurii sau Maghiarii,
veniti prin aceste parti din departatele tinuturi ale Asiei. Ei se
asezara temeinic in pamânturile de dincolo de Tisa Pano-
nia, dupa nimicirea Avarilor de &are popoarele europehe.
Cel mai de seama dintre capii lor a fost Arpad, care a unit
toate cetele de navalitori subt ocarmuirea sa. El cutreiera cu hoar-
dele sale tot cuprinsul dintre Tisa i Carpaii, pe care-I supuse
puterii unguresti.

UNGURII IN VREMURILE DE SALBITECIE

La navalirea Ungurilor, tinuturile ardelene erau organizate int

mici voivodatesau ducatecarmuite de cate un duce. Isvoa-
dele trecutului ne pomenesc prin aceste parti trei voivozi mai
de seama : Geluprin partile transilvanene, care a fost supus
de TnhuiLun, o capetenie a Ungurilor ; Menumorutprin partile
bihorene ; i GladIn tinutul bänatean. Pentru supunerea lor,
Ungurii au dus lupte grele. Arpad rasa lui Tuhutum carmuirea
piimânturilor cucerite, drept rasplata a vitejiei sale.
Urmasii lui Arpad la carma Ungariei filed tot asa de rasboinici
ca i stralmosul lor.
Fiind incA barbari, Ungurii erau priviti ca vrä'jniasie de popoa-
www.dacoromanica.ro
 - 262 -
rele civilizate ale Europei, mai ales cà dese ori nävàleau dupà
prAzi i jafuri prin : Germania, Franta i imperiul bizantin. CApe-
teniile lor de mai tArziu inteleserá cà numai prin cre§tinare Ii vor
face sà-§i pAr5seasc6 apuaturile cele sà1batece. Intâmplarea ean-
dui ca la carma poporului unguresc sA se ridice un principe pa§nic
dornic de desbàrà supu§ii de oredintele lor pAgane§ti. A-
cesta fu Géza, tan"). lui . tefan-cel-Sfeint.
Cre§tinarea Ungurilor. Principele Géza (972-997), conducà-
torul lor, fu cel dintAi care se cre§tinA cu intreaga sa familie. Fiul
acestuia, Sldntul Stefan (997-1030), careli lud titlul de rege, cAutù"
sà desàvar§easeä cre§tinarea Maghiarilor. El aduse in tara sa
o multime de preoti catolici, ca sä" propoveduiascà supu§ilor s6i
invAtIturile credintei cre§tine. De asemenea, porunci tuturor, sA
se boteze in religia Mantuitorului. Tot Stefan : zidi o sumà de bi-
serici i inângstiri, intemeiè §coli, §i alte multe fapte intelepte sù'-
vAr§i. Pentru vrednicia lui, papa Silvestru al II-lea ii dAdit o co-
roan'd de aur §i titlul de rege apostolic. Cu aceastá coroanA se in-
cunung la anul 1000 dupà Christos, ca rege al Ungurilor.
El avù insà de luptat cu multi dintre supu§ii si, cari nu-i ascul-
tarà poruncile : unii, pentrueä nu voiau sà pArAseasc6 idolatrismul
stràbunilor lor ; altii, pentrucà imbrAti§aserà credinta cre§tin6
ortodoxà. Printre ace§tia din urmá a fost i un unchiu al s6u,
gula, principele Ardealului. Stefan 11 invinse MO la inchi-
soare ; iar Ardealul fu trecut sub stApânirea sa.
Romdnii din Transilvania, fiind cre§tini ortodoc§i, au avut
foarte mult de luptat pentru Ostrarea credintei lor, cu coloniqtii
germaniSa§ii de azi, adu§i in Ungaria i Transilvania din in-
demnul papei dela Roma, in scopul de a inlesni intinderea catoli-
cismului prin aceste tinuturi. Lupta a fost cu ant mai grea, cu
at; : Ungurii, Sa0i i Secuiigrà nicerii de odinioarà ai Ungariei
cAutau sà mpiedece, nu numai desvoltarea religioasà, ci, §i mai
vartos, pe cea nationalà a Romanilor. Acest fapt Mai pe Români,
&A se strang6 i mai uniti in jurul conductitorilor lor.
Statornieirea puterii ungure§ti in Ardeal. Dupà moartea Sfein-
tului Ste fan, puterea Ungurilor scAzù datorin frAmânfärilor reli-
gioase i luptelor pentru domnie. Astfel, sub regii : Andrei I §i
Bela I, se r6scularä o sumä. de Unguri, cari vroiau sá se intoared
la credintele pägâne§ti. Ace§tia AvAr§ir5 mari Värs5ri de sAnge
grozave pustiiri : omorir6 preotii, Arserà bisericile, i alte rAutAti
fAcurà. R'äsvrgtitii insä au fost nimiciti de regi.
Sfeintul Ladislau (1077 1095), alt rege al Ungariei, fiul lui
Bela I, infäri in chip hotärit cre§tinismul. El infiint5. un episcopat
catolic la Alba-Iulia. Printre preocupArile sale religioase, mai avù
vreme sà poarte i câteva rAsboaie norocoase., Printre altele : su-
puse Croatia 0 invinse pe Cumani, cari porniserà dupà pradà prin
Ungaria.
Dupà el ins6, tara ungurensc6 fu supug unor noui frAmântäri.
Sub Géza al II-lea (1141-1161) se statornicirA in Transilvania
Ungaria, numero§i Sa§i sau coloniqti germani, cArora le clädii o
www.dacoromanica.ro
 - 263 -
suma de drepturi, pe cari Romanii nu le aveau. Acestia intemeiara
orasele : Sibiul, Media§ul, Seghiqoara, Sebequl, Orci§tia, §i ande.
Sub Bela al IV-lea (1235-1270), intreaga Ungarie si cu ea,
si Transilvania fu pustiita de Tcitari, cari o pradara timp de
doi ani si jumatate. Urmasii Sfantului Stefan mai domnira peste
Unguri pana la 1301. .57elan al V-lea (1270-1275) Incepit a se In-
titula ca principe al Transilvaniei, rang pastrat si de ceilalti regi
ai Ungariei, cari i-au urmat la tron.
3. DINASTII STREINE LA CALIMA UNGARIEI
Carol Robert §i. urma§ii sal.Cu Carol Robert (1308 1342),
cel biruit de Basarab-cel-Mare la Posada, Muga Ceimpulung, se in-
cep4 sirul regilor din neamuri streine de familia lui Arpad, care se

CASTELUL CORVINILOR INNAINTE DE RESTAURARE

stinsese in anul 1301. El fu ales de nobilimea ungara, a carei putere

crescuse atat de mult, inca aproape ingenunchiase puterea re-
geasca.
Dupsa" Carol Robert urmli la tronul Ungariei, fiul sal', Ludovic-
cel-Mare (1342-1382), care domni patruzeci de ani. El ridicä vaza
tärii sale faya- de toate neamurile Europei. Pe vremea sa a luat
fiintá principatul Moldovei. Ludovic-cel-Mare a avut o suma de
rasboae, din cari a iesit aproape totdeauna biruitor. El s'a luptat
si cu Vladislav Basarab al Munteniei. La 1370 fu ales si rege al
Poloniei.
In timpul domniei sale, poporul de jos a fost foarte asuprit de
nobilimea ungara. El a prigonit pe cei ce-aveau alte credinte stre-
ine de religia catolica:
Lui Ludovic-cel-Mare ii urma un sir de regi nedestoinici. Unul
dintre ei, Sigismund ginerele lui Ludovic, a domnit 50 de ani,
www.dacoromanica.ro
 - 264 -
dar fara a face vre-o isprav6 de seam6, cu toat,e cA fusese ales si
impArat al Germaniei.
In aceste vremuri, Romdnii transilvdneni, veizcindu-se din ce in ce
mai asuprili, PA a fi apd raft de cineva, se re-Ism-WM impotriva
unguri §i a preofimii, la cuzul 1437. Ungurit, Saqii 0 Se-
cuii : se unird mire ddnii spre a inndbuql aiscoala. Turburarea fu
Wolin cu mare greutate, in 1438. Albert de Austria, care dom-
neà. In vreme,a aceea peste Ungaria, statornici ca ta-ranii sA se poatA
strAmutà depe o
mosie pe alta.
rrALP;Im7 R7,0,- 7 Pp\r-p- --v, , ---1,7.---,---rèI
4. NEAMUL
N.)
ii\ k; CORVINISTILOR
loan Corvin de
eN7
Huniade. Toc-
mai in aceste vre-
4 k muri turburi,
i0r
.
,.., Turcii amenintau
. ,,,,;..
.

k4 -A
e k hotarele Ungariei,
care n'aveà nici
un apArAtor mai
de seamA. Soarta
4
r An du I s'ajungä
.4. .41 45;'..,-11 ' '
FOA voivod al Transil-
vp
...,A.m.....-1
vaniei, RomAnul
J i,
a rdelean, loan
Corvin de Hunia-
f,-4-
4 4r
7
'
,.. ..,.,,4."7",, --
:tateziW
-
.
.,
.,:,
"
devestit pentru
vitejiile sale in
? ..earreimo .
contra pAgânilor,
.:bs pe cari-i bàtù:
-
...x,, , --....3
mai IntAi la Bel-
4 ' ' 4 R, 'llIFAr " 0
grad, in Serbia, si
,rM9:, p. .777, mai apoi, la anul
. ig-; -'1, 1442, la Sibiu
L---,'.--. ___ ...4.1fr,4,6(47-7/41,001 la Porfile-de-Fier.
Dupà aceea treat
IOAN CORVIN DE HUNIADE Dundrea si-i birui
In cinci randuri,
lit alte lupte, silindu-i sA cearà pace. In acea vreme domneA
In Ungaria, regele Vladislav, care incheiè pace cu vrAjmasii pe timp
de zece ani. In urmA, el &dick intelegerea fa'cutà i porni iarAsi
ca rAsboi contra Turcilor ; dar, la anul 1444 fu Invins la Varna,
unde-si ggsi chiar moartea. loan Corvin abia scApà, fugind.
DupA moartea lui Vladislav fu ales rege, fiul sAu, Ladislau al
V-lea, care, fiind nevarstnic, primi ca guvernator pe loan Corvin.
In aceastA vreme, loan se mai rAsboi cu Turcii : odatà la ccimpia
Mierlei, In anul 1445, cAnd fu invins ; i altgdatà la Belgrad. In
www.dacoromanica.ro
 265

Serbia, când iesi biruitor. La 20 de zile dupá isbinda dela Bel-

grad, Corvin muri din pricina ránilor cápátate In luptA, si fu in-
mormántat la Alba-lulia, cu mare cinste.
Depe urna lui rámaserá doi fu: Ladislau care ajunse ban al
Croaliei, §i Matei.
Ladislau fu ucis mai tarziu din porunca regelui, pentru o vinA
neintemeiatá ; iar Matei In amintirea serviciilor aduse patriei
de cátre tatál s'Al.' , fu ales rege al Ungariei.
Domnia lui Ma-
tei Corvin. Ma-
lei Corvin-de-Hu-
niade se lircà pe
tron la anul 1457,
ales de nobili In
locul regelui La-
dislau, care mu-
rise fárá mosteni-
tori. El aveà vár-
sta numai de 15
ani, când fu ridi-
oat la arma tá-
rii. Del nevárst-
nic, a dat dovadá
de multa' pricepe-
re. La Inceputul
domniei, aya de
luptat cu multe
greutáti, dar a
§tiut sá le invin-
tä pe toate. El
purtá numeroase
rásboae cu vecinii
s A i. Amestecan-
duse la domnia
Moldovei, aya de
luptat si cu .5te-
fan-cel-M are, la
Baia, unde fu pus
pe goal-16 de ostile
MATEI CORVIN
moldovenesti. De
asemenea se rás-
bol : cu Boemii, cu Nerniii §i cu Turcii, iesind mai totdeauna
biruitor. In vremea lui s'au Intimplat si cáteva ráscoale, pe cari
le-a Innábusit cu multá asprime. Cea mai de seamá s'a petrecut
In Ardeal la anu. 1467, cfind Romeiniispijiniti si de viteazul
voivod al Moldovei, tefan-cel-Mare, ridicará ca rege al U nga-
riei pe voivodul Ardealului, loan de Sdn-Giorgiu. Matei veni cu
oaste si potoli ráscoala, pedepsind gil milá pe capii miscárii.
Printre toate frámântárile domniei, el si-a gásit yreme, s'A se o-
www.dacoromanica.ro
 266

cupe §i de buna intocmire a Ora sale. Armata, finantele, justitia

si cultura poporului : 1-au preocupat foarte de aproape. El infiin-
Va o tipografie la Buda. De asemenea, adung cu muln cheltuialà
peste 55.000 de clirti in bilioteca din capitala nrii, numin dupil
numele ski. biblioteca Corviniand" care era cea mai vestin
din toan Europa.
Matei Corvin a fost un snpAnitor, care s'a ingrijit si de pà-
surile poporului de jos.
Epoca domniei acestui rege de originli romana a fost una din-
tre cele mai stnlucite din trecutul Ungariei. Viteaz, fntelept, drept
§i muncitor neobosit : la moartea sa a lAsat tara friteo minunan

u ti
!MIL

STATUIA LUI MATE! CORVIN, DIN ORASUL CLUJ

stare de inflorire. El muri la Viena, in ziva de 6 Aprilie, 1490, in

vArstä de 49 de ani, jelit de tot poporul, care i-a pecetluit meri-
tele prin cuvintele isvorite din credinta sa turan, asupra pretului
celui r5pus de moarte : A murit regele Matei, s'a dus dreptatea!"
In arnintirea glorioaselor sale fapte, poporul i-a ridicat in Cluj,
un mandru monument de bronz, care infatiseaz6 pe Matei Corvin
ciilare, privind zarea Cu multumirea omului care si-a implinit in-
treaga datorie fatá de poporul sgu. StApanirea româneascd a
urmat sa ingrijeasca mai departe cu adâneä pietate acest simbol,
care ne aminteste una dintre maretele figuri ale neamului nostru,
pretuin si respectan chiar de cei ce ne-au vnjrnAsit veacuri
dearândul. Marele nostru istoric, d-1 Neculai lorga, a cerut ca
www.dacoromanica.ro
 - 267 -
o intregire a adev5rului, ocolit de Unguri in d'Ole lor de Istbrie, in
cari nu pomenesc nimic despre infringerea suferità de Matei Corvin
la Baia, din partea lui . telan-cel-Mare , sil se awze pe acest
monument o inscriptie cu urmAtorul cuprins : Matei Corvinul :
biruitor pretutindeni, invins numai de neamul sdu, cdnd incercci set"
supuie Moldova nebiruitd !"
5. DELA MATEI CORVIN PANA LA MIHAI VITEAZUL
Revolutia lui Gheorghe floja. Dupà moartea lui Matei Corvin,
tara merse ca pa§i repezi spre pierzare. Poporul, ingenunchiat de

r ? "e

,t N
O .. , .

ririii ''',. ',-, ' ,

1
.

r
,
'''''', . i ?.' ' .. .....

.r r ,
4;
t, ...iiA
°o t
I a -0 ,__,
V'.1' /1.1
-
11'
c , '1

, -! . - ' 7- IR
re.

, 2*,
4.

' ', ,' .1 pite!.

. ' ,, - 0,4-111-`,"iitt4v, I '1, -
....,- .

wat .. ' ...

,1 .
. I ,

. °
i , 1

,.. ,
g .R. ' '. ' .. ,-.

CASTELUL DIN HUNIEDOARA, AL CORVINILOR, IN STAREA DE ASTAZI

nobilime, nu mai puteà rilsuflà de poverile puse pe grumajii sai, de

care cei ce-1 stápaneau. Numai datorii i iar datorii, fáril a aveà
mAcar dreptul de a se plinge. In 1514, Váranii iobagi, desnAdAj-
duiti, se rAscularà impotriva impilátorilor lor. Condu§i de viteazul
Gheorghe Do jade originä Secuiu, precum si de numero§i preoti
slíteni : omorirà, prAdarà, arserà tot ceea ce apartined asuprito-
rilor lor. Acest val de desnAdAjduiti se adunase ca sa mearga impo-
triva Turcilor, spre a scoate de sub stripanirea p5gAnli, cetatea sfAn-
tA a Ierusalimului; dar cutitul cäbàilor lor, piltrunzAnd parià la os,
fAcit pe obijduiti, sd-§i verse furia in contra chinuitorilor lor. Sub
www.dacoromanica.ro
 - 268 -
zidurile Temi§oarei, armata r5svrAtiti1or fu fnvins6 de Ion Zapo-
lia, voivodul Ardealului. Doja §i tovarg§ii sAi furà omorfti In cele
mai grozave chinuri. Drept pedeapsà, nobilii ridicarà dreptul sAte-
nilor de a se mai mutà depe o mole pe alta, condamnandu-i la

11
OURTEA CASTELULUI DIN HUNIEDOARA, AL CORVINILOR

o venicä robie ; iar ei f§i rfinduirà ni§te privilegii, cari-i puserä

mai presus de puterea regeascä.
Pritrunderea Turcilor in Ungaria. In acest timp, T urcii preg5-
teau fngenuncherea U ngariei. In lupta dela Mohaci 29 August,
152e, oastea ungarà fu nimicità. Turcii fnnaintard panä la Buda,
www.dacoromanica.ro
 - 269 -
jefuinct totul in calea lor ; apoi pärAsirA Ungaria cu nenumArate
prAzi. In 1529 si 1532, ei nAvAlirA din nou in tara ungureascA
cuprinserA. Buda. Apoi innaintarA pAnA la Viena, pe care o im-
presurarA,'dar nu o puturA cucerl. Cum regele Ungariei, Ludovic
al II-lea, piense in lupta dela Mohaci, innecat trite° baltA prin
care-si cAutase scApare fugind cAlare pe calul sAu, tronul Ora
fAmAsese liber. Ferdinand de Habsburg, cumnatul lui Ludovic cel
innecat, pretinse c lui i se cuvine domnia Ungariei. CApeteniile
Ungurilor aleserA ca rege pe loan Zapolia voivodul Ardealului,
care se puse subt ocrotirea sultanului So/inzan, indatorAndu-se s'A
plAteascA Turcilor un haraciu de zece mii de galbeni. Din aceastA
pricinä se iscarA fare Ferdinand si Zapolia lupte grozave, cari
durarA pAnA la anul 1538, cAnd se incheia pacea dela 0 radia-Mar e
prin tare Ungaria fu impA'rtitA intre cei doi pretendenti : Ferdi-
nand Nei partea de apus a WU, iar Zapolia f$i pastrd titlul de
rege, urn-wind sti stapdneascd Ardealul qi cele cdteva judefe dinspre
Tisa. Ferdinand fu primul rege ungur din neamul Habsburgilor.
Cu incepere dela Zapolia, Ardealul rupse legAturile de supunere
fatA de regii Ungariei, pAstrAndu-si aceastA independentA pang
cAztt sub stApAnirea Habsburgilor, la 1601. DupA moartea lui Za-
polia, ajunse in fruntea Ardealului, cAlugArul Gheorghe Martinuzzi,
pe vremea cAnd in tronul Moldovei se afla Petru Rareq.
In 1541, Turcii pAtrunserA iarAs in Ungaria, punAnd st'ApAnire
pe Buda, care rAmase apoi, 145 de ani sub puterea turceascA, in
care timp, regii Ungariei OM% tribut Turcilor. In 1551, Marti-
nuzzi predete regelui Ferdinand, Ardealul. Din aceastA pricinA,
sultanul trirnise armatà spre a pedepsi pe Ardelen;.
Ultimii voivozi ardeleni Pang la Mihai-Viteazul. Intre 1556 si
1571, lepAdAndu-se de Ferdinand, Ardelenii îi aleserà ca domn pe
Ion Sigismund, fiul lui Zapolia, cAruia Ii urmA la cArma
.tefan Bathory (1571 1576).
Dela 1586 pAnsá. la 1599 domni peste Ardeal, Sigismund Bathory,
care, cu nestatornicia firii sale, aduse mari necazuri peste biata
'tarà. VArul i urmasul sAu, Andrei Balhory, a fost bAtut de Mihai
Viteazul, voivodul Munteniei, la $elimberg, leingd Sibiu, in Octombrie,
1599, i mai apoi, omorit de un Secui prin munti. Mihai infra'
triumftitor in Alba-Iulia. El domn1 peste Ardeal intre 1599-1600,
cAnd fu rAsturnat de generalul italian, Gheorghe Basta, trimisul
impAratului Rudolf, dupa pierderea bAtAliei dela Mirlisltiu.
In scurta lui domnie, nu puth fi de nici un folos RomAnilor
transilvAneni, mai ales cA nobilimea ungarA Ii era protivnicA. In-
cercArile sale de a si-o apropia, Ii instrein5. increderea RomAnilor,
cari vAzuserA inteinsul pe mantuitorul lor.
Neinfelegerile din/re Mihai §i Basta furd dliuneitoare: i Romd-
nilor, qi domnitorului Munteniei, care fu reipus de traddlorul ge-
neral italian pe cdmpia Turdei, in ziva de 9 August, 1601.
OricAte cusururi s'ar gAsi viteazului domnitor muntean, el are,
cel dintAi, meritulrde a fi sAdit in sufletul RomAnilor visul Unità-
tii nationale, vis implinit astAzi de care M. S. Regele Ferdinand I.
Povestea neamutui romdfsescI. Popescn-Bajenarn. Editia II-a 5.000 exemp. 17*
www.dacoromanica.ro
 270

PANA LA DESAVAR$1TA UNIRE A TUTUROR

ROMANILOR
1. IN LUPTA. CU ASUPRITORII
Legfiturile Ardealului cu Ungaria. Cu toate cä Ardealul aveà
steal-Ise leggturi cu Ungaria, totusi, in lungul vremii, el nu si-a
pierdut cu desgvarsire autonomia sa. Veacuri dearandul, Arde-
lenii s'au bucurat ct dreptul de a-si aved dieta sau sf atul lor
adied adunarea obsteaseä in care se puneau la cale treburile tgrii
precum i voivodul lor, atarngtor de regele unguresc, dupg
cum voivozii Munteniei atknau de sultanul turcesc.
Aceste diete insg, nu erau alatuite din Romeini, ci din U n-
guri, Secui i Sagi ; asa ea' oricare ar fi fost libertatea Ardealului,
aceasta nu se rgsfrangeà nicidecum asupra fratilor nostri.
In dese randuri, regii Ungariei au fost sil4i sg se lupte cu voi-
vozii ardelenicari se rgsvrgteau impotriva stgpânirii lor, in-
tocmai dupg cum sultanii Turcilor, se rgsboiau cu unii dintre voi-
vozii tkilor românesti de dincoace de Carpafi, spre a-i aduce la
supunere. Din aceastei pricind, ei au incurajat agezarea Sagilor
Secuilor in diferitele piirfi ale Ardealului fincindu-i deadreptul
subt ascultarea puterii regale spre a le fi de ajutor in once
im prej u rare.
Grozavele prigoniri ungurWi impotriva Ronafinilor. Isbanda
dela GorcIsleiu, a ostilor impgrgtesticonduse de Mihai-Viteazul
si de Bastaasupra Ungurilor, statornici puterea impgratului Ru-
dolf al Austriei asupra tinuturilor ardelene. Vrgjmilsia aseunsà a
lui Basta impotriva lui Mihai din pricinä cg cel dintai tinteg sg
punà mana pe domnia Ardealului, iar cel de-al doilea se socoteà in
drept sà aibg el a ceastä. domnie, prileji moartea viteazului voivod
al Munteniei. Spre a-1 inlgturà din calea sa, Basta invinui pe Mi-
hai cà urmgreste sà pung mana pe Ardeal, lepgdându-se de stg-
panirea impgratului. Pentru aceasta porunci soldatilor sài, sg are-
steze pe Mihai ; iar de se va impotrivi, ucidä.". Vicleanul stia
cà viteazul nostru voivod nu va ingklui umilirea sà fie arestat,
deci Impotrivirea urmä sg-i aducg moartea. Si ap fil
In urma omoririi lui Mihai, ambitiosul Basta ava calea des-
chisg spre carma Ardealului.
Romanii fuseserg destul de persecutati i pang acum ; dar de-aci
innainte, ei ajunserg natia cea mai urgisità depe intregul pgmant.
Mat poporul, cat i preotimea romang erau asupriti fgrg cru-
tare. In 1600, dieta ardeleang hotki ca Romeinii sti nu aibei dreptul
a purtei arme; par'cg se temeau veäjmasii, eà a-Ma nedreptate
nu puteà sà aib'ä alt sfarsit, cleat desngdejdia... ; i atunci...
mana pe arme Ungurii i Sagii aveau insil dreptul de a purtà
arme. La cdtva timp li se luci Romcinilor chiar dreptul: de a umblel
ceilare, de a pullet haine de postav sau ctimeiqi de pdnal.
Aceste asupriri, i altele mai grozave, fAcurg pe multi Romani
sg-si ied lumea 'n cap. Unii trecurg in Muntenia, OW in Moldova,
www.dacoromanica.ro
 - 271 -
unde nu-§i putura gasi adäpost, eaci furil ceruti innapoi de &Alan
lor. In legile vremurilor era prevazut ca nimeni n'aveà voie,
primensca in pamanturile sale t:arani fugiti din alte parti.
Ni§te imprejurari asa de nefericite nu puteau na§te in sufletele
celor obiditi cleat ura §i sete de rasbunare. La aceasta" nenorocita
stare de lucruri se mai adAoga : atat lipsa unor domnii statornice
la carma -OHL precum i grozavele persecutii religioase, pornite
impotriva protestantilor i ortodoc§ilor.
In aceste vremuri de urgie, rascoalele impotriva asupritorilor se
tinura lant. Ast-
fel, in timp de 8
ani, dela 1596 pa-
na la 1604, in Ar-
deal, stapanirea
se schnnba de vieo
12 ori ; iar popo-
rul se 'Iselin.' de
vreo 3 ori.
2. UN VEAC DE-
NEATARNARE

Autonomia
Ardealului. In
1604, sub condu-
cerea protestan-
tului te fan Bocs-
kay (1604-1606),
ales principe al
Ardealului, se
porni o noua ra-
scoala impotriva
prigonirilor religi-
oase ale lui Ru-
dolf. Prin pacea
dela Viena, Bocs-
kay cäpätä recu-
noaqterea Ardea-
lului ca principal
independent, al ea"- GABRIEL BETHLEN
rui principe urmá
sá rämana tot el ; i ca§tiga, totdeodata, libertatea calturilor
religioase.
Cel mai de seamà dintre principii ardeleni a fost ins% Gabriel
Bethlen (1613-1629). Domnia lui alcatuie§te perioada de aur a
Ardealului. El flat din Tara sa un tinut puternic, luminat prin
invatatura, i bogat. In cursul domniei sale, Bethlen avù cateva
räsboae cu Ferdinand, impa'ratul Austriei i reqe al-Ungariei. Fiind
protestant, el nu prea era bine vazut de catolici. Cat domni BAh-
www.dacoromanica.ro
 - 272 -
len, protestantii avura Inteinsul un sprijinitor de seama. El se
stinse din viata la 1629.
Dupa Gabriel Bethlen urma la carma Ardealului, Gheorghe Ra-
colt I, (1630-1648). E/ a fost deasemenea sprijinitor al protestan-.
tismului. In vremea lui a fost scoasei din slujba bisericit ortodoxe,
limba slavonei, §i inlocuità cu cearomcind. Racoti a fncercat sa castige
pe Romeini pentru religia protestanta, dar n'a isbutit.
Urmasul sail a fost Gheorghe Racofi al II-lea (1648-1660), sub
care s'au adunat toate legiuirile vechi, alcätuindu-se un cod sta-
tornic de judecata. Acesta fncerca sa puna mana pe tronul Poloniei,
dar fu Invins de protivnicii sai i luat captiv. Pe vremea lui a
fost ales mitro polit i arhiepiscop al Romeinilor din Ardeal, Saya
Brancovici, care a pastorit fare 1656 si 1680.
In timpul domniei lui Racoti a/ II-lea, Turcii navalira In ea-
teva randuri In Ardeal, pe care-I pradara, drept semn al vrajma-
siei lor Impotriva domnitorului, care le era protivnic. Racoti muri
la 1660, In urma unei rani c'äpatata la Gileiu, in luptele cu Turcii.
3. SUB ROBLA HABSBURGICA
Subjugarea Ardealului de efitre Habsburgi. La 1683 se petrecu
o nona navälire turceasca fn Ungaria. Turcii Innaintara panä la
Viena, dar furà batuti de Leopold de Habsburg, irnpäratul Austriei,
care, cu incepere dela 1691 frect §i Ardealul in rändul provinciilor
austriace. Din acest an, peinei la 1848, acest finut romcinesc fu ad-
ministrat de guvernatori numifi de cälre imparatul Austriei. Numai
intre 1703 0 1711, mai civil domnin loc de guvematorpe Fran-
cisc Racofi al II-lea, dupä care ceizil din nou sub puterea Habsburgilor.
In 1700, prin mijlocirea luí Atanaste, mítropolítul din Alba-Iulia,
parte dintre preolit §i locuitorii Ardealului, recunoscurä unirea cu
biserica Romei, in schimbul unor inlesniri feigeiduite de impäratul
Austriei, care urmä red ingenuncherea bisericii calvine, primitei de
Unguri.
Cu fncepere dela 1712 se hotarf ca taranii sà slujeasca permanent
In ostire un anumit numär de ani. Asemenea se mai randul ca,
tot ei, sil p/äteasca o sumà de dari catre stat In timp ce nobilii
eran scutiti de once dare.
Oliva Imprtrati de seamii. In timpul domniei lui Carol al
VI-lea (1711-1740) se fncurajä a §ezarea a numerosi colonisti stre-
ini In Banat §i In alte parti. ale Ungariei. Cu toata Inclinarea lui
spre pace, acest rege se fncurca In douà rasboae Cu Turcii, a ca-
ror urmare fu liberarea Banatului de sub stapanirea turceascä.
Dupa moartea lui Carol lua carma t1àrii, fica sa, Maria Tereza
(1740-1780), al carui fnceput de domnie fu turburat de numerosii
pretendenti la tronul Ungariei. Datorita Ungurilor §i Ardelenilor,
ea fnvinse piedicile ce-i stateau In cale. In vremea sa, Romeinii
din Transilvania se straduira sà scape de iobagie, plangându-se
imparatesei de umilitoarea lor stare de robi ai nobililor. Cu toata
dorinta ei de a-i sprijini, nu isbuti O. le fie de mare folos din
www.dacoromanica.ro
 273

pricina indârjitei irnpotriviri a nobililor. Totusi, ea hogri sä poag

face parte din ostire; ca grAniceri, i Romanii, lucru ce nu fu pe
placul nobilimii ungare, care veda in aceastO mOsura o ridicare
a Romanilor. Ungurii mai Grau nemultumiti si din pricinä ca se
vedeau lipsiti de bratele de muna ale celor ce plecau la oaste.
Maria Tereza cOstigat mari merite prin reformele culturale
religioase introduse in tara sa. Ea sprijini peste mOsurA de mult
religia catolia, inatusând prin feldefel de Mäsuri pe necatolici,
In nOdejdia va sill sà-si lepede credinta. Maria Tereza ingri
si mai mult puterea regeasa, datorig autorigtii sale.
Dupá dânsa urmà la arma Austro-Ungariei, fiul sAu, Iosif
al II-lea (1780-1790), un domnitor foarte land i iubitor de
popor. Din pricina lungei domnii a mamei sale, el se ura pe
tronul Ungariei, and intrase in al patruzecilea an al varstei. Ca
mostenitor al tronului nu-i fusese IngOduit de Maria Tereza, sO se
amestece cleat in trebile otirii i prea putin in afacerile grid
cu celelalte popoare streine.
Din cele douà asOtorii ale sale n'avì] cleat o singurà ficà
cu a doua sotie, Maria de Bavaria, copilà care se prOpAdi la
varsta de 8 ani. Dorinta lui erà sO indrepte starea nenorocitO a
carmuirii de pArià atunci, care inatusà libertatea de vietuire a
noroadelor din ImpOrOtia sa.
Incá depe and era print-mostenitor, el alOtori prin cuprinsul
grii peste care aveA sä domneasa venind i prin pärtile Bana-
tului si Transilvaniei, i autând sà afle din gura poporului de
jos pOsurile i nevoile sale. Pe amp, prin case, prin biserici,
chiar prin arciumi : se duceA i cercetà, sà vadO relele, spre
a luà mäsuii de indreptare. Cum ajunse la carma grii, el incept]
sO lucreze cu sete la introducerea reformelor plAsmuite in timpul
at fusese tinut departe de trebile din Muntru ale statului s6u.
Spre a nu fi inatusat de prevederile constitutiei, care 1-ar fi im-
piedecat implineasa programul sOu, Iosif al II-lea, nici nu
se incoronk ca sà nu fie silit sA jure pe aceasg lege a legilor,
§i. in urnfä s'o calce.
Inc6 din 1781; el dete asa zisul edict de toleranfet", prin care se
ingdduià egalitatea innaintea legilor i libertatea credintei, celor
necatolici ; apoi restrânse dreptul papel dela Roma de a se ames-
tecà prea mult in trebile imperiului. In 1782 institui o comisie
bisericeascei, spre a-i fi de sprijin la facerea reformelor plAnuite.
Desfiing numeroase ordine alugAresti, secularizandu-le averile, pe
cari le folosi pentru implinirea nevoilor culturale ale poporului.
Pe langA alte multe indrepgri aduse in buna ocarmuire a grii,
el cauta sà usureze mult soarta iobagilor, cari pana atunci duceau
o adevArag viatO de robi. Prima poruna impArAteasa pentru
usurarea traiului iobagilor români din Transilvania fu datà la
16 August, 1783; iar dupà aceea, in 1885, dupg innàbusirea revo-
lutiei lui : Borja, Clo§ca §i Crian.
In tot lungul domniei sale, Iosif avii de luptat cu
nobililor si a stäpânilor de pämânt, mai ales din Ungaria i Tran-
www.dacoromanica.ro 14
 - 274 -
silvania. Acestia vedeau intrInsul un d'ärâmátor al drepturilor lor.
Ei plänuirä sA se scoale chiar cu armele impotriva Impäratului.
Räsbit de boal'a cuici sufereä de ofticä incä din toamna
anului 1788 , spre a-i potoll, el rággdul împilàtorilor norodului
de jos, CA, Indatà ce se va Insänäto§l, va adunä dieta Värii spre,
a bond asupra reformelor sale.
In 1790, simtind cui i se apropie sfär§itul, dând ascultare sfatu-
lui mini§trilor sui, desfiintä toate rdásurile luate pän'atunci, FA-
ánd In picioare numai : u§urarea soartei iobagilor §i libertatea
credintei. Intre numeroasele sale reforme fusese §i desfiintarea
pedepsei cu moartea.

OW',;*-7,i 11117.10.*Wf~;
rilf4

IOSIF AL II-LEA CERaTAND NEVOILE POPORULUI

Iosif al II-lea a fost cel mai luminat domnitor din vremea

sa. El a arAtat cea mai largä bunAvoinfä poporului de jos, §i,
mi cu dinadinsul, Romanilor, cari erau cei mai obijduiti dintre
toti supu§il s'AL De n'ar fi venit revolulia lui Horia, care-I sill,
pentru infranarea spiritelor, sä condamne la moarte pe cäpeteniile
revoltatilor, Iosif ar fi fämas In amintirea tuturor Românilor
cel mai de seamä binevoitor, i cel mai mare protector al lor. El
se sfär§i din viatä la 20 Februarie, 1790.
Românii Ardeleni pomenesc Cu sfintenie numele acestui ImpArat,
care de-ar fi avut mai multe zile ar fi fAcut mult bine
poporului sAu.
www.dacoromanica.ro
 - 275 -
4. VREMURI DE RE1E5TEPTARE
Mi§earea revolutionara de sub conducerea lui : Ueda, Clara §i
Crian. Subt losif al II-lea, asupririle Ungurilor fa o de Rom&
nii din Ardeal nu mai cunoscurA margini. Din aceastA pricinA, por-
Died numeroase plAngeri la hupgrat. In cAteva rAnduri, Ursu Ni-
cola, poreclit i Horea sau Horia, fiindcA era foarte clibaci in alcA-
tuirea strigkurilor sau chiuiturilor ce se zic la hore, merse el Insusi
cu plAngerile RomAnilor asupriti la Viena. Prigonirile Ungurilor
îi ajunserA cuhnea cu prilejul unor recrutki fAcute de Austriaci
printre RomAnii din Ardeal, recrutki cari nu erau pe placul asu-
pritorilor, de oarece se temeau ca armele ce vor intrA in mAinile

MARTiRii REVOLUTIEI ROMANE DIN ARDEAL, DELA ANUL 1784.

RomAnilor, s'A nu se intoarcA fmpotriva lor. Teama li se adeveri,

cAci paharul rAbdArii and pe dinafarA, Ardelenii din firzulul Zarart-
dului ridicarg steagul rAscoalei In iarna anului 1784. In frunte cu :
Horea, loan Oarget zis §i Clo§ca, §i Gheorghe Marcu zis §i Crigan-
Orani din Zarand, poporul asuprit porni cu nethiloasa coas6
a rAsbunkii, semAnAnd pretutindeni moarte i pArjol. Ungurii nu
puturà tine piept rAsvrAtitilor, mai ales cA ostirile ImpArAtesti
nu fntelegeau .sA se amestece spre a le veni inteajutor, IntrucAt
ei se ridicaserA Cu dusmAnie fmpotriva recrutkii pentru mArirea
1ntkirea otirii Impkatului.
Iosif al II-lea, desi intelegeA cá RomAnii au dreptate, totusi,
temAndu-se ca focul sA nu se IntinzA, porunci ca rAscoala s'A fie
tnnAbusitA. Hotki iertarea celor rAsculati, insä rândui .ca s'A fie
prinsi i pedepsiti cei ce atAtaserA poporul la rAscoalA.
www.dacoromanica.ro
 - 276 -
Prin tildare, cei trei capi ai revolutiei din 1746 full iplinsi si
Inchi§i In cetatea din Alba-Julia. Horea qi Clo§ca pierird frdnti pe
roatd la 28 Februarie, 1785; iar Crian se speinzuril in inchisoare
cu curelele dela opinci.
Moartea acestor rdsvrcititi ay& ca urmare o porundi imptirdteascd,
data la 22 August, 1785, prin care se ingdduid strdmutarea !lira-
nilor dinteun loc intealtul.
Redqteptarea eonOintei nationale. Mirarea lui Avram Ian-
m. Dupà In-
tAmplArile dela
1784, con§tiinfa
nationald incepit
a prinde viatei
k)
el. din ce in ce mat

r) I._ ..,---1,
- ,.:
.
,
..'-

j)
mult in sufletele-
Romeinilor. Un-
gurii, simtind cA
intdrirea Româ-
nilor se va lace
In dauna lor, ce-
rurd Masi dela
r,Y 1790-91, uni-
rea Transilvani-

intei
' 1 `4r:-
' Ia ei cu Ungaria.
i
r:Z ,,r.

t' t V
v, Dorinta lor se
(?)1)

0 qt #.j ,....,..,

4
tA, implird abia la
74f,'
... :
1848, contra vo-
,
n4 E, 4,,
Ardelenilor.
MI»
',. e 41f . cn r,e JO In adunarea
i?.*
t ,.- . n
I,.1 -hí,'Tf '
/..,) tinutd in ziva de
feij -- ., i r, ,
:. ;.,
A
iy 3115 Mai, 1848,.02T'
?"3 74i , e ,, ), laBlaj, pe Urn-
0 -s"
,.., UM:
,.., ,,
x,
(l) pia Libertdfii",
unde, pe I d n g d
_. '3'24.' 1 es. 3 cei 40.000 de Ro-
;:-
. . . qi..-;
7
Ael mini, au luat
parte Mate cape-
fe .,..
_____. ?:42mint:.,
-.2 '*+, teniile ardelene-
" -. --,-Z.T.k,N ;kJ <. §ti, in frunte cu :
AVRAM IANCU PORNIND LUPTA DE DESROBIRE mitro politul , a-
guna, episcopui
unit Lèmeng, Gheorghe Bariliu, Avram Iancu'), Simion Biírnutiu,
Timotei Cipariu §i Oh, poporul roman strigd cdtre lumea intreagd,
cd fine la libertatea sa §i di nu urea unire cu asupritorii sdi.
Opera inceputd pe Ciimpia Liberkitii" fu desdvdr§ild de Avram
lancu in munlii Apuseni cu vitejii sell Moll, pornind luptd impotriva
Ungurilor, cari urmdreau robi rea Ardealului. Aceste lupte n'au avut
9. Vezi alte tiri biografice i portretul lui Ayr= lancu in ultimele zile de
vietuire, In Cartea marilor Romcini, cuprinsA In lucrarea de rap.
www.dacoromanica.ro
 - 277 -
altA urmare, decá't ca s dovedeascA odatä mai mult vitejia o ao-
rul de libertate al Romeinilor, c6ci nedreptatea nu putù fi inlAturatA.
Autonomía Transilvaniei a lost nimicitei definitiv la 1867, cad
fu unitet. cu Ungaria, ràmânându-i amintirea de mare principat
numai in titulatura domnitorului.
Ultimele deeenii de robie. In urma 'revolufiei dela 18.18, viafa
politicti §i culturaleí a Romeinilor transilvtineni lueí un avcint puternic
sub conducerea
numerofilor :4W IL;W-4P"'"--7-t-1,-itSit.K.41747
.ceirturari qi oa-
meni de frunte,
ridicafi din sd-
nul poporului.
De asemenea,
viata religioas5
fu pornità pe
c6i s'AnRoase,
datorith frun-
ta§ilor bisericii.
itropolitul
a aguna §i-a
numele de
tnfeleptele r e-
forme introdu-
se in biserica
Transilvaniei.
Sub lunga
klomnie a fm-
pkatului Fran-
cisc Iosif (1848
1916, Noem-
brie 9), Rom&
nii din Ardeal,
cu toate probe-
le lor de cre-
di*, au fost
socotiti ca fii
vitregi ai tArii
lor. Frunta§ii
AVRAM IANCU
poporului inte-
leserà cA mAn-
tuirea neamului românesc stà in muncä §i luptà. Ei pornirà cu
insufletire in lupta pentru ridicarea : culturalà, economic5 §i poli-
tea' a celor d'un neam cu dan§ii. Incetul Cu incetul, Românii
dovedirà cà sunt o putere peste care nu se poate trece. Ungurii
incepurei a se teme de ei §i a ccluta seí le MI rdneze aveintul prin
mtisuri cari-i ofdirei §i afeilarel §i mai mult la luptcl.
Räsboiul cel mare din 1914-1918 i-a gAsit pregAtiti pentru
viata cea nouà, viata cea mult dorità, a infriltirii fiilor aceluia§
www.dacoromanica.ro
 - 278 -
neam. (Matti cu alipirea Transilvaniei la Romd nia, se närui §i
tronul Habsburgilor cari, limp de secole, au socotil peírndntul Ardea-
lului ca pe o mqie a lor ; iar pe Ardeleni, ca pe niste robi incAr-
cati numai cu indatoriri, dar WA s4 aib'à vreun drept In pàmântul
strAmosilor lor.
Astfizi, când Atotputernicul a Licut eea mai mare minune din
zilele noastre, dindu-ne fericirea ea s5 triim clipele implinirii vi-
sului nostru national, trebuie sil ne infriitim puterile spre a luptll
pentru intilrirea i statornicirea pe temelii sfiniltoase a Unirii na-
tionale, striuluindu-ne sil seidim i sá facem s5 creascii in sufletul

Jt,

(,f)

,
re,1

:,, i42:4ME5aiNOMEjlat tg4i.

AVRAM IANCU IN FRUNTFA MOTILOR SAI

fieefiruia dintre noi, dragostea curatil pentru : munc5, cinste, adevfir

dreptate.

STAREA ROMANILOR ARDELENI SUBT

OBLADUIREA UNGUREASCA
1. ASUPRIRILE INDURATE DE ROMANII ARDELENI
DEALUNGUL VEACURILOR
Lupta peutru ap5rarea eredintei. CAt timp Romdnii Ardeleni
nu trrtirà uniti la olaltà, subt un singur stApAnitor, viata lor fu
la fel cu a celorlalti frati peste cari s'au perindat puhoiul de nea-
www.dacoromanica.ro
 279

muri barbare revgrsate din intunecimile Asiei prin meleagurile bg-

trânei Europe. Tocmai când se injghebaserg i ei In voivodate de
sine státátoare, tinutul ardelenesc fu ngpgdit de semintia ungarg,
care-§i intinse stgpanirea-i silnicg dupg lupte grele §i indarjitg
impotrivire peste strgmo§ii no§tri din cuprinsul Ardealului. La
inceput, regii din familia lui Arpad au respectat vechile a§ezg-
minte, obiceiurile §i credinta Romdnilor. Insg, dupg desbinarea
bisericeascg din 1054, papii dela Boina, cari urmAreau intinderea.
stgpanirii lor asupra tuturor popoarelor ere§tine, indemnarg in
mai multe rânduri pe regii unguri sg sileascg §i pe Románi a trece
la catolicism.
Truda Maghiarilor de a catoliciza cu sila pe Români,
§i mai aprig pe cei asupriti, cari tineau Cu incgpáTanare, sg-§i pg-
streze credinta sträbung. Ceca ce turburä §i mai mult pe vrájma-
§ii Cre§tinilor ortodoc§i fu imprejurarea cg., in loc sä" isbuteascg ei a
convertiye Români la catolicism, dimpotrivg, mare parte dintre
Ungurii §i Nemf ii catolici trecurg la ortodoxism, fapt pomenit
de papa Grigore al 9-lea tuteo. plângere indreptatg in 1234 cgtre
regele Beta al IV-lea.
lntetirea asupririlor. Stingandu-se familia domnitoare a Ar-
pazilor, tronul Ungariei fu ocupat de regi ale§i din alte familii,
streine de natia ungureascg. Ace§tia, spre a fi pe placui papilor,
se folosirg de cele mai asupritoare mijloace spre a sili pe Romeini
sà treacg la catolicism. Din aceastg pricing, rnulti Ardeleni luarg
drumul pribegiei spre Tara-Romeineasca i Moldova.
Indgrlitnica impotrivire a Romanilor la incercgrile de catolicizare,
ale regilor unguri, indarji i mai rnult pe asupritori, cari sporirá per-
secutiile religioase prin feldefel de mgsuri jignitoare fatg de cei
asupriti. Astfel, furg lipsiti de unele drepturi politice, sociale §i
economice, de cari se bucurau celelalte neamuri cu cari locuiau
la olaltg. rmarea fireascà a ácestor Másuri umilitoare fu nume-
roasele rgsvrgtiri ce isbucnirg : cand inteo parte, cand intealta
a Ardealului. Oprimarea sAngeroasä a acestor rgscoale n'Ascù in
sufletul asupritilor cea mai grozavg urg impotriva asupritorilor.
Rascoalele poporului impotriva impitätorilor. Pe la 1366 se
pare c'ar fi avut loc o rgscoalg in tot Ardealul, cgci regele un-
guresc din acele vremuri, Ludovic-cel-Mare, porund ca toti
nii rgsvrgtiti, sg fie nimiciti pang la unul. De asemenea randui
valoarea rnArturiei Românilor in fata judecgtii, statornicind c5.
mgrturia unui cneaz sau cgpetenie de-a Românilor, irrtgrit de rege,
pretue§te cat a unui nobil ungur mgrturiile a patru cneazi de
reind adicg ale§i de popor, dar neintgriti de rege precum §i
märturiile a opt Romani simpli, fgrg vre-un rang, pretuiau cal
Márturia unui singur nobil.
Cu cat asupririle se intetirä, cu atat ráscoalele Romdnilor Ar-
deleni se 'nde§irg. Roadele acestor räscoale fu inmultirea mijloace-
lor de persecutie impotriva rgsculatilor. Astfel, o rgscoalg a Ro-
mânilor din tinutul Feigäraqului, petrecutá in 1434, fu innecatg
in s'Auge de cgtre Mihael laks, comitele Secuilor. In 1435, voivodul
www.dacoromanica.ro
 280
ardelean, Ladislau Csdki, rapt moiile unor cneazi români din tinu-
tul Hafegului, pentruca se rasculasera impotriva regelui. In 1437
isbucni marea rascoala taraneasca a iobagilor romani i unguri
din Ardeal, care fu innabusita in chipul cel mai cumplit, de nobi-
limea ungara, ajutata de Secui 0 de Sqi. Incepand de-acum, Ro-
manii fura inlaturati cu desavarsire din dietele ardelenesti, rama-
nand de-ad i innainte cu totul lipsiti de drepturile politice. In
dieta tinuta la Media, in 1459, nobilii unguri, Sasii si Secuii :
se legará a-si aparà prin once mijloace vechile lor privilegii si
libertäti, fata de oricine ar incerca sa le stea impotriv'ä, lipsind
astfe/, pe Romani de once drept politic si cetatenesc vreme de
aproape patru veacuri pari'd la 1848.
UrmArile rfiseoalei lui Gheorghe Doja. 11.6scoala din 1514, a
poporului asuprit, condusa de Secuiul Gheorghe Do/a, rascoalä la care
Lira partasi si Românii, dadt prilej nobilimii sá restranga si mai
mult neinsemnatele libertati ce mai rämäsesera norodului de sub
robia lor. Infricosata a fost cruzimea taranilor fatä de asupritorii
lor ; dar zici acestia n'au fost mai putin barbari fata de rasvratiti.
Doja, conducatorul fäsculatilor, a fost silit sà stea in pielea goalä
pe un tron de fier ars, tinand in mana un sceptru, tot de fier, de
asemenea ars ; iar pe cap ii puse o coroana de fier, inrosita in foc.
Pe ceilalti tovarasi ai sài, dupa ce i-au tinut nemancati vreme
de 15 zile, i-au silit sa manance din carnea smulsa cu clestele
din trupul conducatorului lor.
Incepand dela aceasta rascoala, subjugarea poporului roman
ajunse la cea din urma treaptä a umilintei si injosirii. De acurn
se statornici prin lege ca niciunui iobag nu-i mai eret ingtiduit set
se mai strrunute dintr' un loc intr' altul, depe o mo0e pe alta, Him&
neind legat pe veci, cu tog ai lui, de ptimdntul in care se allet. In
ard de indatorirea de munca lui §i a da steiptinului.
moqiei dreptul seiu legiuit, fdranul nu puteet sti mai aibti nici un alt drept.
lata cum, in loc de libertate, rasvratitii primira drept plata a
sangelui varsat : veqnica roble. Romanul ajunsese acum, maría
'mina de vândut sau de (lama ; ajunse$e din stapan, rob. Asupri-
torii Ii aruncasera in spinare un potop de indatoriri i nici cel mal
mic drept. Cuvântul valah, cu care erau numiti Romanii, ajunsese
sa insemne in graiul unguresc : rob, iobag.
Indatoririle i umilintele iobagului. In legile Ungariei, taran.ul
era numit prost" . El nu se bucura de .dreptul sà alba proprietati
imobild ; totusi, era dator sá plateasca d'äri &are stat i care stäpan,
si sä i'mplineasca toate sarcinile publice. Mai aveà indatorirea sä faca
un numar de zile de lucru, cu plugul sau cu palmele in folosul sta.-
panului ; de asemenea, din tot rodul pamantului, viilor §i anima-
lelor sale, trebuià sal deà a zecea parte proprietarului mosiei pe
care se aflà. Femeia taranului era si ea datoare sa lucreze un anumit
numar de zile la curtea boiereasca. Cinstea, averea si viata
ranului : se aflau la bunul plac al stapanului. El nu pul ea sá dea
marturie impotriva vreunui nobil, nici sä poarte judecata in con-
tra lui. De asemenea, nu puteà sa aiba cal, nici sà mearga ca-
www.dacoromanica.ro
 281

lare, farà invoirea stapanului säu. Nu-i era ingaduit sh' aiba nici
un fel de arma, nici s poarte vesminte de postav, sau caltuni 1),
ori caciula mai scumpa de un fiorin, nici camasa de bumbac.
Dupa moartea fáranului, numai o treime din averea sa era mo-
stenita de familia sau copiii sài, restul de dona treimi trecea in
stápanirea proprietarului moieì. Nobilul avea puterea s'A arunce
In iobagie pe fiii preotilor valahi ; de asemenea putea aresta pe
once taran sau chiar pe preot, fie nurnai pentru o simpla banu-
iala c'ar fi fost vinovat de ceva. Pedepsele la cari erau supusi
taranii intrec nrice inchipuire, ele fiind isvorite : nu din dorinta de
a indrepta pe cel vinovat, ci din setea de rasbunare a celui ce
poruncea pedeapsa. De multe ori, stapanii Ii chinuiau robii
acesti tärani iobagi numai din placerea de a-i vedea cum sufera ;
alte ori fiind obiecte de prinsoare ale stapânilor, de pila : sa vada
dupa cate lovituri lesina un om, sau la a catea lovitura t'apeste
sangele din pielea celui lovit, i altele. Taranul era socotit un
adevarat animal, coborit din cel mai de rand neam al dobitoa-
celor pam.Antului.
Intreita nedreptAtire a iobagilor romani. E drept ca iobagia
a fost grea celelalte %ad megiese pentru norodul de jos, robit
de nobilime. Astfel, Polonia era numitä iadul fdranilor ; in Un-
garia frisa, chiar nobilii, in dieta dela 1547, cdnd ordiile turceqii
calcara' pdmcintul socoteau urgía musulmana' ca o pedeapsd
dumnezeiascd pentru cciinoasa i nemilostiva Ion purtare jata cu
iobagii. Dar suferintele Romdnilor Ardeleni au fost de trei ori mai
amarnice ca ale celorlalti iobagi vecini.
Intdi, a fost dureroasa.' i umilitoare, pentruca, in timp ce Un-
gurii, Sa5ii 5i Secuii neamuri venetice pe pamantul sträbunilor
nostri erau seutiti de poverile iobágiei i incarcati numai de pri-
vilegii, Romanii, locuitorii de bastilla si stapanii de drept ai
acestui pamant framantat cu sangele mosilor i stramosilor lor
erau fiintele cele mai dispretuite din lume i coboriti in randul
animalelor lipsite de suflet intelegator si de judecata.
In al doilea rcind, pe ranga greutatile rara numär ale iobagiei,
Romanii aveau de indurat asupririle cele mai nemiloase, isvorite
din ura de rasa siscleosebirea de religie dintre ei §i. asupritorii lor.
Si, in sfarsit, in al treilea r'cind, Romanii erau lipsiti, de orice
drept politic sau cetatenesc, drepturi e cari, constitutia Transil-
vaniei, alcatuitá de vrajmasii neamului nostru, le pastrase numai
pentru nobilimea ungara, pentru Secui i pentru Sasi.
Subt oearmuirea habsburgiert. Incepand dela 1691, in timpul
domniei imparatului Leopold de Habsburg, Ardealul fu trecut sub
stapanirea Austriacilor. Aceasta schimbare de stapan nu aduse
nici o imbunatatire in soarta iobagilor ardeleni, cari ramasera
tot la bunul plac al nobililor unguri pe ale caror mosii se aflau ;
din potrivä, avara de infruntat noui prigoniri. Austriacii, tinand
/1. Cci/fun, hl Moldova, InseamnA ciorap ; fn vremea veche, prin o:Maui se mal
IntelegeA papuci sau pantofi.
www.dacoromanica.ro
 - 282 -
sub stäpanirea lor o sumedenie de popoare Nemf i, Unguri, Ro-
Italieni, Sdrbi, Croafi, Cehi, Slovaci, Ruteni, Poloni, csdu-
tarä sà dea pkerea unui stat unitar supusii sä invete
nemteste L sà primeascA, in acelas timp, credinta catolicA. A-
ceastä siluire a simtimintelor i constiintei lor fu intampinatä cu
mare indkjire din partea Românilor, fapt ce le atrase un nou
potop de impiläri i suferinte. Mult mai liniqtifi erau Romeinii din
Mun tenia §i Moldova in privinfa credinfei, subt obleiduirea peigeinei
a Turcilor, deceit Romeinii Ardeleni sub crestineasca obleiduire a
Ungurilor §i Austriacilor.
Sub domnia blajinului Iosif al II-lea. O suflare de usurare
Oft Ca' se abate si peste acesti obijduiti ai soartei, sub domnia
celui mai omenos i mai blajin dintre Impàraii Austriei, Iosif al
II-lea; dar gandurile lui bune intampinarà cea mai darzA impo-
trivire din partea csäläilor Romeinismujui : nobilii unguri. Sufletul
säu bun nu putù tine piept atator porniri vrAjmase, mai ales c'd nici
sänätatea lui subredà nu-i dädeà bärbätia de care avea nevoie
spre a infruntà pe dusmanii bunelor i inteleptelor sale hotkiri.
In urma unei cAlkorii fkutà in primävara anului 1783 prin
Transilvania, ca impärat, Iosif al II-lea hotäri desfiinfarea lobe&
giei, care dupd zisa luicoborise poporul romdn in reindul dobi-
loacelor. Inteadevär, viata iobagilor ardeleni era amarnic de grea,
intru cat rnai toat'ä munca lor era sävarsità in folosul nobilimii.
Pe langä robotul Meat pe mosia sfäpanului, mai aveau de im-
plinit : o suing de cäräusii, cari le istoveau vitele ; feldefel de
dki i taxe pentru stat ; dijmä din zece una pentru stä-
pan din tot rodul muncii lor ; i cate altele
Ajungerea eutitului la os. Norodul asuprit, aflând cà impä-
ratul vrea sä le usureze traiul, dar nemesii unguri se impotrivesc,
nu-si mai putù infrana r'äbdarea. Hotkiti sä scuture jugul de foc,
care de veacuri le ardea grumazul, Romdnii puserä Juana pe arme
pornirà asupra inveninatului dusman, in frunte cu : Horia, Cloga
§i Crian. Intr'o sfântä Duminecd, in ziva de 31 Octombrie, 1784,
In biserica din Mesteacdn, cei asupriti se legarä cu juilmânt : sti
moard pentru libertdfile poporului.
A doua zi, Luni, multimea ucise pe doi subprefecti unguri,
trimii sä prindà pe Crian; a treia zi uciserà in Criscior 17 nobili.
Vreme de cinci zile, tot tinutul Zarandului intrase in mainile rä-
sculatilor, cari uciserà pe toti nemesii ce le c'äzurà in cale, silind
pe sotiile i ficele acestora : sà imbrace haine romanesti, sä umble
desculte, sä se boteze in legea rornaneased ; iar pe fetele multora
le cununarà cu Virani romani. In tinutul Huniedoarei au fost pärä-
duite 232 de curti i conacuri nemesesti.
Räsculatii incercarà sà cuprindà orasul Deva, dar nu isbutirä.
insä : Ro0a, Cdmpenii §i Abrudul. Luptele tinursä ca o scurtä
intrerupere de vreo douà sAptämäni in Noembrie panä la 14
Decembrie, cand Horia ingädui oamenilor sIi, sä se intoarcä pe la
vetrele lor. El se ascunse, impreunä ca Closca, in pädurea Scoreicet,
din judetul Cojocna, unde furà prinsi la 27 Decembrie, 1784. In
www.dacoromanica.ro
 - 283 -
temnita dela Alba-Julia, Crian seama, spanzurandu-se
cu curelele dela opinci ; iar Horia §i Cloqca jura alrobili pe roatd,
rupeindu-li-se carnea in jäii In vdzul a 2515 jeirani romdni adu§i
inte adins de octinenii stdpdnirii din 419 sate. Corpul lui Crian
fu sfeirticat in cinci bucdli : capul lui u pus in feapei la Ceirpenis,
unde omorise pe bdtrdnul preot greco-ortodox, Popa Todcr, numit
§i Avram, pentru cd nu vroise sa spund feiranilor dupei cum
pretinsese -cei e poruncei dela impeirat, sd fie omorifi toli
Ungurii ; lar celelalte buceili au fosf puse in feapd : una la Abrud,
alta la Buciurn, cealaltei la Brad, §i a patra la
In cursul acestei rgscoale pierirà 112 Unguri, depe urma cArora
rämaserà 38 de vkluve i 77 de orfani ; iar dintre Romani crizurà
sau furg ucii 349 de ini, depe urma cärora eämaserä 243 de
vkluve i 580 de orfani. Rodul acestor sacrificii fu doar &AO-
tarea dreptului ca täranul roman sä sé poatà strämutà depe o
mo§ie pe alta, cäutandu-§i un stäpan mai omenos. Greutätile
Indatoririle rämaserä tot cele vechi.
Ineerefiri de u§urare a traiului iobagilor. In diferite randuri,
ImpAratii depe vremuri Incercarä sä mai u§ureze viata acestor
oropsiti ai soartei ; Insä, totdeauna se ciocnirä de impotrivirea mag-
natilor unguri. La 19 Ianuarie, 1847, cu un an i douà luni In-
nainte de anul desrobirii, 1848, nobilimea ungarä hotärIse In
dieta dela Cluj legäturile dintre iobag,i i stäpanii lor, gatuind,
strivind cu desävarOre, pe bietul Oran roman, robul de veacuri
al unor stäpâni färä inimä. Cu acest prilej, baronul Dines Kemeny,
revoltat de mäsurile luate impotriva iobagilor, gräi urmAtoarele
cuvinte rämase dé pominä :
Tdranului, care a lost desbrdcat de once drept omenesc, de orice
demnitate omeneascd, i s'au impus sarcini, cari, nu numai cd in-
tree venitul moqiei pe care o lucreazd, dar intrec chiar puterile sale :
clacti ar aired numai un stdpein, tot ar mai merge; dar, duper*
ce stdpeinul sdu i-a luat tot ce bietul orn a muncit, apoi vine al
doilea stdpcin, statul. Acesta ti impune o sarcind §i mai grea. In
timpul cdnd nobilul îi petrece in dolce far niente", fdranul poartei
bale greuldfile fdrii : pie! tote singur ddrile catre stat; face poduri
drumuri grele 0 tot el plcitqte vamd pe ele; apdra lara cu arma,
ca nobilimea sd poatd domni in lini§te; pier-tote : pe popd, pe &add,
pe ¡tide, pe notar §i tot ce i se cere. i acest om, in sdrenfele sale,
e cinstit, bleind, muncitor, i§i iubqte ¡ara §i o aptird cu credintd,
de§1 el §tie cá nici chiar acel päindnt de trei cofi, care dupd moartea
sa ii va acoperi trupul, nu este proprietatea sa I Aveli grip' Dum-
nezeu nu poate sulert indelung o asemenea stare de lucruri I
Väzand cà dieta nu tine nicidecum seamä de vorbele sale, I<e-
mény, päräsind sala, strig'ä :
Protestez in numele poporului sld'n11"
Sdrobirea iobàgiei. Anului 1848 VI fu dat sà teargti iobägia
din cartea vietii Romeinilor Ardeleni. Poporul, In care fusese tre-
zitä con§tiinta nationalà, datoritä stäruitoarei §i. Insufletitei pro-
poveduiri a frunt4.1or säi, se Intruni pe Cdmpia Libertiiiii din
www.dacoromanica.ro
 - 284 -
marginea Blajului, in ziva de 3/15 Mai, inteun numar uria§ de
mare subt inteleapta conducere a mitropolitului ortodox, Andrei
, aguna, a episcopului unit, loan Lèmeny, a lui Barifiu, Avram Thum,
Beirnutiu, §i a altor fruntasi de seama, cerand cu Insufletire : in-
dependenta politica a natiunii române din Mrdeal §i protestand,
totdeodata, impotriva incercarilor dietei ardelene din Cluj de a uni
Ardealul cu Ungaria.
Inglobarea Ardealului la regatul ungurese. .7Spre sfarsitul a-
nului 1865, dieta ardeleana din Cluj bond pentru a doua oara
unirea Transilvaniei
cu U ngaria. Depu-
tatii români si sasi-
caci acum aveau si
Romílnii reprezen-
tanti In dietà se
impotrivira Cu in-
dârjire, dar fara lo-
los. In urma Impa-
carii imparatului
Francisc Iosif cu U n-
gurii, dupà incoro-
narea sa ca rege al
lor, se incheiè Litre
Austria §i Ungaria,
la 1867, asa zisul
dualism, prin care se
statornici ca, popoa-
rele Austriei sa fie
ceirmuite de Nemli,
iar ale Ungariei, de
Unguri, nerecuno-
scadu-se nici unuia
dintre celelalte nea-
muri, cari locuiau in
cuprinsul imperiului,
vre-un rost politic in
viala acestui mozaic
EPISCOPUL UNIT, IOAN LEMENY
sau amestec de no-
roade .
Lupta politicà dusil
Impotriva asupritorilor. Nerespectarea putinelor drepturi acordate
Romeinilor de care unii imparati, facurä pe fruntasii lor din ti-
muturile : Banatului, Bihorului i Maramureplui, sa vina In 1881
alaturi de partidul national roman din Transilvania, §i, pe temeiul
unui program alcatuit din 9 puncte, cuprinzand dorintele poporului
asuprit, sa declare ca' se vor impotrivi Cu tarie masurilor de pri-
gonire luate In contra fratilor lor.
Persecutiile guvernelor unguresti ajungand din ce In ce mai
inversunate, silira pe Romani ca, printr'un Memorand, sa-si arate
www.dacoromanica.ro
 285
pgsurile chiar impgratului. Fiind socotiti ca trgdatori, frunta§ii
Romanilor infundarg temnitele dela Vaf i Seghedin. Fata cu po-
topul de nedreptäti revgrsat pe capul celorlalte nationalitgti ne-
maghiare, frunta5ii : Romdnilor, Sdrbilor gi Slovacilor din Ungaria,
in con gresul finut la 1895 in Buda-Pesta, statornicird un program
comun de lupia politica'.
In 1905, cgpeteniile partidului national-roman din Ardeal se ho-
Odra sä lupte algturi cu reprezentantii celorlalte natii °primate,
folosindu-se de once cale legal' pentru apgrarea drepturilor Ro-
manilor. Rezultatul acestei hot grid fu Intetirea persecutiilor po-
litice. Din Aprilie, 1906, pang In August, 1908, vreme de doi ani
§i ceva, publiciftii §i conduceitorii politici ai Roma nilor Ardeleni,
furci osdndifi la °land, la 124 ani, 6 luni 5i 27 zile de temnifei grea ;
iar suma amenzilor trail de 20.000 coroane ceea ce-ar vent cam
zece milioane de lei in valoarea de azi a banului.
Curmarea suferintelor §i umilirilor Indurate vreme de nouà veaeuri.
Nadejdia neamurilor asuprite din Ungaria fu Indreptatg spre
mo§tenitorul tronului austro-ungar, Francisc-Ferdinand, care nu
vedea cu ochi buni purtarea Ungurilor fatg de celelalte natii din
cuprinsul Ungariei. Mi§eleasca ucidere a principelui mo§tenitor
austriac §i a sotiei sale, Sofia, savar§ita de un student sarb la Se-
raievo, in Bosnia; risipi §i aceasta ngdejdie.
Sguduitorul rgsboi prilejit de acest groaznic atentat, Mai sg
rgsarg In sufletele tuturor Romanilor sperante mult mai frumoase
ca cele dinnainte de 1914. Toll incepurd sà intrevadd implinirea vi-
sului unitalii nafionale, vis infaptuit in ziva de 1 Decembrie, 1918,
In urma holdririi lima' de frunta5ii norodului romcinesc din Ardeal,
in adunarea dela Alba-Julia. Transilvania 5i celelalte finuturi ro-
mcine5ti de peste Carpafi lard cdrmuite provizoriu de consiliul dirigent
ca reodinfa la Sibiu, 'Ana la 20 Noembrie, 1919, cdnd se intrunt
la Bucure5ti primal parlament al Romdniei intregite, in aceea5i zi
in case, Mihai Vitectzul, cu 320 de ani in urmd, finuse prima
sau adunare ardeleneasca la Alba-Julia, in 1599.
2. STAREA RELIGIOASA. A ROMANILOR ARDELENI
In luptà eu vitregia vremurilor. In privinta culturii, Romdnii
Ardeleni n'au fost mai fericiti decat fratii lor din Muntenia §i
Moldova. Veacuri dearândul, ei au fost lipsiti de lumiria invall-
turii, de care se bucurau numai : Ungurii, Secuii §i Sa5ii. In urma
unirii dintre aceste trei neamuri, unire statornicita la 1437, Ro-
manii fura socotiti ca ni§te ingaduiti, cari n'aveau fiintä legalg
In statul maghiar, §i, deci, nici vreun drept politic sau cultural.
De asemenea §i credinta lor era nesocotitg. Singure, credintele :
catolica, luterand §i calvind, se bucurau de toata libertatea. Cg-
peteniile acestor credinte fiecare In parte, s'au strgduit In nu-
rneroase randuri sg ca§tige de partea lor pe Romani, dar Ma folos.
In dicta tinuta la 1566 se lug hotarirea ca toll locuitorii de cre-
dinte streine celor privilegiate, cari nu yor imbrati§à calvinismul,
Povestea wean:alai romdstese www.dacoromanica.ro
T. Popescu-1354enaru. Editia 11-a 5.000 exemp. 18*
 - - 286

sa-§i piarda tot avutul. Parte dintre cei mai bogati nobili rom ni-
cad aveau j Românii nobilii lor au trecut la calvinism. pa-
dandu-se de credinta steabuna, cu vremea s'au lepadat §i de nea-
mul lor §i s'au ungurizat.
Truda Calvinilor de a ea§tiga pe Romani de partea lor. Cat
tirnp Rol-m*7'12U furä sub directa obladuire a Ungurilor, Calvinii se
straduira pe toate cile, sa-i converteasca la calvinism.
Lupta fu mai stäruitoare sub domnii ardeleni din neamul Ra-
cofilor. In acest timp au fost traduse In limba romaneasca o suma
de serien i religioase, cari fura raspandite printre Romani. In
chipul acesta, graiul nostru, care era folosit numai in vorbirea
poporului, ajunse a fi intrebuintat §i in scrieri. Totdeodata li se
fagadui Romanilor, ea, dacä-§i vor lepadà crediata, vor priml o
suing de inlesniri i drepturi politice.
Un martir al eredintei.Spre a-§i ajunge tinta, Calvinii cautaril
sa se foloseasca chiar de prelatii romani, pe cari incercara sa-i
ca§tige de partea lor. Vazand ca' planul nu le isbute§te, ince-
pura cele mai crunte persecutii impotriva Românilor, cautand
sà loveasca, mai ales, in frunta§ii bisericilor. Astfel, la 1640, ajun-
gaud in scaunul mitropolitan al Ardealului, Ilie Ioresteinfärit
de Gheorghe Racoli i, dupa indetnnul lui Matei Basarab al Mun-
teniei, noul mitropolit fu silit sá caute a indupleca pe Romani
sa treaca la catolicism. Pentru aceasta i se cera sà dea porunca
preotilor, ca sa primeasca §i sa raspandeasca in popor catechismul
calvinesc. Din pricina ca' Ioreste se impotrivi cu indkjire, (land
porunci §i sfaturi protivnice dorintei domnitorului, se pornira
impotriva-i tot soiul de persecutii. Prin staruinta vrajma§ilor
sai fu adunat la 1643, sinodul protopopilor, in care Ioreste fu
invinuit ca in vizitele canonice facute preotilor, ar fi avut purtari
nepotrivite cu demnitatea arhiereasca. Spre a fi in placul domni-
torului, sinodul hotari scoaterea lui din mijlocul preoimii, clan-
du-1 in seama judecatii mirene§ti. Aceasta masura ne arata starea
dureroasa a bisericii ortodoxe din vremea aceea, precum §i halul
de conruptie a unei par ti din clerul roman, care s'a lasat a fi
unealta ru§inoasa in mainile protivnicilor ortodoxismului. In urrna
hotaririi sinodului, Ioreste fu intemni tat, batut ca cei de rand,
despuiat de averile sale, umilit cum nu se mai poate. Dupa nouti
luni de canoane i suferinte, indurate la olalta Cu alti preoti
cre§tini drept-credincio§i, Racoti Il libera cu legamantul, ca sa-§i
plateasca liberearea cu o mie de taleri intocmai cum fac ban-
ditii, cari prind oamenii §i nu-i libereaza 'Ana nu dau o anumita
gloabä sau despagubire. Neavand banii ceruti, Ioreste trecii in
Moldova, unde i se ingadul s'A adune dela mila cre§tinilor mol-
doveni suma cerutti de Racoti drept rascumparare a libertatii
sale. Ramanand in Moldova, el ajunse mai tarziu episcop al
Hu§ilor, pastorinduli poporul cu aceea§ tragere de inima, pe
care o dovedise in Ardeal.
Urmarea acestei lupte intre calvinism ì ortodoxism, fu alun-
garea limbii slavone biserica romaneasca, intrucat, in Ar-
www.dacoromanica.ro
 287

deal, in bisericile ortodoxe, se slujea tot in slavone§te. In sino-

dul linut la 1675 se hotAri :
Sei se infiinfeze §coale romdrt'Oti in cari inväfeitura sti se
predeei numai in romeinote.
Sel se reinfiínfeze tipografía din Alba-Iulia, in care set' se tipei-
reascei numai cárli romelnoti, mai ales bisericoti.
Sei fie oprifi a mai sluji in biserici, preofii cari nu .5tiu ro-
mánele, ci numai seirbote.
Aceste mAsuri Mein% s'A se inmulteascä : atAt numgrul §coale-
lor romAne§ti in Ardeal, precum §i numkul tipkiturilor scrise
In graiul romAnesc.
Cele mai veehi tipfirituri ardeleneti. Pe pAmAntul Ardealului,
la Brapv, incepAnd dela anul 1560, se tipArirA in limba roma-
neascA, de catre diaconul Coresi, cele mai vechi cArti biserice§ti
cunoscute in graiul nostru. Multe dintre aceste ckti au fost lucrate
din indemnul conduckorilor bisericilor protestante din Transilvania.
Pe la 1580, in vremea mitropolitului Transilvaniei, Ghenadie
Bradul din Alba-Julia, s'a tipkit, tot la Brapv : Evanghelie cu
inveffelturd. Tot acest mitropolit a tipArit la Orei§tia, in 1581, douà
dintre cele cinci cArfi ale lui Moise, cunoscute sub numele de Palia
dela Orei§tie; iar in 1583 a tipArit §i celelalte trei
Tot la OrA§tia s'a tipkit pentru intAia oarA, la 1581, Biblia tra-
dusA de episcopul Transilvaniei, Mihail Tordasi, In colaborare
sau tovArg§ie cu te fan Herce, parohul bisericii din Caviran
Sebo, Banat, precum §i : cu Efrem Zacandasc61 in Sebe, cu Moise
Pesciqelparoh in Lugo, i cu Achineprotopopul Huniedoarei.
De asemenea, iermonahul Silvestru din Ardeal, traduse in romA-
ne§te Noul Testament, pe care-I tipki la Alba-Iulia in 1648. Cuvin-
tele mai rare §i putin cunoscute cetitorului, erau l'Amurite sau
explicate pe marginea paginilor cArtii, in dreptul cuvAntului tAlmAcit.
In acela§ an, §i tot acolo, fu tipkit Catihismul maghiaro-romein,
tradus de Fogarasi
Tot la Alba-Julia a fost tipAritA la 1651, Psaltiria, tradussA dea-
dreptul din evreie§te, de care 5telan al II-lea Simonianul, mi-
tropolitul Transilvaniei, un dArj protivnic al calvinismului.
In putinele tipografii risipite pe intinsul pAmAntului romAnesc,
la : Sibiu, Orcl§tia, Alba-Julia, Brapv, Govora, Teirgovi§le, Snagov,
Buzan i 1ai, s'au tipärit, treptat-treptat, multe c'Arti biserice§ti,
mai ales traduse din alte limbi ; putine ins5, foarte putine, au rAsbit
pAnA in zilele noastre. Pe-acele vremuri, cktile fiind tipkite lu-
te un numk redus de exemplare, §i fiind folosite mai ales cele
biserice§ti zilnic, mare parte dinteinsele s'au distrus din pricina
folosintei, iar altele, datoritA relei pAstrAri ; a§a cA prea putine
au putut ajunge pAnA la noi.
Alt martir al credintei. Mai tArziu, sub mitropolitul Saya Bran-
covici al Albei-Iulii care a pAstorit intre 1656-1680 , s'a ur-
mat mai departe cu tipAritul cktilor biserice§ti in romAne§te ; ha
s'au infiintat in Ardeal chiar cAteva §coli romane§ti. Brancovici
fu persecutat, de oarece era protivnic al Calvinilor. Dupg. doug-
www.dacoromanica.ro
 288

zeci§ipatru de ani de pastorire a poporului, in care timp fu un

darj apärator al ortodoxismului i al românismului, vrajma§ii
se folosirä.' de lipsa lui din tarafiind plecat in Rusia-0-1 invi-
nuira c'ar duce o viata nepotrivita cu rangul sau. Principele Ar-
dealului, Mihail Apaf i, care pana atunci aratase un deosebit re-
spect §i o mare incredere fruntaplui bisericii române, se lasa In-
räurit de barfitorii vrednicului mitropolit. In urma adunarii unui
sinod, care se sprijini pe marturii mincinoase, Saya : fu scos din
scaunul mitropolitan, inchis, b'ätut, batjocorit de vrajma§ii sai
despoiat de toatä averea sa. Se spune cà in timpul cat fu tinut in
temnita din Vin fi, batrânul mitropolit erà scos in fiecare saptä-
mana din inchisoare i batut cu bete In fata poporului drept
credincios. In urma staruintei lui ,5'er ban Cantacuzin pe langa Turci-
subt a caror stapanire se aflà Ungaria §i, deci, i Ardealul
se dete porunca sa fie liberat. Batrânul martir n'apuca sa se
foloseasca de aceastä libertate, caci mud rapus de durerea umi-
lintei §i a suferintelor la cari fusese supus de care vrajma§ii
neamului nostru.
Loctiitorul sau, pana la alegerea unui nou mitropolit, popa loan
din Vinfi, se !Asa in placul Calvinilor. El aduse o tipografie la Sas-
Sebeq, unde fura tiparite o suma de carti biserice*ti pentru folosul
preotimii romane. De asemenea, alcatui : Sicriul de aur 1683;
Car= pe scurf spre fapte bune indrepteitoare 1685; Ceaslovtif
1686 ; Reinduiala diaconstvelor cu a vtizgleiqeniilor 1687; Poveste
la patruzeci de mucenici 1689; Molitfelnic 1689; i altele.
In locul lui Saya Brancovici, veril in scaunul mitropolitau, V ar-
laarn, care stramuta tipografia dela Sas-Sebe, la Alba-Iulia,
sänd-o tot sub conducerea parintelui loan din Vinti.
Fagildueli papista,e. In 1699, Austriacii, dupa ce scapara
Ungaria de robia turceasc'ä, in temeiul pacii incheiata la Carlovitz,
in Austria, trecura sub stapanirea lor §i Transilvania. Fiind cato-
lici, ei cautara sa Infrâneze propaganda protestanta, inlesnind-o
pe cea catolica. Singurii pe cari nadajduiau ca§tige de partea
catolicismului, erau Romeinii, neamul cel mai asuprit §i mai o-
ropsit din tot cuprinsul Ardealului. Ace§tia insä tunean cu indarjire
la credinta strabuna. Spre a-i ispiti i mai mult sà treaca la cato-
licism, li se fagadui acelea§i drepturi ca i celorlalte natii privi-
legiate din cuprinsul Transilvaniei. Pentru a preintampina propagan-
da calvinä, incepura i catolicii sà tipareasca in limba romana,
carti religioase, pe cari le raspandira printre Romani.
Unirea cu catolicii. Unul dintre cei mai staruitori propovedu-
itori ai trecerii Romeinilor la catolicism fu ceilugeirul Paul Ladislau
Baranyi, care faceà parte din ordinul lesuifilor. Acesta isbuti
lnduplece pe mitropolitul Teofil al Ardealului, sei adune la 21
Margie, 1697, un sinod la Alba-Iulia, unde se puse temelia unirii
Romeinilor cu biserica papistaqd. Aci, unii dintre conducatorii
bisericii româno-ortodoxe se legara sà primeasca printre dogmele
credintei lor, urmatoarele patru puncte :
1. RecunoaVerea papei dela Roma drept cap al intregei biserici
crqtine. www.dacoromanica.ro
 289

Recunoaqterea cd, pe leingd rai i iad, in lumea cealaltd mai

este un loc de curdfire, numit purgatoriu, prin care trec su/telele
sortite sd meargei in rai.
Recunoaqterea cá pentru sf d nta cumineceiturd este deajuns numai
azima sau pciinea nedospitcl Kira yin ; nu cu vin ca la ortodoc0.
Recunoaqterea cei Sfeintul Duh purcede qi dela Fiul, nu numai
dela Tatill L- cum este statornicit de credinfa ortodoxd.
In schimbul acestui legAmânt, clerul român cereà inapAratului
ca : preotii uniti s'd se bucure de aceleasi drepturi ca i preotii
celorlalte religiuni recunoscute de stat ; fiecare sat cu bisericg ssá
aib&si cash pentru preot ; ocarmuirea preoteascA sä* fie pe mâi-
nile episcopilor ; i altele.
Privilegiile aeordate Românilor-uniti.
. Se întâmp1 c, chiar
In anul in care se honeise unirea Romeinilor cu biserica papist**,
sb.* se pràpädeaseä mitropolitul Teofil. In locu-i vent mitropolitut

Atanasie, care fu sfintit la Bucure0i de care mitropolitul Mun-

teniei, potrivit unui vechiu obicei rämas din vrem.urile In cari pri-
matul reírii-Romeineqti aveà putere religioasà" i asupra cuprinsu-
lui ardelenesc fapt pentru care stä dovadà ins5si cuprinsul ti-
tulaturii patriarhului i mitropolitului nostru primat : arhiepiscop
§i mitropolit al Ungro-Vlahiei.
Noul mitropolit adunä" iaràs sinodul, in Iulie, 1698. Acest sinod,
la care nu flied Ortasi nici jumätate dintre preotii români or-
todocsi din Ardeal, aprobà unirea cu biserica Apusului. Mitro-
politul Atanasie se duse la Viena, uncle primi intArirea imp5-
r5teasc5, precum si un decret cuprinzAnd pentru clerul român-
unit, urmnoarele drepturi sau privilegii : scutire : de robotei, de
lucru §i de ddri iobdgeqti ; garantarea proprietdfii ; feigeiduiald de
ajutor din partea autoriteifilor.
Manifestul unitilor. Cu prilejul acestei uniri se tntocmi la 7 Oc-
tombrie, 1698, urnatorul manifest, care fu semnat de 38 de protopopi.
Noi, mai los scri0i : vlddica, protopopii i popii bisericilor ro-
meine0i, Om in tire tuturor, cdrora se cuvine, mai vdrtos !aril Ar-
dealului, cd, judeceind schimbarea acestei lumi inoleitoare, §i nestarea
si nepierirea sufletului, ceíruia in mdsureí mai mare trebuie a fi deceit
bate, din bundvoia noastrei ne unim cu biserica Romei cea catoli-
ceased ; j ne mdrturisim a fi meidularele acestei biserici sfinte ca-
tolice0i a Romei, prin aceastd carte de meirturie a noastrei, §i cu acele
privilegiomuri voirn set' trdim, cu care trdiesc mddularele qi popii
acestei biserici sfinte, precum 11117611kt sa, impdratul i coronatul,
craiul nostru, in milostenia decretumului innellfimei sale ne face peír-
tqi, care mild a innälfiei sale nevrcind a o lepeidei, cura se cade cre-
dincio01or Ma/Wei sale, aceastii carte de meirturie : i innefifiei
sale, qi feirii Ardealului, o am innainte, pentru care mai mare teirie
dam : §i peceliile, scrisoarea mclinilor noastre. S'au dat in Bel-
grad Alba-Iulia , in anii Domnului 1698, in a 7-a lui Octom-
brie. Insd, intr'acesta chip ne unim §i ne meírturisim a fi mdclu-
larele sfintei catoliceqti biserici a Romei, cum pre noi qi relmd0fele
noastre, din obiceiul bisericii noastre a Rdsliritului, sd nu ne ad-
www.dacoromanica.ro 19
 290
teasca, ci : toate ceremoniile, särbätorile, posturite, cwn mina acum,
aqa qi deacum innainte sä fim slobozi a le fined chip& calindarul
vechiu §i pe cinstitul vIddica nostru, Atancisie, nime, ptind la moartea
sfinfiei sale scl putere a-I clan din scaunul sfinfiei sale, ci tocmai
de i s'ar intämplet moarte, sa stea in voia soborului pe cine ar alege
sti fie vlädicti, pe care sfinfia sa, papa, §i tnnaltul impärat sä-1 'Mt&
reascä qi patriarhul de subt biruinfa innälliei sale sä-1 hirotoneascl"
Si in obiceiul §i dregatoriile protopopilot, cari sunt §i vor fi,
nici intr'un ¡el de lucru, nime sä nu se amestece. Ci sti se ¡le, cum
§i Nina acum. _lard de nu ne vor leis& pe noi §i pe rämä§ifele noastre
tnir'aceastä a§ezare, pecefiile §i iscäliturile noastre, care am dat, sti
n' cad nici o tärie, care lucru I-am intärit cu pecetia mitropoliei
noastre, pentru mai mare martn rie I"
Urmeaza pecetia mitropoliei i semnaturile celoy. 38 de protopopi,
cari, turburati in sufletele lor de facerea acestui pas §i, neincreza-
tmi in fagaduelile ce li se dadusera, au tinut sa mai adaoge la sfar-
*it urmatoarele conditiuni
a§a ne unirn, ace§ti ce's scri§i mai sus, cum : toatä legea
noasträ, slujba bisericii, liturghia §i posturile, §i clang nostru,
stea pe loc. Iarti set (dad-I) n'ar sta pe loc acelea, nici aceste peceli
set n'aibd nici o tiirie asupra noastra ; si vIticlica nostru, Atanasie,
set fie in cap §i nime sä nu-I hälbuttiluiasca (sti nu-I isgoneascil).
Acest adaos pus in urma semnaturilor e o dovada a marilor fed-
mantari suflete*ti prin cari au trecut cei ce au semnat acest le-
gamant, cari : pe de-o parte erau ispititi de privilegilile fagaduite de
puternicii zilei, iar pe de altä parte nu se 'ndurau strice legea
strabuna in care : se nasouse, traise i ar fi dorit sa se i sfar§easca
Un nou sinod Intàrì aceasta unire la 1700. De-atunci, Ro-
manii Ardeleni se impartira in Unifi sau Greco-Catolici cei ce
recuno§teau pe papa dela Roma drept cap al bisericii cre§tine ;
§i Neunifi sau Greco-Orientali cei pastrarà credinta stra-
buna. Dupa trecerea Banatului iarasi sub stapanirea austr%-un-
gara, la 1718, unirea cu biserica Romei se intinse i acolo.
Dfirja hapotrivire a poporului de jos MO de unire. Norodul
dela sate i cea mai mare parte a precrtimii romane, nici nu voira
s'auda despre legamantul celor ce trecusera la papista§i. Faptul
acesta dadit na§tere unei grozave invrajbiri intre Romeini. Multa
vreme, poporul ramase statornic credintei stramose§ti, cu tot in-
demnul preotimii care primise unirea, §i cu toate persecutiile vraj-
ma§ilor neamului nostru, cari nu ingaduira mult timp numirea
unui episcop roman-ortodox peste cei ce nu vroiau lepede
credinta.
Mitro politul Teodosie al Munteniei, precum §i patriarhul Da
softei : afurisira pe mitropolitul Atanasie Anghel, ca pe unul ce se
lepadase de sfanta biserica a lui Christos. Domnitorul Munteniei,
Constantin Brdncoveanul, aduse cele mai mari laude celor ram*
statornici in credinta ortodoxä, carora be scrise in 1701 : Incre-
dinfali suntern, cd, Dumnezeu, unora ca acestora, cari ocäräsc §i
necinstesc legea intru care s' au pomenit si innaintea lui Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
 291

s'au fdgilduit, cu degrabti le va rdsplati. Gel lasä legea sa 5i

polle5te alta, ieet plata dela dreptul judeceitor, Dumnezeu !"
Lupta Romanilor Impotriva unirii. Vazandu-se lipsiti de cape-
tenie religioasa, Romciriii ramasi statornici in credinta strabuna
alesera ca episcop in locul lui Atanasie, pe loan Tirca, subt a carui
conducere au tinut un sinod, in care au protestat impotriva unirii
incheiata in 1698. Miscarea intinzandu-se ca repeziciune, MAO
Atanasie se lepäda la 1711 de legamantul facut ; dar, subt indemnul
staruitor a/ celor ce aveau interes ca Unirea s'A nu se naruiasca,
se rosti din nou pentru ea.
Chiar nobilimea ungara a c'Arei credintii era cea crestina-cal-
vina vedea cu ochi ri aceasta unire, rnenit sà intareasca
puterea catolica in Ardeal, prin castigarea Romanilor de partea
papistasilor. Pe de alta parte se mai temeau si de pierderea pu-
terii lor asupra turmei de robi, ca'reia i se fagaduise mai multa
libertate, daca-si schimba credinta.
Patrunderea unirii printre Romani urmat drumul in cursul
vremii, fiind primita' mai mult in silnicie, deck din pornire su-
fleteascä. Protivnicii ei erau supusi la tot felul de : canoane,
intemnitki i alte casne. Numeroasele manastiti romanesti depe
la poalele muntilor fura daramate ; iar avente lor, luate pe seama
statului. Calugarii cari se impotriveau stapanirii, erau isgoni ti
peste granita.
Citiva luptfitori ai credintei, vrednici de pomenit. Vreme
83 de ani, Romdnii ortodocsi fura lasati fAra episcop ; iar preotii
lor erau hirotoniti de episcopii sarbi si de cei din tkile romane.
Grea a fost lupta pe care au dus-o acesti preoti, avand de infrun-
tat aspre persecutii din partea asupritorilor credintei lor. Printre
fetele bisericesti i mirenesti, cari s'au trudit si au suferit pentru
pastrarea crediirtei poporului sunt vrednici de pomenit : Gavril
Nagyszegi, care a stat intemnitat cinci ani de zile, pentruca luase
apkarea celor ce se impotriviau unirii. Popa Mailat din , ona, de
langa Feigara5 pe la 1728. Pustnicul Visarían, care indemnä
poporul sa-si apere credinta cea veche. El fu intemnitat la Viena
in anul 1744. Protopopul Niculae din Balomir, care fu nevoit sa fugä
din Tara pe la 1748. Popa Mdcenic din Sibiel i Oprea Mickiu5
din Sdli5te pe la 1750: cari s'au stins in temnitä pentru credinta
lor. Cdlugtirul Nicodim *i popa loan din Aciliu : cari fugira in Rusia,
unde se planserä impdreitesei Elisaveta de persecutille indurate de
Romdni din partea papistasilor, fapt ce indreptati intervenirea
ruseasca la Viena, cu amenintarea cà, daca nu inceteaza persecu-
indreptate impotriva crestinilor ortodocsi, se va strica prietenia
dintre cele doua imparatii. Apoi : ieromonahul Sofronie pe la
1759, Ion Molnar din Sadu numit si popa Tunsu care fu
prins i dus la episcopul Aron din Blab unde, spre batjocura, i
se taiè pA'rul ; i altii multi.
Suferintele Românilor pentru credinta lor. Mare a fost indar-
jirea Romcinilor din 1161magiu 5i din Bihor, cari au indurat
de le treceà sangele prin imbrácaminte si tot nu s'au plecat dus-
www.dacoromanica.ro
 - 292 -
manilor credintei lor. Mai bine ne jertlim viala i capetele, deceit
sec' ne ptireisim credinfa 1" ziceau ei.
Bihorenii, plAngAndu-se cA nu li se ingAdue a-§i face slujbele
dumnezeie§ti nici mAcar In locuintele particulare, plini de am'ArA-
ciune sufleteascA. ziceau Train/ ca vitele i gemem ca porumbii l"
Lipsa de inräurire a catolicismului asupra Cu
toate asupririle §i silnicia folositä pentru rAspAndirea Unirii, cA§tigul
papista§ilor n'a fost prea mare nici in ce prive§te num'Arul celor
ce se supuneau acestei uniri silite, nici in ce prive§te spiritul cre-
dintei, care, in sufletul cre§tinuIui unit, rAmAsese tot cel ortodox.
Doar cu numele erau uniti, cAci sufletul lor bAteà tot pentru cre-
dinta strAbunA §i chiar slujba bisericeascA era fAcutA la fel cu a
ortodoc§ilor §i 'n bisericile unite ; multi dupA cum mArturise§te
protopopul Petru Maior din Reghinul Stisesc, la o sutA de ani dup6
sAvAr§irea unirii, nu adtiogau la simbolul credinfei nici acea mtir-
iurisire a,supra purcederii Duhului Slat i dela Fiul; lar cei mai
multi nil pomeneau nici numele papii in cursul slujbei, ci pe al
episcopului locului.
Un recensAmAnt oficial, fAcut la 1762 intre Romeinii din Tran-
silvania, ne aratA cA se aflau pe atunci 128.653 de familii greco-
ortodoxe sau neunite, cu 1365 de preoti ; §i 25.223 de familii
greco-catolice sau unite, cu 2.250 de preoti. De-aci se vede cat de
mult räsunet avusese aceastA unire fAcutà prin siluirea cugetelor
celor chemati s'o imbrAti§eze.
Sub pästorirea episeopilor sârbi. Acest recensämAnt s'a rácut
1,n urma stAruintei mitropolitului sArbesc pe laugh' Ymptirtileasa
Maria Tereza, care hotAri la 1762 ca, Romeinii ortodoc§i s'a aparting
episcopului sArbesc din Buda, Dionisie Novacovici. Acesta pAs tori
Ardealul pAnA la 1768, MA InsA a fi de vreun folos neamului nostru
cu care n'aveA nici o legAturA sufleteascA. DupA Novacovici fu
numit episcopul loan Georgevici din Wiwi, intre 1768-1770,
despre a &Anil activitate nu avem nici o §tire. La 1770, eparhia
transilvAneanA fu incredintatA episcopului sArb din Buda, Sofro-
nie Chirilovici ; iar la 1783, RomAnii ortodoc§i din Ardeal cAp5.tarA
episcopul lor propriu, pe arhimandritul Ghedeon Nichitici, tot sArb,
dela mAnAstirea Sisatoval, sub care se petrect revolutia lui Horia.
Panil la revolulia dela 1848. La 1788, dupA moartea lui Ni-
chitici, ajunse episcop al Romeinilor neuniti, Gherasim Adamovici,
arhimandritul mAnAstirii Bezdinul depe apa Mureplui. Acesta,
lu intelegere Cu episcopul unit, Ion Bob, din Blaj, cera dietei tran-
silvAnene mai multe drepturi politice pentru Romeinii Ardeleni.
Tot datoritA lui Adamovici, congresul sArbesc dela 1790, rugA pe
ImpArat s'A ridice biserica ortodox'ä romAnA din starea de umilire
in care se gAseA. In 1791, ca urmare a stAruintelor lui Adamovici,
dieta ardeleanA recunosch §i ortodoc§ilor dreptul de a-§i alege
episcopul dupA vrerea lor. La 1796, se prApAdi §i Adamovici, §i fu
inmormAntat la R4inari. Timp de 14 ani, RomAnii ortodoc§i rA-
maserA fArä episcop. Abia in 1810, la 13 August, cApAtarA §i ei
voirea impArAteascA, sA-§i aleagä episcopul lor dintre dAn§ii. La
www.dacoromanica.ro
 - - 293
19 Septembrie, acela§ an, protopopii ortodoc§i, adunati la Turda,
aleserà ca episcop pe Vasile Moga din Sebe.yul-SIisesc, care fu hiro-
tonit ca arhiereu in 1811, la Carlovif, i pAstori pAnA la 1845, fArá a
puteA fi de prea mare folos turmei sale, din pricina piedicilor
ingrAdirilor in cari-1 ineltu§aserA vrAjma§ii.
Dupà incetarea revolutiei dela 1848-1849, RomAnii Ardeleni
intrarA pe fAga§ul unei noui vieti, a unei vieti insufletitA de duhul
con§tiintei nationale.
Marele Sagunai). Vreme de zece ani dela 1850 pAnA la 1860
cAt Ardealul fu sub
directa guvernare a
A ustriacilor,Romd-
nii rAsuflarA mai in
voie i puturA
Ei .. \- '
).e r)
---...
. ,
o
' %.4

facA progrese in r.
e
toate privintele. ,'
\ 1
.

_., . 1 ''
, ...

DupA o sutA cinci- ; t''

zeci de ani dela des-
.

fiintarea mitropo- .: Vi,,,

liei ortodoxe arde- ' 1:('-'

..
lene§ti, vru Dum- !
'
i
nezeu ca In anul .
I
1850 s'A se poatA e
.
1,

adunA pentru pri- e

ma oará, sinodul i\ .
'
. 1;4
diecezan, in frun-
tea cAruia se allá - .
,

ca vicar, Incá dela .

' ...:-i-
e
1846, iar ca epis- ?. '.

cop, dela 1848, cel . .... .....,- .,

mai de seamá din- .

.

tre conducAtorii de
altAdatà ai bisericii e .. ..4
ortodoxe-romAn e e. A .,1,N. 1
i-T13.., Vi 4),
din Transilvania §i , ,. -

U ng aria, marche ,A ..z ii\ ,. ..,-.%.. --- _,A, 1.3. -

Andrei Baron de
$aguna. Fu un no-
roc pentru Arde- EPISCOPUL ION BOB
leni, c'á s'a ridicat
intre ei acest RomAn-Macedonean ; §i fu §i mai mare noroc cA
datoritA mamei sale, el fu intors la credinta ortodoxá, §i nu rAmA-
sese in cea catolicA, in care, fusese crescut, cu invoirea tatAlui
pAnA la vArsta de 18 ani, de cAtre un episcop papista. Prin de-
stoinicia i intelepciunea sa, el fu de un nepretuit folos RomAnilor in
anii turburi ai revolutiei dela 1848-1849, indrumAnd popnrul §i

9. Vezi alte §tiri biogratice I portretul milropolilului .5aguna, in Carlea marilor

Romani" din lucrarea de farä.

www.dacoromanica.ro
 294
preotimea pe calea cea s'ansätoasg, care aveà sa' le aduca isbanda.
Lupta pentru drepturile Românilor. Ca presedinte al adunkii
nationale dela Blaj, tinuta." la 3115 Mai, 1848, pe Ccimpia Liber-
ttifii, . aguna fu insarcinat de norod, sa-i apere drepturile. Prin mai
multe memorii innaintate impkatului, el stiù sä infaliseze cu pri-
cepere i demnitate drepturile Romeinilor. Prin memoriul dela
25 Februarie, 1849, cel mai insemnat, cerù, impreun'a cu re-
prezentantii Romanilor din : Transilvania, Banal i Bucovina,
ca toti Românii din imperiu sa fie uniti intr'o singura natiune
independentà, cu administratie nationalà-autonom'a : atat politick
precum i bisericeasca.
Din pricina simtimintelor sale românesti si a bkWatiei cu care-si
aparà pa'rerile, Ungurii 11 socoteau ca cel mai_ mare dusman al
lor. Pretutindeni, cuvântul lui era ascultat cu lAgare de seama"
tinut socotealà de el. Nu era însà asa de usor sà lupti i s'a' in-
frangi atatia dusmani, cati aveau bietii Romani Ardeleni. 5aguna
se trudi sá dkame until cate unul zidurile robiei in care vrajmasii
tineau de veacuri intemnitati pe fratii nostri.
Roadele luptei pentru libertate. Printre legile impkkesti, cari
descatusarà poporul roman din lanturile umilintei fin% :
Patenta sau legea dela 21 Iunie, 1854, prin care sute de mii
de familii tarAnesti furà improprietkite pe mosiile pe cari locuiau,
despagubind b`áneste pe proprietari.
Patenta sau legea dijmelor, din 15 Septembrie, 1858, prin care
proprietarii de mosii erau despa'gubiti deosebit, de zecimile ce le
primeau dela fostii lor robi.
Lantul robiei fu sfärimat la 20 Octombrie, 1860, and impkatul
hotki inlaturarea absolutismului de Oita atunci i intrarea in
viata constitutionalà. Prin diploma data' cu acest prilej se stator-
nici :
Egalitatea tuturor supu0lor in fafa legii si oprirea oriceirei na-
lionaliteili de a fi impileitoarea alteia.
Garantarea libertälii religioase.
Dreptul oricui de a fi primit in slufbele statului, färei deose-
bire de naqtere sau de avere.
lndatorirea beirbafilor de a lace serviciul militar 0 a pleiti im-
po:ite cdtre slat.
Desliinfarea
Setea de huninfi. Urmarea acestor mAsuri fu un avant plin
de nàdejdii pentru : scoala, biserica si literatura româneasc6 din
Ardeal. Astfel, lusä fiinta la 6 Septembrie, 1861, in Sibiu : Asocia-
liunea transilvand pentru literatura romeinä qi cultura poporului
romein; precum i AsocialiuRea pentru cultura poporului romein
din Maramure5 tot in acelas an ; iar in 1862, Asociafiunea
nalionalä din Arad pentru cultura poporului romein. Se ingAdui in-
trarea de carti i ziare românesti tipa'rite in Romdnia, lucru oprit
incil din timpul impkatesei Mariei Tereza.
Setosi de libertatea dupà care tanjisera." veacuri dearandul, Ro-
meinii o folosira cu prisosint5, cand o avura. Foarte degrab, ei
www.dacoromanica.ro
 295
ajunsera aproape depe urma, pe celelalte natii din imperiul habsbur-
gic, cari nu induraserä amarul traiului /or de robi.Datorita marelui
mitropolit 5aguna, pretum si celor ce-i urmara pe scaunul mitro-
politan Dr.- Miron Romanul, intre 1884-1898; loan Mefiann,
un vajnic luptator pentru cauza na tionala romana, In tre 1898-1900;
ceilalti prelati români mai de curand scoala i biserica fura
asezate pe temelii sanatoase, asa Ca' legile aduse mai tarziu, de
Unguri, prin cari urnaäreau maghiarizarea celorlalte neamuri, gasira
pe fratii nostri gata sä inà piept dusmanultri pana ce venira zilele
/unit doritei Uniteifi nalionale a tuturor Ramdnilor, in blagoslo-
vitul an dela nasterea Mântuitorului, 1918.
3. STAREA CULTURALA. A ROMNNILOR ARDELENt
Frâmântâri religioase. Viata relig.,sioasra Romailor Ardeleni
e strans impletità Cu viata lor cultural-5. Ca si la Romdnii din 21Iun-
tenia j Moldova, tot astfel ,si la cei din tinuturile ardelene, lu-
mina mintii, invatátura, a rasärit din tinda bisericilor.
Din lupta Calvinilor de a castiga pe Romani pentru credinta
calvina a luat nastere sinodul dela 1675, care a cerut inmultirea
scoalelor românesti si a tipariturilor in graiul nostru, spre a lu-
mina minteà norodului, ca sa' Oaf% intelege ca in calvinismzi-
ceau ei sta. mantuirea omenirii.
Farä' indoiala cA desbinarea Românilor, prin unirea unora din-
cu biserica papist.* a fost destul de pagubitoare pentru
unitatea sufleteasca a neamului. Aceasta din pricinä cA, desi toti
eran calauziti de aceleasi simtiminte românesti in actiunile lar,
mijloacele folosite i cäile urinate pentru ajungerea telurilor na-
tionale, nu eran aceleasi. Unifii intelegeau &A se lack'. frati cu....
dusmanul, numai sA scape °data de asupririle ; neunifii doriau
nimicirea dusmanu/ui, spre a se puteä tidied deasupra lui. Orne-
neste judecând, trebuie sa le dam dreptate unora, i ce/orlalti.
N'Adejdii inselate. Sperantele Unifilor au fost in mare parte in-
selate in schimb, lasa, nici Catolicii nu s'au putut läuda cu ceea
ce castigasera. Romdnii se legaserä numai trupeste de papistasi ;
sufletul insä si-1 pastrasera tot asa cum H mostenisera din batrâni
stapanit de. credinta strabuna. Catolicii inteleserä i ei ea' Romanii
nu fusesera pe deplin castigati ; nadajduiati Insa, vor apropià
cu desavarsire prin cultura, prin carte, prin invatatura. Pentru
aceea, ei deschisera tineretului roman-unit portile tuturor scoalelor
catolice din tara. Ba mersera pánä acolo, incat trimiserá pe unii
dintre tinerii Romani sa invete la scoalele superioare din Viena
0 Roma, de unde nadajduiau ca. se vor intoarce catolici din crestet
'Ana' 'n tàlpi. Acest fapt fu un castig de seama pentru Romani,
caci putura intra pe aceasta cale in directa legatura cu lumina
popoarelor Apusului.
CA,tigul Românilor depe 'Irma unirii. Tinerii tnimii pentru
invatatura la Roma, nu se marginira numai cu cercetarea studiilor
religioase ; ci se ocupara foarte de aproape cu cercetarea legaturilor
www.dacoromanica.ro
 - - 296

dintre neamul nostru i cel italian, precum i cu cercetarea ori-

ginii poporului roman. Bibliotecile mai de seama ale Italiei, do-
cumente, inscriptii, monumente: totul fu rascolit i cercetat cu o
sete nespusa de aceste albine neobosite, cari se hotarisera sa des-
groape trecutul glorios al neamului lor, coborit atat de jos de vi-*
trepia vremurilor.
Reintor0 in tarà, ei cautara sà trezeasca in sufletul poporului
roman, prin mijlocirea §coalelor i a scrierilor : mandria de neam
con§tiinta natio-
nala.
Episeopul loan I-
noeentiu Mieu, zis
Klein. Printre cei
mai de seama pre-
lati ai Romdnilor-u-
nifi a fost episcopul
Inocenfiu Micul, WA-
scut la 1692 in Sa-
du, IângA Sibiu. El
a pastorit intre 1730
1744, in care timp
s'a luptat din ras-
puteri pentru cäpa-
tarea drepturilor fa-
gaduite Romanilor-
uniti. Dupa multi
staruinta, dobandi
domeniul Blajului ca
proprietate a biseri-
cii române-unite, un-
de ridica o mâna-
stire si un palat in
care-§i statornici re-
§edin ta sa, aflata pa-
na atunci la Feigd-
ra$. In urma indem-
EPISCOPUL IOAN INOCENTIU MICU
nului sat', trecurä la
greco-catolicismo su-
ma de preoti neuniti,
fapt pentru care imparatul, ca multumire, fl Wit baron vi-i dete
dreptul sa facrt parte din dieta Ardealului ca reprezentant al bise-
ricii-unite, unde avii de dus lupte darze impotriva Ungurilor,
Secuilor i Sayilor, cari vedeau cum nu ,se poate mai rau pe
reprezentantul Romanilor in mijlocul lor.
In urma uneltirii vrajma§ilor sài, cari-1 invinuiau ca nu e pärta§
sincer al unirii, fu nevoit sä paraseasca scaunul episcopal, la anul
1744, mergand la Roma sa ceara dreptate papei. Plangerile sale
nu gAsirà ascultarea cuvenitä la mai marii bisericii catolice, astfel
ca rämase ca un surghiunit la Roma, pana la 1768, and se sfa,r§i
In saracie.
www.dacoromanica.ro
 - 297 -
Episcopal Petra Pavel Aaron. Dela 7 Decembrie, 1744, and
episcopul Inocenfiu Klein a plecat la Roma, eparhia Fclgäraplui
fu conOusa de vicarul Petra Pavel Aaron. La 10 Mai, 1751, Klein
fu nevoit sA demisioneze ; iar la 4 Noembrie, acela§ an, sinodul 11
alese 0 pe Aaron printre cei recomandati pen tru scaunul episcopal.
In 1752, imp'äratui 11 randui ca episcop ; iar la 21 ..A.ugust, 1753,
fu intArit .0 de papa. La 1754, el deschise toate §coalele din Blaj
intemeiate de Klein, §coale cari ajunserà mai apoi cel mai de seam6
centru cultural al Românismului. Mai bine de trei sute de tineri
venirà aci chiar
din primal an
primeasa lumink
s5
fiind tinuti pe chel-
tuiala episcopului.
De asemenea,
clAdirile, cari ajun-
seserà neinap5.toa-
re. Reinfiintà tipo-
grafia in clklirea
seminarului Jute-
meiat de ansul, ti-
pografie care fa"-
mase aci pArià la
1860. In seminar
se primiau numai
fii de nobili §i de
oameni liberi. Zidi
mai multe biserici,
precum i mAnA-
stirea din Alba-lu-
lia. El alatui §i. ti-
pAri o sum 5 de lu-
crAri, Cu cuprins
religios i filosofic.
Ca 0 Klein, fu tur-
burat inteuna de
vrAjma§i, cari ve-
deau cu ochi EPISCOPUL PETRU PAVEL AARON
toatà activitatea sa
culturalà. El incea
din viatà la 25 Februarie, 1764, in Baia-Mare. ToaLl averea sa
a l'a'sat-o seminarului infiintat de dânsul la Blaj.
Episcopal Grigore Maior. Lui Aaron îi urm5. Atanasie Rednic,
care Ostori pAnd la 1772, and incetà din viatà ; iar in locu-i fu
ales 0 numit episcopul Grigorie Maior, care candidase in trei ran-
duri la scaunul episcopal 0 abia la 27 Octombrie, 1772, isbuti s4-0
vad'a" dorinta Implinità. Maior fu un vredde prelat, care s'a trudit
mult pentru drepturile poporului i preotimii române. Ca 0 Klein,
el fu silit de intrigile vrAjma§ilor sài, sA se retrag6 din Ostorie
www.dacoromanica.ro
 - 998 -
innainte de vreme. La 15 Mai, 1782, îifu prima' demisia ; iar el se
retrase la manAstirea din Alba-Julia, mide muri in Februarie, 1785.
Mitropolitul Alexandru $ulutu-Sterea de Cinpini§. Alexandru
.. ulutu s'a n'Asea la 15 Fehruarie, 1794, in .Abrud, dinteo familie
Cu drepturi boieresti, avand mari proprietUti cu mine de aur. El a
studiat la Abruri, Alba-Julia si la Blof. La 1814 fu hirotonisit
preot, iar la 30 Septembrie, 1850, fu ales episcop al Feigclroplui.
A fost numit insä, in 1851, episcop la Oradia-Mare, de unde trecii
la Blaf in Septembrie, acelas an. Subt el se ridicá. episcopia
Fágiirasu/ui si Albei-
lulii la rangul de mi-
tropolie, dup5 multe
kOk-,' . o ;1
---'W;-6o_7-----ke - /-- --- frtinafintAri i stilru-

H°
k,),,' . inte. Aceastä ridica-
-

' re in rang fu incu-

.
viintatil de papá. in
Decembrie, 1853 ; iar
'f.' o '..° ,. . 1 la 28 Octombrie,
j,0 .

r4 1855, dup5 un vea c

tis t
. , jum.áta te dela uni-
0V
\ re cu biserica Apu-
sului Unitii ince-
ltO
,
rJ '
purA s'A aibil i ei
mitropolitul lor. &-
, .
1
..,
o,
1..
lulu a lucrat foarte
mult pentru ca Ro-
14
oi i .
id meinii sáji poat6 do-
bAndi drepturile ce-
', 0. tà" tenesti pe cari le
o
$ aveau ceilalti locui-
tori ai .Ardealtzlui.
,/ h
.0,
Bun gospodar, el a
or; 1-.7---- -
N.,;_- .,. mgrit averea mitro-
_it,i) bk..,
, .
- -1-44. ,_. ,I. poliei Blajului cu o
r AR/ y16...s.,...,..,_.. sumä de mosii ;
.
, .,,,...
, --- -......1-- - ' ..die4-.
a
. ,
infiintat asezAminte
pentru ajutorarea
EPISCOPUL ATANASIE J1EDNIC vkluvelor preotilor,
p e n tr u sustinerea
studentilor la invglaurá pentrii alte scopuri culturale. $ulufu
15sat toatà averea sa, eparhiei pe care a pástorit-o. El a luce-
tat din viatà la 7 Septembrie, 1867, in Blaj. Desi a intocmit mal
multe lucr5ri nu ne-a Thsat nimic tipArit.
Mitropolitul loan Vaneea de Buteasa a urinat pe Sulutu la scaunul
mitropolitan. El s'a nilscut la 18 Mai, 1820, in Vasad-Bihor,
din pArinti nobili. Invtitiitura si-a facut-o : in satul de nastere,
la Oradia-Mare si la Viena dupà care fu numit preot in Va-
ad. La 4 Iulie, 1865, a fost numit episcop al Gherlei ; iar la 3
Decembrie, acelas an, fu sfintit episcop al Oradiei-Mari. La 21 Oc-
www.dacoromanica.ro
 - 299 -
tombrie, 1868, a fost numit mitropolit la Blaj, in urma alegerii
Sfantului Sinod. El desräsura o activitate vrednica' de toata lauda,
ingrijind : de ridicarea culturala a Romdnilor, de intarirea dreptu-
rilor nreotilor, de ajutorarea studentilor si a vaduvelor preotilor
si al 'orfanilor, ; a intemeiat scoale, a imbunatatit salarizarea pro-
fesorilor cu un cuvânt, nu i-a ramas teren social pentru a carui
imbunatatire sa nu fi luptat. Miliopolilul Vancea a incetat din
viatil la 31 Iulie, 1892.
Acesti fruntasi ai bisericii au avut un rost de seamA in raspan-
direa culturii roma-
nesti prin interesul
pe care l-au aratat
scoalelor intretinute
In bunà parte pe
cheltuiala lor. Am
spus îns, ca, la rede-
steptarea constiintei
nationale in popor
au contribuit i ti-
nerii trimisi la Viena
Roma pentru in-
vataturi mai, innal-
te. Printre acestia,
cei cari au avut o
inraurire deosebita
asupra poporului si
dela cari ne-au ra-
mas urme trAinice
de mulled priceputa
isvorita din iubi-
rea de neam, sunt :
Samuil Micul zis
si Klein, Ion Piva-
rul zis Molnar,
Gheorghe incai, Pe-
tru Maior, Timotei
Cipariu, altii.
Samuil Micul. MI TROPOUTUL SULUTU-STERCA
Numele de botez al
lui Micul a fost Mania ; iar cel de familie, Micul. Abia mai tar-
ziu luà numele de Klein, purtat de unchiul &Au, episcopul Ino-
cenfiu. El s'a nascut la 1745 in Sad, langa Sibiu. Invatatura si-a
urmat-o la Blaj. La 14 Octombrie, 1762 se calugäri in meindstirea
Buna-Vestire din Blaj, al carui egumen sau starit fu numit la
1764. Mai apoi treat la madstirea SItinta Treime, tot din Blaj,
la 1766. In toamna aceluias an fu trimis la seminarul catolic din
Viena. Aci urma Teologia i Filosofia. Dupa sase ani de invatti-
tura, se intoarse la Blaj, in 1772, unde fu numit profesor de
matematici si de etica. Cat timp fu episcop, Grigore Maior, Micul

www.dacoromanica.ro
 - 300 -
ii fu de mult sprijin In trebile bisericii unite. Cu episcopul Ion
Bob, urmasul lui Maior, nu tni Insg, In bunA Intelegere. Din
aceastà priciin, el cerù sä" fie deslegat de cinul alugAresc, 'MA
Bob nu-i implini rugArnintea. La 1803, Micul plecA din Blaj la
Buda, unde fu numit ca cercentor al atilor românesti, cari
urmau sà capete aprobarea spre a fi tipkite. La 13 Mai, 1806,
1ncetà din viat5 si fu himormdritat chiar la Buda.
Samuil Micul a jucat un rol de seann pe nrAmul redestepnrii
constiintei nalionale la Romdni. Prin grai, si mai ales prin nenu-
mAratele sale scrieri
a cAutat sA dovedea-
sea' latinitatea nea-
mu lu i nostru.
Din wrier-He lui
Micul.Samuil Mi-
cul a scris foarte
mult, ant de mult,
cA te intrebi cu mi-
rare când a avut vre-
me sg alcAtuiascA a-
tdtea lucnri : filolo-
gice, istorice, teolo-
gice i filosofice. Nu
tot ce-a scris el, s'a
tip àri t. Cele mai
multe din scrierile
sale se pAstreaza ca
manuscrise. In bi-
blioteca episcopiei u-
nite din Oradia-Mare
se aflà i azi trei-
zecisitrei de manu-
scrise de-ale lui Mi-
cul, alcätuind patru-
zeci i patru de volu-
me. Aproape tot cam
-;-.1.
antea manuscrise se
NIITROPOLITUL IOAN VANCEA
aflà i 'n biblioteca
mitropoliei din Blaj.
Cele mai multe din
scrierile sale sunt alatuite In rominieste, tusk' a scris multe lu-
end §i'n latineste. Astfel, lucrarea intitulatà : Elementa linguae
daco-romanae sive valachicae" Intocmitti la 1780 hi tovAnsie
cu Gheoighe incai , fu scrisä i tipkia In latineste, spre a
puteà fi inteleasd si de Inv4atii streini, cari n'ar fi putut pri-
cepe cele sustinute In teinsa, dacA ar fi fost scrisA In româneste.
Dintre lucnrile scrise In romAneste sunt vrednice de pomenit :
Istoria Romeinilor Transilvani, Munteni $i Moldoveni, tmpreund
cu faptele principilor In 4 volume, pAstrate la Oradia-Mare se

www.dacoromanica.ro
 301 --
ocupä Cu trecutul istoric i religios pAnsä la 1795; Teologia mora-
liceascei 1796 ; Biblia, tradusä din elineste tipärità la Blaj in
1795 i, mai apoi, la Petersburg in 1819; Acatist sau carte cu multe
rugdciuni pentru evlavia crestin, tipkitä cu litere latine la
Sibiu-1801 ; 0 carte de rugeiciuni, tipäritä tot cu slave latine, la
Viena; Logica, Metafizica, o gramaticel romeineascel, o carte de arit-
meticei, un dictionar latin-romem-germcin si romiln-latin-ungar-german,
si multe altele de interes : istoric, religios si filosofic.
Graiul scrierilor lui este limpede i usor de priceput. Klein a
fost un indrumAtor al scriitorilor din vremea sa si al multora dintre
cei cari au venit mai tArziu. El a fost cel dintâi alcätuitor al unei
gramatici romanesti i cel mai därz sustinätor al folosirii literelor
latine la scrierea limbii romAnesti, in locul celor cirilice.
Sprijinit pe dovezi de neinläturat, Klein a dovedit-latinitatea
mului nostru. Daca, arareori a fost gresit in unele päreri ale sale,
nu trebuie s'A uitäm cà el a avut de luptat cu greutätile inceputu-
lui. Pe drumul croit de Klein si de ceilalti mari cArturari romäni
din vremea sa, a mers mai apoi : Lazar, Heliade-Reidulescu i Asachi-
marii indrumätori ai Romeinilor din Muntenia si Moldova.
loan Molnar, zis Pivarul. In acelas sat cu Micu sau Klein
in Sad, s'a näscut la anul 1749 si loan Molnar, ajuns mai apoi
vestit medic de achi In Transilvania. El a incercat in douä ränduri
s'A scoatà un ziar romAnesc pentru popor, dar nu isbuti din pricina
piedicilor puse de vràjmasi. Molnar publicA in Viena la 1788, o
gramatieä romänà pen tru germani, intitulatä : Deutsch-wala-
chische Sprachlehre", avAnd 445 de pagini, cu un fel de dictionar la
sfärsitretipäritä mai tärziu la Sibiu. De asemenea, mai publicä
o retorica la .1798; iar la 1800, Istoria universaltio traducere in
limba românä, pe care o tipäri la Buda. Cu prilejul revolutiei
lui Hora, el jucA rolul de mijlocitor intre guvernul imperial si
Romeinii räsculati.
Gheorghe ineai. Cu nouà ani mai tärziu décAt Samuil Micul,
la 27 Februarie, 1754, se n'Asct in Sam§ud, comitatul Muresului,
Gheorghe incai, cel mai de seamä cronicar romän i unul dintre
cei mai insufletiti propoveduitori ai destepfärii nationale. Tatäl
sändesi plugar se trägeA dintr'o familie de Romdni fruntasi,
de neam din $inca-Veche. El si-a inceput invätätura in Sabed si
Sampd, iar scoalele secundare le-a urmat la Osorhei sau Teirgul-
Muresului, la Cluj si la Bistrija-Seiseascciunde- invätä i limba
germanä. La 1773 cAnd nici nu implinise 20 de anifu numit pro-
fesor de retoricä i poeticä la Blaj ; iar la 1774 fu trimis, impreunä
cu Petru Maior, sä-si des'AvArseascA invätätura la Roma. Aci urmä
doi ani Filosofia i trei ani Teologia ; insä indeletnicirea sa de
seamä erà cercetarea Istoriei neamului säu, pe care se trudi s'o des-
groape din adAncul bibliotecilor Romei, multumitä. cardinalului
$tef an Borgia, care-I numi päzitor al bibliotecii male Jule-
snindu-i, totdeodatä, putinta de a cercetA i celelalte biblioteci
locale. CAt stätù in Roma, iricai adunä o suing de insemnäri, cari
aveau sä-i slujeascä la intocmirea cronicilor sale. Dupà ce sfärsi
Povestea matt:alai romitaesc I. Popeecu-139jenarn. Edltia II-a 5.000 exemp. 19*
www.dacoromanica.ro
 302
lnvatatura, isi lu doctoratul In Teologie i Filosofie si vera la
Viena, unde mai ramase un an, spre a urma alte cursuri noui. ..kci,
publica, Impreuna cu Samuil Klein, gramatica romana' cu text
latin, ja 1780, urmându-si totdeodata cercetarile cu privire la tre-
cutul neamului romanesc, rara Intrerupere.
Reintors la Blaj fu numit director si inspector al scoalelor unite
din Ardeal, post pe care-1 ocupa' vreme de 12 ani. In acest timp,
Infihita aproape trei Sute de scoale comunale i alcatui pentru
folosul acestor scoale : doud abecedare, un calechism, o aritmeticei,
§i o grarnaticti
La 1794, fu Invinuit de vrajmasi ca ar fi propovaduind poporului
idei prea liberale, din care pricina fu Inlaturat din slujba si Inchis.
Motivul cel adevarat era Irisa, ca, el si cu Petru Maior, lepadandu-se
de calugarie, condamnau fati§ felul de ocarmuire bisericeasca al
episcopului Bob. Dovedindu-se nevinovatia lui, i se dele drumul din
inchisoare. La 1796 se duse la Viena spre a cere sa fie pus In drep-
turile din cari fusese scos pe nedrept. Staruintele dusmanilor fura
mai puternice ca dreptatea, &del, picea dela Viena farsa nici un
castig, si intra ca : Ingrijitor de mosie, profesor si educator al co-
piilor contelui Vass, la Ceaga, In Ungaria.
In lupfd eu neeazurile vietii. Dupa sase ani, la 1803, pleca la
Buda, unde se Indeletnici numai cu lucrarile sale istorice, pe cari,
cu toate framantarile i sbuciumul vietii sale, nu le intrerupse nici o
clipa. Pretutindeni cercetà bibliotecile publice si particulare, In-
semnand tot ceeace socoteà ca-i poate fi de folos ; ha de multe ori
copia chiar manuscrise intregi, cari .numai multumita lui au ajuns
la cunostinta noastra. Astfel, a copiat In intregime, zeci dei manu-
scrise rare, printre cari : Cronica bälticeneascii, Cronica lui Miron
Costin i altele. Venind la Oradia-Mare, la curtea episcopului Da-
rabant, timp de trei luni cat stete castiga prietenia si sprijinul
mai multor fruntasi ai bisericii, prin stáruinta carora fu numit la
Buda corector al cartilor románesti ce urmau a setiparlIn tipografia
universitatii din Pesta. Aci urma a lucra Mea odihnà la intocmirea
cronicii sale.
Primele publieatii ale lui 5incai. La 1805 publica' Impreuna. cu
Micul, o nouà editie, corectata si Imbunatatita a gramaticii lor.
La 1807 -Upad intr'un calendar o lucrare intitulata Istoria Romd-
nilor, privitoare la trecutul nostru. In calendarul din 1808 si 1809,
publica din Indemnul episcopului greco-catolic din Oradia-Mare,
Samuil Vulcan, ca un fel de adaos, parti din cronica sa. Anii urma-
tori fu Impiedecat sa publice mai departe aceastá cronica.
fu nevoit s'a paraseasca Buda §i se retrase la rnosia fostilor
elevi, confii Vass, unde mund vreme de doi ani cu sarguinta la
alcátuirea cronicii sale. Venind la episcopul Vulcan, fu gazduit de
marele prelat vreme de un an, In care timp incai, ajunse cu po-
vestea neamului nostru pana la 1739, unde se si opri.
Ultimii ani ai virtii lui $ineai. La 1812, varIndu-si munca sa
de o viata Hronica Romcinilor In desagi, pornl din Ungaria
spre Alba-Julia s'o aduca la cenzura, spre a-i da invoire s'o tipa-
www.dacoromanica.ro
 303
reascA. In loc de invoke, cenzorii spuser cà lucrarea lui $incai
e vrednicei de foc; iar autorul, de furci" adicä de spânzurätoare.
Mahnit de rezultatul cäpàtat, porni iari cu desagii in spate
cu toiagul pribegiei in 'WAWA, spre Oradia-Mare, unde fu g5zduit
de episcopul Vulcan, cAruia, drept multumire pentru bunàvointa
pe care i-a arRat-o in toate imprejurkile, i-a %at o copie a
cronicii sale. La 1814, veni iar6si in Transilvania, unde prezintà
cenzurei din Cluj, traducerea in iatine§te a cronicii; dar si de
rAndul acesta nu fu mai fericit. AmArit peste fire de necazurile
intâmpinate, el îi pierdn urma din mijlocul Romeinilor si se re-
trase la fostii sgi elevi, conla Vass, unde-si,sfarsi zilele dupà doi
ani la 1816 , fapt care s'a aflat de Românime abia la 1866.
Croniea lui Sineai povestind faptele n leggturà cu Istoria
neamului nostru, dela anul 86 pan5 la 1739 dupà Christos a fost
tipäriti in intregime la Jai, in 1853, dupà indemnul yoivodului
Grigore Ghica, i subt ingrijirea lui August Treboniu Lburian, in-
tocmai dupà manuscrisul Ostrat la Oradia-Mare. A doua oarg a
fost tipArit5 in 1886, la Bucures1i4 intregit6 cu complectAri scoase
din manuscrisul pAstrat la biblioteca muzàului din Cluj.
Manuscrisele lui $incai ai fost aflate la Oradia-Mare de cAtre
Nicolae Densusianu. Ele alcAtuiesc 41 de volume dintre cari 30
cuprind documentele folosite la intocmirea cronicii sale.
Dintre toti cronicarii români ai veacurilor trecute, singur *incai
este cel mai complect, de oarece el cuprinde in povestirea sa Istoria
traiul intregului neam românesc, ale crui fapte sunt puse in
legAtur5 cu faptele celorlalte popoare megiese Turci, Teitart, Po-.
loni si Unguri.
Iat'd titlul lucràrii lui Cronica Romdnilor si a altor nea-
muri ln cell au lost ele asa de amestecate cu Románii, ceit : lucrurile,
inteimpldrile si faptele unora feird de ale ahora nu se pot scrie de in-
feles ; din mai mulle mii de autori, In cursul de 43 ani culeasei si
dupd anii dela nasterea Domnului nostru Is. Hs. alceiluild.
Prin aceastà urias6 alcgtuire, el a urmArit sà dea Romdnilor,
nu numai o icoan6 cAt mai adevgratà a trecutului, ci a eäutat
scoat5 pilde din viata stràbunilor, cari au stat totdeauna deasupra
nevoilor, cAnd au fost uniti ; iar când vrajba i neunirea s'a vArit
intre ei, toate le-au stat impotriv1.
Lucrarea lui *incai este pentru Români o comoarà nepretuit5.
Datorità lui s'au Ostrat i descoperit atâtea isvoare istorice ne-
cunoscute, privitoare la trecutul nostru, isvoare cari asta'zi, dupà
un veac si mai bine, poate cà in bunA parte au" fost nimicite de
vreme si de eäutatea omeneasc6.
Numele acestui mucenic al neamului nos tru trebuie pàstrat cu
sfintenie in sufletul fiecgruia dintre noi
Petru Maior. Petru, fiul protopopului George Major, s'a ngscut
In Cdpusul-de-Ceimpie din cornitatul Turdei, pe la 1860. El si-a
urmat invAtAtura la Osorhei sau Teirgu-Muresului, la Cluj si la
Blof. La 1774, fu trimis de episcopul Grigore Maivr, impreunä cu
$incai, la Roma, spre a-si desAvArsi studiile. La 1779, se rein-
www.dacoromanica.ro
 304
toarse din Roma si se duse deadreptul la Blai, unde se calugäri,
primind numele Paul. Dupa ativa ani insa, ies1 din cinul calu-
garesc si se facù preot mirenesc, iar mai apoi ajunse protopop.
In urma mortii lui Samuil Micu, Maior fu recomandat de episcopul
Vulcan §i numit ca censor si corector la tipografia universitatii
din Buda, unde ramase "Ana la moartea sa 1821 inchin'an-
du-si tot timpul liber pentru lucrarile sale istorice i limbistice.
Desì Maior n'a scris atat de mult ca Micul sau ca Sincai, totusi
el fu mai fericit ca ceilalti frati ai sai de muna, de oarece
mai mult cleat dânii. Lucrarilor sale se datoreste in Nina' parte
desvoltarea constiintei i mandriei nationale. Scrierile lui Maior
sunt felurite ; toate insa imbratiseaza spiritul religios i istoric al
poporului.
Cateva din lueriírile lui Major. Printre numeroasele sale lu-
crari religioase, el a intocmit si o suma, istorice, dintre cari mai in-
semnate sunt : Istoria pentru inceputul Romcinilor in Daciatipà-
rit6 la 1812; i Istoria bisericii Romcinilor, atdt a cestor din coace,
precum a celor dincolo de Dundre-1813; i altele. Maior a desfa-
surat o rodlnica activitate si pe tarâmul asezarii temeinice a graiului
romanesc : lucrand alaturi de Micul sau Klein la intocmirea unui
lexicon romdno-latino-ungaro-nemlesc, i tiparind la Buda, in 1819,
un tratat despre ortografia romcind. Ca gramatic, el a sustinut
Cu drept temei cà limba noastra romaneasca se trage din
limba latiná vorbita de poporul roman de jos, lucru cu desavarsire
dovedit astäzi ; pe and Micul i5incai sustineau cá graiul nostru
se trage din limba latina' folosita de scriitorii romani, precum
de clasa nobilá romana de altfel, foarte nefiresc.
Desii Istoria despre inceputul
lucru' Romcinilor in Dacia cuprinde pe
alocuri sustineri dovedite astazi ca netemeinice, totusi ea are me-
ritul de a fi fost cea dintai raspandita in popor, sadind in sufletul
Românilor constiinta oricrinii lor latine.
Ion Budai-Deleanui. r)Cam in aceeas vreme cu Micu,
Petru Major, traieste si Ion Budai-Deleanul. El a fost fiu de preot
si s'a nascut in Cigmdu, comitatul Huniedoarei, cam pe la anul
1770. Invatanantul primar si secundar 1-a facut la Blab de unde
merse la Lemberg, in Galifia, spre a studia Teologia. Venind la
Viena, fu numit cântaret la biserica Sf. Barbara. Dupa &Lava vreme
se reintoarse la Blaj, unde fu numit profesor. In timpul episcopului
Ion Bob fu nevoit sá paraseasca Blajul, i merse la Lemberg ca
traduator roman al lucrarilor oficiale. Intr'o vreme trect si la
Cerndufi, de unde se reintoarse iaras la Lemberg, unde rämase
pana la 24 August, 1820, and Ii dete obstescul sfarsit.
Budai-Deleanul a scris foarte mult, insa n'a tiparit nimic cat
a fost in viatä. Lucrarea care i-a facut numele cunoscut a fost
Tiganiada sau tabdra figanilorpoem eroi-comic-satiric in 12
ccinturi", tiparita dupa moartea sa, abia la 1877, in,Buciumul
romcin" apoi in volum, la 1900, in Brasov: El a mai alcatuit : ,un
diclionar romcin-latin, precum si mai multe vocabulare sau adunari
de vorbe : rorncin-latin, latin-romcin, romcin-nemfesc §i nemfesc-
www.dacoromanica.ro
 305
romdn, romem-elinesc 5i elinesc-romdn, romdn-francez 5i francez-ro-
_mein. Din introducerea istorica a lexiconului sau vocabularului
roman-nemtesc, putem sri. ne dm seama, ca Budai-Deleanul a
fost un adânc cunoscator al graiului romanesc. Lucrarile sale in.sa,
zac Inca' netiparite in biblioteca Academiei Romane.
.Timotei Cipariu. Cel care a croit un drum sanatos curentului
latinist, sustinut de : Mica, .F incai i Major. a fost Cipariu. El s'a
nascut la 21 Februarie, 1805, in comuna Ptinade, comitatul Tdr-
.nava-Micd. Tot invatamântul §i l-a facut la Blai, intre anii 1814
1825, cand fu numit profesor la gimnaziul local. La 1827, se hiro-
tonì ca preot ; iar la 1828 treca ca profesor la seminarul teologic
din Blaj. In anul 1833, lua conducerea tipografiei seminariale.
Treptat-treptat, el treat prin toate gradele ierarhiei biserice§ti,
jungand vicar episcopesc in Blaj. Intre 1854-1875 fu director al
gimnaziului local. Cipariu a luat parte activa la toate mi§carile
culturale i politice mai de seama ale Românilor. In adunarea dela
.3/15 Mai, 1848, depe Ceimpia Libertdlii, a fost unul dintre cei zece
secretan i ai adunarii. El f6cit parte dintre membrii fondatori ai
Asociatiei transilvane pentru cultura 5i literatura poporului romdn.
Inca dela 1866, Academia romeind l-a numarat printre membrii
Cipariu se sfarsi din viata la Blaj in ziva de 3 Septembrie, 1887.
Din serierile lui Cipariu. Scrierile lui Timotei Cipariu sunt
numeroase i doveditoare a adancilor sale cuno§tinte. Din in-
demnul Academiei romeine, el intocmi o gramaticd romdneased
2psárutA la 1869, §i sintaxa limbii romeine aparuta la 1877. In
:acelas timp, August Treboniu Laurian 5i I. Maxim : au redactat
un dictionar al Limbii romeine din care, volumul I apart' la 1871;
iar al II-lea, la 1876.
Aceste lucrari tindeau la latinizarea graiului romanesc, fara.
isbuti sa-§i ajunga scopul. Ei au socotit cà poporul trebuie sa-§i
schimbe vorbirea dupa al-Raffle gramaticilor, nu gramaticile
alnduiasca regulele dupa vorbirea poporului ; si de aceea, drumul
lor a fost gre§it si n'a dat roadele urmarite.
Munca lor insai a desgropat o *Uinta noua, necunoscutA in limba
noastra pana atunci : Istoria limbii, care por' sà cerceteze origina
.graiului nostru, isvorul din care a pornit fiecare cuvant i schim-
_baffle suferite in cursul vremii de fiecare vorba.
Dintre lucrarile sale pe taramul gramatical, mai sunt vrednice
de pomenit Elemente de limba romati, dupä dialecte monu-
rnente vechi 1854, Compendia de gramatica limbii romdne-1855,
-Crestomalie sau Analecte literare-1858, Elemente de poetica 1860,
Principii de Umbel 5i stripturd-1866, i altele.
Pe temelia sanatos asezata de acesti mari Romani, s'a zidit
apoi cladirea temeinica a neamului nostru. Trezirea con5tiinfei
nationale, mcindria obdrqiei noastre latine, precum i desvoltarea sim-
jimcintului patriotic in sufletul Românilor : a chemat la viata po-
porul ardelean, ursit sa ducà veacuri dearandul jugul
Numeroasele scoale românqti semanate pe intinsul Ardealului
www.dacoromanica.ro
,dadura" la iviala noui fridrumatori, noui carturari romani, cari ri-
20
 306
dicarà valoarea neamului nostru, socotit pâllä atunci vrednic
sä" tragg numai /a jugul carului celor de sus.
Lumina aprins5 In Ardeal, se revArs6 : si peste Munteni, *i peste
Moldoveni, prin : Gheorghe Lafdr, Aron Florian, August Treboniu-
Laurian, Gavril Munteanu, ban Maiorescu, Alexandra Papiu-Ila-
Han, Aron Densuyianu, Ion Pop-Florentin, Slavici, Coybuc,
Români Ardeleni coboriti In cuprinsul vechiului regat.
Alti seriitori ardeleni. Printre Muritorii con*tiintei nationale
a Ardelenilor, ridicati din mijlocul fratilor notri In cursul vrernii,
sunt tot a§a de vrednici de-pomenit : Moise Botta din Banat, care,
Intre altele, a tipkit la 1820, un abecedar cu litere latine ; Simion
Beirnufiu vajnic luptitor pentru desrobirea fratilor sAi ; George
Baritiu 1) pgrintele ziaristicei ardelene; Andrei Mureyeanul-
cantriretul : suferintelor, dureri/or i nklejdiilor nationaie ale tu-
turor Romdrzilor, alca-tuitorul Rasunetuluicunoscut sub numele
de Maryul anului 18482) ; loan Fecheti Negruli alckuitorul : unui
abecedar romeinesc cu litere latine, al unei gramatici romcine In limba
ungarg, §i a altor lucrni ; Iacob Mare.yianu poet ziarist de
searnA ; Sigismund Victor Pop intemeietorul ziarului Arnie&
poporului" 1863 1870 ; Vasile Maniu din Banat alcA tuitorul a
o suing de lucràri pe toate färknurile ; Alexandra Roman ziarigt
de seam6 ; Nicolae Popea muncitor priceput pe ogorul biseri-
cesc ; Dionisie Martian muncitor pe täramul ec.onomic ; Atanasie
Marian Marienescu din Banal unul dintre desgropätorii como-
2). Vezi alte 5tiri biografice si portretele lui Sim ion Barnufiu si George Varilia,
In Cartea marilor Romeini" din ace-asta lucrare.
11). CUM a seris Mureseanu marsul anulni 1848. Vantul revolutionar din preajtna
anului 1848, care pusese in miscare mai toate popoarele batranei Europe, si-a Stains
suflarea 5i peste pamântul Ardealului. Fapt interesant era ea si Ungurii, 5i Ro-
manii, s'au lasat robiti de acest curent revolutionar. Ungurii doreau sd scope de subt
oblliduirea Austriacilor ; iar Romdnii, sd 8/arme lanjurile robiet seculare In eari Ungurii
ti linean !mainsail.
Toti frunta5ii romani erau stapaniti de ideia libertatii ; i fiecare, dupa puterile
priceperea sa, lupta pentru Implinirea acestui vis.
Andrei Mureseanul, unul dintre cei mai darji luptAtori pentru cauza Romani-
smului, se simti Intro dimineata dintre anii 1847.1848, Unpins ca de o putere
nevazuta spre varful muntelui Tdmpa din Brasov. Urea potecile piciorului de munte-
ca tarn de-o vrajii, tot mai sus, mereu in sus, spre tara cerului.
Sosit pe cea mai innaltA culme a Tampei, privl Brasovul Inca adorrnit. Se MU
spre Scheiul romAnesc. Se gandi cu amar la poporul robit 5i la neputinta lui de a-i
fi de vreun folos. Mintea i se duse spre robia de odinioard a altor popoare. Fara vrere
se gaud' si la liberatorli neamurilor din vremurile vechi. Cum sta pe munte ii sbura
gandul spre Moise, liberatorul Evreilor din robia Egiptului. Deodata, faja i se lu-
mina ca de o.stralucire suprafire,asca; un gAnd Ii strafulgera mintea. Facand o
isemanare Intre robii de odinioara i cei de azi, un gaud i se infipse adanc in
suflet ; i online ca intocmai ca Moise, care a dat depe munte semenilor sai acele
minunate porunci i In1elepte5ti orandueli ale Decalogului, tot astfel g el, sa intoc-
measca pentru Romdnism ni5te legi de reinviere, de rede5teptare, de chemare a nea-
mului sail la o noua viatA.
Din acel moment, el Incepa sa cugete la inchegarea minunatului sau Rei-
sand", alcatuit din zece trole, potrivit numarului calor zece porunci ale Decalogului,
avand, bine Inteles, un cuprins cu totul diferit.
CAL timp a lucrat Mure5eanu la Rdsunetul" sari, nu se 5tie. El l-a conceput task.
l-a scris tot pe culmile www.dacoromanica.ro
TAmpei. Gaud a socotit ca lucrarea e desavarsita, a cetit-o
 307
rilor literare produse de poporul de jos ; Iosif Vulcan until
dintre publici§tii de seanA ai Ardealului, Intemeietorul mult
spAnditei reviste ,,Familia"; Dr. Ilarion Pu5cariu un vajnic
muncitor pe ogorul scrisului ; loan Leipedatu bun manuitor al
versului ; Miron Pompiliuneobosit culeggtor al comorilor po-
pulare ; I. Hodcl ziarist de seamil; Aurel Murwanul fiul lui
Iaeob Muresanu , un mimos apArAtor al cauzei nationale ; Ion
Moldovan ; Augustin Bunea; Ion Sdrbu autorul Istoriei lui
Mihai Voclei Viteazul ; Andrei Beirsecund ; Ion si Andrei Popovici-
Beincyeanul ; Ion Bicinu cerceator neobosit al trecutului nostru
literar ; Ion Lupa 5 muncitor pe tArâmul religios i istoric ; I.
Agdrbiceanu ; Octavian Gogacel mai de seam5 cântAret al Ardea-
lului din zilele noastre ; qi multi OH, cari Cu focul patriotic al
sufletelor lor au aprins in sufletele Romcinilor de peste Carpaii,
focal dorului de libertate, local dorului unor zile mai bune, focul
dorului unor zile mai senine
Libertatea a sosit ! SA ne trudim acum, ea pretutindeni s'A dom-
neaseA seninul rAvnit de toti Rominii dorniei de innAltarea patriei
§it neamului nostril !

unor prieteni. Printre acestia se aflh i. Gheorghe Barifiu, care se statornicise de

imai multA vreme In Brasov.
Toti au fost pAtrunsi de tnsufletire, cAnd au auzit Reisunetul anului 1848",
afarA de Baritiu, care a gAsit cA ideia InchegatA In versuri este necomplectA.
Bine, bine! Foarte frumoase sunt Indemnurile tale", zise el, adresandu-se
lui Mureseanu ; dar nu spui si cine anume sd le aducd la indeplinire? Poporul are
neooie de capi. Oaste fard comandanfi, se poate? Capii, capii : de dstia nu pomenesti
&laic trt Rdsureetul" tau; si un trup färd cap nu poate aved via/et I Cautd capii I"
Mureseanu i ceilalti dAdurA dreptate lui Baritiu.
In zorii zilei urmAtoare, urcA din nou potecile TAmpei, unde i se pAreti cA
inspiratia lui, cAlAuzitA de simtul national, se aflA mai la largul ei : nelncAtusatii,
nelnfrAnatA.
Rdsunetur fu Intregit cu a unsprezecea strof A, prin care preotii erau chemati
sA meargA In fruntea norodului, cu crucea'n mAnA, luptAnd i murind pentru libertate.
Cu aceastA Intregire, chemarea lui Mureseanu fu primitA de fruntasii Ardeleni cu
toatii cAldura unor suflete sugrumate, setoase de o viatA mai liberA, de un cer su-
fletesc mai senin, de un trai curat romAnese pe un pAmAnt numai romAnesc.
Se hotArt tipdrirea l rAspAndirea acestui Rd.sunet" mai intAi In foi libere ;
lar putin dupA aceea fu publicat In Gazeta Transilvaniei", InfiintatA de Baritiu
la Brasov. Ura ungureascA se deslAntui cu cea mai grozavA furie Impotriva cAntA-
retului nostru natidual.
In mijlocul persecutiilor de tot felul, Os/ un balsam alinAtor al amArAcitmilbr
sale In faptul cl strigAtul sAu din 1848 aflà rAsunet In toate inimile romftnesti, cari
fAcurA din versurile lui Mureseanu un simbol al redesteptArii i unirii noastre nationale.
Acest rAsunt care i-a adus nenumArate si netnchipuite amaruri din partea
asupritori/or neamului romAnesc a asternut pe hmintirea marehil nationalist
laurii nemuririi, cAci un popor tntreg l-a pomenit si-1 va pomenl cu evlavie, neln-
cetat, dintr'o margine In cealaltA, a hotarelor sale!

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMANILOR
DIN

BUCO VINA
1. PANA LA ROBIREA AUSTRIACA
LimgA patria-mamá. Mai innainte vreme, pámântul m'Anos §i
bogat In frumuseti fire§ti al Bucovinei a fost una cu ¡ara Moldo-
vei. Incá din cele mai vechi timpuri, acest tinut a alcátuit un
singur trup cu pámantul cuprins futre Carpali i Nistru. PALIA' la
statornicirea principatului moldovenesc de &are voivodul Bogdan
din Maramure, (1360), Bucovinaca §i celelalte tinuturi roma-
ne§tifu drumul de trecere al popoarelor barbare ce se revársau
pe plaiurile noastre dupä pradá §i
Dela tntemeierea principatului Moldovei, pe pdmäntul Bucovinet
lncepii a se ¡ese Istdria Romdnilor moldoveni, Istelrie plind de atei-
tea amintiri §i pilde lnneillatoare de vitefie strdmogeascei §i dragoste-
de lard! Cate nu ne-ar povesti din vremurile str'äbune : Baia,
Romanul, Suceava, Siretul, Cdmpulungul i Cernelufii, dacá ar
puteA gr'ág
Rgpirea Bucovinci de cfitre Austriaci. Piind la 1 775, Istdria
Bucovinei este Impletitei cu Istòria Moldovei, din trupul careta a-
lost rupia.
In 1775, Austriacii, cari puseserä °chi räi pe principatele ro-
m'Orle, se folosirá de faptul cà In Moldova se ivise ciuma §i, sub
cuvant cá vor sà ieà másuri pentru stávilirea ei, nápádirá In tará
octpAnd-o pánä la Roman, unde Infipserá stAlpul granitei lor. Auto-
ritátile turce§ti protestará la Viena Impotriva acestui fapt. Guvernut
austriac, Intelegand cà prea erà bátátoare la ochi räpirea Mea' pri-
cind a unui tinut românese atat de tribus, se mulluml numai cu-
ocuparea linutului Cerneiufilor, al Ceimpulungului §i a unei pärji din
linutul Sucevei, lmpreund cu memeistirea Putna, locul odihnei de
veci al Marelui telan, sub cuvant cá au nevoie de aceastá fá§ie
de pámânt, ca drum de trecere spre Rusia, In caz de rásboi
futre Turci §i Ru§i.
Un domnitor fanariot cu simtiminte române§ti. Boierii molde-
veni, In frunte cu voivodul lor, Grigore Alexartdru Ghica, prote-
stará cu tárie Impotriva acestei hrápiri ; Insá, darurile §i pungile
eu bani, ImpArtite de Austriaci cu Imbel§ugare dregátorilor turci,
fácurá ca glasurile lor s'A rásune In pustiu.
In zadar, Grigore Ghica ardid Turcilor cd Austriacii li sunt prie-
feni mincinqi; cà Peimdntul relpit din trupul Moldovei intrece
imbelpgare §i pre( toatei cealaltei parte a leírii; cá locuitorii cer cu
steiruingi sultanului, sá nu-i treacd sub steipeinire streind ; ccl, de nit

www.dacoromanica.ro
 - 309 -
vor fi apdrafi, atunci se vor apdra singuri sau vor cere sprijinul
oltei puteri streine : toan lumea r5mase surdà la strigAtele bie-
tului voivod. RApirea fu consfintin printr'o intelegere facheiatil
la 25 Aprilie, stil vechi, 7 Mai, stil nou, 1775, fare Turci
Austriaci. Cu chipul acesta i se fun Moldovei : cele mai frumoase
pAmânturi, cele mai m5noase päduri, cele mai mArete mângstiri,
cele mai mAndre sate in cari tnia si se desvoltà cea mai curan
constiint:4 nationalà moldoveneascA.
Omorirea lui
Grigore Ghiea.
Prin purtarea sa
romAneasc5, Gri-
gore Ghica atrase
asupn-si ura Tur-
cari hotArin
pierderea inimo-
sului domnitor.
Ziva de 12 Oc-
tombrie, 1777, fu
ultima zi din via-
-ta sa. Prin fuse-
lAciune, el fu ucis
de mai multi ieni-
ceri, veniti la laqi
-c'un trimis al sul-
tanului, care aveA
porunc6 de a a-
-duce la Constan-
tino poi viu sau
mort pe vred-
nicul voivod.
2. SUB ROBIA
HABSBURGICA
Niipfidirea strei-
nilor la Bucovi-
na.Timp de 143
de ani, Bucovina GRIGORE GHICA, DOMNITORUL MOLDOVEI
a stat sub snpa-
nirea austriacA. Cea' mai de 'seamà grijà a npitorilor a fost ca sA
nimiceascA viata nationalA a Moldovenilor. Pentru aceasta, au
1ncurajat i ingAduit nApAdirea i asezarea streinilor In tara
pità. Din tinut curat românesc, Bucovina ajunse incetul Cu In-
cetul s6 fie locuitA de o impestritaun de natiuni ca : Ruteni,
Evrei, Nemfi, Unguri i alte neamuri atrase aci de bogAtia pa-
mintului i Inlesnirile Mute de care npitori.
Starea politicA a Bucovina subt Austriaci. Dela 1775, pa' nA la
www.dacoromanica.ro
1786, Bucovina tni subt administratie militarà, dupti care fu
 - 310 -
Impreunata Cu Galifia pAna la 1790, cAnd Imparatul Leopold al II-lea
ti dete o administrafie autonomti. Aceasgt autonomie durti pad la
1817, ccind fu alipitti ia% la Galifia. Vecinatatea tinutului
ajutä mult rutenizarea Bucovinei ; de asemenea inlesni a§e-
zarea a foarte numerosi Evrei veniti din acest tinut.
Nemultumirile Românilor crescurä pe masura ce guvernarea a-
ustriaca se aratà protivnica desvoltarii nationale a Moldovenilor.
Incercarile de a Impiedect raspändirea credintei ortodoxe spre a
Inlesni desvoltarea catolicismului, InfierbAntara spiritele.
In urma trtimcintarilor revolufionare din 1848, precum qi a ne-
clintitei sttiruinfe a populafiei ortodoxe, la 4 Martie, 1849, Buco-
vina fu declaratti farcl de coroanti, cu titlul de ducat, §i Opal au-
tonomia, dcindu-i-se un guvernator, care eret pus direct subt ordinele
guvernului din Viena. In 1860 se fact o nouà Incercare spre a i
se rapì autonomia, alipindu-se la Galitia. Dupa câteva luni !ma,
fu iaras recunoscuta ca tara separata, autonoma, avänd repre-
zentanta sa proprie, ca i elelalte tari ale imperiului.
3. VIAJA OB$TEASCA A ROMANILOR BUCOVINENI
Viata socialà a Bucovinenilor. Multe si mari au fost neajun-
surile cu cari au avut de luptat Romanii bucovineni In timpul sta-
pânirii austriace. In clesvoltarea lor politiccl au gait totdeauna vrtij-
ma0 inver§unali in patura guvernantti, alctituild din Nemfi ; in cea
culturald §i religioasti li s'au facut cele mai neinchipuite greuttifi
de ditre Ruteni, cari, incurajafi i sprijinifi de guvern, au ctiutat
s6 inntibu5e ridicarea elementului- romcinesc ; de asemenea, reaua
stare economicti a Romcinilor din Bucovina s'a datorit populaliei
streine, care a WI pädit Jara dupti relpire, §i, mai ales, Evreilor, cari,
mulfumitti spiritului lor negustoresc, au isbutit s'ei punti mcina pe
intreaga vial ti economicel a Bucovinei.
Cu rabdare i staruinta, Românii au luptat Impotriva tuturor
piedicilor, pentru recastigarea drepturilor lor, isbutind sa ramänä
deasupra vitregiei vremurilor.
4. VIATA CULTURALA A BUCOVINENILOR
Cultura in Bucovina. Cu toate neajunsurile Intampinate, con-
s Uinta nationa/A a ramas vesnic treaza In suflete/e Moldovenilor
din Bucovina. La pastrarea cugetului i simtirii românesti a con-
tribuit Me° larga masura i carturarii neamului nostru, ridicati
din mijlocul lor. Acestia au fost numerosi i plini de Insufletire
patriotica. Noi vom pomeni numai pe câtiva cari au
isbutit prin munca i lucrarile lor sa se faca cunoscuti pe tot cu-
prinsul românesc.
Docsachi sau Eudoxiu Ihmnuzachi 1) s'a dovedit ca fire de mare
istoric. El a jucat un rol de seama In viata politica a tarisoarei
sale, pentru a card libertate s'a trudit neincetat Insä, prinse un
1). Vezi alte §tiri biograf ice i portretul lui Hurmuzachi In Carlea marilor Ro-
mini" din lucrarea de fatä. www.dacoromanica.ro
 311

loc de frunte §i printre carturarii neamului, intrucat el a strans

mii de documente privitoare la poporul nostru, cu gandul de a
alcatui o Istorie a Romemilor, pe care insa, doar a inceput-o, cad
n'a ain't vreme s'o mantniasca. Docvmentele ramase dela dânsul
se afla in Ostrarea Academiei Romd ne, care le-a tiparit pe chel-
tuiala sa, in dorinta de a fi cunoscute de cat mai multi Romclni.
Silvestru Andrieviei-Morariu s'a nascut la 14 Noembrie, 1818, in
Mitociil-Dragomirnei. El s'a numit innainte de calugarie Sarnuil. A.
incetat din viata la 3/15 Aprilie, 1895. Dei ridicat din popor, prin
de§teptaciunea sa ajunse in 1880, mitropolit al Bucovinei Dal-
maliei. Morariu vi-a ca.§tigat mari merite luptand pentru ridicarea
culturala a poporului roman, alcatuind pentru folosui §coalelor
romane§ti mai multe carti de invatamant, intre anii 1856-1869. De
asemenea a inavutit §i literatura bisericeasca prin numeroase lu-
crari de mare valoare. In dieta tarii a luptat mlt pentru apararea
drepturilor poporului i bisericii romane.
Intre alte lucrari, literatura româneasca datoreaza mitropoli-
tului Silvestru : 0 carte de c,etire alcatuita pentru folosul §coalelor
poporane ; Cuveintari bisericeVi pe bate Duminecile 5i seirbillorile
de preste an scrise inteo limbà curat romaneasca tiOrite la
Cerraluti in 1860; o Psaltichie tip5ritl la Viena in 1879; Ti-
piconul bisericii ortodoxe-orientale Cernauti, 1883; Epistole pa-
storale intre 1880-1895; §i altele. Tot el alcatui, vreme de mai
multi ani, Calendarul comun romdn, pentru folosul Romanilor din
Bucovina.
Aron Pumnul, nascut la 27 Noembrie, stil vechi, 181.8, la Cuciu-
lata, in Ardeal, langa Feigeirq, a incetat din viata la 12/24 Ianuarie,
1866. Del Ardelean, II pomenim printre scriitorii §i luminatorii
Bucovinii, de oarece el §i-a desvoltat cea mai mare parte a ac-
tivitatii sale in acest colt al Omântului ronianesc. Pumnul a .fost
fecior de oameni sarmani. Fiind cam bolOvicios din fire, incepù
invatatura la varsta de 14 ani in Odorhei, de unde trecù apoi la
Raj si Cluj, spre a urma cursul gimnazial ; iar de aci merse la
Viena, undeli intregi studiile universitare. Ajungand profesor de
Filosofie la Blaj, nu ramase aci decat panä la 1848, cand fu nevoit
fuga din Ardeal, fiind urmarit de Unguri, spre a-I cura'tà din tre
vii, pentruca luase par te la revolatia din acel an, a Romdnilor.
Strecurandu-se peste munti, ven! la Bucure§ti, de-aci trecù la Ia5i,
apoi, in Bucovina, uncle fu imbrati§at cu dragoste nespusa de
familia Hurmuzachi, apärätoarea romanismului in tinutul buco-
vinean. Pumnul 1§i incepù munca de luminator al Romanilor Bu-
covineni ca scriitor la gazeta Bucovina", care aparù la 4/16 Oc-
tombrie, 1848, in române§te §i nemte§te, sub conducerea fratilor
George si Alecu Hurmuzachi. La 12 Februarie, 1849, fu numit pro-
fesor suplinitor in Cerfläuti, la cea dintai catedra.' pentru Limba §i
Literatura romana infiintata In Austria. Prima lectie a tinut-o
In ziva de 28 Februarie, 1849, in fata unor ascultatori foarte fla-
mer*. Daruit de fire cu o de§teptacitme aleasa, i stapanind te-
meinic cuno§tintele : filosofice, teologice, istorice §i filologice,

www.dacoromanica.ro
 312
turi de un neIntrecut talent pedagogic, el isbuti sä creieze In Bu-
covina un puternic curent nationalist. Adäpat la scoala 1atinist6
a Ardelernlor, pun sä formeze i In Bucovina un curent tinzAnci
spre apropierea at mai mare a graiului românesc de cel latin. Ca si
Heliade In Muntenia, Pumnul luptà pentru Introducerea literelor
latine In scrierea limbii romäne. Pornirea lui spre latinizarea gra-
iului nostru intreca marginile unei Indrumäri temeinice a. vor-
birii, cAci, dela o vreme, vederile sale nu mai furà urmate, Intru
cAt cereau o prea mare si nefireased prefacere a limbii.
Pe läng6 neobosita sa activitate de profesor, Pumnul a lucrat foarte
mult si pe terenul literar. Dintre numeroasele sale lucedri, sunt
vrednice de pomenit : Un fractat de Filosofie, prelucrat dupä Kant
1848, al cärui manuscris se pästreaz6 In biblioteca Romanilor
din Cernäuti ; Arta poeziei ; Versilicalie romeinä ; Gramatica ro-
meinti pentru folosul Germanilor ; Lepturculu romeinesc carta
de cetire alckuitä din sase pärti, cuprinse In patru volume, tipärit
la Viena Intre 1862-1865; Extract de literatura' romeinei ; Ochire-
jugitivä asupra Limbii i Istoriei literaturii romeine studiu cri-
tico-istoric ; Privire repede peste mo§iile mcincistire§ti lucrare pri-
vitoare la fondul religionar de Intretinere a mänästirilor din Bu-
covina si la domnii cari au fäcut clänii bisericii ; Retorted ; PH-
vire fugitiva asupra Istoriel Romeinilor qi Romanilor din timpurile
cele mai vechi pdai 'n zilele noastre ; Privire fugitivä peste Istoria
Romeinilor dela tntemeierea principatelor romdne dunärene
la anal 18,58 ; Gramatica complectel a limbii romeine botezatA
.

de el, dupà noul vocabuiar Intocmit de latinistii bucovineni,

meintul romeinesc ; i altele.
Cea mai mare parte din tre aces te lucräri s'an pästrat In manu-
scris ; numai catevä dintr'insele s'au tipärit.
Cu toate Invinuirile ce s'ar puteA aduce lui Pumnul, c'ar fi In-
cercat sà strice graiul, spre a-I apropià de origina lui latinä 1), nu
trebuie sà uitäm eh' Jui i co/arilor lui, se datoreste In cea mai
mare parte redesteptarea simtimintelor nationale In sufletele Bu-
covineni/or, robiti pânä. a tunci de neamurile venetice, revärsate
peste ei In timpul subjugärii austriace.
Dimitrie Petrino s'a näscut la anul 1846 In Rujnifa-Basarabia,
ca fiu al lui Petrachi Petrino Basarabean §i al Eufrosinei
Hurmuzachi Bucovineancd. Murind Eudoxiu Hurmuzachi, mosia
Cernauca din Bucovina inträ In stäpAnirea pärintilor Ai, cari se mu-
tarà Sufletul lui tänär se adäpä la isvorul de luminä revärsat
din simtimintele alese ale nationalistilor bucovineni. Mostenind
averea unui unchiu bogat al Au, din Viena, Incepù sà clued o viatä.
1). Ca sa desbrace graiul romanesc de formele streine intrate In limba, Pum-
nul luptit pentru schimbarea vorbiril, spre a o apropia cat mai mult de graiul
latin. Astf el, ca pilda, el cerea sa se zica : Limbanvint in loe de Gramaticd, Cu-
getdmdrit In loc de Logicd, Steldrneint in loc de Astronomic, ndciune in loc de na-
Mine, ocupdciune In. Ice de ocupafiune, frdngtimint In loc de fragment, desptuld-
mdnt in loc de departament, cardpteriu In loc de caracter, caritate In loc de calitate,
stavdr in loc de stabil, contrdziccifiv la loc de contradictoriu, i a§a mai departe.

www.dacoromanica.ro
 313
de risipA, l'AsAndu-se robit de vitiuri, cari dArApAnarA sAnAtatea.
CAsAtorindu-se, sotia sa incercA sA-1 indrep e pe drumul intelept al
vietii rAnduite, ins6 fArA prea multA isbandA.CAtva timp fu director
al bibliotecii statului i suplinitor la catedra de LiteraturA i Limba
romAnA dela universitatea din Ia§i. Moartea timpurie a sotiei sale
11 abátù grozav. Traiul i mai neorAnduit pe care-1 duse dupA
aceea, Ii grAbi sfAr§itul zilelor. El incetA din viatA In Aprilie, 1875,
la Bucure§ti.
Petrino a fost un scriitor foarte talentat. Dela dAnsul ne-au
rAmas : Flori de mormcint versuri scrise subt impresia mortii
sotiei sale CernAuti, 1869; Lumine §i umbre CernAuti. 1870;
Raul poemA inchinatA lui Alecsanclri CernAuti, 1875; La Gura
sobei poem in trei cânturi, publicat in revista Familia" din
Ardeal ; precum §i o sumA de articole, i alte poezii, risipite prin
diferite ziare si reviste.
loan G. Sbara s'a nAscut la 20 Octombrie, stil vechi, 1836, in
Horodnicul-de-Jos, din tinutul Reiclaufilor, Bucovina. El vi-a urmat
invAtAmAntul universitar la Viena. Reintors in Bucovina hid locul
lui Aron Purnnul, ca profesor la universitatea din Cernaufi. In
1866 fu ales membru al Academiei romeine ; iar la 1871 fu nurnit
custode al bibliotecii din Bucovina. Sbièra a fost unul dintre cei
mai de seamA reprezentanti ai culturii romAne§ti. InflAcArat de
cel mai curat nationalism, el puse temeliile Socieläfii pentru cul-
tura literatura romana in Bucovina, avAnd ca tint5 desvolta rea
gustului pentru cercetarea trecutului nostru, precum i pentru
studierea limbii §.1 literaturii romAne. Spre ali atinge acest
scop, el desfA§ur'ä o neintrecutA activitate, ca vorbitor i scriitor.
Sbiera se sill* din viatA in anul 1916.
Scrierile sale sunt numeroase. Printre altele, vrednice de po-
menit sunt : Origina Romeinilor CernAuti, 1878; Puterea gra-
iului nafional CernAuti, 1884; Codicele voronefean, studiu, Cu
un vocabular al cuvintelor necunoscute Cern'Auti, 1885; Po-
ve.yti poporale romcinqti. CernAuti, 1886; Colinde, ccintece de stea
§i urtiri de nunfi CernAuti, 1888; Traiul Romcinilor innainta de
lundarea staturilor nalionaleCernsäuti, 1889; Mi§carea bisericeasca
a Romcinitor din Bucovina CernAuti, 1896; Familia Sbièra
Cerrauti, 1890; O pagina din Istoria Bucovinei din 1858-1840,
impreunA cu ni§te notite despre familia Hurmuzachi Cerntiuti,
1899; Contribuiri pentru o lstorie !Ana in 1504 Cer-
nduti, 1906; precum i diferite discursuri publicate in bro§uri,
articole de ziare §i reviste, i alte lucrAri serse in limba nernteascA.
Simeon Florea Manan s'a nAscut in satul Iliqe§ti, din tinutul
Sucevei, Bucovina, la 1 Sep tembrie, 1847, dinteo familie de fel
din Ardeal. si-a urmat invAtAtura In: Suceava, Näsäud, Beiu5
§i Cernäufi. La 1876 s'a preotit trecand pe la mai multe parohii
din Bucovina. In 1883 a fost nurnit profesor de religie la gimnaziul
superior din Suceava. El a incetat din viatA In anul 1907.
IncA depe când Ii urmà invAtAtura la Suceava, Manan arA IA o
deosebitA inclinare cAtre alcAtuirile poporului : balade, doine, des-
www.dacoromanica.ro
 - 314 -
cántece, fránturi de limbd, obiceiuri, legende si alte produse ale mintii
norodului de jos. Chiar in anul 1869, publicA o cule5iere de felul
acesta, cu tiilul : Poezii poporale din Bucovina bal'ade, tipArite
la Boto§ani. Din aceastA pricinA fu persecutat de profesorii
cari eran cu totii streini, socotindu-1 un pierde-varA. In vremea
pe cAnd Îi fAcea ostirea, urmA sà trimità ziarelor romAnesti fe-
lurte articole folcloristice adicA privitoare la productiile i tra-
ditiile poporului. El a mai scris i tipArit : Poezii poporale romcine
In douà tomuri intAiul cuprinzAnd balade, al doilea, doine §i
(lore tipArite in 1873-175, la CernAuti ; Tradifiuni poporale
romcine Sibiu, 1878; Chromatica poporului romcin Bucuresti,
1882; Ornitologia poporand romcind, in dou'A tomuri, Cernäuti, 1883;
Cciteva inscripf ii i documente din Bucovina Buctiresti, 1885;
Descdntece poporane romdne Suceava, 1886; Nunta la Romcini
Bucuresti, 1890; Nasterea la RomciniBucuresti, 1892; Inmormcin-
tarea la Romcini Bucuresti, 1892; Satire poporane romcine Bu-
curesti, 1893; farmece i deslacen i Bucuresti, 1893; Tradifii
poporane romdne din Bucovina Bucuresti, 1895; Stirbeitorile la
Romdni in douà toman, Bucuresti, 1898-99; si o sumA de
alte lucrAri.
Pentru meritele sale, ca desgropätor al atAtor comori literare
poporane, Manan a fost ales in 1881 ca membru al Academiei
Romcine.
Alti cilrturari bueovineni. Pe lAng6 acesti ckturari i scriitori
de seamA ai Bucovinei s'au mai ridicat i altii : atat in trecut,
precum i in timpul de fatA, lAsAnd urme simtite pe ogorul cul-
tural al neamului. Printre acestia mai sunt vrednici de pomenit :
George si Alexandrii Hurmuzachi, Paul Paicu, V asile Burld, Va-
site Bumbac, Samson Bodndrescu, Dimitrie Onciul istoric de
seam5, lancu Ni,stor, i altii.
Acesti pricepuff meinuitori ai condeiului au felcut dovadd, cd nalia
moldoveneascd n'a pierit din Bucovina, si cá robia de aproape un
veac i fumdtate a ofelit pe Romdni, pregd tindu-i pentru ziva de
15128 Noembrie, 1918, ccind sflircimard lanful sclaviei, alipindu-se
cu incredere de ptimcintul patriei-mame, de sdnul cdreia au fost
despárfili in chip miselesc Alta vreme.
Ca sil dovedim efi suntem vredniei de elipele naafi pe cari le
datoria noastri, a tuturor., este : sá luptám cu cugetul eurat
lipsit de vriljmii§ie, pentru desvoltarea §i Intirirea simtimintelor
romine§ti In sufletele tuturor loeuitorilor eari se bucuri de darurile
avutiile mindrei noastre Rominii !
Avem o %aril : frumoasi, bogati i blagosloviti de Dumnezeu,
cum nu mai eunose alta pe fata pfimintului. Sà facem ea §i po-
porul nostru si fie vrednie de tara peste care soarta 1-a fileut
stilpin. Pentru ajungerea acestei tinte, erezul nostru trebuie si fie :
munek einste i dreptate !

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMMILOR
DIN

BASARABIA
I. LANGA SANUL PATRIEI-MAME
Intre prieteni i vriljma§i. StrAbunii nqtri, in intelepciunea
lor, zice,au : Fere§te-mci, Doamne, de prieteni, ca de vrajma0 ma a-
r singur I" Aceastà ziatoare se potrive§te de minune poporului
nostru.
In veacurile din urmcl, Roma' nii au avut un vreijma$ §i doi prie-

,44

TARMURILE PRUTULUI DE ODINIOARA

teni. Vraima§ul au lost Turcii ; ictr prietenii: Austriacii i Ru0i.

Prietenii ne iubiau atat de mult, ca ne-ar fi inghitit de drag.
Austriacii, i Ru§ii : se uitau cu jind la manoasele i bogatele
noastre tinuturi. Fiecare dintre aceste popoare se dadeau de cea-
sul mortii, frilmantandu-se cum ar face sa ne scape din ghiarele
Turcilor. Norocul nostru a fost ca, din pricina neintelegerilor
dintre dan§ii asupra imp'ärtirii pAmânturilor romane§ti, ne-am
putut strecura prin nevoi, ajungand vremuri mai bune.
Amare au fost zilele traite de Romani sub stapanirea turceasca ;
totu§i, neamul nostru a strabatut veacurile fàrà sá fi fost prea
mult stânjenit in viata, sa lguntrica. Ce s'ar ji ales de noi, daca
am fi calzut in ghiarele Austria sau Rusiei, ne-o poi spune7ralii
Bucovineni §imai ales fratii Basarabeni !
Piná la riipirea musealeaseil. In vremurile vechi, partea de jos
a Basarabiei, impreunif cu Chilia §i Cetatea-Alba, laced parte din
principatul Munteniei. Inca din timpul lui Alexandru Basarab,
www.dacoromanica.ro
 - 316 -
aceste tinuturi au fost ale voivozilor Basarabi, de unde i numele
de Basarabia.
La 1465, ,5'lefan-cel-Mare cacen i dela Munteni aceste peimeinturi,
impreund cu oraple §i ceteifile depe ele, qi le alipt la Moldova. De-
aci incolo, Basarabia incepe a trdi zilele de glorie de amdreiciune,
cu cari soarta a 'Orbit in cursul vremii principatul Moldovei.
Cam dela 1711, cAnd Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, intrà
In legàturi cu Petru-cel-Mare, tmpeiratul Rusiei, principatele rom6.-
ne incepurà a fi inn5busite de dragostea vecinilor nostri dela
r5sArit, Ru§ii.
La 1768, iscandu-se un rAsboi tare Ruqi §i Turci, boierii mol-
doveni i munteni
&irk' cu cale, sA
inchine principa-
, tele, Ecaterinei a
II-a, Impeiretteasa
Rusiei, crezAnd cA
vor fi mai multu-
miti subt oblAdui-
rea crestineaseä a
Rusilor, cleat sub
cea pggdna a Tur-
cilor.
La 1771, impA-
rAteasa Ecaterina
trimise ca guver-
nator al principa-
telor pe favoritul
sgu, Grigore Ale-
xandrovici Potem-
kin, pe care vroiet
sei-1 facet rege al
Daciei. Pacea dela
KiuciucKainargi,
incheiat5 fare
Turci i Rusi la
1774, ne scApà de
BASARABIA LANGA SANUL PATRIEI-MAME st5pAnirea rusea-
scA.
La 1791, Ruqii impinserd hotarele pdnei la Nistru. R6sboiul
de sase ani dintre ei i Turci (1806-1812) fi fäcurà sä" nAdAjdu-
iascci din nou subjugarea principatelor. piffle romdne ajunseserei in
acest limp oaia dupd care luau ceite o piele : cdnd Ruqii, ceind, Turcii,
cad Austriacii. Se b6teau Turcii cu Austria. cii, oalcle sparte le pig-
teau RomAnii. Se bAteau Rusii ca Turcii, tot Romanii trAgeau ne-
cazul. Nu se intelegeau Austriacii cu Rusii, tot Românii erau de
ving. Putem pricepe dar, traiul anfärit al strgbunilor nostri 1
Rfipirea Basarabiei de dare Rusi.Dupà ce Austriacii ne rApirà
Bucovina, veni i randul RuOlor, s5-si ieà partea lor de pradà.
www.dacoromanica.ro
 317
Cu prilejul räsboiului de sase ani, ei ocupaserà principatele romane.
Turcii eran pe cale sä ne scape de acesti stäpâni nedoriti ; dar o
räscoalà petrecutà la Constantinopol, aduse schimbarea sultanului.
In 1812, isccindu-se neinfelegeri intre Francezi i Rugi,impcfratul
_Napoleon I Bonaparte poni cu reisboi impotriva Ru;ilor. De unde
pänä aci, imptiratul Alexcuzdru I al Ru;ilor pretindeà dela Turci
stäpânirea in intregime a principatelor romane, Nenzandu-se atacat
de Francezi, se multumi numai cu finutul dintre Prut gi Nistru.
Turcii, cari nu aflaseiä incä de incuratura Rusilor, primirä bucu-
ros, sà incheie pace In aceste conditii. La 16128 Mai, 1812, Mol-
dova fu din nou ciopärfitti prin pacea dela Bucuregti.
Trädarea fratilor Moruzii. Dac'd sultanul ar fi stiut despre
lovitura clan Ru;ilor de &are Francezi, Basarabia am fi lost scei-
patá. Datorità trädärii frafilor Panaiot ;i Dimitrie Moruzi, tál-
maci ai impärätiei turcesti, instiintarea lui Napoleon, prin care
vesteà pe Turci, cà a pornit räsboi impotriva Rusilor, in loc sä fie
<Intl sultanului, fu trimisä la Bucuregti i arätatà imputernicitului
rus, care tratà pacea. Acest fapt 'Adz pe Rusi, sä-si micsoreze pre-
tentiile si sà cearà grabnica incheiere a päcii.
Boierii tärii se plánserà sultanului de aceastä noted nedreptate
facutà tärilor românesti. Ii arätarà en' acest tinut e cel mai rodi-
tor pämânt moldcrvenesc, dar totul fu zadarnic. Turcii intelegeau
-paguba pe care le-o aduceà instreinarea Basarabiei, ing nu puteau
sä mai facA nimic. Nädäjduiau in isbanda lui Napoleon contra
Rusilor, dar si aceastä nädejdie le fu spulberatà de nimicirea uriasei
armate franceze prin pustiurile de ghiatä si zäpadä ale Rusiei.
Pierderea Basarabiei fu pltititdiefteng platácu capetele ce-
lor doi tdlmaci tradatori, Lui Dimitrie Moruzi i se täié capul la 3
Noembrie, 1812; iar lui Panaiot, la 20 Noembrie, acela§ an. Pe
Urea lui Panaiot, pusä in vAzul multhnii timp de trei zile, fu
scris Cunoscdnd toate trebile politice ale guvemului selu i, u-
nindu-se cu lratele stiu, ca sti le descopere vrcyma;ilor statului,
trädtitorul a pliitit aceastä crimá cu capul stiu.
2. SUB JUGUL MOSCOVIT
Lupta pentru rusificarea Basarabiei. Prima grijä a räpitori-
lor Basarabiei fu innäbusirea simtimintelor romanesti in sufletul
populatiei moldovenesti. i biserica, ;i ;coala: turd rusificate. Bo-
ierii au lost silifi sti se aleze la mo;iile lor; iar eei cari nu voiau
-eat sub stelptinirea ruseasca, trebuiet sáji vcindcl avutul ;i sá para.-
seascti pcImeintul strämo;esc.
Moldovenii basarabeni continuará a se rugel tot in limba strei-
bund, cu bate cä Ru;ii vroiau sti le invilluie sufletul in intuneric,
spre a li-1 furet mai u;or. Mare parte dinteinsii fura strämutati
aiurea, in nemäsuratul imperiu rusesc, cu scopul de a-i rusificA.
De asemenea, in Basarabia s'a ingliduit apzarea locuitorilor de alíe
neamuri, ca: Rugi, Bulgari, Mari, Poroni, Evrei, in neidejdia cci
vor fumed in mulfimeawww.dacoromanica.ro
lor pe adeveírafil stápdni ai acestei fdri.
Povestea neatnu/ui romdneso Popescu-Bajenara. Editia II-a 5.000 exemp. 20*
 - 318 -
Cu toate incerc'ärile,. Basarabenii adeveirafi au ramas tot Mol-
doveni. In loc de a se rusifick au românizat ei pe cei cari vroiau
Inghitsá. Iubirea lor cea mare pentru neamul i pámântul
strämosesc o cetim in insási cantecele populare basarabene :
Frunzei verde de meislinel, trecui Nistrul, apel linel,
Sa vedem de-i. pelinea baria ca §i' n Tara mea streibunei.
Fie dulce ca §i mierea, mie-mi pare ca-i ca fierea!
In reisboiul din Crimeia (1853-1856), Ru§ii, fiind biruifi de pu-
tenle europene, unite cu Turcia, au fost silifi, prin pacea dela Pa-
ris, sei innapoieze Moldovei partea de ¡os a Basarabiei, alceituild
din judefele: Cahul, Bolgrad qi Ismail. Stápánirea româná tinù
peste aceste judete páná la 1877-78, cand ne furá luate innapoi
prin pacea dela Berlin.
Tainele destinnkii. Nimeni n'ar fi beinuit cà cel dinteii pe'uncint
romeinesc rdpit, care se va intoarce la seinul Romeiniei, va fi pel-
meintul basarabeanl
In urma groaznicei revolutii din 1917, uriasul imperiu rusesc se
prábusì, sfárámându-se In bucáti. Prin libera voinfil a reprezentan-
filor scli, poporul basarabean hotäri in ziva de 27 Martie, stil vechi
9 Aprilie, stil nou-1918, alipirea sa la regatul Romeiniei. La 28
Octombrie, stil nou, 1920, marile puteri ale Europei consfintirá
unirea de veci a Basarabiei cu tara dela care fusese rápitg.
3. ST,9,REA CULTURA_LA A BASARABENILOR
SUB ROBIA RUSEASC.A
Prigonirea graiului românese. Despre o culturá románeascl,
in adeváratul inteles al cavantului, nu poate fi vorba In Basa-
rabia. Ac,est tinut moldovenesc, dupá cum stim, a fost smuls din tru-
pul phi noastre la 1812, cAnd insási IVIuntenii §i Moldovenii záceau
In besna nestiintei, lipsiti de once fel de inValáturá scoláreascá.
Ajunsi In ghiarele musalesti, once gand de invátáturá rornâ-
neascá fu nimicit de asupritori. Acestia de ar fi putut ar fi im-
piedecat pe Moldovenii Basarabeni, s5 mai gráiascá româneste,
chiar futre ei. In scurt timp, toti slujbasii Basarabiei furá lulo-
cuiti cu Ru5i; In toate institutiile publice, fu poruncá sá se vor-
beascá numai ruseste ; In biserici, sá se slujeascá numai In graiul
rusesc ; invátátura, in scoale, sá se dea numai in ruseste. Vorbirea
româneascá rámásese numai In graiul dintre sàtenii pämântului
rápit. Once incercare de cultivare a limbii românesti erà cu de-
sávarsire opritá i pedepsitá cu cea din urmä asprime, ca o crimA
impotriva stápámirii. Fàptuitorii unor astfel de incercári erau
amenintuti sá-si lase oasele In fundul Siberiei, locul de surghiun al
tuturor celor cari st.äteau piedicá In calea ocármuitorilor.
Pe de altil parte, boierimea moldoveneascA din Basarabia, aflánd
In legue rusesti o surná de privilegii pentru clasa nobililor, trecit
de partea rápitorilorwww.dacoromanica.ro
; lar poporul de jos se cáláuzi cum 11 táiè
 -- 319
capul. Cu vrernea, cei mai multi dintre acesti instreinati se rusificara ;
putini pastrara in cugetul i sufletul lor mandria de roman i dra-
gostea pentru neamul din care-0 tragean obarsia. Singur norodul
de jos, cu firea lui statornica i pastratoare a celor mostenite din
strabuni, rasbi prin noianul grelelor incercari i neinchipuitelor
asupriri, Orland eu frica'patanare la graiul i datinele stramosesti.
Indrumfitorii constiintei nationale. Pe cerul intunecat al cul-
turii fratilor nostri basarabeni, rastiri totusi ici-colea cate-o
stea strtilucitoare, spre a dovedi lumii ca' simtimintele nationale
stau Inca. treze In sufletele Mo(dovenilor din Basarabia.
Aceste stele ale culturii nationale, au pornit a se ridica : atilt
din randul celor catorva familii de fruntasi moldoveni, cari nu se
Instreinasera de neamul lor, precum si din rândul multimii de
nevoiasi, care si-a Incalzit sufletul la lumina propoveduita de cea
mai mare parte dintre slujitorii bisericii, datorita carora s'a pastrat
treaza.' constiinta nationala in sufletele fratilor de peste Prut.
Printre fruntasii culturii nationale, ridicati din mijlocul Basa-
rabenilor,, sunt vredniei de pomenit :
Amfilohie Hotiniul, care si-a desfasurat activitatea bisericeasca
literara Innainte de elderea Basarabiei sub Ruqi. A fost unul
dintre carturarii de seama ai timpului salt. Il cunoastem la In-
ceput, ca staret al manastirii Zagavia de langa Hdrldu. Om In-
vatat îi Meuse studiile In Polonia §i Italia, §i cunostea bine
limbile : elena, latinà, slavonti, italianà i rasa, el ajunse mana
dreapta a mitropolitului Moldovei, Iacob Stamate. Pe la 1782
aflam ca episcop al Hotinului. Cat timp a pastorit ca episcop
ca.nd s'a sfarsit din viata, nu se stie. Activitatea lui se desfasoara.
Intre anii 1752-1795. Cele dintai serieri ale sale au fost tiparite In
anul 1795. Printre aceste lucrari sunt cunoscute : Gramatica teologhi-
ceased un fel de catechism religiostiparita la Iai cu sprijinul mi-
tropolitului Iacob Stamate ; apoi Geografia,la alcatuirea careia s'a
Indrumat dupa alte lucrari streine. La sfarsitul Geografiei, da o
tabla numerica a cifrelor arabe i cirilice /Ana la un milion, precum
si o crono/ogie a domnilor Moldovei dela 1352 Ora la 1795CA11d
s'a tipärit cartea, insotitá de o notil despre Iai, tradusa dintr'o
geografie nemteascti. Aproape de sfarsitul anului 1795, scoase, tot
la tipografia din Iasi, Aritmetica pentru folosul celar ce voiau
invete ingineria. Acestea sunt lucrarile cunoscute, rod al muncii
prieeperii episcopului Amfilohie al Hotinului. .

Gavril Biinuleseu 1) a fost de asemenea- unul dintre cei ce s'au

ridieat ca indrumatori ai Rorminilor Basarabeni. El a intocmit
tiparit o Carte de rug eiciuni pentru cerere de biruinfel §i Para-
clisul pentru familia imperialli ruseasceiIa§i, 1809. De asemenea
a mai tiparit in acelas an o Rdnduialei a slujbelor bisericesti pentru
folosul preotilor, cari n'aveau astfel de carti Indrumatoare.
La ea-Iva timp In 1815 Intocmi o Liturghie pentru bise-
Vezi alte §tiri biogratice i portretul mitropoliiutui Gcwril Banulescu, tn
Garton marilor Romani" din lucrarea de -tap.

www.dacoromanica.ro
 - 320 -
ricile din Basarabia; iar mai apoi, alditui un Catechism pentru
folosul preolilor, intitulat : Catihisisu alcdtuitu in scurtu pentro
slujitorii biserice5ti : preofi, diaconi §i clerici, mai alesu pentru les-
nirea §tiinfii de rostu, cdndu intrd ei In slujbele biserice§ti. Cu adao-
girea locurilor dinu S/-ta Scripturd, dinu Pravilele S/-nfiloru Apostoli
§i a Sf-ntiloru dina duhounicesculu Reglamentu, care pra-
vile deosebitu ateirnei asupra preolii. Scosu dinu cela slovenescu
tipdritu in exarhiceasca tipografie a Chi§intiului. Anulu dela H-su.
1816, luna lui Fevruarie". Afar5 de acestea a inai alatuit un
molitielnic, cuprinzand randuiala cántrtrilor de rugilciuni §i a pa-
raclisurilor pe care el Il intituleaz5 Molevnic tipArit la 1816.
in tipografia mitropolitanä din Chi§in5u.
Dup5 cum vedem, primele douà cArti sunt tip5rite la Ia§i in
timpul ocupatiei ruseqii dintre anii 1806-1812; iar celelalte trei,
In Basarabia, care acum era socotità ca facand parte din trupul
Rusiei. In alc5tuirea lucrArilor sale, B5nulescu a fost nevoit
tinrt seam5 de imprejueári, cAutänd sà fie in placul Ru§ilor, dela
sinodul cgrora trebuia s5 capete aprobarea tipàririi cArtilor
gramatiei pentru Basarabeni. Din vremea lui Gavril saleDot&

BAnulescu s'a pästrat §i o gramaticd ruseascd-romdneascd, tip5rità

In ChiOndu la 1819, cu titlul : Scurtei russascei gramaticd, ca tell-
mdcire in limba moldoveneascei pentru ucenicii seminariei Ch4i-
ndului ale altor §coale din Basarabia, ca addogirea cuvintelortr
§i a dialoguriloru ce sel intrebuinfeazei mai adesdori in limba rus-
sascei §i moldoveneascei. Chi§i mitt. In tipografia mitropoliei Chi-
§indului. Anal 1819". Intregul cuprins al acestei cArti este scris in
amandouà limbile.: ruse§te ;7i romd neqte.
Mai tärziu, la 1827, intalnim o alt5 gramaticei ruso-romdnei, in-
tocmit5 de un oarecare .5.tef an Mdrgealld, sfetnic colegial in mi-
nisterul instructiei din Rusia. Cartea poartà titlul : Gramaticei
russascd romdneascei, inchipuitei de . tefan Margela i tipeiritei de,
departamenful omte§tei invdieduri". Lucrarea e alatuitrt din dou5
tomuri sau volume. Primul tom are 224 pagini ; iar al doilea, 320.
pagini. Cuprinsnl e scris : pe-o paginA ruse§te, iar pe cealaltrt-
avänd acela§ cuprins e scris române§te.
Printre scriitorii basarabeni, mai sunt vrednici de pomenit :
Ion Pralea, nrtscut la 1769 in satul Volcineful-Relzqi, tinutul
Sorocdi, a murit la Iaqi in anul 1847. El a alatuit §i publicat la
anul 1820 o greoaie traducere In versuri a Psaltiriei; de asemenea
a incercat sà intocmeascä un alfabet, cu ajutorul cifrelor arabe,
care s6 fie folosit la scrierea tuturor limbilor pàmântului. Altceva,
deosebit, nu mai §tim dcspre dânsul.
Alexandru Petriceieu-HuOgiu 1) a fost iar5§ unul dintre scriitorii
de seantà, ridicat din rnijlocul Basarabenilor. De§i cuno§tea graiul
moldovenesc, el a scris mimai in limba ruseasc5. Unele dintre
lucrArile sale se gäsesc doar pomenite de care diferiti scriitori,
1). Vezi alte §tiri biografice 1 portretul lui Alexandra Petriceicu-Haglatz In.
Cariza marilor Romani" din lucrarea de fail
www.dacoromanica.ro
 321
caci de urma lor nu se stie nimic ; altele sunt pästrate ca manu-
scripte ; iar cele publicate au fost tip'ärite numai in ruseste. In ro-
mâneste a scris dui:a marturisirea lui Bogdan Petriceicu-Ha5d6u,
fiul sau numai povestirea istorin Domnia Arntiutului", pe
care, mai fritai a alcatuit-o In ruseste i apoi a tradus-o, tot el,
In româneste. Aceasta povestire a fost publican de fiul sau, abia
la 1872 cu o prefan de I. Vulcan. Inteinsa este vorba de dom-
nia lui Duca vodif, care, dupä ce savarsi ca domn o suma de ticti-
losii, muri otravit. Scrierile lui Alexandru Hasdau sunt pline de
interes prin faptul ca ele tintesc sa ridice pe Moldoveni in ochii co-
tropitorilor, vorbind, in numeroasele sale lucrari, despre tara
neamul românesc. El a fost unul dintre cei dintai scriitori ai nostrii
cari au cautat sa atate interesul lumii literare pentru productiile
poporului ; iar dupa el au venit : Alecu Russo i Vasile Alecsandri.
Constantin Stamati a isbutit sa se fan mult mai cunoscut pop orului
romanesc, deck ceilalti scriitori basarabeni, pomeniti pana acum,
desi n'a dovedit vreun talent deosebit. El s'a nascut pe la anul
1795 si a incetat din viata in anul 1870.
Dela Stamati ne-a lamas Strtijerul taberii poezie publican'
in Albina Romdneascd la 1834; Povestea poveStelor. o poema
istorica, In forma de basm aparute la Iasi In 1843; Mum ro-
mdneascti versuri compuneri originale i imitatii, cuprinzand
multe poezii inchinate dragostei. In lucrarile sale, Stamati a fost
foarte mult inspirat de scriitorii streini, mai ales francezi i rusi.
El a scris numeroase fabule in versuri, intre cari, cele mai multe
sunt talmacite sau imit,ate dupa scriitorul rus Crcilov sau Krilov.
Aleen Russo se tragea dinteo veche familie moldoveneasca. El
s'a nascut In Basarabia, inteun sat dela poalele codrilor Bdcului.
Numele satului nu-1 cunoastem, intru cat faima lui de scriitor a
crescut abia dupa moarte 1859 , cand nu mai era cu putinn
sa se culeaga' stiri biograf ice privitoare la copilaria sa. Russo si-a ur-
mat Invantura in streinatate, la Geneva, de unde se intoarse in anu/
1838. In 1848 fu numit judecator la Piatra-Neamfu. El era un mare
iubitor al comorilor de gandire poporanä. Cu prilejul cercetarilor
judecatoresti aduna o suma de : ti-aditii populare, obiceiuri tä-
ranesti, superstitii, basme, ghicitori, cântece, descantece i altele.
Aceste gusturi la fel, apropiè pe Russo de Alecsandri, caruia fi dadia
multe din culegerile sale, pe cari acesta le publica mai apoi. In 1846
serse o piesa de teatru, care, nefiind pe placul stapanirii, Ii aduse
surghinul la manästirea Soveja din Vrancea, unde descoperi mi-
nunata balada Miorita, una dintre comorile literaturii populare.
In 1848, luà parte la revolutia din Iaqi, dupa care fug/ in Ardeal
apoi la Paris, unde se fritalni cu ceilalti refugian romani Ko-
galnicednu, Alecsandri, Bdlcescu, Heliade, Bolintineanu,
Acolo lua fiinta Cdntarea Romdniei" data ca lucrare a unui pustule
uitat de lume. Daca ea a fost alcatuin de Balcescu in romaneste
tradusa de Russo in frantuzeste, sau dan Russo a scris-o in fran-
tuzeste i apoi Balcescu a tradus-o in româneste nici azi nu se
stie hotarit In once caz ne-a läsat si el o traducere romaneasca
www.dacoromanica.ro 21
 - 322 -
a acestei comori literare, care a fost publicatà in Romdnia literarti"
a lui Alecsandri. Russo inceth din viatA la Ia0 In anul 1859. Scrie-
rile lui au fost adunate i publicate la olalt5, dupd moartea sa.
Bogdan Petriceicu-Hasdfiu 1) a fost sort.it s5 insemne o epocà
de seam5 In trecutul nostru cultural. El a fost pentru vremea sa,
ceeace fusese odinioard, Dimitrie Cantemir, pentru timpul s5u
ceeace este astAzi d-1 Nicolae Iorga pentru zilele noastre un
inv5tat Zed pereche, cunoscnor a o sum6 de limbi i ca o putere
de muncä priceputà i orânduit5 cum rar s'a v5zut. Pe &And isi
urnià invAdtura la Karcov unde si-a lust licenta In drept, In
anul 1854 s'a amestecat si el In främântArile studentesti. Din
aceastd pricinà, politia ruseasc6 11 luase In ochi ca pe un om pe-
riculos sigurantei statului urmAreà de aproape toate misc5rile.
Ca s5 scape de urmd'ritorii s5i, in anul 1857, HaOtiu se strecurd in
tinutul Moldovei dintre Prut i NistrucuprinzAnd cele trei judete :
Cahul, Bolgrad qi Ismail, Intoarse Romänilor de catre Rui in
urma r5sboiului din Crimeia. Aci fu numit judec5tor la tribunalul
din orasul Caliul, unde nu stete =It'd vreme, &dd. la 1858 plec5
la Ia.i, unde i se dete catedra de lstorie dela universitatea local5.
Acum Ii Inceph el nesecata sa activitate istoric5, scotAnd, la 1 Ia-
nuarie, 1859, revista s5p-ta'mana15." Romdnia". Dupà cdteva luni,
aceastA revistà Ii Mead' aparitia ; iar In locu-i scoase : Foaiä de
Istorie romeind". *i una, si cealalt5 au fost tipArite cu litere
cirilice. In urma intrigilor vräjmasilor s5i, fu InIdturat din pro-
fesorat. Chemat de Odobescu la Bucutc.yli pe &And en\ ministru
al scoalelor i bisericilor Hasau fu numit membru In comisia
man6stirilor inchinate. in 1862, retrAgAndu-se Odobescu din mini-
ster, el fu scos din acest post de &Ire noul ministru. Intor-
cAndu-se iards la Iasi, scoase revista stiintific5 i literal-5 Din
Moldova", care, dup5 cAteva numere, fu botezard Lamina". De-
acum Incolo 1862 , Hasd5u incept' sà-si tip5reascA lucrärile
numai cu litere latine. Publicând In Lumina" nuvela satiricA
Duduca-Micula sau trei zile si trei nopli din viafa unui student"
fu dat In judecatà de procurorul curtii criminale, ca stricAtor al
moravurilor publice. Desi fu achitat, el Ii pierda locul de profe-
sor, pe care-I c5pAtase din nou dup`d revenirea sa la Iasi.
In 1864 se c5s5tori cu Iulia Faliciu, Romiinc'd din Roqia-Abru-
dului, din Ardeal. Rodul acestei cAs5torii fu Iulia HaOgiu, copila-
minune, care uimi pe toti cei depe vremuri prin marea sa desteptà-
ciune. Ea s'a n5scut la 2 Noembrie, 1869.. La vArsta de 12 ani sfAr-
sise gimnaziul ; iar la 17 ani isi pregAted licenta in filosofie la facul-
tatea din Paris. In ziva de 17 Se.ptembrie, 1888, tan5ra copilà, abia
In vArstà de 19 ani, isi dete obstescul sfarsit, In jalea negedit5 a
Indureratilor &Ai pgrinti. In scurta sa viatà, Iulia Ha5dän avù vreme
s5 aledtuiasc5 o surnd de lucrilri literare, mai ales in versuri, scrise
numai in frantuzeste si publicate apoi subt ingrijirea tafdlui sAu.
1). Vezi alte §tiri biografice privitoare la Bogdan Petriceicu-Hagdciu, in cuprin-
sul biograflei lui Akxandru Petriceicu-Hagdeut, din Cartea marilor Romdni", a-
flat4 In lucrarea de fat.§.

www.dacoromanica.ro
 323
UrmAndu-si activitatea lamed, Bogdan Petriceicu-Ha§ddu
scoase In 1866 la Bucuresti, Satirul foaie ilustratg i umoristicg.
La Inceput, el fu Irnpotriva alegerii la cal-ma tärii a unui domn
de origing germang, dorind ca principele Romdniei sg fie tot de
neam latin : francez sau italian. In primele zile Insg, dupg alegerea
domnitorului Carol, treca si el de partea noului ales al Romänilor,
intelegAnd cg nuraai un strein cu autoritate poate sparge cuiburile
vängtorilor de domnie, turburgtori ai bunei randuieli obstesti.
La 1867, Hasd6u fu ales deputat de Bolgrad, ca partizan al par-
tidului liberal. In 1869 Intemeiè, impreung cu George Misail, foaia
politicg Traian", care fu numit6 curand dupg aceea Columna
lui Traían", luAnd un caracter mai mult literar.
Alte literati ale lui Hasdau. Pe 16110 ziarele revistele po-
menite pan' acum, in cursul rodnicei sale activitäti, Hwldu a scos
o suing de studii i 'um-6H de mare valoare istoric6 i filologicg. Prin
tre acestea, mai cunoscute sunt : Arhiva istoricd a Romeiniei, care
a pArti Intre 1865 1867 ; Istoria criticii a Romeinilor 1873 1875 ;
Principii de filologie comparativd ario-euro pee 1875; Cuvente den
betrani cuprinzAnd : limba vorbitA intre 1550-1600, &grille po-
por.ane ale RomAnilor, i Istoria limbii romäne ; Etgmologicum
magnum Romaniae un Inceput de dictionar al limbii române,
1887-1898; i altele. De asemenea, dintre lucrkile mai mici,
Ins6 tot de mare InsemnAtate, sunt : loan vodd cel-Cumplit studiu
istoric, 1865; Studii asupra iudaismului 1866; Istoria toleran fei
religioase in Romeinia 1865; Obiceiurile juridice ale poporului
romein 1878; Originile Craiovei 1878; Din Istoria limbii ro-
mcine 1883; Psaitirea diaconului Coresi 1885; Sic cogito ! Ce
e vía fa? Ce e moartea? Ce e suf letul? 1892; i altele.
Pe cämpul literaturii propriu zisg, Intre altele, HasdAn ne-a
lgsat : Ursita roman, 1864; Odd la boieri 1848 1869 ; Poezii
1873 ; Sarcasm §i ideal 1897; apoi : Domnifa Rosanda dramg
In patru acte, 1868; Trei crai dela Riisdrit comedie In douä
acte, 1878; Femeia schitg dramatic6 In cinci acte 1895;
van i Vidra poem In cinci acte 1896; precum si o sumg
de alte lucrki : conferinte, dki de searng, critice, i altele. Afarg
de acestea, In vrémea cAt stete In Rusia, el serse In limba ru-
seascg urmgtoarele doug lucrgri, rgmase netipgrite : Domnifa
Voichifa o poemg In trei anturi ; i Mitologia Dacilor.
Dupg cum vedem, Hasdgu si-a dovedit stiinta i priceperea
pe toate tgrämurile. Prin valoarea scrierilor sale mai ales cele
istorice i filolologice , el intrece pe tofi istoricii romdni cei mai
innainte de ddnsul. Meritul acestor lucrki st6 i 'n faptul cg, fiind
alegtuite in graiul romArlesc, au Inräurit cum nici nu putem bgnui,
asupra generatiei In mijlocul cgreia el a trgit, ceeace nu s'a IntAmplat
cu scrierile lui Cantemir, alcgtuite mai toate In graiuri streine.
Opera lui Hasau este intrecutg astgzi de d-I Nicolae lorga a
cgrui putere de munc6, stiintà i neobositg activitate pe tgrAmul
stintific si cultural, uimeste pe toti cei din zilele noastre. Lucrgrile
sale volume si brosuri , www.dacoromanica.ro
se um-1161.A cu sutele.
 - 324 -
Victor Craseseu este iaras un fiu al Basarabiei. El s'a nascut
la 1849 In Chiqindu. Crasescu urmat seminarul In orasul natal ;
lar universitatea, la Odesa. Amestecandu-se In framanfärile revo-
lutionare, fu nevoit s. fuga din Rusia. El se statornicl cu alti re-
fugiati In America-de-Nord, de unde, dupä doi ani la 1881
se reintoarse la Odesa. De aci fugi iaras In Dobrogea româneasca
apoi la unde cunoscii pe Dobrogeanu-Gherea. Din Indemnul
acestuia, lIi trichina' o parte din timp i literaturii. El publica sub
numele fals, . tef an Basarabeanul, o sumá de povestiri din viata
pescarilor dobrogeni. Terminând facultatea de medicina din Bucu-
rqti, ajunse doctor. Crasescu functiona ca medic de plasa : la
Buf tea in Ilfov, la Sfeintu-Gheorghe In Dobrogea, §i la Sleinic
In Prahova. El a Incetat din viata In anul 1917.
Dintre lucrarile sale, cele mai cunoscute sunt : Schife §i nuvele
In patru volume 1893, si Ovreiul roman aparut in 1900.
Dumitru C. Moruzi s'a nascut la 1850, In Beinufeni-Basarabia,
frisa a trait si a scris dincoace de Prut, In Roma' nia. Dintre scrierile
sale s'au tiparit Basarabia gi Viitorul ei 1905, Ruvl §i Romeinii
1906, Cdntece basarabene 1912, Instreinafii roman 1912,
Pribegi in fard reipitel cea mai isbutita dintre lucrarile sale,
roman 1912, Problema jidoveascd §i poporul romein 1914,
Moartea lui Cain 1914. El a murit In anul 1914.
Alexandru M. Mateieviei s'a nascut In anul 1888 la Cainar, a-
proape de Ceiu§eni-Basarabia. Ca si Asachi, dupa tata, el era de
neam polonez ; mamá-sa Insa, era românca. Invatatura si-a urmat-o
la Chisinclu, unde se stramutase cu familia dupa moartea tatalui
sau, preotul Mihail Mateievici. Academia teologia. o Mai la Kiev.
in 1914 se preoti si fu numit profesor de Limba greaca i de Teo-
logie la seminarul din Chisinau. El fu rapus in anul 1917, de
tifos exantematic ca preot militar rus, pe frontul dela Mara §e§ti.
Dela d'ansul ne-au ramas numeroase alcatuiri In versuri. Aceste
poezii sunt raspandite prin diferite ziare si reviste. Cea mai fru-
moasa, mai simtita si mai mult cunoscuta dintre lucrarile sale
este poezia Limba noastrd", Inchinata graiului românesc.
Dupá cum vedem, datorita scriitorilor români ridicati dintre
Basarabenii au dat culturii i literaturii nationale un foarte
Insemnat sprijin. Ace§ti lumindtori ai neamului s' au trudit sá tinei
vesnic aprinsei fâcha con§tiinfei nafionale moldovene.5ti in sufletele
celor dintre Prut §i Nistru, pregdtindu-i pentru ziud cea mare a
unitei fii nalionale, pe care soarta ne-a hetreizit-o In anni memtuirii, 1918.
Acum, prunantul Basarabiei este una cu pantintul patriei-mame,
eu pilmantul Rominiei. lingfi sánul efireia s'a alipit cu Incredere
Dumnezeu sfi lie cililuzeasdi pasii pe adeviratele cal ce due la
apropierea sufleteasdi dintre fiii acestei Toti suntem datori
s'a" luptfim pentru desävarsirea unitüii sufletesti a neamului
mânese, dupi cum am luptat pentru Unitatea lui nationalà"!
Aceasta sii ne fie tinta noastrfi de azi innainte!

www.dacoromanica.ro
 PAGINI
ISTORIA i
OM ANIEI
MARI
D

1NCORONAREA PRIMULUI REGE AL TUTUROR

ROMANILOR

1. DIN ZARILE TRECUTULUI

Sbuciumiirile de altiidatà. Nici un neam n'a cunoscut mai din
adcinc tot felul de necazuri gi n'a sorbit mai din plin paharul amtirei-
ciunilor, ca neamul romdnesc !
Pus In bálaia tuturor incTkilor vremii ; stând de strap In
calea puhoaelor de barbari ce-au n5pAdit vatra strAbung ; hArtuit
ve§nic de vecinii dornici sà-1 Inghità; suferind sute de ani dea-
rfindul stäpanirea turceasa, Mil ali uità credinta strAmovasa ;
sugrumat de dragostea cre§tineasa a poporului rus din rAskit ;
rAbdand trufia cotropitorilor din timpul ultimului rasboi european :
poporul nostru a iegit intotdeauna : intreg, vegnic carat gi niciodatd.
=Hit f
Steaua destinului sàu 1-a cAlAuzit necontenit pe calea cea bunä" ;
iar insugirile firegti ale neamului i-au dal puteri nebilnuite : de a
rezista, de a se menfine, de a se apeira, de a invingel
Sfar§itul främintiirilor. Noianul frAmântärilor prin cari a tre-
cut neamul nostru cu Incepere din 1914, a luat sfAr§it In 1918, and
visul unitAtii noastre nationale a ajuns fapt Implinit.
Deplina rdspleitire gi incununarea sacrificiilor /acute pe altarul
necunului au lost heirelzite zilei de 2115 Octombrie, 1922, ccind Majestä-
tile Lor : Regele Ferdinand I §i. Regina Maria a Rominiei, au &In-
dia/it pentru ve§nieie prin fneununarea Lor la Alba-Iulia triumful
rassei noastre 1ntre : Tisa, Nistru, Dunäre §i Mare.
Soarta a rdnduit ca'n timpul celor mai grele vremuri, s'avern la
cdrma leirii un rege cu addncd pricepere a imprefureirilor. Ccind a
sosit ceasul hoteiritor, n'a goveiit o clipei al& face datoria; ci a por-
nit in fruntea poporului seiu, celleluzindu-i pagii pe calea infeiptuirit
dorinfelor sale nalionale. Impreunci cu infeleapta Lui tovardgei de
Wald, Regina Maria, a imparlit greul pribegiei gi pericolele tran-
geelor, la olaltd cu poporul de soarta cclruia gi-a legat viitorul gi"
mullumirea viefii Sale.
Incoronarea dela Alba-Iulia : a insemnat sfdrgitul martiriulut

www.dacoromanica.ro
 326
de veacuri in care s'a sbtitut poporul nostru; a insemnat deseivdr§i-
-rat icoanei istorice a unui necurmat WI de lupte prelungite din
negura vremurilor departate peind 'n tilde noastre; a insenznat in-
cununarea tuturor sacrif iciilor tektite pentru implinirea test amen-
tului lui Mihai-Viteazul.
Rfisbunarea vremurilor. Azi, putem privi cu mândrie vremu-
rile de : urgie, asupriri i suferinte, indurate de innaintasii nostri
de noi St-AM-rand trecutul cu mintea, par'cA vedem cu veacuri
In urmä iesirea sfioasà a celor dintai Români din ascunzisurile
unde-i inghesuiserà nAvAlitorii. Revedem apoi b6rb'dtia cu care ei
curàt5. meleagurile strnune de ultimele I-611144e barbare, spre a
intemeià cele dintAi voivodate. li vedem In lupte necurmate cu
vecinii dornici sà-i robeascà. Vine apoi jugul turcesc, Ingreuiat
amarnic de dragostea muscAleascA si de veninul fanariot.
In aceste veacuri neguroase, intrerupte ccind §i &Ind de slabe lied-
rid de comtiinfti nafionald, nearnul nostru a putut sti reziste pe
bald intinderea granifelor vechei Dacii, rasa' rind acum: intreg, nea-
iins de inrciuririle naliilor megiev qi dornic froiascti o soartei
vrednicei de strtimo§ii sái§i de renumele sdu.
Cele trei zile ale IncoronArii-15, 16 i 17 Octombrie, 1922,
au fost prilej de mari prefaceri sufletesti pentru multi dintre cei
tari, furati de valm6sagul dorului unui trai mai rgsfAtat, si-au uitat
de adevkata menire a vietii.
n'au sinifit fiorii meindriei de Roman tn cursul acestor zile
prosleivire a sctcrificiului celor 800.000 de Romeuzi, cari au inchis
ochii pentru slava §i mdrirea ?...
2. PRIMA ZI A INCORONARII
Spre eetatea Incoronàrii. De.si poporul n'a putut fi in tntregz-
me adunat la Alba-Julia, in jurul Regelui säu, totu§i sufletul acestui
popor a lost aleituri de duhurile celor ce-au NUM Romania de azi,
stand pautizet Regelui tuturor Romeinilor
In noaptea de 14 spre 15 Octombrié, stil nou, intreaga familie re-
galà a purces din Bucure§ti spre Alba-Julia, unde-a sosit la ora
nouà si un sfert, dimineata. Ad i a fost Intimpinatà de primarul
orasului, care a tinut urmAtoarea scurtg, dar inimoas5, cuvantare :
Majestei file Voastre, Vei rog sei-mi permitefi ca set Vd salut in
numele locuitorilor oraplui cetatea sfeinta, care a fost
seimburele neizuinfelor nafionale ale ateitor generafii de Romani. Pre-
zint Majestd filor Voastre omagiile §i cele mai profunde sentimente de
-devotament ale locuitorilor oraplui. Urcindu-Va bun venit "pe acest
peimeint slant, care a primit §i acitipostitlm marele Mihai, VC/ rog
-ea, dupd datinele vechi, streimqe§ti, sei gustafi: pdinea §i sarea sa!"
Treiiascel Majesttifile Voastre I TM-Ursa-1' intreaga Dinastie 1"
Dela eatedralfi, la loeul Ineoronfirii. Dela garà, Suveranii, im-
preung cu toti insotitorii Lor, au pornit spre catedrala din cetatea
Albei-Iulii, unde s'a Avarsit dumnezeiasca slujbA. Apoi au purces
la locul Incoroarii, in fata bisericii, subt un frumos baldachin.

www.dacoromanica.ro
 - 327 -
Poporul I-a IntAmpinat cu urale nesfarsite. D111 mii de pie pturi
s'auzed strigdnd : Triliasca Regele I Träiascti Impäratul I Treliasca
Imparateasa I" Peed' tresältau plaiurile Ardealului de atclta trim-
flefire nemaipomenita, isbucnitei din bucuria unui neam desrobit
MajestAtile Lor, Regele si Regina, urmati : de presedintii cor-
purilor legiuitoare cari duceau coroanele, de ofiterii cari duceau
mantiile regale, de tot clerul, de ministrii, de reprezentantii sta-
telor streine si de toti ceilalti fruntasi ai Çàrii, formal
siune ca din po-
vesti.
Au mers spre Wal%Tat..%7*.M1V.I.U4V
locul Incoronkii :
In cântecul mu- k

Zicilor, In sune-
tele clopotelor, In
cantecul corurilor
nesfârsiteleu-
rale ale multhnii,
care striga de pre-
tutindeni, plirand
GI tot Ardealul,
tot cupringul ro-
manesc cu vi-
le si Cu muntii
lui , aduce in-
chinare primului
r ege al tuturor
Românilor. Suve-
ranii erau peste
mäsura de mi§-
cc:1i, de märturia
dragostei supufi-
lor Lon
Clipa cea mare.
Dupà ce Su-
veranii s'au im-
brlicat cu vesmin- ,lisraIsaam-- ammo-
tele regesti, M. S.
Regele a luat din CATEDRALA INCORONARTI
mdinile d-lui Mi-
hail Ferichide, prefedintele Senatului, coroana de ofel, pe care f i-a
pus-o cu o mifcare hoteirtta pe cap; apoi a luat dela d-1 Mihail
Orleanu, prefedintele Camerei, coroana de aur a M. S. Reginei, care
lngenunchiase, 5i a pus-o pe capul melndrei noastre Suverane.
Uralele nu mai conteneau. Ochii celor ce-au avut fericirea, sA
fie fall la clipa IncoronArii, fnnotau In lacrAmi de mAndrie na-
tionalg. Suveranii, cdnd s' au sandal, deasemenea nu fi-au putut
stapeint lacramile : bucuriei, mulfumirii, fericirii depline.
Cuvântul Senatului. Dupg incoronare a vorbit d-1 Ferichide
www.dacoromanica.ro
In numele Senatului zicând
 - 328 -
Sire, anii cari au trecut dela suirea Majestlifii Voastre pe tronul
neuitatului rege, Carol I, au marit strtilucirea qi gloria coroanei- tau-
rita din ofelui unui tun dela Plevna. Coroana primului rege al Roma--
Wei independentepe care ale§ii trail o prezintil MajestAtii Voastre,
este astitzi coroana primului rege al Rominiei intregite, cu hotarele
dela Tisa la Nistru i la marea Neagril."
Realizarea idealului visat de generafiile trecute, dobeinditei de
Majestatea Voastrei cu ajutorul marilor aliafi i grafie sacrificiului
generos a sute de mii de copii ai lei rii, este astazi un lapt implinit ;
§i incoronarea Majestcifii Voastre consacra faptul istoric §i-1 aqaza
In plina lumina."
rkt _
r

,crz .

.. °

t.tw 2_

DELA CATEDRALA SPRE LOCUL INCORONARII

Coroana de ofel va aminti pururea Romcinilor exemplele : de iu-

hire de lard, de devotament absolut, de energie niciodatcl cleitinata,
data de Regele lor, at& de inimos secundat de Majestatea Sa Regina;
va cuninti locuitorilor dela fara intrarea lor in viafa publica §i do-.
beindirea proprietei fii pameintului pe care-I muncesc."
Sire, nu este un bun Roman, care sa nu aduca astral Majesteifii
Voastre tributul sari de iubire §i credinfl Inteun cuget, tofi ureazei
ceilduros : sa Iraqi ani muif i, lericifi i glorio0, asigureind tot mai
cu temei prosperitatea i propei0rea neamului 1"
Cuviintul Camerei deputatilor.A vorbit apoi, d-1 Mihail G. Orleanu
In numele Camerei, adresdndu-se M.S. Reginei, in chipul urmAtor :
www.dacoromanica.ro
 - 329 -
Majestatel Cu ce mändrie, Romdnii, Va fncoroneaza; gi cede
urelri nu se fac asteizi fn cele mai departate unghiuri ale /aril pentru
fericirea Voastrei # a familiei Voastre: clici Majestatea Voastra
intrunifi bate virtufile pe cart Doamnele din epoca eroicei a trecu-
tului nostru, le aveau I'
Comoara de buntitate ce sufletul Vostru poseda, o raspeindifi ca
,o road binefeicatoare asupra nenorocifilor. Dar, acolo unde rolul
Vostru, Majestate, a atins culmi sufletegti, a lost atunci cdnd furtuna
se abatuse cu aft:11a violenfa asupra farii noastre, Malt unii credeau
cá totul s'a sftirgit. i atunci, Majestatea Voastra a fost printre acei
cari n'au pierdut nici o clipei macar, credinfa In succesul final, gi
dat tuturor exemple de bet rbcifie i nadejdie, aga n vremurile
viitoare yeti fi pildei de ceea ce trebuie sei fie o regine I"
Se va spune pe atunci In basmele poporulut nostru cei : a lost
°data ca niciodata dacei n'ar fi lost nu s'ar fi povestit : o
Ora mare gi frumoasa, Cu ctimpii i plaiuri, munfi gi ape, curn nu-
mai ea avea in lume; i in acea lard, o imptireiteasa: gi bund,
frumoasti, gi fnfeleaptcl, a impeireilit aleituri de viteazul Ei sof, peste
un popor cuminte ce-I adoret. au avut Ei, copii Meta,
nigte fefi frumogi; fetele, adeveirate llene Cosinziene; dar aga de
frumoase, Malt la soare te puteal uitez, dar la Ele, ba I ..."
$i au venit de peste nouei marl gi leiri, crai vestili, ca set le pe-
leased, Iiincica aiurea nu gelseai craiese mai meindre gi mai cuminte 1..."
basmul se va ingiret mereu, povestind de meirefele fapte ale acelor
imparafi I"
Termintind, fac o urare, pe care, tinpreunti ca mine, o face tot
poporul: Sá dea Dumnezeu ea la vatra Tárii-RomAne0i, noroeul sA-0
aleagi pentru totdeauna lraca§ul ; lar Volta: Sire §i Dotunnk VA
urez ea drumul Vostru sl VA fie semanat tot innainte numai cu flori I"
Cuvântul Celui mai ferieit Suveran. La aceste cuvantdri, Ma-
jestatea Sa Regele a fäspuns In chipul urm6tor :
,Cu adAnefi emotiune primese in chip solemn aceastA coroanù
mostenitA dela neuitatul i inteleptul Meu within, ea un simbol
al vitejiei romine0i 0 al unirii intro domn i WA'. PlinA de strii-
lueire s'ala§ezat aeum 41 de ani pe eapul primului rege al Hominid,
flupi asboiul Independentei i proelamarea regatului."
Atotputernieul Ne-a invrednieit s'o vedem 0 mai strAlucitoare
astAzi, efind, in urma grelelor lupte purtate de intreaga suflare ro-
milneasek ea simbolizeazA indeplinirea aeelui mare 0 sfAnt dor se-
cular: mum tuturor tArilor loeuite de Romini."
»Dea Domnul ea aceasti coroank impreunii eu aeeea a seumpei
Mele sotii,, vredniefi tovarA§A de muncA suferinti pentru binele
ob§tese, sa ineununeze din neam in neam pe iubitii No0ri urma0,
Intr'o RomAnie pururea glorioasfi i fericità I"
Sus inimile ! $i sfi glfisuim dupä ehipul strAmo0lor: Aceasta
este ziva pe care a fficut-o Domnul, sá ne bucuräm i sá ne vese-
lim inteinsa; i unii pe altii sfi ne imbrAti§fim I Säl zieem fratilor"
§i celor ce ne urfise pe noi I Sà iertfim toate pentru sfânta unire I"
A§a 01 fie !"
www.dacoromanica.ro
 - 330 -
Urale nesfAr§ite au acoperit ultimele cuvinte ale MajestAtii Sale
Regelui.
Dupà aceea, Suveranii au fost condu§i sub baldachinul purtat
de ofiteri, ca subt o umbrelä uria, 'Ara la apartamentele regale.
Hrisovul Incoronfirii. Dupà terminarea so1emnitii, d-1 loan
I. C. Brätianu, pre§edintele consiliului de mini§tri, a prezentat
MajestAtii Sale Regelui spre semnare documental Incorondrii, care
--impreunA cu tocul de aur folosit la semnarea acestui docu-
ment va fi pAstrat In arhiva regard.

,
latà cuprinsul aceitui act istoric :
Noi, Ferdinand I, Regele României,"
Urmând la itron prin drept de mo§tenire, in ziva de 28 Septem-

: :'''St: ';'.14t:Uni:4:4:1.F.Srall. :!:Sra-i-F-4,1%:*9L. :?'4".$Taft^FSr:

,
.. .'i.:.:
,; ,.
.s.

, ... :....:6

:,....9. '
,
k:.,.
:::Lt
. -
S.
".::1.
:15
-It . jr .

.
g
.4-.,-,:

., p.::
+4 1-' ......6
.:'t.

t.,....:
' -' ,

,
.

-- '
4.-«+
::4)
ti:::
+4
+4 't ' P7tAx

.. '1 114+
>:..,p
iH+ 1
.....4)
ti::;: . ....,,,":-.. +44
'
'', ..
... ...,

I--.-.11
M. S. REGELE VORBESTE POPORULUI

brie, 1914, dupà treeerea la cele ve§nice a slävitului Nostru unchiu,

Carol I, care, en ajutorul marilor patrio, prin intelepciunea
biírbfitia poporului, i vitejia o§tirii, a eueerit Independenta vi a lute-
meiat regatul, inceput-am, eu binecuvantarea lui Dumnezeu, domnia
Nonstrà in zile grele : de mari primejdii, dar vi de marl nadejdii!"
Cea dintâi grip' a Noastrfi a fost ea, neamul In fruntea efiruia
Ara a§ezat pronia cereasa, sfi nu piarzfi prilejul de asigurà
dreptul de a trAi netrunchiat vi de sine stätfitor !"
Luptele, jertfele §i toatii truda generatiilor trecute, cari dealun-
gul veacurilor au isbutit sA innalte treptat, dar sigur, chidirea trai-
nicii a statului nostru independent : Imi luminau zarea vi-Mi In-
tfireau sufletul 'Mtn' Implinirea datoriei Alele sfinte de Domn vi de
Romfin !"
www.dacoromanica.ro
 - - 331

Cu inerederea in Dumnezeu i ia putere,a de viata a neamului, tn-

demnat de cuvantul tntregului popor i ajutat de sfatul aeelora cari
cu eredintii s'au inehinat %aril i tronului : am purtnt rasboiul intre-
girii neamului ; i, biruind restristele, am vfizut infiiptuita unitatea
nationala de atata vreme asteptata.
,,In ziva de 9 Aprilie, 1918, Basarabia s'a alipit de patria mama;
In ziva de 28 Noembrie, 1918, Bucovina a revenit la vatra stra-
moseasea; iar la Alba-Iulia, in ziva de 1 Deeembrie, 1918, Bana-
tul, Ardealul i partile ungurene : s'au deelarat inteun singur
glas unite pentru veeie ea regatul roman."
, ,% E si 0.v POLONIA Zast4;-.-
41,4,
,

/ yafc. 4 °E0Pren .017

Samna.
s..

LI 1,1 ARIA ,,..'

paren-nam,
Satir;13-Fe.
aulf
144%
Siret

Hume
Bums
o
Bgri
Debreiin
o
ni 8.,,rhe
lap.
Oef
.a a .atr. Roman .
.1% .

Pás/ -"Bo 77ghina

p1Bacau
Cris. s.
1 /Bud ama 4PBu_ B4rld
sOhe.!:?=''ograd
dart- i ° a-Alb
tzlIrnbulin '1..res luba ghloard
.
,. , 0 p,
Se6hilii:rghe
Cahul-
(Dew ecum
;:"¿Ti,
rm sca a Sibiu wouffe.figl
,'
ras..',!jfoc- o Galati Ismail
Chilia
,[0v ;1.!:
Camnse m r Ct, V*
n C ung, tat raila
R.Y !sea oanpina Tulce uhno
.,7417q )llehádia Arge
.9 4,4
Jiu C.
° loesti .0
Beigra ib o T. Serer
*TMce
C ulatio Cri
.
.5(12. 47. 4"9e, ; ucuresh Coma,'
Craw CgIàCasi
iori-d.V. °Item .Bonslanta
ea
'ROMANIA iNTREGITA aracal. gandriaGiu, instra:
T urele t
..Thrive. v Cs
_ sub domnia . echet
M.S.REGELUI Rusmue anaf,,r,
-.11;bova--Z..Zibm &kit,
FERDINAND I Knapp!. - Fgt..
m cursul anului 1918. B_U'L.G A R
' . . . .

ffSpre a chemi bineeuvantarea lui Dumnezeu asupra aeestor

marete fapte din cad a iesit Romania Mare si spre a le da o eon-
sfintire in fata seumpului nostru popor, ne-am adunat eu totii la
Alba-Iulia, strfivechea eetate a Daciei romane si a gloriei lui Mihai
Viteazul ; i, aici, azj, 15 Oetombrie, 1922, de Nth' fiind Membrii
Familiei Mete Regale, reprezentantii suveranilor i tirilor aliate
araiee, ai Senatului i Adunfirii deputatilor, capeteniile armatei,
membrii tuturor corpurilor constituite ale Vied i Aeademiei Romine
Amiversitatilor, delegatiunile eomunale urbane si rurale din In-
treaga tara, i reprezentantii tuturor confesiunilor : ne-am ineoronat,
Eu i seumpa Mea sotie, Maria, pfirtasa suferintelor i bueuriilor
Mele si ale %aril ; i, pentruea -neuitatii si fie amintirea zilei de
azi, am intoemit i subscris In al noulea an al domniei noastre,
aeest de fatii doeument l"
Ferdinand
Maria
www.dacoromanica.ro
 332
Proelamatia M. S. Regelui eátre popor. In momentul incoro-
patru crainici au cetit cu glas mare in cele patru laturi ale
Albei-lulii urmAtoarea proclamatie a Majestälii Sale Regelui &are-
popor :
Prin grafia lui ,Dumnezeu gi voinfa nalionald, am mogtenit Co-
roana Romeiniei, dupli glorioasa domnie a intemeietorului regatului."
Suindu-Mti pe Tron, am rugat Cerul, sá dea rod muncii, ce, färd.
preget, eram hotlirit sa inchin iubitei Mele färi, ca bun Roma gi
Rege."
Pronia cereasa a binecuvcintat, btirbdfia poporului gi
vitejia °signor, Ne-a dat sä lârgim hotarele Regatului gi sti in-
feiptuim dorul de veacuri al Neamului nostru."
Am venit astral cu Reginacare Ne-a fost tovareigei in credinfet
neclintitä la restrigte gi la bucurieca, print'? aceasiti stirbätoare sec
consacreim in /ala Domnului gi a scumpului nostru popor, legdturcr
ce Ne unegte deapururea cu deinsul."
Puneind pe capul Meu, in aceasiti strcbeche cetate a Daciei ro-
mane, corocuza de ofel dela Plevna, pe care noui i glorioase lupte-
au f dcut-o pe veci coroana Romeiniei Mari, MCI inchin ca evlavie-
memoriei celor cari frz toate vremurile gi de pretutindeni, prin cre-
dinfa lor, prin munca i prin jertfele lor, au asigurat unitatea na-
fionalt i; gi salut cu dragoste pe acei cari au proclamat-o intr'un
glas gi o simlire, dela Tisa, pin' la Nistru i peina la Mare."
In aceste cupe, geindul Mea se indreaptei ca recunogtinfd dike
viteaza gi iubita Noastrei armatti."
Pentru rdsplata trudelor trecutului, rog cerul ca poporul Nostra
sei culeagei in pace roadele lor binecuvcintate i sa propeigeascei in
frtifie i muncti harnicr
Cu mima plind de dragoste i credinfd, meirturisesc dorinfele su--
fletului Mea :"
Vreau ca färdnimea, sitipeinti pe veci a ogoarelor ce le-a dobein-
dit, sei le dea toatä puterea de rodire in folosul ei gi al binelui obgtesc l"
Vreau ca muncitorimea, credincioasä patriei, afle soarta tot
mai prosperil intr'o viafei de armonie i dreptate sociald l"
Vreau ca in hotarele Ronulniei Mari, tofi fiii buni ai fdrii, färei
deosebire de religie gi nalionalitate, set' se foloseascd de drepturi egale-
cu ale tuturor Romeinilor, ca sei ajute ca bate puterile statul in
care, Gel-de-Sus a reinduit sei &Wand* impreurfil ca noi I"
V reau ca Romeinii din bate straturile sociale, insuflefifi de neizu-
infa unei depline infreifiri nalionale, sei se foloseascei tofi de legi-
tima ocrotire a statului I"
Vreau ca in timpul domniei Mele, prink' o luting(' gi innaltá. de-
svoltare culturalei, patria noastrd tmplineascei menirea de civi-
ce-i revine in renagterea Orientului european, dupä ateitece
veacuri de curnplite sbuciumäri I"
Sunt sigur cd, in indeplinirea marei noastre datorii, voiu aveee
sprijinul iuturor bunilor fii ai fârii, nedespärfifi in geind gi in
¡apta, in jurul Tronului I"
Acestei sfinte misiuni, in neclintitä unire ca poporul Nostru,

www.dacoromanica.ro
 333

voiu inchind bate puterile Mele de om §i de Rege, §i asupra ei chem,

In aceastil zi solemncl de if-all:Mare sufleteascli, binecuvdntarea Celui-
Atotputernic I"
Parada ostfiseasefi. Dupä masa, la care s'a ospätat tot poporul
adunat in jurul Suveranilor, a fost o frumoasa parada militara a-
fail din cetate la ora trei i jumAtate. Optsprezece aeroplane spin-
tecau vazduhul, vestind lumii marea sarbatoare a românismului.
Sfärsindu-se parada, Suveranii, impreung cu oaspetii ce-I Insotiau,
au pärasit Alba-Julia, pornind spre Bucuresti la ora sase seara.

3. ZIUA DOUA
Prilsnuirea Incoronärii In Capital. Dupà un popas la Sinaia,
Suveranii au sosit in Capitalä a doua zi, Luni, la ora zece. Trenul
s'a oprit in7gara Mogo§oaia. De-aci, in tot lungul soselei Kiselef,
drumul ell un adevarat tunel : de steaguri, de verdeata si de flori.
in sunetele muzicilor qi 'n uralele nesfeir§ite ale mulfimii, Suvera-
nii au pornit spre mima Capitalei.
Privind trecerea alaiului domnesc, daca nu te-ai fi simtit in'
carne si 'n oase, ai fi crezut ca esti pradà unui visatäta frumu-
sete, atata veselie, arata Insufletire : stapaneä Intreg norodul.
Sositi la arcul de triumf 1), Suveranii au fost intämpinati de pri-

ARCUL DE TRIUMF este o poarta monumentala, constxuith la rondul al

doilea depe soseaua Kiselef din Capital, dupii planurile d-lui arhitect Petre
Antonescu.
Acest monument national a fost ridicat cu prilejul primulta rege al
tuturor Romdnilor, fund menit sfi vorbeasca generatiilor viitoare despre cel mai de
seama fapt din viata poporului nostru : adicd despre Unitatea nationald a tuturor
Romdnilor", in :7trtpul tericitei domnii a M. S. Regelut Ferdinand I.
Fault si marimea eonstruellei.Temelia acestui maret monument este facuta din
beton armat--adica din pietris mfiruut amestecat cu nisip i cu ciment, i Intarit
cu vergele groase de fier. Deasupra terneliei se ridica piedestalul sau soclul monu-
mentului, zidit din piatril de granit, cioplita i lincheiata cu mult mestesug. In
susul pledestalului se 'nalta maretul monument deacurmezisul soselei croita
acum aproape un veac de generalul Kiselef, al carui nume 11 poarta.
Constructia este Innalta de treizeci de metri si are largimea !Made teme-
douazecisicinci de metri, iar latimea sau grosimea fetelor laturalnice, de
cate doisprezece metri. Departarea .dintre cele doua picioare ale arcului este de
noua metri i jumatate; iar Innaltimea gotului care strabate monumental, este de
cincisprezece metri i jumatate. Fiecare picior e strabatut deacurmezisul, dintr'o
parte tntr9alta, de niste ganguri boltite, Inchise la fiecare cap cu cate-o usa de
bronz, avand Innaltimea de patru metri i latimea de doi metri. Aceste ganguri
patrund In launtrul constructiei, de unde pornesc doua scari de betoncate una
de fiecare picior, cari duc pe cercetator tocmai deasupra monurnentului, raspla-
tindu-I ameteala i oboseala urcarii celor o suta saizecisipatru de trepte prin minu-
nata priveliste pe care i-o Infatiseaza panorama Bucurestilor. Pe terasa de deasupra
arcului se poate patrunde prin doul usi Mari de fier, cate una de fiecare parte.
Povestea neamului romanesc -I,www.dacoromanica.ro
Popescu-Bajenaru. Editda II-a 6.000 exemp. 21*
 - 334 -
marul Capitalei, d-1 G. Corbescu, care oferindu-la traditionala pAine
sere, Le-a tinut urnfatoarea cuvântare de bun-sosit:
.,Cu bucurie sidnta, populafiunea orasului a iesit tntru intdm-
Intregul interior a/ clddirii este luminat cu lumind electricd.
Acestea ar fi de spus, In cdteva cuvinte, despre scheletul constructiei.
Partea interesanta a monumentului o alciituiesc podoabele depe dinalard, In cari
pliismuitorul ei-a Intrupat : tot talentul, priceperea si spiritul su de nfiscocire,
chibzuind cu mdestrie feldefel de piese I unii, minunat tmbinate spre a tmplici
In alcdtuirea sa : miiretia cu frumosul, severul cu drAgAldsenia. Toate aceste po

- .
°

, IQ'qvrN . ,
./.1
-
.
ff

- -
''.

.
ro

. -. ,
74. ;,- .1..7_ ._'... '
fi, ,''. I, e .. .,.
.

El :2:::s:.:7i7=7*:::z1;:s.:-*-;.2-:-x.:4=4.:-z-::x"-.1i
ARCUL DE TRRMIF VAZUT DIN AEROPLAN, IN VREMEA ZIDIRII
--
.
'..t.
..-
,.
._ ,,,,,,,,
.

,
, .

-,--,,.,
.. .
.
., .,. z- i ...

.
4.:,
ir:a
1p

dnabe sunt alcatuite In felul calor mostenite din strilbuni si afiate la vechile mo-
numente presdrate pe Intinsul pdmfintului romanesc; adicd, prin: mandstiri, bise-
rici, palate, cetdti si altele.
Dar, mal presus de toate, farinecul ce se revarsd din privirea mai de aproape a
acestui mdret monument national, este acea lume de simboluri, bemfinatd pe fie-
care din fetele sale, simboluri ce recheamd In mintea si sufletul cercetdtorului cu-
nosciitor al trecutului nostru: toate durerile isbanzile, precum i toate nddej-
i

[hile cu cari s'au hrlinit striibunii nostri dealungul veacurilor, spre a ne hArdyi
notad, cei de astlizi, fericitele vremuri de mandrie nationald si de neasemuitd tnnAl-
tare sufleteascd, pe cari le strdbatem.
Palada dlaspre Mogeseala Eldneasa. La asezarea simbolurilor i celorlaite
1

www.dacoromanica.ro
 335

pinarea Majestcifilor Voastre, azi, cdnd, incoronati la Alba-lulie

ca Rege 5i Regind a Romdniei Mari qi intregite, pd5iti glorio5i
5i iubili in Capitala prin acest simbol al biruintei. Mcindrd
qi fericitd de a addpostl in scinul ei cdminul duios al Atzgustei
voastre familii, leageintil scumpelor odrasle ale Dinastiei in jurul
reja Bucure5tii au trdit si lacrdmile grele ale zilelor negre, 5i lacra-
mile limpezi ale zilelor albe, populafia Capitalei, induiclatd pdnd
in adeincul simtirilor ei, prezintd Majestäfilor Voastre acest simbol
traditional al teírii : pclinea 5i sarea I"
Inndlicindu-ne intr'un singur gdnd, in miirefia clipei ce t,(t-
ieIe smerenie 5i Cu credinia care a luminat sufletul s1rdmo5esc
al neamului, strigdm :"
Fifi sldvit I"
Bine afi venit in Capitala Voastrd, Rege glotios 1"
piese ce alcatuiesc monumentalul arc, a fost socotita ca fatada principala, partea
dinspre gara Mogosoata, dincotro aveau sa vie M.M. L.L. Regele si Regina tuturor
Romdnilor, ca tot alaiul domnesc, a doua zi dupa Incoronare.
Venind din departare, dupa ce ochiul s'a Invatat cu maretia monumentului,
privirea ne este atrasa de statfirile uriase ale celor doufi perechi de ostasi cate doi
la fiecare picior cari strajuesc zninunatul arc de triumf. Fiecare ostas este Innalt
de cate cinci metri i jumatate.
Strajerii piciorului stang In aceasta parte sunt : soldatul roman si cel dae,
asezati de o parte si de alta a pajurii t.áril, Inconjurata de trofeie de rasboi, din vre-
murile acelea, ca herbece, scuturi, sdbii, platose de zale i altele. Soldatul roman al-
catuire datorita d-lui Storck, sculptor,, este Imbracat ca aimura timpurilor stra-
vechi, avand coif si entiesa de zale. Stand cu mana dreaptii pe sulita, iar In cea
stanga purtand pava= sau scutul : pare a fi gata sft porneasca la lupta. Soldatul
dac lucrare datorita d-lui Spadhe, sculptor, sta, par'ca, In asteptarea luptei. E
Invesmantat cu Imbracamintea de rasboi. Pe cap poarta o caciula ca o tichie ; are
barba mare ; ca mana stanga sta sprijinit pe scutu-i urias, lasat la pamant, alaturi
de tolba Cu sageti'; iar cu cea dreapta strange darz sulita-i atat de temuta.
Subt ostasul roman sta scris leatul 101amintitor al primului rasboi dintre
Roniani i Dad : lar sub cel dac, se afla scrisleatul 107 al cuceririi i colonizarii
Daciei, de catre Tratan. Pe piatra dintre aceste doua leaturi se allá siipate cu litere
aurite, urmatoarele cuvinte, datorite priceputei gandiri a d-lui profesor universitar,
Vasile Pdrvan :
$1 architectul divin, Tratan, biruind pe Decebal, clúdi In munjii Dacilor cetate
noud. Dar zidul Romanilor nu puted jine liird un =fiel tnchis futre pietrele lui. Si De-
caal, regele, Inchise de bundvoie vtaia lui nemuritoare in temeliile cetajii, sprijinind-o
vecinic. $i Dacii se Ricura' legionari, iar Roma trivol pe coplii ei, sd zicd Daciei,
mamd !..."
Cam In dreptul capetelor ostasilor, se afta sapate urmatoarele cuvinte ca tale,
datorite tot d-lui profesor Pdrvan
Cu tinerefea lor fertfitd, au turna( anii de linerek ai patriei !"
lar sus de tot, pe neceas rata, sunt sal:ate doar cuvintele : Regelui glorie!"
In partea de jos a piciorului drept, de-asupra soclulni, stau de straja, de-a
dreapta si de-a stanga pajurii árii, ostasul lui Mircea-cel-Mare, Impreunfi cu arcasul
lui $lejan-cel-Mare. In josul pajurii se vild numeroase arme si trofeie de rasboi din

www.dacoromanica.ro
 - 336 -
Vädit miscat de dragostea cetità pe fetele tuturor acelora cari-L
intâmpinau cu atata bucurie i nsufletire, cu ochii Inlàcràmgi
de multumire, Majestatea Sa Regele a fäspuns urmAtoarele
vremea ceea, ca : arcurt, topoare, barde, prapure sau sleaguri si allele. In partea

, R-m

ARCUL DE TRIUMF: FATADA DINSPRE MOGO*OAIA

stangA a piciorului, cum privesti spre monument, stA soldatul lui Mircea °pelt
datoritA d-lui Medrea, sculptor, - sprijinit cu mAna dreaptA pe pavAza bnpodobita
Cu vulturul muntean ; iar cu stAnga, sprijinit In sabia-i lungA pAn'la cingitoare,

www.dacoromanica.ro
 - 337 -
Cu vie emofiune primesc astazi tradifionala pciine §i sare, semnul
ureirilor de kind venire. Sunt patru ani de Mild in acest loc, am lost
In dreapta sta Infipt, ostasul lui lefan lucrare a d-lui Paciurea, sculptor,cu pri-
virea pironitil In zare, par'cli gata de lupta. Pavaza e prinsa de mana sting, ca
pentru aparare. Pe fata din afar% a paviizei se vede capul zimbrului moldovenesc.
°slap' tine In mina dreapta ucigatorul buzdugan, stand gata, par'cli, sa porneascil
a by!; iar In War are 'nfipta cealalta arma grozava : toporasul, In manuirea ciiruia,
ostasul roman al veacurilor apuse erh neintrecut. In spate poarta tolba Cu sageti
buciumul, care a rascolit veacuri dearándul plaiurile moldovenesti.
Subt ostasul mantean sta scris leatul 1394 amintitor al marei isbanzi a ostilor
tut Mircea asupra armiilor tut Baiazid la Rovinele Craiovel; iar subt ostasul moido-
vean stir scris leatul 1475 care ne
aminteste minunata isbanda dela pd-
rdul Racova, de Idngd Vaslut, a ostilor
moldovenestl asupra celor turcesti,
-.-
conduse de Soliman page, In timpul
vestitului sultan Mahomed al 11-lea,
eel mal neImpacat vagina§ al ere-
stinatatii.
Pe lespedea de piatra dintre a-
ceste doul leaturi se afla serise ur-
matoarele randurl, datorite raposa-
tului profesor universitar, Dimttrle
Onciul
Desccilecdtort de lard, tntemeielori
de state : Basarabil 1 Mu;attnil, cu
boierit i poporul lor intern, tn hipte e-
roice pentru neutdrnare, tn lupte sfinte
pentru trace ;i civilizatiunea cregind,
fácul-au din Tara-Romdneascd $i Tara
Moldovei forldreald nebtruild a ro-
mtinismulut, bate f i apdráturd a ere-
OSTASII LUI MIRCEA I STEFAN
In partea de sus, cam In dreptul
capetelor celor dot osteni, se afla sapate urmatoarele cuvinte cu Inteles adanc,
datorite d-lui profesor Pdrvan
Doar oament de nu ar fi murit pentru palrie, acum ei sutil zeii patriei I"
Sus de tot, pe aceeas fata a] piciorulul drept, sunt cuvintele : Eroilor
gloriel"
La fncheietura boltii, Inconjurata cu o minunata cununa de ornamente, sta prinsa
In zid, coroana regala, turnata 'n bronz aurit. Deasupra coroanei, cat tine largimea
boltii de trecere a arcului, se ELM sapate cu litere aurite urmatoarele randuri, da-
torite chibzuitel cugetari a d-lui Nicolae lorga :
Dupd secole de suferinle, cregine;te Indurate, ;i lupte grele pentru pdstrarea tartlet
nalionale: dupd apdrarea plind de sacrificii a civilizaliei umane : se Indeplint dreptalea
pentru poporul romdn, prin sabia Regelui Ferdinand, cu alutorul trilregel nalitini
gándul Reginei Maria."
De cele (low{ WO ale inscriptiei sunt armuri si trofeie de rasboi iar deasupra
www.dacoromanica.ro 22
 - 338 -
salutat, ccind am venit in Iruntea armalci glorioase. Arcul acesta va
reprezentà: qi Gloria Porminiei, qi timpurile de grele suferinfe. Cu-
noaVeli sentimentele Mele pentru cetegenii Bucureqtilor, cari in
once ocaziune Mi-au arertal credintii qi dragoste. La urdrile dumnea-
voastrii de buneivenire, vei raspund: Bine v'am giísit!"
se vede un sir de scuturi, care inconjoara ca o cunung toatii partea de sus a mo-
numentului, de jurimprejur
Ltiontrul areadel de treeere.PAtrunzAnd subt arcada de trecere a monumentului,
pe lata launtrica a piciorului din dreapta, la o innaltimc de cinci metri, se olla
osezat chipul turnat in bronz, al M. S. Regelui Ferdinand 1, cu casca de rasboi pe

k,

WA,

'.:4"A940*Agt,
zì o

BOI,TA LAUNTRICA A ARCULUI DE TRIUMF

cap. De jurimprejurul chipului sta scris : Ferdinand 1, regele Romeinilor". Marimea

acestui chip care infatiseaza partea stanga a capului este de un metru si juma-
tate. Placa de bronz cu chipul Suveranului este prinsa I Muntrul unei cununi de
ornamente cu minunate impletituri. Deasupra se afla coroana regala de oiel. tur-
nan' dupa asemanarea celei cuicare s'a incoronat Majestatea Sa Regele la Alba-Julia.
Pe bolta arcului, pornind chiar din susul coroanei regale, se afla sapate cu ¡itere
aurite localitatile cele tnai de scama pe cari vitcjia romaneasca le-a inscris in Carlea
treeutalui nostru. Astfel, numaidecat deasupra coroanei, e pomenit MeiriSm#ii ; apoi
mergand spre partea de sus a boltii vin randuite : Plevna, Gorislau, Selimbrig,
Calugdreni i Roninetocmai sus de tot. Pornind in jos pe fata launtrica a picio-
www.dacoromanica.ro
 339

Ultimele cuvinte ale Regelui tuturor Românilor au fost acope-

rite de nesfar§ite urale.
De§I plouà, cetatenii Capitalei au tinut sa intampine in numar
at mai mare pe Suveranii lor. In tot lungul drumului, 'Ana la
Mitropolie, erà o lume cuin nu se mai vàzuse.
La Mitropolie. Sosifi la Mitro polie s'a siivdr0t serviciul divin
de ceitre I. P. S. Mitro polit Primal, Miron Cristea, actualul nostru
Patriarh, fatal fiindpe lcingd Suveranireprezentcmfii (drilor prie-
tene, venifi din mart deptirteiri sci lea parte la cel mai de seamd fapt
din viala neamului romdnesc.
Defilarea otirii. Cortegiul istorie. Dupà sfânta slujba, toti cei
de fata au trecut in saloanele Camerei deputatilor, unde s'au °spa"-
tat ; apoi au pornit la statuia lui unde au primit
defilarea: ostayilor, a cortegiului istoric care a infati§at in icoane
vii Istbria trecutului nostru in punctele ei cele mai de seama
precum i defilarea celor zece mii de primari ai Ora, reprezentanfii
nafiei intregi.
Este anevoie de spus prin grai simtimintele ce-ti napadeau su-
fletul privind fail a te mai saturà acea lume de capete, straba-
tuta toata de fiorul mandriei de neam.
La ora trei §i un sfert, defilarea a luat sfar§it. Suveranii, cu oa-
spetii Lor, s'au retras la palatul regal. unde s'a dat seara, o masa
regeasca tuturor invitatilor parta§i la aceasta bucurie a neamului
românesc.
4. A TREIA ZI
Suveranii in mipocul reprezentantilor satelor §i ora§elor. In
ziva de 17 Octombrie, toti primarii tarii s'au adunat in parcul Ca-
rol I, unde li s'a dat o masA uria§à de càtre primària Capitalei.
Erà ora 12 din zi, and Suveranii României Intregite venirà
In mijlocul norodului, insotiti : M. S. Regina Elisabeta a Gre-
ciei, de M. S. Regina Maria a Jugoslaviei, de Allefele Lor Regale:
Principesa moVenitoare, Elena, i Principesa Deana, de Principele
CarolMo0enitorul Tronului, 0 de Principele Nicolae urmati
de reprezentantii trimi§ilor streini §i de toti
La aparitia Suveranilor, toata suflarea isbucni intr'un Ura"
sguduitor. Mai bine de un sfert de ceas durara uralele multimii.
Lini§tindu-se norodul, D-1 G. Corbescu, primal ul Capitalei,
In numele tuturor primarilor din tara, grM urrnAtoarele :
rului stAng, vedem scrise localitátile : Baia, Racoua, Valea-Albci, Cosmin, §i
Tisa. Toate numirile acestor localitäti sunt prinse Inteo impletiturA de ornamente,
care, formand un fel de scoartg, acoperà toatà suprafata pArtii de sus a boltii.
Sub nurnirile 1oca1itâilor istorice, scrise pe fata din lAuntru a piciorului stAng,
fatà 'n fatá cu chipul M. S. Regelui, se aflà asezat chipul de bronz al M. S. Re-
ginei, ImbrilcatA ca soil de caritate i avAnd aceeas mtirime ca i chipul Suveranului.
Pe de mArgini stii scris : Alaria, regina Romemilor"; lar de jurImprejur are ace-
least podoabe ca i chipul M. S. Regelui. Deasupra capului se aria coroana regal5 a
M. S. Reginei Maria, turnatà din bronz, la fel cu aceea cu care s'a tncoronat
Suverana la Alba-Julia. www.dacoromanica.ro
 340
211 aj estafe,
Primara celor aproape zece mii de comune, repre:entcind popa-
lafiunea de toate credinfele, a satelor i oraselor Romciniei intregite
si unite adunafi in aceastd zi de scirbdtoare a neamului in jurul
Tronului, inchindm Majestdlii Voastre omagiul nostru cetZifenesc,
de credinfd adcinc devotament !"
Aláturi de Majestatea Sa Regina, luminata si prea miiostiva
Suveranti, incununatd ca intdia Doamnd a tuturor Romcinilor, fifi
sldvit in veci, Rege viteaz, Rege glorios, puricind coroana mdrefiei
Romciniei Mari si intregite, lmplinind astf el visarea iubitcl a marilor
voivozi ai Romcinilor, cari, cu gyindul si cu mima lor, urmdnd pu-
tenle nesfcirsitei credinfe a acestui neam, au deschis catea intregirii
scumpei noastre fdri, binecuocintatd de Dumnezeu cu ateitea daruri
neprefuite !"
Sire,
In clipa mdreald a Istoriei Romdnilor, care deschide acum,
pentru acest fletan, viafd nouti, viala plind a tuturor puterilor na-
fionale, adunate, in sfdrsit, la un loc si la olaltd pentru menirea
de civilizatie la care este sortit, noi, tofi reprezentanfii satelor si ora-
selor, párinfi ,sufletesti ai fctmiliilor sociale, celule organice de voinfd
constituind statului tanta i puterea sa nalionald, in
clipa aceasta de inndllare, noi, tofi, intr' o simbolicd unitate de sim-
tire, inconjurdm cit credinfil L cu ndclejdie pe Majestatea Voastrii,
pe Innalfatul Pdrinte, cap al familiei una" ce-a devenit
statul romcin !".
Ccite legâturi trainice, pomite din recunostinfa inimii, nu leagd
acum, poporul nostru de un asemenea Pcirinte? I..."
Il leagá cinstea nespusd a fa,' fiei de arme", pe care Majestalea
Voastrd si ai Seii, a legal-o pe ccimpul de luptd, in mijlocul osta-
Olor, fiii fdrii 1"
,.11 leagd mcindria ce simte pentru increderea pe care ali pus-o
in puterile credintei lui, de a invinge prin oricdte jerife!"
In sf drit, l-a legat deapururea, dovezile de dreptate" i dra-
goste", atunci cdnd ali hotel- rit dreptatea impdrfirli peimdntului"
bra. felor vrednice, sd-1 rodeascd in folosul fdrii si al lor, impdrfind,
Mdria Voastrd, cel dinicii, bunul Vostru ; precum, de asemenea,
hotarind si dreptatea votului obstesc", afi innälfat la acest popor
simfimdntul demnitdfii qi al libertdfii, incredinfdnd constiinfei sale
indatoririle i räspunderile suveranitdfii nalionale !"
Mai jos de cele douA chipuri regale se vdd portile gangurilor cari strAbat pi-
cioarele arcului dintr'o parte Intealta, ducAnd la scArile din Illuntrul constructiei.
Deasupra lnträill gangului din dreapta stA scrls cu litere de aur : Poarfa
jerlfirii duce In nemurire!" ; lar deasupra inträril gangului din stanga e scris
Poarla dunrii duce tn mcintuire I"
Cat de allane e talcul acestor cuvinte? L.
Fajada dinspre Iesind In partea cealaltA a arcului, spre a priv1fatada
dinspre Capitula, vedem cä monumentul se Infatiseazil, si In aceastli parte, la fel
ca fatada dinspre Mogopaia, deosebindu-se numai prin perechile de soldati, cari
www.dacoromanica.ro
 341

Majestate,
Cereasca pronie a heirdzit statului nostru in clipa hotdritoare
pentru viitorul neamului, un Rege a cdrui infelepciune a pus temeiul
increderii hoteirite in puterile de victfil rodnicci ale acestui Opor,
menit sä trdiascd in lini§te §i in pace, cu credinfd i cu cinste !
Domnia regatului romcin este domnie de drept ate §i dragoste !"
s'a zis, cdnd s'a tras in pdmatul Ardealului intdia brazdd .1m-
pcirfitoare a dreptdfii lega pentru pdmcint !"
In acest ritm de armonie creatoare, 4i va gdsi dreptul sdu, f ie-
care celdfean leal al acestei fdri, muncind cinstit in folosul fdrii
al lui ; iar gospoddria acestei scumpe cid ruita cu atdtea mij-
loace de viafd, va fi potrivitti tuturor nevoilor adevdrate, folosind
bate puterile de prevedere, hotdririi §i acliunii statului, in misiunea
sa de organizare, prin chibmita impärfire a muncii nalionale !"
Comunele fdrii unite, rildcicini de viafd sandloasd, cari, din va-
rietatea ereditelfii mediului local trag mijloacele permanente de in-
lárire prop4ire a statului, sunt con§tiente azi, de misiunea lor.
Ele inchind Mdriei Voastre vunicti recunqtinfei pentru dreptatea
;si dragostea" pe cctre Majestatea Voastrd se reazimd in bate faptele
domniei Sale 1"
In jurul Coroanei, unifi intr' un singur similmcint, reprezentanfii
comunelor fdrii sidvesc pe Regele §i Regina Romciniej Mari
Intregite, rugdnd pe Ce! Atotputernic sa Ii binecuvinteze, cu in-
treaga Dinastie 1"
Sci trdifi Majest ate !"
La un semn al Majestá.tii sale Regelui, se fácil lini§te desà"vAr§ità.
Inteo pioasá tAcere, Begele tuturor Românilor grái care poporul
S'áu :
Cu vie pldcere am venit aci, spre a mcl gdsi in mijlocul repre-
zentanfilor satelor §i oraolor din Romdnia intregild 1"
Cu mullid mulfumire sufleteascei am primit expresiunea dra-
gostei qi credinfei ce Mi-afi ardtat in zilele acestea inntilfdloare, pe
cari Domnul ne-a invrednicit al le infdptuim cu iubitu1 Meu popor
§i viteaza Mea (mata' 1"
Unifi tofi in hotarele fire§ti ale T drii-Romcine.yti, sd fim unifi :
§i intr' un gcind, i Mi? un suflet1 Voi, primara, avefi frumoasa
misiune de a cimentet ccit mai mult simfimintele acestea de unire
Mire tofi locuitorii acestei fäni binecuvcintate de Dumnezeu, orictirei
legi de credinfd ar aparfine ei. Am terma credinfd §i nestrarnutata
convingere, cd fiecare dintre voi, cu toatd mima, cu tot sufletul
cu batel puterea : va lucra pentru a fine sus jubila noastrcl fard, ca
sd o acá sti propc4ascd. Aa sd ne ajute Dumnezeu I"
strAjuiesc partea de jos a celor dota picioare, precum i prin cuvintele scrise pe
zidul acestei fatade.
Astfel, In josul piciorului atan); al arcului cum priveAi spre Mogogoaia
stà de pazd ostapl din vremea lui Mihai, alAturi de pandurul lui Tudor Vladimi-
rescu. In partea de jos, futre cei doi strajeri, se v51:1 tngrAmAdite trofeie de rAsboi
din vremurile acelea, ca : arme, saii, fevi de tunuri, steaguri i attele.
www.dacoromanica.ro
 - 342 -
Serviciile de cari s'au folosit la mas, au fost rásate primarilor,
ca amintire a prasnicu/ui /a care au fost pArtasi.
Luptátorul lui Mihai lucrare datorita d-lui Severin, sculptor, sta sprijinit
In arma sa cu cremene, gandind, paeca, la viteazul sau stiipanInfdptuilorul de-o

ABUR., DE TRIUMF : FATADA DINSPRE CAPITALA

ellpá al Unit4ii nalionale rapus de mana ucigasa a lui Gheorghe Basta, vicleanal
ambitiosul general italian, ravnitor la domnia Ardealului. In latura dreapta a pi-
ciorului din stanga cum .11 privim acum ata mandru i plin de tinerele, pan.
www.dacoromanica.ro
 -- 843 --
Cu prilejul ac,estei mad sdrbiltori, M. S. Regele a iertat pe-.
depsele la o sumk de vinovati, pe cari i-A redat iar farniliilor
din mijlocul c6rora i indepArtase vina lor.
durul lui Tudor Vladimirescu opera a d-lui Jalea, sculptor, Cu mana stAnga pe
teava flintei, cu dreapta pe manerul pistolului dela brau, gata, parca, sa-1 ridice
si sa-1 descarce in pieptul vreunei lipitori fanariote.
Subt ostasul muntean din vremea lui Ill litai sta scris leatul 1601, care ne amin-
teste anul uciderii lui Mihai Vileazul pe cdmpia Turdei din Ardeal; iar sub pandurul
oilcan se atla scris anul 1821, leatul rascoalei i uciderii immosului Tudor Via-
dimirescu de care zavergili aventurierului Alesandru Ipsilanle, la Tdrgovi;le.

. .
.;A. ,
-- _ --
75r.:-Z-:-2,14.41:747:7t7:4-:-zz.::ATI::::::"LiKtijgd:¡_z-:;_x.E..;
. . .
-

, ro,
,
_..,,,, - .
4
14
A -
!g ' '

.
.,, .
..

.;,11:-

re'
.

. -

,
.>
4
...

1 r, ' ort
. ., '-
r
.
. 4.
FY

,-...

, .
'
..,

1I
H.
,

X_,:i.Z.K,Z24:1:4WW.V.i. t1,1
PANDURUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Pe piatra dintre aceste doua leaturi sunt sapate cuvintele urniatoare, datorite
raposatului Onciul:
In luplá mdreafci penlru uniialea nationalá, in luplà inimoasd penlru drepidtile
puporului, Mihai-Vileazul ;i Tudor Vladimirescu : au dal viola lor jerlId perdru
ideile mcinluiloare ce aueau sá nc clued la biruinici; aid nici o idcic mare, dela care
va sd purceadd indilluire, nu !twinge feud de ¡cilia!"
In partea de sus, pe piatra zidului dintre capetele celor doi strejeri, stau scrise
urmatoarele cuvinte Cu tale datorite d-lui profesor Pdruan, cuvinte privitoare
la cei doi viteji rapusi : Mihai si Tudor, de-ale caror trupuri nu se stie nimic pang
astazi, si nu se va sti nimIc niciodata
Petra trupuri, tried din maid, ei nu ascullau decal gland eiernitâiii !"
www.dacoromanica.ro
 - - 344
Astfel s'au incheiat cele trei zile ale präsnuirii Incoroarii pri-
milor Suverani ai tuturor Romdnilor I
Sus de tot sta scris : Regelui glorie I"
ca §i pe fatada principala.
Trecand acum la piciorul din dreapta, al monumentului, ne apropiem de vre-
murile scurse pe subt ochii nostri. Aici gasim strajuind In stamp pe dorobanjul In-
dependenfet, din timpul domniei regelui Carol I cel Infelept : lar In dreapta, pe osta-
gut Unittlfil nafionale din vremea domniei M. S. Regelui Ferdinand I eel Lolal. Intre
ei se allá pajura Ora, sub care se gasesc diferite trofeie de rasboi din timpul nostru,
ca : arme, feat de tunuri, säbil, dra pele i allele.
°dap: regelui Carol opera a d-lui lordtinescu, sculptor, Imbracat cu manta

lncx-s-..rrrarvsatm+ :17.,. .1_21.4.:4z 47:47:TKO

14
, 'I'.." 1

14
....

, os
r'..

0.0

DOROBANTUL INDEPENDENTEI I OSTA$UL UNITÀTII NATIONALE

cu caciula dorobanteasca pe cap, sta cu privirea dusa In zare, paean astep-

tarea dusmanului, avand mane stanga pe teava armei, iar cea dreapta pe cartu-
siera, gata s'o deschida.
Ogeanul M. S. Regelui Ferdinand lucrare datorita d-lui Mcliduanu, sculptor,
Invesmantat In Imbracaminte de rlisboi : manta, casca, ranitil, i celelalte, sta Cu
amandoua mainile pe leave armei, privind zarea cu chip de om multumit, ca si cum
ar vrea sa spuna celor ce se uita la dansul : Eu mi-am Mutt datoria I.. Acum e NM-
dul vostru scl v'o lacefi, InchegtInd cu trdinicia dragoslei ceeace eu am cucerit I.."
Subt °slap( Independenfei sta scris leatul 1877 amintitor al rasboiului pentra
Neakirnare; iar subt osiaul Uniläf li nafionale sta scrig leatul 1916, and s'a
pornit lupia pentru Intregirea neamului.
www.dacoromanica.ro
 - 345 -
Spre Orne viitorului. Inn61t5toare au fost clipele acestei sgr-
Mtori, rod al destinului unui popor norocos. Copiii de azi, cari
au tràit clipele acestea de neuitat, cand vor ajunge unche§i
vor povesti nepotilor lor vremurile copilgriei lor, vor puted in-
chegh din IstOria timpurilor noastre cea mai frumoasd poveste trditd
de neamul nostru romdnesc.
Cu drept cuvânt, ei vor puteà grà'l :
A fost odatd un rege bun 5i foarte iubit de popor. Cel Atotpu-
Pe piatra dintre cele douA leaturi sunt sApate urmAtoarele cuvinte, datorite
cl-lui profesor universitar, Pdrvan:
Singurateci apdroitori ai cuminfeniei in neordnduitul Räsäril, luplat-au copiii
pafriei : In 1877 sub liberatorul Carol I, lar In 1916, subt impliniforul Unirii", Fer-
dinand, lupia calor deapururi singuri tuteo lume streincl; si Cel ce conduce tot, a bi-
necuvantat pe eroi, pi 'apta lor a rodit rod plin, si jara fu una, ca visul de veacuri !"
Pe zidul dintre,capetele celor doi ostapi este sApatA urrnAtoarea gAndire Cu tAlc,
datoritA tot d-lui profesor Pdrvan :
Cu diirnicie de nemuritori, dat-au patriei viaja fragedd de murifori!"
Ca si pe fatada principal, sus de tot stA scris : Eroilor glorie!"
La Incheietura boltii, In Muntrul unei frumoase cununi de ornamente, strAlu-
oeste coroana regalA turnatA din bronz ; iar deasupra coroanei, cAt tine lArgimea
boltii de trecere a monumentului, se 015 sApate cu litere aurite, urmAtoarele cu-
vinte, datorite Inteleptei gAndiri a d-lui profesor lorga :
Liberator de neoun i fnfregitor de hotare, prin virtutea oslasilor Sdi, urmasi vred-
niel ai eroilor Ferdinand I, Domn i Rege al Romeinitor, 6i-a fOcut in-
trarea la 16 Octombrie, 1922, in cefalea Sa de scaun a Bucure,stilor, dup'd Incoronarea
la Alba-Julia."
Pelele lateral° ale monamentulal Ocolind arcul de triumf spre dreapta cuna
II privim dinspre Capilahl, pe tala strAjuitA de ostasul roman In partea dreaptA
5i de cel roman al UnitAtii nationale In partea stAngA, se vede sApatA Cu litere
aurite proclaxnatia M. S. Regelui Ferdinand I, data cAtre popor 5i ostire Cu pri-
lejul intrArii Romdnei In rlisboiu, la 14/27 August, 1916, avAnd cuprinsul urmAtor

Bucuresti, 14/27 August, 1916."

Remdni,
Reisboiul, care de doi ani a fncins tot mai stráns hotarele noasire, a sdruncinat
addnc vechiul asexcirntint al Europei si a fnvederat cd, pentru viitor, numai pe temeiul
national se poate asigurd viaja pasnicd a popoarelor !"
Pentru neamul nostru, el a adus ziva asteptald de veacuri de constiinja najio-
nald ziva unirii fui."
Dupd vremuri Indelungate de nenorociri si de grele Inceredri, tnnaintasii nosfri
au reusit sd tntemeieze statul romcin : prin Unirea Principatelor, prin Rdsboial ln-
dependenlet, prin manca lor neobosild pentru renasterea nafionalci 1"
Asteizi ne este dat noud, sá fniregim opera lor, fnchegdnd pentru totdcauna ceca
ce Mihai Vileazul a frifdpluit numai pentru o clipd : unirea Romdnilor depe cele
doud pdrit ale Carpafilor."
De noi afama asta-zi, sá sctipeim de sub stlipdnirea streind pe fraiii nostrt de
peste munji i din plaiurile Bucovinei, unde qtelan-cel-Mare doarme somnul lui de veciP'
In noi, tu virtujile, in vitejia noastrii : std putinfa de a le redd dreptul ca baleo
www.dacoromanica.ro
 - 346 -
ternic rcindut ca Lui sti-i fie heiretzit sá ne uneascii neamul la olaltei.
Parte din pamcintul stciptinit azi de Romcini ertt robit odinioarti de
neamurile vecine; dar El s'a ridicat cu otì puternice §i, ajutat de
popoarele Apusului, §i-a invins duqmanii §i ne-a scos neamul din
robie. Aleituri de El ave& o tovartiO: blcindel, miloasti §i infelegeitoare
a nevoilor nectmului. Ea I-a fost meingcliere in vremuri de restrWe,
§i bucurie, in vremuri de reinneiljare sufleteascti. Pe rege Il cherna
Ferdinand-cel-Mare ; pe soala Sa o cherna Maria. Sei-i finefi mint(
toatä viafa voastrei §i se" spunefi copiilor-copiilor voqtri, cá dela Ei
s'a inceput teiria i márirea neamului nostru!"
Romanie intregitd si libera, dela Tisa pan' la Mare, sii propdseasca In pace, po-
trivit datinelor si aspirafiunilor gintei noastre!"
Romani,
Insullefifi de datoria Milla ce ni se impune, holcirifi sa infruntiun cu barbdfie
(ocie fertfele legate de un crilncen rdsboi : pornim la lupia cu aucIntul puternic al unui
Po por, cart are credinja neclintita In menirea lui 1"
Ne vor ritsplall roadele glorioase ale isbandei!"
.,Cu Durnnezeu innainte!" Ferdinand.

* *

Bucuresti, 14127 August, 1916."

Ostasi,
V'am chemat ca sa purtafi steagurile voastre peste hotarele -ande frafii nostri ad
asteapla cu nerdbdare ci ca mima plinii de nade/die I"
Umbrele marilor voivozi Mihai-Viteazut si ,5telan-cel-Mare, ale cciror ramasife
zac In parndnturile ce vefi desrobl, va indeamnd la biruinta, ca vrednici urmasi ai
ostasilor cari au invins: la Msboieni, la Calugareni si la Mamo 1"
Vea lupia aldturi cu marile nafluni cu cari ne-am unit."
O tupid apriga va asteapta. Cu barba/Le sa induram irisa greutiaile ; si ca
toral lui Durtinezeu, isbdnda va fi a noastra 1"
Aratafi-vii deci demni de gloria strabuna I"
"Dealungul veacurilor, un neam fntreg vit va binecuvantd si va va sidvi!"
Ferdinand.

Pe fata dimpotrivA a monumentului, striljuit5 in st§nga de oFteanul lui .5te-

fan-cel-Mare, iar in dreapta de luptAtorul lui Mihai, se afl§ scrisA proclamatia
M. S. Regelul Ferdinand I data cAtre popor cu prilejul IncoronAril deja Alba-
Iulia, proclamatie al cArui cuprins poate fi cetit in povestirea primei zile a Incoro-
narii din aceast§ lucrare.
Am finut sii fac descrierea acestui mitre' monument nafional, care simbolizeaza
In Id ptuirea celor mai innalte si mai frumoase nazuinfe ale neamului nostru, in dorinja
ca pecare Roman, care fine la nafta si numele situ, daca n'a aval fericirea, &a-1 poalti
Meta aevea, ce' pufin sii tnchipuie din celirea acestor randuri isvortle din fletar-
Mutila venerajie Fi piosul respect, datorit sutelor de mii de martiri, cari si-au dat
viaja pentru sfanta, marea si vesnica unire a ncamului ricstru romartesc
www.dacoromanica.ro
 NADEJDIA
ZILELOR DE MAINE
A. S. R. PRINCIPELE CAROL AL ROMANIEI,
MOSTENITORUL TRO,NULUI
*MIM

Viitorul rege al Romfiniei. Crescut de mic In apropierea ma-

relui i inteleptului sAu unchiu rdposatui rege Carol I, Allele(

Sa Regala, Principele Carol, a cripritat i i-a insuvit luminatele
sfaturi i s'a'niitoasele indrumki date de primul nostru suveran.
Ndscut la 3116 Octombrie, 1893, Princi pele nostru de Coroand
aved 21 de ant. cdnd a lost numit MoVenitor al Tronului Rorndniei.
Altea Sa Regard, Principele Carol, vi-a urmat invAtAtura mai
'Mai in tarà cu cei mai de seamà profesori romAni, dovedind In
tot timpul o sarguintil fled pereche. Agerimea mintii in pAtrunderea
oricArei chestiuni de invripmânt, supunerea Sa la indatoririle de
www.dacoromanica.ro
 - -
348
colar, precum i istetimea Cu care iscoda pe invAtItorii Säi asu-
pra tuturor cunostintelor pe cari stiinta, In nemàrginirea ei, le
scoate innaintea celor ce o cerceteazA cu sete i interes : puneau
pe ilustri Sgi profesori in cea mai multumia uimire, fAcându-i s'ä
Intrevadà intr'Insul un vrednic i intelept armuitor de popoare.
Pentru desàvArsirea cunostintelor Sale stiintifice si militare,
tanArul nostru principe §i-a urmat inVätAtura in Germania, tara
renumità In alte vremuri pentru minunatele- progrese fäcute pe
toate täramurile, si mai ales pe färâmul militar. Isbucnind uria-
sul r sboi din
1914, al arui fi-
til a fost aprins
de A ustro-Unga-
ria dupä indem-
nul conducAtori-
lor poporului ger-
man, Alteta Sa
Regalä, Principe-
le Carol, fu nevoit
sA se reintoarcA in
patrie mai tuna-
inte de vreme.
Dovezi de late-
lept indrumiltor.
Sosit in mijlo-
cul poporuluilSdu,
Principele nostru
Mostenitor Ii ln-
chinä tot timpul
lucrând alaturi de
f run ta:sii tArii
pentru preatirea
neamului roma-
nesc, spre a fixata
sà-§i i'mplineaseä
destinul, and
goarna Romdniei
.4.. Il va chemA la ar-
me. La inceput
A. S. R. PRINCIPELE CAROL, COMANDANTUL sub regele Carol I
CORPULUI VANATORILOR DE MUNTE §i mai apoi subt
INSPECTOR GENERAL AL AVIATIEI MILITARE
Augustul &Au PA-
rinte M. S. Regele Ferdinand I : Alteta Sa a sprijinit pe
toate aile munca acelora in seama cgrora cgclea grija apArArii
patriei noastre.
Sub priceputa Sa conducere, tineretul Romdniei fu organizat in-
tr.' o
mare legiune cercettiqeascá, tinzdnd sa indidticineze in fiecare
tcintir spiritul de jertfá §i discipliná, i fintind, totdeodca, spre
desvoltarea insu0rilor : fizice, morale i intelectuale ale cerceta§ului.
www.dacoromanica.ro
 - 349 -
Cu prilejul rdsboiului pentru intregirea neamului, armata cerce-
tiiqeascd a inimosului nostru Principe a adus servicii de seamd :
at& o§tirii, precum §i dileritelor institufii ale statului. Cerceta§ii au.
avut ca pildd in implinirea datoriei pelmet' §i AWN sa Regalti, Prin-
cipele Carol, comandantul lor de ctipetenie, care nu s'a dat in Itituri
dela nici una din greutil file rdsboiului ; ci a imptirtti§it la °lad cu
osta§ii §i poporul peste care este mend sa domneasca: al& treed-
toarea mtihnire pricinuitti de isbtinzile vremelnice ale vrtijmaqului,
precum qi statornica bucurie a destivehlitei noastre victorii, in-
cununatti cu
tiptuirea Unitafii
noastre nafionale.
Foarte dese ori
s' a coborit in tran-
§eele romd ne§ti,in-
f runtd nd moartea
altituri de bravii
Sell ostaqi, cari se
simfeau mtindri
§i imbárbáiaf i, va-
:And in mijlocul
lor pe cel mai de
seamti vld star re-
gesc al Dinastiei
noastre. Nici bu-
buitul tunurilor,
nici fcluddrile o-
buzelor, nici §ue-
ratul gloanfelor :
nu I-au putut
vill vitejeasca por-
nire de a fi al.&
turi de oqtenii §i
camarazii Sai, ca
altddatti, la Cala-
f at, neinfricoqatul
Situ unchiu ra-
posatul rege Ca-
rol I.
Principele no- A. S. R PRINCIPESA ELENA, CAPUL
stru Mo§tenitor se REGIMENTULUI 9 ROSIORI PRINCIPESA ELENA"
preocupg foarte de
de aproape de toate chestiunile mari ce friimântg viata : socialg,
politicg. §i. cultural ä a poporului Sky, fiind cglguzit la indrumarea
deslegarea acestor chestiuni, numai de interesele tgrii pe care este
randuit s'o chmuiascg. Nu este mi§care mai de seamil, menità sä
indrumeze neamul românesc pe calea sortità sg ne ridice printre
noroadele de frunte ale pgmantului, pe care Altea Sa sg nu o
incurajeze din tot sufletul.
www.dacoromanica.ro
Potssfea neamsdiff romattesc I. Popescu-Bijenaru. Editia II-a 5.000 exemp. 22
 -- 350 -
Un asezfimitnt princiar. Dupa marele rasboi al Unit:ME na-
tionale a tuturor Romanilor, pentru a pute.4 inlesni raspandirea
luminii prin Invatatura In toate straturile poporului, Altela
Sa Regala a .pus teme! je furzdafiei culturale Principele Carol".
Acest aoziírntint, care lucreazd sub directa caluzire a Principelui
nostru Mo§tenitor, lupia din Mate puterile pentru ridicarea popo-
rului roman in rdndul neamurilor luminate. Prin tiparire de carti
reviste cu preturi ieftine, prin infiintäri de biblioteci
ambulante in toate colturile àrii, pi-in : serbari, teatru, conferinte,
prin tot soiul de mijloace isvorite din dragostea de neam i tara
a Inteleptului ski conduca-
tor, precum si a celor ce-L
ajuta pentru ajungerea tin-
tei pe care o urmareste :
undafia Principele Ca-
rol" a isbutit sei desvolte in
rnassele po po rului nostru dra-
gostea : pentru §coalà, pen-
tru invdreiturer, pentru lu-
mina*. De uncle innaintea
rasboiului Unitatii natio-
nale, satenii aveau prea
putina inclinare &are scoa-
là si nu prea puneau mare
pre% pe foloasele invata-
turii, astazi este o intre-
cere obsteasca In tot cu-
prinsul Ora pentru cladi-
rea de §coli. Toti locuitorii,
fara deosebire, pun mana
dela manii spre a aduna
banii trebuitori pentru ridi-
carea templelor luminii in
toate ungherele tarii. A-
proape ca n'a mai ramas
sat, care sa nu aiba scoala
Invätätorul sau.
A. S. R PRINCIPELE MIHAI SALUTAND In timpul din urn* Al-
teta Sa Regala, Principele
Carol, ingrijat de apararea tarii, i spre a fi feriti ca, in Impreju-
rari grele sa ajungem la bunul plac al altor popoare, a sprijinit
ideia înfiintàrii, chiar la noi In tara, a unor fabrici de aeroplane
arma cea mai grozavil a viitorului. Fruntasii poporului, pre-
tuind bundle ganduri ale viitorului nostru rege, au impartasit cu
totul aceasta sanatoasa ideie i, in curand, armata si industria
tarii va puted folosi la nevoie, aeroplane si tot felul de arme
fabricate pe pamantul românesc.
In largul lumii. Dornic d'a cunoaste mai de aproape viata
altor neamuri precum i infatisarea altor tinuturi in largul lumii,
www.dacoromanica.ro
 - 351 -
Alt* Sa Regala, Principele Carol, intovara§it de o snail alma,
porni in ziva de 20 Februarie, 1920, sä ocoleasca pamantul, du-
cand pretutindeni faima tarn §i a poporului nostru. Timp de §apte
luni de zile dela 20 Februarie pfina la 21 Septembrie, 1920,
cutreiera Virile cele mai de seamà dinspre Miazazi i Raseirit de
Romania.
In Egipt, in India, in Japonta, in America : pretutindeni a fost
intampinat cu mare cinste i cu alai deosebit. Unii dintre insotitorii
Altetei Sale au vorbit frunta§ilor natiunilor in mijlocul carora s'au
oprit, despre tara noastra §i avutiile sale, fapt ce ne-a ridicat foarte
mult in vaza neamurilor
streine, cad cauta s6 ne
cunoasca mai de aproape
§i sa intre in legaturi de
prietenie ca noi
In cursul anului .1924,
unul dintre principii fami-
liei domnitoare.a Japoniei,
trimis chiar de imparatul
acestei minunate tad, a
venit in Bucure.yti spre a
aratà Familiei noastre Re-
gale multumirea pe care a
simtit-o natiunea japoneza,
ca a fost cinstita cu vizita
Principelui nostru Mo§te-
nitor, c.autând, totdeodata,
sà lege o strânsa prietenie
Cu poporul nostru.
CAsfitoria Pr ineipelui
Alo§tenito r.Vremurile
grele i marile framantari
prin cari a trecut tara
neamul nostru, cat a du-
rat marele rasboi sfar§it in
1918, au dat atat de lucru :
Familiei noastre Regale,
precum § :frunta§ilor A. S. R. PRINCIPELE MIHAI PORNIND
Meat a fost cu neputinta, LA LUCRUI...
ca inteun timp a§a de ne-
prielnic, Alteta Sa Regard sa-§i poatä gasi inteuna din familiile
domnitoare ale Minh civilizate, o tovara§a vrednica de Damn' §i
de rangul de cinste pe care destinul urmeaza a I-1 harazi.
1) Doi dintre cei mai de seami tnsotitori ai Allele( Sale Regale, Pricipele Carol,
doinnii : general Nicolae Condiescu i general loan Gdviinescu, au tnceput a povesti
mersul acestei toarte importante calator:i, Intrumusetand lucrarile ce-au alcatuit
paná acum, cu o surnA de ilustratii i veden i interesante, luate de prin tinuturile
pe unde au colindat. D-1 general Condiescu ne povesteste aceastA cill5torie fri lu-
crarea sa In largul lumii", lar d-1 general in lurrares num;111 Ocolul
paindniului in sole luni si o zi".
www.dacoromanica.ro
 - 352 -
Potolindu-se zavistia dintre popoare, se puse la cale 0 inche-
garea unei cAsnicii temeinice a Principelui nostru Mo§tenitor.
Cu prilejul unei alátorii in tárile de Miazázi ale Europei, Al-
teta Sa ii alese ca tovará0 de asnicie §i viitoare Reginá a po-
porului nostru, pe AWN Sa RegalIf Principesa Elena a Greciei,
neisculd la 20 Aprilie, stil vechi, sau 3 Mai, sill nou, 1896, lied
a räposatului rege Constantin al Greciei.
Logodna tinerei perechi a avut loc la 21 Noembrie, stil nou, 1920,
a Lucerna, in Elvelia ; iar celebrarea cäsätoriej religioase s'a sà-
vdr§it in ziva de 10 Margie,
stil nou, 1921, la Bucure.Iti,
in bucuria nemeirginitii a
intregului popor.
Micul Principe, Alihai.
C6scitoria Principelui nostru
Mqtenitor a lost blagoslo-
vita cu un liu, neiscut in
ziva de 25 Octombrie, stil
vechi, sau 7 Noembrie, stil
nou, 1921, qi cre§tinat in
religia ortodoxei a poporului
nostru la 25 Ianuarie, stil
nou, 1922. Micului principe
§i viitor Mo§tenitor al Tro-
nului I s' a dat numele Mi-
hai", in amintirea marelui
voivod muntean, Mihai-Vi-
teazul, cel dinted implinitor
al visului nostru national
prin unirea subt oceirmuirea
sa a intregei romd-
neA.
De0 impline§te abia patru
ani, Micul nostru Princi-
pe incept:* torul celei de-a
palta generatii a Dinastiei
A. S. R. PRINCIPELE MIHAI Romdnedovede§te o mare
ODIHNINDU-SE, DUPA. LUCRU!...
vioicinne in pornirile i in-
demnurile sufletului sat' de
copil. Par'cá ar fi un om in varstá, a§a de bine pricepe feluritele
situatii in cari este pus de imprejurári. Chiar din pozele pe cari
fotografii se intrec a I le luà in feldefel de chipuri, se poate ve-
da at de minunat intelege imprejurarea in care se allá.
Priviti-1 and salutd I Cu manuta dreaptá la dip§orul Lui drá-
gala, cu chipul serios, cu privirea gravá : dovede§te da seama
ca, atat mi§carea pe care o face, at i pozitia in care se allá : au
ceva matur inteinsele, i nici El nu le ia a glumá.
Uitati-vá la Dfinsul, and stá cu ciocanul in maná! Cu chipul
vesel, surfizátor, îi dà seama cA unelta pe care-o tine 'n mana
www.dacoromanica.ro
 - 353 -
stângá, nu-i o jucárie ; ci I-a fost datá in glumá, si face haz. Din-
colo, pe scaun, la odihng, stá serios, dar färá gravitate. Se °dill-
peste de truda jocurilor i poate si a skAielilor fotografului,
Prineipesa noastril Mo§tenitoare. In cursul celor ceifiva ani de
cad Altefa Sa Regalä, Principesa Elena, sofia Principelui nostru
MoVenitor, se Old in mijlocul nostru, s'a dovedit demnii urmagi a
reginei Elisaveta i a Maiestäfii Sale Regina Maria a Romdniei.
Ca si vrednicele Sale Innáintase, se preocupá de aproape de cei
nevoiasi si de usurarea greului vietii celor suferinzi. In timpul din
urmá, din banii adunati
prin grija i stáruinta Sa :
dela popor, tot pentru Po
por ; dela bogati, pentru
cei sármani ; dela sánátosi,
pentru cei suferinzi, s'au
cládit i urmeazá a se cládi
incá, spitale in diferitele
párti ale tárii ; s'au Infiin-
tat numeroase colonii de
vará pentru scolarii sufe-
rinzi ; s'au dat si se dau
foarte multe ajutoare celor
nevoiasi ; si se sávársesc o
sumá de alte faceri de bine
sub supravegherea Sa. In
timp ce Alteta Sa Regará',
Principele Carol, se ingri-
jeste de mintea, sufletul
apärarea norodului roma-
nesc, Alteta Sa Regará,
Principesa Elena, se ingri-
jeste de sánátatea i alina-
rea suferintelor acestui no-
rod. Amandoi solii 0-au
trichina' intreaga Lor activi-
tate pentru ridicarea popo-
rului, din bate privinfele.
Altefa Sa Regala Princi- DO! PRIETENI NEDESPARTITI
pele Carol, simte cea mai
mare placere, ceind se gill' in mijlocul poporului Sau. De aceea,
dese ori se coboarti in nindurile mulfimii nevoia§e, cercetändu-i :
pasurile, lipsurile §i dorinfele, spre a lua masuri de indreptare.
Dupa cum vedem, Principele nostru de Coroana qi-a pus in slujba
neamului Sin : bala infelepciunea §i bogatele Sale cunoqtinfe capa-
tate in anii din urma, plini de numeroase §i grele incercari pentru
intieaga omenire !
Poporul nostru Ii poartii o dragoste aeOrmurità §i dorWe sfi-L
vadA urcând cele mai innalte trepte ale mfiririi lume*ti, ridiefind
odatfi cu Dânsul i neamul peste care soarta L-a menit sfi domneascii !
www.dacoromanica.ro 23
 STAREA DE ASTÁZI
A

REGATULUI ROMAN Ndllb4

1. SUB REGELE CAROL I

Infrfingerea primelor greutilti : Infloriloarea stare de asteizi a
regatului romdrz se datore5te : ateit repausatului nostru rege, Carol I,
precurn i actualului nostru rege, Ferdinand I.
Timp de peste patruzeci5iopt de ani, ail a domnit regele Carol,
el a veghiat necurmat la buna fndrumare a poporului romein.
Cu o intelepciune Meg seaman, a infruntat toate piedicile pe cari
imprejufärile i le-au scos in cale. A §tiut sä infraneze ambitiile
multora dintre Romanii dornici de zanzanie i turburare in tara.
Prin de§teptkiunea §i marea sa pricepere, a fAcut ca Romania,
Intel) jumAtate de veac, sà innainteze cat alte tad in douà veacuri.
C-um era oclinioarà? L... §i cum este astaz' i? 1...
Cei ce-au eaposat acum §aizeci-§aptezeci de ani, de-ar invia
Ileum din morti, n'ar mai recunonte pa'mantul tarii lor L..
Inffitisarea satelor. Tot intinsul României este semAnat, a-
proape pe dearandul, cu sate mandre §i bine ora.nduite. Bordeiele
de odinioarà au pierit §i au fost inlocuite cu case fAcute omene§te.
Sätenii au fnceput a se frzsteiri. Curfile celor harnici s'au urnplut cu
lot felul de acareturi 5i unelte de folos la munca ceimpului. Tarinile
sunt lucrate acum cu mai multd pricepere, de oarece plugarul cu
minte i inlesne5te munca folosindu-se de tot felul de ma5ini trebui-
toare la lucrul peimeintului. Fiecare sat ti are biserica sa.
sunt raspeindite aproape pretutindeni. Oamenii dela sate, spre a
sceipet de ceimeitari, au infiinfat Vinci populare, de unde sei se poatei
linprunzutiz cu dobcinzi mici pentru fmplinirea nevoilor lor. Pricinile
dintre säteni sunt judecate asteizi dupei legi- drepte; iar judeceitorii
merg din sat fn sat, spre a fmpeirfi dreptatea celor ce le-o cer.
Infrumusetarea oraselor. In vremea domniei regelui Carol, s'a
dat o deosebitä grijä ora5elor, cari : s'au fnmulfit, s'au märit 5i s'au
infrumusefat de nu se nzai cunosc. Mai in fiecare s'au ridicat palate
mândre, pentru trebuinfele fàrii. Streizile cele intortochiate din vre-
mea stapeinirii turce5ti, s'au aliniat i pardosit ca piaträ. S'au in-
fiinfat In fiecare judef 5coli pentru inväleituri mai innalte. S'a dal o
mare ingrijire fnväleimeintului primar. S'au fnfiinfat o surnä de
5coli normale pentru formarea tnveilatorilor qi invillatoarelor feirii.
S'au infiinfat Universittifi la: Bucure5ti, i laqi, pentru ca tinerii
dornici de MON-furl mai innalte set' nu mai ieez drumul streineiteifii,
ci poatei urma fnvilleitura In farà. S'au desfiinfat bate drep-
turile boiere5ti, in fafa legilor fiind de o potrive atilt bogatul, ceit
sdracul. S'au deschis perfile faveiteiturii, tuturor Rome' nilor : dela
ylädicci panel' la opincei.
www.dacoromanica.ro
 - 355 -
Negotul i mestesugurile. Negoful a luat un avant nemaipome-
nit. Megte.yugurile de once jet au lost gi sunt cu prisosinfd incura-
¡ate. S'au ridicat tot soiul de ¡abrid i mai in toate p&p filrii. S'a
impanzit lungul gi latul Kull cu drumuri de fier, pentru inlesnirea
negofului gi a transportului celor ce au nevoie sil meargei dintr'o
parte in alla a Mdrile au inceput sti fie spintecate de mandrele
vapoare romanegti, ductind in cele mai mari depdridri produsele
ldrii noastre gi aduccindu-ne in schimb altc lucruri de trebuinfd.
Buna Intoemire a ostirii. Armata fdrii s'a bucurat %gi se bucurd
de cea mai mare beigare de sfamel din partea tuturor. Numeirul osta-
§ilor a lost inmulfit. S'au cumpdrat : tunuri, arme gi tot felul de mu-
nifiuni, din déstul. S'au intocmit legi §i regulamente pentru lute-
1?apta ei conducere.'
Milian-Lad acestei ingrijiri de aproape, de unde la 1877, oastea
noastrei abia numeirec 50.000 de oameni, la 1913 putureí ji pugi
picior de rclsboi 500.000 de oameni; iar la 1916 au rtispuns la che-
marea regelui lor peste un milion de ostagi, venifi din bate unghiu-
rile ldrii, spre a se jertfl pentru meirirea neamului romcinesc gi uni-
latea lui nafionalli.
Asteizi, poporul romcinesc poate da fdrii chiar peste trei milioane
de piepturi bcirbategti, gata sá urmeze pe regele lor.
2. SUB M. S. REGELE FERDINAND I
Innaintarea tArii sub domnia M. S. Regelui Ferdinand L Dela
urcarea M. S. Regelui Ferdinand I pe tronul Romiiniei, poporul
-
nostru a mers mai departe pe ca/ea progresului. In arma relsboiulm
Uniteifii nalionale", aproape tot peimantul feirii a tread in std-
pcinirea seitenilor plugari, cari-1 muncesc, implinindu-se dorinfa M.
S. Regelui : de a nu reimeine seitean Kira Omani de munceí in
cuprinsul regatului S du. Cel din/di care a dat pildei de dreptate
fala de poporul Seiu, a fost insel§i Majestatea Sa, care a impeirfit
lot pilmcintul Domeniului Coroanei" plugarilor depe mo§iile regale.
In diferite par fi ale ¡dril s'au intemeiat gi urmeazil a se intemciet
numeroase sate noui. .5coalele au lual un avant fella seaman, in-
tiinfandu-se in fiecare. an mii de gcoli in toate colfurile Romiiniei.
Intr'o pornire vrednicei de toatcl lauda, sdtenii puncind. mind
dela mand au inceput a clddl pretutindeni locaguri trainice in-
ceipdtoare pentru gcoale. Cu drept cuvant se poate zice ca astazi
numeri pe degete satele cari au Infli ramas lard invaleitor gi /ärá
loca § de invilldturd. S'a unificat invilleimcintul dela sale cu cel de-
la orage. S'a intregit invdfdmeintul primar pentru cei cari nu ur-
meazd alte gcoli mai innalte, ctddogandu-se fried trei ani de invd-
feimdnt complementar la cei dintai patru ani de inveildmant ele-
mentar. Aproape in toate capitalele de judele precum gi'n oragele
mai de seamei ale fdrii : s'au infiinfat numeroase gcoale normale
pentru formarea inväldlorilor gi invdfdtoarelor poporului. intreaga
lard, avem astázi aproape o vita' de gcoale Trmale. S'au inliinfal
Inca cloud universitdfi pentru nevoile celor dornici de o-si desciviir§1
www.dacoromanica.ro
 56

inva fatura : una la Cluj 0 alta la Cerauli. S'au deschis porfile

invelfatorilor merito§i, infiinfcindu-se Secfia pedago-
gicci universitard" pentru forrnarea profesorilor trebuincio0 §coalelor
normale. Au inceput sa se infiinfeze gimnctzii sate§ti. In ce prive§te
armata; s'au inliinfat fabrici pentru procurctrea munifiilor si arma-
mentului militar, printre cari §i o fabrica de aeroplane. Pe zi ce
merge, tara f ace progrese uimitoare pe bate teircimurile, tinzcind
in! ghebeze in aqa chip viala, spre a simfl Mt mai puf in trebuinla
de sprijinul altor nafiuni.
Cu bogaliile fire§ti pe cari Dumnezeu le-a semi-:Mat pretutindeni
pe intinsul pamcintului romcinesc, §i cu priceperea de care dau do-
vadä : am credinfa ca va verd o vreme, dind Romcinii vor fi in stare
sä produca in (ara lor tot ceeace le va fi de trebuinfa
Cele mai de seama fapte ale primilor nostri regi. Mai presus de
toate celelalte imbunatatiri fäcute sub carmuirea regelui Carol I,
stau : Independenta rii, ridicarea ei la rangul de regat i mfirirea
teritoriului roman in urma campaniei din 1913"; iar sub carmuirea
M. S. Regelui Ferdinand I, neamul romanesc si-a vazut isbandit
visul de veacuri : Unirea tuturor Romanilor sub mandrul nostru
tricolor, avand in frunte un singur carmuitor !"
Am spus cu alt prilej, ca, odata si-odata, cand Istbria va vorbi
despre faptele primului nostru rege, MI% indoiala ca-1 va numi :
,,Carol cel Mare si Inteleptl" Spusele mi s'au adeverit. Regele Ca-
rol a lost, §i va ramcine, mare qi infelept pentru poporul pe care l-a
airmuit.
Astazi, destinele neamului nostru sunt in mäinile urmasului
Poporul are nestramutata credinfa ca, insuflefit de aceea§i dragoste
pentru farä, ca §i innainta§ul Seitz dragoste dovedita cu prileful
imparta§irii simfimintelor poporului nostru laid de mctrele rasboiu
care ne-a adus implinirea visului de veacuri al Romcinismului
M. S. Regele Ferdinand I cel-Loial va ridicet neamul romcinesc la
cele mai tnnalte culmi ale infloririi. lar noi, supu0i Säi, suntem
datori sá desavdr§im Unitatea nationalfi", isvorita din infelep-
ciunea §i dragostea de popor a Regelui nostru, luptänd pentru
intarirea Unitätii sufletesti" a neamului romcinesc!
3. INFIINTAREA PATRIARHIEI ROMANE
Insemnatatea biserieii romane In rit'sfiritul Europei. Prin in-
laptuirea Unitafii nalionale, vaza i puterea neamului romanesc
a crescut cum niciodatä n'a mai fost.
Prin naruirea imperiului rusesc i ingenuncherea lui sub pu-
terea bolsevismului nimicitor a tot ce este isvorit din intelepciune
buna oranduiala, credinta ortodoxa primi o puternica lovitura
din partea nouilor guvernanti ai Rusiei mai toti.de neam strein,
cari oprira poporul dela implinirea oricarei forme religioase po-
runcita de religia cresting. Bineinteles ca aceasta masurl nu a is-
butit sà nimiceasca simtimântul religios al norodului drept cre-
dincios, care-si urmeaza i azi datinele legii stramosesti ; totusi, a
www.dacoromanica.ro
 357

isbutit sà impiedice lupta fatisä a reprezentantilor bisericii ori o-

doxe pentru intärirea credintei Mäntuitorului in marea multime
a poporului rusesc, bantuit de o surn4 de alte credinte eretice.
Fatä cu aceastà stare de lucruri, dintre popoarele de credintil
ortodoxä, singurul care prezentà cea mai mare insemnätate din
punct de vedere religios, enui poporul roman, in cuprinsul diruia se
aflrt patru mitropolii : Mantenía, Moldova, Ardealul si Bucovina,
5i o arhiepiscopie, ridicatà acum in randul mitropoliilor Basarabia.
Fatä cu importanta c5.0.tatà de statul nostru in aceste impre-
juräri, guvernul Orb, in intelegere cu Sfeintul Sinod al Romdniei,
a gäsit cu cale ridicarea bisericii române la rangul de patriarhat.
Pentru infäptuirea acestei hotärtri, Sfântul Sinod, intrunit in zitta
4 Februarie, 1925, 5i-a dat aprobarea sa cu cea mai mare insufletire.
Actul înhiint,uírii patriarhatului romfin. Cu acest prilej s'a cetit
In Sfeintul Sinod, de cAtre P. S. S. Vartolonzeu) episcopal Rcirn-
nicului si Noului Severin, urnatorul act privitor la infiintarea
pattiarhatului roman, in entusiasmul fäfá margini al membrilor
celei mai innalte institutii religioase a tàrii noastre :
,,Cu vrerea lui Dumnezeu yi prin propriile lui pliteri, poportil
rormin a ajuns sa-si arate, in hotarele strabune intregite 0 in liber-
tâjile lui, maturitatea destiveirsita si puternicia nalionala la care s'a
ridical. Maturitatea si puternicia aceasta : stint in mdinile
sunt in mdinile lui podoabe, surd in indinile lui zticameinturi de vlaga
si innalfare ; dar, mai presus de once, stint drepturi i datorii, cari
11 leaga de asiazi innainte, in modul cel mai firesc, de trupul si de soarla
naliunilor mari, adica de raspunderile si de indatoririle acelor popoare
state, cari au mild si continua sti creieze pro gresul in civilizafia in-
tregii omeniri. Poporul ronidn de astäzi, prin armare, s'a ridicat,
in vazul lui si in veaul omenirii, prin insusi meritul sau, mi numai
peste robia si neispravirile Itii de ieri, cari l-au impiedicat scl-si re-
verse in opera de innaintare a lumii intreaga valoare a propríei sale
I iri, dar s'a ridicat la rangul superior si derail de cooperator si de
garant al acestei opere de progres general si de civilizafie infinita."
Rangul acesta insa, intern' dal, cum vtauram, pe puternicia
pe maturitatea luí de azi, ii impune poporului romem obliga fia de
a-si creier si de a-s insusi toate milloacele si institufiunile, nu numai
culturale, politice si economice de' ordin civil si laic, dar si pe cele
bisericesti prirz cari sa-si poata pune in valoare, pentru rolul civi-
lizator la care e chemat : sufletul, capacítafile i insusirile lui Man-
trice si asigure, pentru binele coman, ructificarea ¡rudelyr si
si a isbdnzilor sale. Ca o armare fireasca deci, a acestui rang si rol
civilizator, poporul roman ki fnfiinteazil de astilzi Innainte, prin pro-
pria lui suveranitate : politicrt i bisericease5, Patriarhatul pentru
Biseriea ortodoxii rotanfil reeunoseilndu-i Mitropolitului de Hu-
eure0 al tiírii, titlul de Patriarh al Româniel, in him! titlului de
Owl aei, de Primat al Romfiniei. De astilzi fnnainte, in virtutea acestui
aet de superioarà Inzestrare biserieeaseill Mitropolitul Capitalei ro-
mâne, va purth ea titlu protocolar i canonic., numirea de : Arhie-
piseop §i Mitropolit al Unftro-Vlahiei, Patriárh al Romiiniei".
www.dacoromanica.ro
 - 358 -
La inliinfarea Patriarhatului acesta romcinesc, Biserica i Statul
nostru au fost de altfel indemnate si indreptiifite, pe lama motivele
de mai sus, si de sporirea, yiteit ca flamar cal si ca populafie ortodoxa,
a Eparhiilor fdrii."
Din opt, cate au fost pana la rasboiul intregirii neamului, epar-
hiile (dril s'au ridicat asteizi la 18, adicd s'au sport cu 10, avandu-si
mire ele 5 Mitropolii si insumand cu Mate la un loc o populatiuné
ortodoxei romcinci de peste 14 milioane. Prin sporirea aceasfa, Ro-
mcinia de ctzi a devenit o pufere ortodoxa de mana midi in Orientul
crestin, intrecand cu mull Jugoslavia, care are totusi de mult Pa-
triarhatul satt, reinviat din non in zilele noastre, si insemncind pentru

- 4

CATEDRALA PATRIARHALA ROMANA

Biserica ortodoxa cea de a toatd !mea, o temelie si un braf puternic

de sprijin, cum din nef ericire si din cea mai nemcingclictla durere
pentru poporul Biserica romanit, nu mai pot !menina ca numär
ca pozifie socialä, multe din vechile, din canonicele si din alai de
strdlucitele Patriarhate istorice ale ortodoxiei universale. Insem-
natatea bisericeasca deci, a poporului roma de azi a contribuit
ea la creiarea Patriarhatului romdnesc, tot asa dupd cum insemnd-
latea bisericeascd a Rusiei de dinnainte de Tarul Petru-cel-Mare, a
creiat pentru Rusia de aiLITICi, Pairiarhatul rusesc."
Sd se stie Insô, cd, pe tanga insemneitatea de azi a Bisericii ro-
niiinesti, se cuvine sd se mai find seamd pentru creiarea Patriarha-
tului de azi si de insemnatatea ei din trecut, adicd de rota! filantropic

www.dacoromanica.ro
 - :L130
oc,rolitor, pe care 1-a pleat in susfinerea Orientului cre0in de sub
Turd, cu mijloacele bane0i ale poporului romcin §i cu mängdierile
ei, cum 0 de rolul de aparatoare a credintei ortodoxe in Orient, pe
care Biserica romdna 0 1-a indeplinit in secolul al 17-lea inzpotriva
protestantismului prin sinoadele dela Suceava qi dela la0, prin
lucrarea intitulata: ,,Marturisirea credintei ortodoxe a Mitropo-
lifului romcin, Petra Movilil, aprobafa i folosita, dupa revizuirea
ei de catre Patriarhii orientali, de toate Bisericile ortodoxe". Pe
baza ctcestor consideratiuni era jiresc, desigur, sà i se recurzoased Bi-
s'ericií statului romdn, nu nurnai dreplul, dar chiar i datoria de
creià, in situatict lor de acum, un Patriarhat romdnesc ca acel
pe care Il infiinfeaza astazi . Sinod".
In vederea deci, a maturitaili §i a puterniciei neamului romdnesc,
devenit astäzi, prin vrerea tut Dumnezeu §i pum puterile lui, itber
intregit; in vederea obligatiunii acestui popor de a-0 pune in va-
loare, pentrir .progresul i civilizafia omenini, maturitatea sí puler-
facia lui 0 de azi, §i de mdine, prin lode in.slituliunile i mijloacele
pe cari le-ar crede el necesare acestui scop, §i pe baza mai ales a au-
tocefatiei noastre biserice0i, adica a dreptului Bisericii ortodoxe
romcine de a dispune liber de sine cum va gclsk cu cale in afara, bine
inteles : de dogme, de morale)", de cult 0 de canoanele in legliturd cu
aces( depozit comun 0 obligator pentru toate bisericile popoare!or
ortodoxe, : Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe romcine, hotartiqte in . e-
din¡ct sa de asttrzi, 4 Februarie, a. c., cu consimfirect 0 a onoratultzi
Guvern, infiintarea Patriarhatului romdnesc, inlâiut statätor al Cole-
giutui episcopal romdnese, avdnd a se intitula pe viitor : Arhie-
piscop Mitropolit al Ungro-Vlahiei i Patriarh al Roindniei".
Hotarirea aceasta va fi innaintata qi onoratului Guvern, spre
rire legala i spre sanclionare, de Majes! atea Sa Regele, Ferdinand
I al Romdniei. In acela0 limp, ea va fi comunicata ci tuturor
biscricilor surori din intreaga lame ortodoxa de Rasärit, care, in
vederea motivelor aratate mal sus, cum 0 a invataturii Sf. Apostol
Pavel din Romani, unde el le zice cretinilor, ca stint datori sa se
arate intre ei : unul pe altul cu dragoste fraleasca itzbind, unit!
pe altul cu cinste mai mare 'dead" (Romani, cap. XII. v. 10.) de
sigur ca nu vor intdrzia set se bucure de aceasta sporire in pu/ere
0 in insemneitate u surorii lor romdne, trimitcindu-i cu drag §i cu
frafeasca lor imbrali§are §i recunoa§tere."
O euvântare istoriert. Dupa cetirea actultti de infiintare a pa-
triarhatului rornânesc, a vorbit in Slantul Sinod, d-1 Alexandra
Lapedatu, ministrul cultelor i al artelor. CuvAntarea sa fiind itn-
portant5, nu nurnai prin faptul consfintirii unnia dintre actele
cele mai de seamA din viata religioasA a poporului nostru, ci
prin cuprinsul silu, care ne oglindqte trecutul bisericii romilne,
o dan mai jos, spre a fi cetit6 decAt mai naulti Romdni
Innalt Pica Sfintiti §i Prea S f infiti Parinti !
Acum, cd 5f. Sinod,.cu unanimitate de sentimente 0 de vointe, a
holarit ridicareo Scaunului mitro politan al Ungro-Vlahiei la rangul
www.dacoromanica.ro
 360
de Scaun patriarhal, pe titulara! M'u actual, pe I. P. Sfinfitul
Mitropolit D. D. dr. Miron Cristea, in calitcdea Sa de primat al
Romcinici, Patriarh al Bisericii ortodoxe romdne, permite (i-mi, ca
ministru al cultelor, sa vá arat raflunile de Stat pentru care guver-
nut pe care-I reprezint va da, cu innaltd satisf acije, forma legald
hotel ririi Sf. Sinod, holdrire care va rameined, pentru cei viitori,
negre0t, un moment istoric in desvoltarea viefii Bisericii noastre
strabune.
Innalt Prea infifi qi Prea S finfifi Parinfi !
Organizarea Bisericii ortodoxe romcine sid in aqa de strcinsd lega-
tara cu aceea a Statului, ca fazele desvoltarii acestuia ,sunt i ale aceleia.
Intemeierea Tarit-Romcine.5ti i asigurarea independenfei sale subt
Alexandru Basara) a adus cu sine organizarea Mitro poliei Ungro-
Vlahiei (1359), dupd cum, la fe!, intemeierea Moldovei i asigurarea
independen(ei sale subt Alexandru-cel-Bun a adus cu sine organi-
zarea Mitropoliei Moldovei §i Sucevei 11401).
Aceste organizafiuni mitropolitane, in dependenfd ierarhicd de
Patriarhia ecumenicd a Constantinopolei, au durat aldt cdt au durat
formafiunile politice ce le-au dat nallere. aíci unirea Principatelor
(1859) §i unificaren viefii lor publice (1862) au provocat necesitatea
unei noui organizad a Bisericii nalionale, in raport ca situafia po-
considerabil cre.sculd, a Romdniei moderne.
Pentru satisfacerea acestei necesitali, autorii constitufiei dela 1866
au linut sá inscrie in art. 21 al operei lor, ca principii ale viitoarei
organizad biserice§ti : neatcirnarea ierarhicd a Bisericii romdne
de orice chiriarhie streind qi conducerea ei sinodaki.
in adevar, ca consolidaren unirii sub domnia principelui Carvi,
se institui, la 1872, SI. Sinod, în relafii ca Patriarhia ecurnenica
§1 cu celelalle Biserici ortodoxe numai ce priveqte unitatea dogmelor
§i canoanelor, §i se declara scaunut mitropolitan al Ungro-Vlahiei
ca cel mai vedija, rezident in Capitala (dru i detintítor, inca' dela
in fiinfarea sa, de atribufiuni pcuriarhale (,;Exarh al Plaiurilor" )
(le primal al Romdniei, iar dupd rasboiul independenfei (1877-781
si proclarnarea regatului (1881), se decreta §i obfinii, la 1885, au-
locefalia Bisericii ortodoxe romcine.
A5a dar, in timp ce Romdnia moderna Igi cciViga prin
afirma prin regalitate desavdrqita sa suveranitate nationald,
Biserica ei devened autocef ala i sinodcda, adicd conduccitoare, prin
soborul arhiereilor sai, a rosturilor sale spirituale.
Organizafiunea aceasta : autocef ald i sinodald, ca un mitropolit
primal in frunte, a Bisericii ortodoxe de dincoace de munfi, a durat
asemenea, atcit cdt a durat §i alcdtuirea politicd ce i-a dat na§tere :
vechiul regat. Caci constituirea actualului Stat romdn al unitcifii
nalionale, a impus qi el necesitatea reorganizarii Bisericii noastre,
In raport cu noua luí alcdtuire insernndtate politiccl.
Ca i la 1866, autorii constitufiei din 1923 au final se/ inserte
in pactul lor (art. 22) principiile acestei reorganizad §i anume :
www.dacoromanica.ro
menfineind Bisericii noastre pozifia din *di, laid de celelalte Bi-
serici ortodoxe (autocelalti), au determinat situafia ei in lduntru,
Pia de celelalte Culte (dominanta) 5i i-au acordat pe lcingd con-
ducerea sinodalei in privinfa afacerilor spirituale dreptul de ad-
ministrare, prin organe pro prii, alceituite din mireni 5i clerici, pentru
af acerile sale: biserice5ti, culturale, fundalionale qi epitrope5ti, cu
obligafia ca modalitafile acestei conduceri administrad sei fie uni-
tare pentru intreaga Bisericti.
Inlauntrul acestor principii s'au intocmit : proiectul legii de orga-
nizare a Bisericii ortodoxe romeine qi statutul de aplicare al acestei
legi statuL alceituit de Bisericei 5i privind amanuntele dupei cari

0 PARTE DIN PALATUL PATRIARHAL DIN BUCLRETI

aceasta are a-5i conduce qi administrà, in viitor, prin anumite cor-

porafiuni reprezentative gi organe executive, chestiunile spirituale
§i mirene5ti.
Ceea ce a rtimas a se face prin legea de laid, e a se determina rangul
ce se cuvine sti aib'd, in viafa bisericeased 5i a Statului, capul ierarhic
al Bisericii ortodaxe romdne, mitropolitul lingro-Vlahiei, !film cal
calitatea sa de pad acum, de primal al Romdniei, nu mai corespunde_.:
niel situafiei actuale a Bisericii noastre i nici tradifillor de orga-
nizare din Bisericile ortodoxe.
In adevdr, Biserica ortodoxei romtinti se compune azi din 4 Mi-
tropolii 5í o Arhiepiscopie, cu 13 eparhii sufragante. Ctici prin unirea
din 1918, a celor doutiorganizafiuni mitropolitane din ¡ara cea veche,
www.dacoromanica.ro
 362

li s'au addogat alle trei : I. Mitropolia, tosta odinioara a Romdnilor

ortodocsi din Ungaria si Transilvania acum a: Ardeatului, Bana-
tului, Crisanei si Maramuresului mitr000lie asupra careia ama
drept de jurisdicliune bisericeusca, inca delá fondarea scaimului san,
mitropolitul Ungro-Vlahiei, ca exarh al Plaiurilor ; 2. Mitropolia
Bucovinei si 3. Arhiepiscopia Basarabiei, acum numai a Chisi-
naului, cari, dest des/acule din vechea Mitropolie a Moldovei si Su-
cevei, se gasesc, prin natura condifiilor in cari s'au nascut si s'au
desvoltat, in situalii de drept si de fapt, pe cari trebuie sä le acceptä m
sa le recunoastem.
Cu exceplia Arhiepiscopiei Basarabiei, care lacea parte din Bi-
serica ruseasca, cele doud Mitropolii mai sus amintite : aceea a Ar-
dealului si aceea a Bucovinei, au intrat in unitatea romana ca Bi-
senci autocefaler Reunirea lor inte o sin gura organizafiune biseri-
ceascii, de caracter nctfional, del acestei organizafii o importanla deo-
sebita ce frebuieste invederata si in noua ordine ierarhica a Bisericii
ortodoxe rormine, altfel decdt pana' acum.
daca la 1872 s'a putut concepe In/re cele dalia scaune mitro-
politune, intriznite in sinod comun, un simplu raport de intaietate
a unida /ala de celälalt, e pentruca Mitropolitle ce reprezentau, se
gasiati, in ce priveste : origina, desvoltarea istorica, rolul si importanfa
lar, pe picior de egalitate ex aequo, si pentruca, in starea de atunci
a Statului roman si a Bisericii sale, titlul de Patriarh era, de sigue,
inca necorespunzator si prematur, asa di a trebuit sei se recurga la
un tina imprumutat din ierarhia Bisericii- romano-catolice, tillu ce
nu exista in trcidifia Bisericii Rasaritului i constitue, negresit, un
unicum in organizafiunea acesteia.
Altfel se infdlipazil Insa lucrurile azi, dupä o jumatate de beac.
Capul ierarhic al Bisericii ortodoxe ronzar-Le, mitropolitul Ungro-
Vlahiei, are sub autoritatea sa moran ca prezident al Sf. Sinod,
trei Mitropolii cu individualitate istorica bine determinata si o Arhie-
piscopie de insemna latea une adevarate mitro polii. In aceastä si-
tuafie, el nu mai ponte fi dedil ceeace reclama' importan Ja exceplio-
nala a faptului acestuia si Istoria celorlalte Biserici ortodoxe cu or-
ganizafiune nalionalä : patriarh al Bisericii ortodoxe romdne.
intruced, niel sub raport istoric yi nici sub raport canonic nu
se poate invoca ore-un impediment serios impotriva unei asemeni
innallari in rang a capului bisericii noastre nationale, aceasta, bi-
serica, in puterea autocefaliei sale, si Statul, in virtutea suveranttafii
sale : sunt de acord u aprecia cui ridicarea arhiepiscopului si mitro-
politulizi Ungro-Vlahici, in calitalea sa de primal al Romdniei,
rangul de pcdriarh al Bisericii ortodoxe romdne, e o necesitate a nouei
organizafii bisericesti, reclamata de sitial& Bisericii noastre in
launtrul Statului romein si de situafia acestuia in/re celelalte State
ortodoxe, ca unul ce are, cu exceplia Rusiei, cel mai mare numar
de credinciosi ortodocsi.
Paptul e asa de tiren si in logica evolufiet istorice a vielii noastre
bisericesti, ca s'a impus, simultan, conducatorilor Bisericii si ai
Statului, si e privit de tofi ca o riecesitate de ordin nafional.
www.dacoromanica.ro
 363

Cuyintul primului patriarh romin. Dupà" d-1 ministru al cul-

relor a vorbit primul patriarh al Romcinilor, Innalt Prea Sfinfitul
Miron Cristea. Adânc mi§cat, capul bisericii ortodoxe romane a
spus c'a" cinstea ce i se face prin ridicarea Sa in rangul de pa-
triarh al Romanilor, nu prive§te numai umila §i vremelnica per-
soanil a Innalt Prea Sfintiei Sale, ci, prin acest act se innalt?.1
biserica noastrà in cinstea ée i se cuvine.
Ca un semn veidit al acestui eveniment epoca!" a zis Innalt
Prea Sfintia Sa imi-exprim dorinfa de a veded inf dptuite zu-
mcitoarele deziderafe ale intregei orfodoxit din Romeinia-Mare:"
1. Crearea de numeroGse burse pentru tinerii cari sti meargd in
eentrele mari culturale din Apus 5i Rtiseirit, sá studieze 51iinta Teo-
logiei, i dintre cari sti se recruteze apoi skald major al bisericii 5i
al patriarhiei rorndne5ti."
2. Reorganizarea faculteilii de Teologie din Bucure5ti, asf jet ca
set fie un centru de culturd teologicti ortodoxii. Penult aceasta pro pun
infiinfarea a cloud noui catedre : pentru literatura teologifli slaver' 5i
pentru literatura teologic'd greacii."
,,3. Pe lcingti patriarhia romdneascei sd se MI iinfeze o mare Aca-
demie de rhuzicti bisericeascil orientalti in care, sei se poatd studià
41 cultiva acest gen de muzicei."
4. Ridicarea unei monumentale catedrale a neamului rorndnesc,
care sti fie una din comorile de add ale orientului european."
Cel mai lerieit prelat român. Innalt Prea Sfintia Sa, patriarhul
Miron Cristea, poate fi socotit cel mai fericit prelat pe care L-a
avut vreodan biserica ortodoxà" romang. E fericit pentrua. soarta
L-a randuit s5 fie cel dintai mitropolit al tuturor Romdnilor. E
fericit pentrucà de numele Ssau se va lega pentru vecie, ridicarea
biscricii noastre ortodocse la cel mai innalt rang, la cea mai innaltii
treaptà pe care Sfânta bisericA ortodoxil o are in ierarhia sa.
Dacá" Innalt Prea Sfintia Sa are- cuvânt s5 fie fericit, apoi nici
roman nu e mai putin multiunit de ränduiala soartei, care a
filcut ca in aceste imprejueäri sä" fie in fruntea bisericii noastre unul
(lintre cei mai vrednici fii ai neamului nostru, ridicat din mijlocul
norocutliii la cea mai innaltà treapfä bisericeascà numai prin
munca i meritele sale, recunoscute de intregul popor §i de toll
frunta§ii làrii, fàrà deosebire.
Innalt Prea Sfintia Sa a muncit pentrn riclicarea bisericii i a
peamului nostru : mai intai la Sibiu, ea profesor i consilier sau
asesor consistorial ; apoi la Caransebe5, ca episcop. Toate slujbele
innalte la care a fost ridicat prin increderea poporului, le-a purtat
cit cinste. Cu darul vorbei Sale, plinA de harul Domnului re-
viirsat peste fiinta Sa, a afätat norodului calea adevAratei
,dreptei credinte. Mai ales In vremurile de suferintri, ale neamu-
lui, a incurajat pe cei slabi, insuflandu-le nAdejdia i increderea
In isbanda românismului.
Ca membru in comitetul Asociafiunii pentru literatura romdnd
si cultura poporului romcin", n'a crulat niei-o ostenealA spre
nplinì indatoririle e cari Asociatia le dAdea membrilor sài. Pur-
www.dacoromanica.ro
 - 364 -
tând intr'o mânii crucea credintei, iar in ceala1t5. fAclia culturii :
ii filceà datoria de apostol al lumingrii neamului Sall.
Cunoscându-I destoinicia, si mai ales marile Sale insusiri de bun
Roman, guvernul unguresc I-a ridicat in cale toate piedicile, spre

PRIMUL PATRIARH AL ROMANILOR

a nu puteà ajunge in scaunul de mitropolit ortodox al Romailor

din Ardeal.
Ziva cea mare a infdptuirii visului nostru national aduse, odat5
cu sfArâmarea lanturilor robiei in care neamul romtmesc gcuse
incAtusat veacuri dearândul, si nimicirea. piedicilor ridicate in
calea vrednicului prelat de care vrgjmasii nostri.
www.dacoromanica.ro
 365

In anul 1919, fgcAndu-se alegerea mitropolitului primat al tu-

turor Romdnilor, actualuI nostru patriarh fu ridicat in cea mai
innaltä treaptä a bisericii noastre, pecetluindu-se astfel unirea
Ardealului cu patria-mumg, unire hotgritä la Alba-lulia in 1918.
In timpul de chid pgstoreste turma cuvântgtoare a Créstinilor
ortodocsi, Innalt Prea Sfintia Sa a dat dovadg de mare intelep-
ciune i dragoste de neam. Cu multg pricepere i cunoastere a
sufletelor, a adunat in jurul Sgu pe toti fiii bisericii din toate un-
ghiurile tàrii, i, in bung intelegere cu ceilalti fruntasi aft bisericii
ai neamului nostru, s'a trudit si a isbutit sà infgptuiaseg unirea
bisericii ortodoxe din tot cuprinsul tgrii noastre.
Tot neamul romanese este ademc incredintat cg primul su pa-
triarh va inscri in viata religioasg a poporului nostru cea mai sill-
lucitg paging trgitg vreodatà de biserica noastrti ortodoxii, stra.
lucire isvorità din : infelepciunea, destoinicia 5i dragostea de neam
de cari InnaIt Prea Sfintia Sa a dat dovadg pgra acum.
Intiírirea patriarhatului de erdre guvern. Acest act de o co-
varsitoare insemngtate nationalg, sdvdrlit in zilele primului Reae
al Romdniei intregite, fu intgrit printr'o lege votai ti de Senat
ziva de 12 Februarie, iar de Camera, in ziva de 17 Februarie, 1925.
De insemnat e eg, in aceastä imprejurare, bate patimile politice
dintre partide au fost date la o parte, intAlnindu-se intr'un gâncl.
simtire toli reprezentantii neamului in parlarnentul tgrii.
In Senat, d-1 loan I. C. Brillianu, §eful guvernului i eful parti-
dului national-liberal, dupg votarea legii, a spus cg tine sti salute
cel dintäi pe Acela pe care Senatul L-a ränduit ca patriarh al Ro-
maid-Mari §i al bisericii românesti. Aratg, totdeodatg, marea
insemngtate a actului sgvArsit, precum i multumirea pe care o
simte cä intreaga suflare romaneascg se bucurg la olaltà de inngl-
tarea bisericii romAne.
La Camerg, dupLt ce d-1 Pe/re Gdrboviceanu, vice-presedinte al
Camerei, a cetit raportul prin care se indrepttiteste sgvhrsirea acestui
mgret act, raport al anti cuprins imbrgtiseazg tot trecutul bise-
ricii ortodoxe-romAne i al conducerii ei, ale.ii grii si-au dat a-
probarea lor prin aplauze -unanime si indelungate.
Dupti aceea a vorbit d-1 Julia Mania §eful partidului national
roman, aproband din toatà mima actul stivArsit. Prin cuvinte
pline de insufletire i aplaudate de toti, färg deosebire, si-a argtat
marea multumire pe care o simte cii biserica noastrri, in urma
berrátii dobanditti de toti Romdnii uniti astAzi trite° shntire,
poate sá imbrace haina celei mai innalte strAluciri ptimAntesti.
A incheiat fAcand urtiri de lung5 pristorire primului nostru patriarh.
D-1 Ion Mihalache, *dui partidului Virtinesc, a spus cá impgr-
tgseste fárá nici o rezervg proectul inhiintrtnii patriarhiei române.
In fata unor astfel de manifestrtri, a zis domnia sa, deosebirile
de partid inceteazg. i loti Romani se gtisesc uniti intr'un singur
partid : partidul tuturor Romanilor. Inimoasa sa cuvilntare a
fost aplaudatà de toti a1eii natiunii.
Din partea guvernului a vorbit d-1 Al. Lapedatu, ministrul
www.dacoromanica.ro
Povestea neamutut vomanescT. Popeseu-Bajenaru. Editia II-a 15.000 exemp. 23*
 - 366 -
cultelor si al artelor, spunAnd c aprobarea unanimg cu care a
fost intAmpinatg de amAndouá corpurile legiuitoare Senat §i
Camera' aceastg hotgrire, care cere intgrirea legalg, e o dovadil
vie si de necggilduit cá actul sAvArsit de SfAntul Sinod al Bisericii
noastre nationale in ziva de 4 Februarie, prin ridicarea Scaunului
arhiepiscopal i mitropolitan al Ungro-Vlahiei, la rangul de Scaun
patriarhal, este un act Cu adevgrat caracter national.
AtAt in Camerg, cat si In Senat, Innalt Prea Sfinfia Sa Patriarhul
211iron Cristea a rgspuns alesilor natiunii, argtAndu-si inultumirea
pentru desilvArsita unire i intelegere cu care a fost intAmpinat acest
ingret act, de cgtre torti fiii neamului, fArg deosebire. Intre altele,
spus cá doreste ca patriarhia romAneascà sg fie farul care sg-si
arunce razele sale de luming i cgidurg piing departe, asupra po-
poarelor cu cari avem leggturi, infrgtindu-le pe toate pe temelia
celei mai curate iubiri crestinesti i evangelice. Innalt Prea Sfintia
Sa si-a tncheia cuvAntarea multumind tuturor fruntasilor tárii
pentru frumoasa pila de intelegere i unire de care au dat dovaa
In fata marilor acte menite sg contribue la inngltarea i inflorirea
neamului nostru. A terminat strigAnd se./ treiiascei : Tara, Biserica
Dinastia !
Cu aceastg urare a capului bisericii ortodoxe romAne s'a con-
sfintit cel mai de seamg act trgit de biserica noastrg dealungul
veacurilor
Cu prilejul acesta, fruntasii poporului au dat o minunatá pila
de patriotism, dovedind cá imprejurgrile mari din viata nea-
mului sunt privite i imbrätisate de toti : cu acelas suflet
acelas gAnd
Fie ea aceastil -pila de unire, sil dea inabold tuturor fiilor aeestui
popor : sá calce 'n pieioare vrajba ce-i desparte tabere, i, inte-
legAndo-se frfiteste, sg porneaseil la luptil en ',uteri unite, pentru
indreptarea tgrii i ridiearea neamului nostru

4. LITERATURA ROMANA: DELA UNIREA PRINCIPATELOR

PANA IN ZILELE NOASTRE

Ihfiintarea eelui mai innalt asezilmint do eulturg al RomAniei.

Odatg cu unirea principatelor, literatura romAng puth sg se
desvolte nestAnjenitg. Invg.tgmAntul devenind obligator pentru toti
fiii de Ronuini, numgrul cArturarilor incepù a se tnmulti. Acesti
cgrturari Msg., abia in timpul domniei lui Carol I au inceput sg in-
semne ceva pe tgrAmul literar.
In vremea domniei lui Gaza, au strAlucit ca indrumgtori ai
dirii romAnesti aceiasi scriitori, pe cari i-am mai pomenit innainte
de Unire", adicg : Ion Heliade-Radulescu, Mihail Kogeilniceanu,
Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Bolin-
tineanu, Vasile A. Ureche, §i multi altii.
Prin intemeierea celui mai innalt institut de culturg nationalg-
www.dacoromanica.ro
 - 367 -
Academia Romdnei se creiè In targ un far cglguzitor al celor
chemati sä innalte faima neamului nostru pe tgramul : ptiintific,
literar pi artistic. Cei dintgi semgngtori ai luminii i culturii ro-
mânepti, alepi de Locotenenfa domneascti in Societatea Merara'
roma' ncl" au fost : Iosif Hodo ì Alexandru Roman din Mara-
mure5 ; Timotei Cipariu, Gavril Munteanu, i George Barifiu din
Transilvania; Andrei Mocioni i Vincenfiu Babe din Banal;
Alecu Hurmuzachi i Ambrosie Dimitrovici din Bucovina; Ale-
-xandru Petriceicu-Ha§d4u, cavaler Costache Stamati i I. Stroescu
din Basarabia ; I. Cara giani i Cozacovici din Macedonia. Di-
mitrovici, dandu-pi demisia, fu inlocuit cu loan Sbi era, profesor
In Bucovina. In 1867, domnitorul Carol complectà numärul mem-
brilor cu : Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, V asile Alexan-
drescu-Urechià din Moldova ; i cu : Iban Heliade-Rädulescu, Au-
gust Treboniu-Laurian, Constantin A. Rosetti §i _loan C. Massim
din Muntenia, la cari se mai adgogarg te fan Gonata, In locul lui
Stamati din Basarabia, : Titu Maiorescu Niculae Ion escu
din Muntenia.
La 1 August, acelap an, guvernul, prin ,tefan Golescc, prepedin-
tele consiliului de miniptri, dokh). independentä Societülii academice,
lucreze dupg cum vor hotgri membrii sgi, punându-i la dispo-
zitie dâniile fgcute acestei institutii, de cätre Romdnif de inimg',
precum pi un fond de sprijin din parte al statului. Primul scop al
Societgtii a fost intocmirea unei gramatici pi a unui glosar sau
dictionar al Limbii romeine.
De-atunci i pânä 'n zilele noastre, fruntapii ptiintei pi litera-
turii române, membrii ai Academiei Române, au fost i sunt In-
drumgtorii culturii nationale, din toate punctele de vedere. Toti
acepti fruntapi, Mea' deosebire de credinte pi de veden i politice, stau
strâns uniti sub bolta sening a celui mai innalt apezämänt de cul-
turg al neamului : indrumând, incurajänd, distingänd pe cei ce-pi
inching_ truda pe ogorul lumingrii pi ridicgrii poporului nostru.
Câtiva dintre sertitorii ultimelor (leeenii. De unde päng la
U nirea Principatelor, scriitorii "neamului putean fi numgrati pe
degete, dupg sávarpirea acestui mare act national, numgrul lor
crescii uimitor. Astgzi, aproape In fiecare ptiutor de carte ggsim
câte un scriitor dornic da'n vileag rodul mintii sale. Si ate
talente neptiute nu zac In multi dintre acepti visgtori 1?... Cea
mai convingätoare probg ne-o dau miile de productii poporane,
roade alese ale atâtor minti necunoscute, risipite 'n largul pg-
mäntului românesc 1
Multe dintre aceste minti au avut norocul -sA se pung in vazg,
ridicându-se ca fäclii luminoase In mijlocul neamului nostru.
Dac'ar fi sä vorbim despre toti cei cari au insemnat ceva pe
1). Academia Romana a fost tnfiintatà la 1 Aprilie, 1866, In timpul locotenen-
tei domnesti, dandu-i-se numele Societatea Merará romana". DupA alegerea prin-
cipelui Carol ca domn al tArii, societatea trecU sub presedinfla de onoare a su-
veranului, luAnd munele de Socielalea acadernicti romana"; lar la 1879 fu tran-
sformatA in Academia Rom6inci" de azi.
www.dacoromanica.ro
 - 368 -
tara.mul cultural, dela Unirea Principatelor §i Oita in zilele noastre,
volume 'ntregi ar trebui sa scrim, §i tot n'ar fi de-ajuns. Voiu po-
meni in treacat pe unii dintre : scriitorii, carturarii §i oamenii de
seama ai acestor vremuri, a caror activitate a lasat urme fnai
adânci in viata : culturala, politica §i sociala a poporului nostru.
Pe langa cei numiti Oda' acum, §i a caror activitate s'a in-
ceput innainte de Unire §i, a urmat §i dupä aceea , s'au mai
deosebit pe taramul scrisului mii de priceputi manuiton ai gra-
iului românesc. Dintre ace§tia voiti. pomeni doar pe acei a caror
activitate imi este mai deaproape cunoscuta §i cari au isbutit sa
se faca §tiuti pe ogorul scrisului romanesc de cat mai multi Romani.
Ni1.-;eu1i Oat la 1840.Simion Marcovici (1790-1877) a. publi-
cat un curs de retorica la 1834 in Bucure§ti, §i alte serien, intre
cari, multe traduceri.
Anton Pann (1794-1854) a fost unul dintre cei mai rodnici
scriitori ai vremii sale, urt neobosit culegator al comorilor popo-
rului, pe can le-a redat iara§ poporului, inve§mantate in maia-
stra liaina, a versului. Dintre lucrärile sale, cele mai raspandite
su nt : Povestea vorbei §i Nastratin Hogea.
Ion Gherasim Gorjan (mort la 26 Octombrie, 1857) a pUblicat
Halimaua" la 1838, precum §i alte carti. A alcatuit o surnä de
calendare foarte mult cäutate pe vremea sa.
Pare Poenaru (1799-1875) a publicat diverse lucrari printre
cari §i un dictionar francez-roman, in tovarä'§ie cu Hill §i. Aaron
Florian. A fcst membru al Academiei Romane.
Costache Aristia (1800-1880) a scris : poezii, proza, teatru,
carti de invatamânt §i altele. Are §i ateva traducen.
Costache Bdldcescu (1800-1880) a scris mai mult versuri : poezii,
satire §i fabule. .

Florian Aaron (1805-1887) a publicat numeroase carti de in-

vatamant.
August Treboniu-Laurian (1810-1881) a intocmit §i públicat
o suma de lucrari istorice i de invatämänt. A fost membru al
Academiei Române.
loan Maiorescu (1811-1864), printre altele, a scris : Itinerar
In Istria §i vocabu lar istriano-romdn".
Costache Negri (1812-1876) a scris : versuri, proza §i numeroase
scrisori prietenilor politici. A fost unul dintre scriitorii de seamä
ai tre-cutului.
Cezar Bolliac (1813,-1880) a publicat : versuri §i proza, pre-
cum §i lucrari de natura istorica.
George Baronzi (1815-1896) a fost un foarte rodnic -scriitor
in versuri §i proza. Pe langa poezii, a scris : numeroase nuvele,
teatru, traducen §i- altele.
Ion Brezoianu (1817-1882) a scris numai in proza, lucrari Cu
cuprins felurit : economic, §tiintific, istoric §i religios ; are §i cateva
tra duceri.
Nicolae Filimon (1819-1865) a scris numai in proza. El e au-
torul cunoscutului roman : Ciocoii 'vechi §i noui".
www.dacoromanica.ro
 - 369 -
Alexandru Papiu-Ilarian (1823-1878) este alatuitorul a multe
luceäri istorice, printre cari : Tezaur de monumente istorice
pentru Romeini 3 volume, publicate intre 1862-1864. A fost
membru al Academiei Române.
Constantin sau Costache Aricescu (1823-1886) a lucrat pe toate
thAmudle : poezie, proz i teatru. A fost unul dintre scriitorii
c5utati ai vremii sale.
.Lon Pu5cariu cavaler (1824-1911) are mai multe lucrAri cu
cuprins literar i istoric. A fost membru al Academiei R^mâne.
I. C. Massim (1825-1877) a scris mai mult pe tärâmul gra-
matical.
Princi pesa Elena Ghica, cunoscut6 sub numele Dora d' Istria
(1828-1888), a scris numeroase luceäri in alte limbi streine, asupra
neamului nostru. CAteva au fost traduse româneste.
George Creleanu (1829-1887) a scris aproape numai poezii.
Alexand_ru Leizeirescu-Laerliu (1830-1876) a scris poezii i ateva
lucràri teatrale.
Vasile Boerescu (1830-1883) a scris diverse luceäri, mai ales
cu cuplias privitor la drept i legi.
Atanasie M. Marienescu (1830-1914) a scris versuri i, mai ales,
lucrAri cu cuprins filologic i istoric. A fost membru al Academici
Rom ne.
Nicolae -Nicoleanu (1833-1871) a scris numai versuri.
Nicolae Orilqcinu (1833-1890) a scris versuri umoristice i sa-
tirice. Are si câteva traducen.
Alexandru Papadopol Calimah (1833-1898) a scris numai in
prozà, cu subiecte mai mult de naturà istoria
Dimitrie A. Sturdza (1833-1914) mare om politic. Are nume-
roase lucrAri : politice, financiare, si mai ales istorice. A fost mem-
bru al Academiei Române.
Ion Micu Moldovanu (1833-1915) a scris lucrki istorice
de invAtämânt. A fost membru al Academiei Române.
Alexandru Sihleanu (1834-1857) a scris numai poezii.
Alexandru Odobescu (1834-1895), a fost unul dintre cei mai
priceputi mânuitori ai graiului românesc. A scris numeroase
literare i istorice. S'a distins, mai ales, pe färknul arheo-
logic, adicA al cercetArii trecutului folosindu-se de urmele rAmase
din vremurile vechi, ca : statui, inscriptii, monumente, i altele.
Pe lângA numeroasele sale lucrAri tipArite, au rAmas dela dânsul
o stung de scrieri in manuscris, netipärite. A fost membru al Aca-
demiei Române.
Alexandru Depeirtileanu (1835-1865) a scris numai versuri :
Doruri §i amoruri, precum i piesa Grigore-Vodc1 dramg in versuri.
Constantin Erbiceanu (1835-1913) a scris numeroase lucrki pe
färamul istoric i religios. A fost membru al Academiei Române.
Nicolae Gane (1835-1916) a scris minunate versuri i prozg.
Nuvelele sale sunt citite cu mult interes. A fost membru al Aca-
demiei Române.
Anton Naum (1835-1917) a seris aproape numai versuri.
www.dacoromanica.ro
24
 - 370 -
Constardin Exarcu (1836-1898) ne-a läsat lucräri cu continut
felurit, scrise numai in prozä.
Eugenia Carada (1836-1910) a fost mare financiar. Are §i. cateva
lucrki literare §i politice, in române§te i frantuze§te.
Ion Creangei (1837-1889) a fost cel mai de seama povestitor
al Moldovei. A scris numeroase i foarte interesante pove§ti inteun
grai, pe care nici un povestitor de mai tärziu nu 1-a putut intrece.
Teodor 5'erbtinescu (1837-1901) a scris numai poezii.
Petre Ispirescu (1838-1887)culeggor tipograf a publicat :
basme, legende, pilde, ghicitori, povestiri istonce, intr'un grai
pede i foarte pläcut.
Aron Densu§ianu (1838-1900) a scris : versuri, prozä i teatru.
S'a ocupat i cu Istoria limbii i literaturii române.
Mihail Zamfirescu (1839-1878) a scris poezii i teatru.
Pantazi Ghica, mort la 1882, a scris prozä §i teatru.
Teodor Burada (1839-1923) a scris numeroase lucrki pe tute
tärAMUrile.
Aräseuti pisufä la 1850. Grigore Ventura (näscut la 1840 data
mortii n'o cunosc) a scris mai multe piese de teatru.
Ion Kalinderu (näscut la 28 Decembrie, 1840, in Bucure§ti,
mort la 1913) ne-a läsat numeroase luceäri eu continut istoric
economic. A fost membru al Academiei Române.
Titu Maiciresc.0 1) (1840-1917) a fost unul dintre scriitorii
oratorii romani, cari, prin activitatea lor, au insemnat o epoc5 In
trecutul nostru cultural. Scrierile sale sunt intocmite inteun grai
orânduit cu multä mäestrie. Pe lâng4 mare .5i bun voibitor a fost
cunoscut ca foarte priceput critic literar. El a scris numai in
prozä. Maiorescu este indrumAtorul cunoscutei reviste Convorbiri
literare", care apare de 57 de ani, pästränd in foile sale simtirea
geniul celor mai de sea.mä scriitori ai neamului nostru. A fcst
membru al Aeademiei Române.
1osif Vulcan (1841-1907) ne-a läsat numeroase lucríri in ver-
suri i prozä. A fo,t membru al Aeademiei Rornâne.
fi 'hail Strajanu (1841-1917) ne-a läsat numeroase lucrki In
prozä Cu cuprins felurit, printre cari multe privitoare la bimba
noasträ.
Iacob Negruzzi, (nAscut la 31 Decembrie, 1842), este fiul lui Co-
stache Negruzzi. A scris : poezii, prqz5. i teatru printre cari
uncle traducen. Este membru al Acaderniei Române.
Grigore H. Grandea (1843-1897) a scris poezii i prozä, printre
can i romanul : Vta'sia sau ciocoii noui"
5'lefan Wirgolici (1843-1897) a scris versuri. Are §i cateva tra-
ducen, §i. cärti de invätämânt.
Niculae D. Popescu-Nedea (1843-1922) a fost un neobosit scri-
itor, mai ales pe tärimul nuvelei istorice. Lucrärile sale, alcä-
tuite inteun grai limpede §i curgAtor, sunt foarte räspändite in

1). Vezi alte stiri biograf ice i portretul lui Titu Maiorescu, in Cartea Marilcr
Romdni", din luerarea de fatà.
www.dacoromanica.ro
 - 371 -
poporin deosebi vietile haiducilor. El este autorul mult raspan-
ditului, altadata, Calendarul pentru lo fi".
Nicolae Scurtescu (1844-1879) a fost institutor in Bucure§ti. El
a publicat : poezii, articole de critica §i piese de teatru.
George Bengescu-Dabija (1844-1916) a scris : versuri, proza §i
teatru.
Nicolae Beldiceanu (1845-1896) a scris poezii §i câteva carti
de invatamant.
Nicolae rillell (nascut la 1846) are lucrari felurite, mai ales versuri.
Alexandru Lambrior (1846-1883) a publicat lucrad privitoare
mai mult la limba §i gramatica.
Vasile Conta (1846-1884) a scris numeroase lucrari filosofice,
§i cateva, politice. El a fost unul dintre cei mai de seama filosofi
din vremea sa.
Dimitrie A. Laurian (1846-1906) a scris lucrari mai mult cu
cuprins §tiintific.
Nicolae Densu§ianu (1846-1911) ne-a lasat importante lucrari,
rnai ales in domeniul istoric.
Nicolae Quintescu (mort ia 1913), a lucrat numeroase carti cu
cuprins felurit. A fost membru al Ac-demiei Române.
Calistrat Hogaq (1847-1916) a scris mai mult proza.
Anghel Demetrescu (1847-1903) a scris cateva lucrari §i tra-
ducen i importante.
Alexandru Xenopol (1847-1920) a scris mai mult pe taramul
economic §i, mai ales, pe ce! istoric. El este autorul celei mai com-
plecte lucrari asupra Istoriet Romdnilor". A fost membru al
Academiei Romane.
Ciru Oeconomu (1848-1910) a scris : poezii, nuvele, romane
§i altele.
George Panu (1848-1910) a fost unul dintre publici§tii politici
de seama. A scris numai in proza.
George Bengescu (1848-1922) ne-a lasat numeroase lucrari in
române§te §i frantuze§te. El este biograful reginei Elisaveta.
Ion Slavici (nascut la ,5iria-Arad, in Ianuarie, 1848) a scris nu-
mai in prozá. : pove§ti, nuvele §.1 romane.
G. Dem.-Teodorescu (1849-1900) a scris poezii §i proza. A fost
un setos cercetator al comorilor poporane.
Frederic Damé (nascut la Tonnerre, in Franla, in anul 1849, mort
la 1907) ne-a lasat numeroase §i foarte importante lucrari pe toate
taramurile.
Dimitrie 011inescu (1849-1908) a scris : versuri, proza §i teatru.
Are lucrari numeroase §i pline de mult interes. A fost membru
al Academiei Romane.
Mihail Eminescu este cel mai de seama scriitor al vremurilor
noui. El s'a nascut la 20 Decembrie, 1849, in satul Ipote.yti,
lana ora§ul Boto§ani ; a fost declarat la preotul biserich dom-
ne§ti din orapl I3oto§ani, ca nascut la 15 Ianuarie, 1850. Bo-
tezul sau a avut loc la 21 Ianuarie, acela§ an, in sus numita
biserica. Pe tatal lui Eminescu 11 cherna Gheorghe Eminovici, iar
www.dacoromanica.ro
 372
pe mama sa Ralu, n5scut5 Vasile Iura§cu. Nas i-a fost bunicui
säu dinspre mamá. Primii ani ai copil5riei i-a petrecut la Ipote§ii,
In judejul Bolo§ani. InvAt'ämäntul primar si primele cloud cla.se
gimnaziale le-a urmat la Cerncluli, unde avù prilejul -s5 fie elevul
marelui nationalist Aron Pumnul, care ii schimba.' numele din
Eminovici cum se numia dupà tat51 s'äu in Eminescu. In clasa
doua de gimnaziu rämase repetent, intru cat urmase la scoal5
foarte neregulat. In al treilea an, incerc5 &a' se preg6teasc5 singur,
acas5, MI% a mai urma la scoalg, insà nu se prezintä la examen.
In 1864 venl la Cern5uti o trupà de actori ron3ani in frunte cu :
doamna Fani Tardini ;i frafii Vladice§ti. Eminescu p'äräsi inv5-
tätura si se al5tura' si el la aceastä trup5, pornind sà cutreiere
tara f5rd stirea pArintilor sAi. La catva timp, actorii se abAturá
prin Botosani. Dup5 plecarea trupei, Eminescu r5mase catAva
vreme cu pgrintii s5i. Incins de dorul vietii fär5.' csäp'á'täi, porn
iaräs prin tarä dup5 diferite trupe de actori. La 1868 se alnurà
ca sufleur la trupa lui Pascali, care-1 gäsise la Giurgiu, slujind
ca randas la un han. Prin mijlocirea marelui actor 11 cunoscit
Ioan Cara giale, pe cAnd Pascali se afla cu trupa la Bucure§ti.
Dup5 spusele lui Caragiale, ceca ce-1 lega pe Eminescu de aceastä
trup5 era dragostea adanc5 pentru una din artiste, dragoste netm-
pärfäsit5, zice-se.
S'Atul si de acest fel de viatà, poral iarA's spre vatra pArinteasc5.
Ajutat de tan' s5u, si de cativa literati, cari 'ntrez5reau intr'insul
pe marele poet al neamului, plec6 la Blaj, iar de-ad la Viena, spre
des5värsi studiile, a c5ror lips6 o resimteà. Viata familiarä,
ordonat5, cu timp de munc5 i timp de odihhä, a orânduitilor
Austriaci, avù o mare inraurire asupra sa. El urmilri cu mare sete
cursurile privitoare la filosofie i scrierile literare ale inv5tatilor
eleni i latini. Pe cand se aflà la Viena, publicA vreo cateva 'Meer-
eäri poetice in revista Familia" din Buda-Pesta, apoi trimise
d-lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor lilerare" poezia care
aveà sA atragA atentie asupfä-i Venere §i Madona", care fu pu-
blicat5 in numita revist5 la 15 Aprilie, 1870, urmatà apoi si de
celelalte lucrAri poetice ale genialului scriitor.
In timpul sederii sale la Viena lug nastere societatea Romania
Juna", care desf5surä o minunatà activitate pe táramul national.
Tot in aceastà vreme se puse la cale un congres studentesc la Puina,
In Bucovina, la mormantul marelui Ie fan, cu prilejul unei ser-
bAri nationale-ce avù loc acolo. Curänd dup5 aceasta, Eminescu
se intoarse in. -peg, unde fu numit director al bibliotecii din Ia§i,
In anul 1874. Cu acest prilej cunoscù el pe frumoasa Veronica,
sotia boierului Mide, care fu atras5 spre poet, robitá de-minunatele
sale versuri. Puterea dragostei ce lega pe cei doi poeti Ii stäpanl
atat de mult, in cat plAnuirà ca, dui-A moartea b5tranului Miele,
s4 se c5s5toreaseä impreunA.
Spre a-1 face s5"-si uite aceast5 inclinare, prietenii i admira-
torh poetului il trimiserä. la Berlin, spre a termina studiile filo-
sofice lua o diplorn5. Dar aci nu stete mult, c'äci dorul Ve.,
www.dacoromanica.ro
 373
ronicai Il aduse indarat In urma staruintei sprijinitorilor sài, in
1875 fu numit revizor §colar al judetelor : Iai §i Vaslui.
S3himbandu-se guvernul, fu scos din slujba, i dat in judecatä.
El pleca la Bucure§ti, unde fu numit redactor la ziarul partidului
conservator, Timpul", pe-atunci sub directia lui Grigore Ptiu-
cescu., In aceasta vreme, numele poetului ajunsese -din ce in ce
mai cunoscut. Regina Elisaveta tinfi sa-1 cunoasca 04 chema la
palat. El Lisa' era o fire stangace i protivnic dorului de glorie.
Cand fu propus ca sä i se dea medalia Bene-Merenti", ruga pe
räposatul Maiorescu, protectorul sau, sa-1 lipseasca de aceasta
onoare, care-i erà o povara.
La 5 Iunie, 1883, inaugurandu-se statuia lui $1efan-cel-Mare la
Ia§i, se duse 0 el sa iek parte ca redactor al ziarului Timpul". Cu
acest prilej a alcatuit vestita sa Doincl" : Dela Nistru pdrela
Ma... 1" Sosit la Ia§i, nici nu luä parte la serbare ; par'ca-i fAcea
rau multimea. Semnele ratacirii mintii incepusera sa se arate.
Ratiunea i se intuneca foarte curand dupa aceea din pricina
semintei unei boale necautata la vreme. Pe la inceputul lui Iulie
se simti §i mai ; iar la 8 Iulie, 1883, judecata Ii pieri cu desa-
var§ire, caci vrù sà ucidä cu focuri de revolver pe unul dintre
prieterdi sai cei mai buni. Bag-at in- spitalul Ccuitatea din Bucu-
re§ti, e Ora cà dupa vreo doua-trei luni de zile se mai insdra-
venise. Prietenii poetului Ii trimisera apoi la Viena in cautarea
unui cunoscut medic de boale mintale, intovarä§it chiar de prie-
tenul pe care vroise sa-1 ucida. La catva timp, pleca in Italia,
trecù prin Venefia §i se opri la Floren fa,. de unde apoi reveni in
tarä. Cglatorind, cand la Ia§i, cand la Bucure§ti, duse o viatä
foarte neora.nduita, de om lipsit de darul sanatoasei gandiri. Prin
1888 incepù sà traducá in versuri luerari streine, dandu-le ca pro-
ductii originale. Pe la inceputul anului 1889, boala pornl sa-1
chinuie rnai cu tàrie. Internat iarà In ospiciul Caritatea",
ziva de 15 Iunie, 1889, in urma unei nenorocite intamplari datorita
lipsei de paza a ce/or ce-i purtau de grija lui §i cdorlalti nefericiti
cu mintea turbure, avù un accideht, care-i puse capat vietii.
In ziva urmatoare, fäcandu-i-se autopsie, s'a gasit ea' greutateä
creierului din care isvorise atatea alcatuiri geniale, era de un
kilogram §i patru sute nouazeci de grame. Cu acest prilej s'au do-
vedit i pricinile ratacirii mintii marelui poet, dar la ce mai putea
fi de folos aceasta descoperire?!...
La o luna de zile dupa moartea lui Eminescu a murit 0 Veronica
Mide, care rämilsese vaduva Inca din 1883, tocmai cand poetul
Incepuse sá dea semne de ratacire. Venind la Bucure§ti, dupa el,
nu mai aflà nimic din dragostea lui de odinioara, a§a di fu nevoitä
sä-0 inmormânteze visul de al-COW in adancul sufletului
latlipe scurt, care a fost viata celui mai de seama mânuitor a
sinitirii i graiului romanesc. Astazi, el este marele i genialul Emi-
nescu ; cat a fost in via-VA 0 in plinätatea judecätii sale, multi l-au
vrajma§it i l-au barfit, socotindu-i scrierile lipsite de once valoare.
Viata-i scurta 1-a impiedecat sà ne dea masura geniului sau ;
www.dacoromanica.ro
 -74 -
însä din a-Ma cat a ramas depe urma sa, avem destula dovada
ratacirea mintii lui i moartea-i timpurie : au adus literaturii ro-
mane o paguba, care prin nimic nu poate fi Inlocuita.
Lucrdrile lui Eminescu au fost adunate In volum de catre prie-
tenu i admiratorii std. El nu s'a preocupat deloc de aceasta, cat
timp a fost In viata.
Pe langa poezii, s'au mai publicat In volum : Culegere de ar-
ticole d'ale lui M. Eminescu 1891; Diverse critici i vedeni
politice 1893 ; Nuvele 1893 ; Literatura populard 1902; Poezii
postume 1902; Geniu pustiu roman 1904; Scrieri politice
si literare, manuscrise inedite 5i culegeri din ziare i reviste 1905;
Bogdan Drago 1906; Scrisori corespondenta cu Iacob Ne-
gruzzi ; Henriette 5i M. Eminescu scrisori catre Cornelia Emilian
1893, si altele ; precum si multe cari stint Inca netip'ärite.
Nfiscuti pftnfi la 1860. Mircea Rosetti (1850-1882) ne-a lasat
cateva lucrari In proza.
Ronetti Roman ne-a läsat lucrari In: versuri, proza i teatru.
Veronica Micle (1850-1889) prietena i inspiratoarea lui
Eminescu a scris numai versuri.
Vasile Gr. Borgovanu .(2 Ianuarie, 1850-11 Ianuarie, 1923) a
fost un neobosit muncitor pe taramul sanatoasei indrumari pe-
dagogice a dascalimii romane. Ne-a lasat mai multe lucrari de
seama privitoare la educatie i Invatamant.
Grigore Tocilescu (1850-1909) a scris foarte mult, si mai ales
pe taramul istoric si-filologic. A fost membru al Academiei Romane.
Matilda Cugler-Poni nascuta la 1853 in Ia5i, a scris versuri
frumoa se.
Ion L. Caragiale (1853-1912) a publicat : versuri, proza
teatru. A fost unul dintre scriitorii rodnici i In gustul cetitorilor.
A scris, fare altele : O noapte furtunoasä 1879; Conu Leonida
fat ä cu reactiunea-1879 ; O scrisoare pierdutd 1884 ; De-ale Cama-
valului 1885; Napasta 1890 toate, lucrari pentru teatru ; apoi :
schite, nuvele, povestiri, i altele. Lucrarile sa!e de teatru sunt
niste capete de opera.
Ion Nenitescu (1854-1901) a scris poezii, dintre cari fdarte
multe, patriotice ; a scris si o drama istorica : Radu-dela-Afumati.
A lexandr u Macedons ki (1854-1920) a scris numeroase lucran,
pe toate taramurile : poezii, proza, teatru. A fost creatorul unui
puternic curent literar, urmat de multi admiratori ai poetului,
cari au cautat sa-1 imite. Lucrärile sale au o mare valoare poetica.
Fiji si, pe langa un nume, care inseamna o epoca' In viata noastra
literara, au mostenit i darurile poetice aleArintelui lor.
George Maior Dr. (nascut la 1855) a scris numeroase lucräri
foarte importante, pe taramul agricol si economic.
Ion Gherea zis Constantin Dobrogeanu (nascut la 21 Mai, 1855, In
guvernamântul Iecaterinoslav-Rusia, mort In anul 1920) a scris
interesante studii critice i numeroase articole socialiste.
Dimitrie Onciul (1856-1923) a scris numeroase lucrari de mare
valoare istorica : a-tat In nemteste, precum i 'n româneste. A fost
membru al Academiei Romane.
www.dacoromanica.ro
 - - 375

ion Bianu, (näscut la 1856, in Rigel, lAngä Blan a scris nume-

roase lucrki asupra literaturii române, de foarte mare importantä.
0 lucrare a sa, de mare pret, alc5tuitä impreunä cu Nerva Hodo§,
este Bibliografia romdneascd veche" din care au ie§it pänä acum
douà volume mad §i aouä fascicole. Este membru al Academiei
R nnâne.
Petre Dulfu (näscut la 1856) este un foarte rodnic scriitor In
gustul poporului. A scris foarte multe lucrki in versuri. A a1c4-
tuit §i &kÇi pentru hvgärnânt, cu d-nii Chelaru, Ghiald §i altii.
G. Ionescu-Gion (1857-1904) a scris mai ales pe Várá'mul istoric.
El este autorul cunoscutei lucräri : Istoria Bucure5tilor.
Teodor Speranfia (näscut la 1857) a scris In versuri i prozä.
Poate fi socotit pärintele anecdotei in versuri. E alckuitorul a o
sumä de lucrki pe toate tärâmurile.
Smaranda Gheorghiu-Smara (näscutà la 5 Septembrie, 1857,
In T drgoviqte) a scris versuri §i prozsá : §i. pentru cei mici, §i. pen-
tru cei mari.
Ion Tanoviceanu (näscut In Glodu-Dolj la 1858, mort la 1918)
ne-a läsat o sumä de lucrki In prozä, cu cuprins felurit.
Dumitru Teleor (näscut la 1858, data mortii n'o cunosc) a scris
versuri §i prozA cu cuprins distractiv.
Barbu , teleinescu-Delavrancea (1858-1918) a fost mare prozator
§i mare orator. Ne-a läsat o sumg de lucari, printre cari mai cu-
noscute sunt :- Sull'emica nuvele 1885; Trubadurul tot nu-
vele 1887; Parazilii nuvele 1893; Intre vis §i vi aid po-
vestiri 1893; Hagi-Tudose tipuri §i. moravuri 1903; apoi
piesele de teatru : Apus de soare in care e vorba de $telan-cel-
Mare 1909; Viforul In care se vorbe§te de ,5teflinigi ma
1910; Luceafdrul In care e vorba de Pam Rare§, fiul _lui *te-
fa n-cel-Mare 1910; Irinel comedie 1912; Hagi Tudose
piesä 1913; §i alte lucari. Delavrancea a fost membru al Aca-
demiei Române.
A lexandru Vlahuld (1858-1919) este un vrednic urma§ al lui
Eminescu, insä cu o fire mai lini§titä, mai anduitä §i mai putin
vkätoare 'n au. El a publicat o sumä de lucrki : In versuri §i'n
proz.ä. Astfel : Mamie 1886; Poezii 1887; Din goana viefii
prozä §i versuri 1892; Icoane §terse 1893; Dan roman
1894; labia poezii 1895; In valloare nuvele 1896; Clipe
de lini§te nuvele 1899; Romdnia pitoreascd 1901; Din tre-
cutul nostru istorie 1908; File rupte prozä 1909; Pictorul
N. Grigorescuviata §i operele pictorului 1910; La gura sobei-
proz6 1911; Dreptate nuvele 1914; §i altele. Pe lang4 a-
cestea, i se mai datoresc revistele : Viala" 1893-1896, §i. La-
mura" ; precum §i ziarul Dacia".
Duiliu Zamfirescu (1858-1922) a fost un foarte gustat poet §i.
prozator. Ne-a läsat o sumä de lucräri, intre cari §i ateva ro-
mane pline de un neasemuit interes. El a fost membru al Acade-
miei Roma,- e.
Andrei Bdrseanul (1858-1922) a fost unul dintre neobositii
www.dacoromanica.ro
 376
strang5tori ai comorilor poporane din Ardeal. A adunat : doine,
strigäturi, colinde 5i altele. A f ost membru al Academiei R-omâne.
Sofia Neidejde (näscutä la 14 Septembrie, 1858) a scris pe n-
râmul literar, §tiintific 5i. folcloristic.
loan Geivänescu (náscut la 1859) este un 'neobosit muncitor pe
tárâmul cultural 5i pedagogic, pe care ne-a dat numeroase lucrái i
de o deosebitä valoare. A scris §i. pe nrâmul istoric §i limbistic.
Alexandru Philippide (n5scut la 1859) are mai multe lucräri
de mare importanp, privitoare la limba 5i literatura românä. Este
membru al Academiei Române.
Lazar $eineanu (näscut la 1859) a' scris mai mult pe tärâmul
filologic §i gramatical.
Nilseuti pina' la 1870. Dr. Alceu Urechia (näscut la 1860) este
un foarte cetit scriitor In prozà. Intre altele a scris câteva
de popularizare a higienei.
Vasile G. Morfun (n5scut In Noembrie, 1860, la Roman, mort
In 1919) a scris in prozä. Are 5i cAteva piese de teatru.
Teodor Stoenescu (1860-1919) ne-a läsat numeroase lucräri In
versuri §i proz6.
N. G. Radulescu-Niger (näscut la 2 Ianuarie, 1861, la Bcirlad),
a scris versuri 5i prozà. Este alcátuitorul a numeroase romane eu
cuprins social.
Maria Cunfan (näscutà la 1862) a scris poezii 5i nuvele.
Petre Gclrboviceanu (rascut In Giirbovalul-de-Jos, jud. Mehedinli,
la 12 Iunie, st. v., 1,862) este indrumAtorul a numero. se gene.atii
de trivätätori ie5iti din §coala normará a Societälii perztru
(cItura poporului romcin" al cärei director este. A. intocmit mai
multe lucrAri pe fárámul pedagagie 5i istoric-religios, precum §i
c5rti de inv5tAmAnt impreunil cu d-nii : Chelaru, Ghiafä i altii,
Mihail Teliman (1863-1902) a scris frumoase schite §i nuvele
umoristice.
Aurel Popovici (1863-1917) are ea-Leva serien i in diferite domenii.
Ludovic Dau§ are numeroase serien i in versuri 5i prozä, precurn
5i multe traducen.
Ion C. Bacalba§a (1863-1918) ne-a 15.sat cateva piese de teatru.
Anton Bacalbqa (1864-1899) a scris versuri 5i prozà.
Ion Bogdan (1864-1919) a scris foatte multe §i foarte intere-
sante lucräri, aproape numai pe tärâmul istoric. A fost mernbru
al Academiei Române.
Gheorghe Bogdan-Duica (näscut in Brapv la 1865) a scris nume-
roase siudii biografice, critice, istorice 5i sociale. A folt distins
In 1925 cu Premiul nafional" pentru literaturä, ca priceput critic
litera r. Este membru al Academiei Romane.
Dimitrie Evolceanu (näscut la 1865) a scris mai multe studii
entice literare asupra unora dintre scriitorii no§tri, precum 51 6-
teva lucräri gramaticale.
Ion Siirbu (1865-1922) a scris despre Matei Basarab In nem-
te§te, §i despre Mihai Viteazul in române§te. Ultima lucrare e
premian de Academia Romänä.

www.dacoromanica.ro
 377

Dumitru Stdncescu (1866-1899) ne-a lasat numeroase lucrari in

proza.
Traian Demetrescu (1866-1906) a scris cu mult talent : poezii,
nuvele i romane.
George Co§buc (nascut la 8 Septembrie, 1866, la Hordou, tanga
Ndstiud-Transilvania, a incetat din viga In 1918) a fost unul
dintre marii nostri poeti. Printre altele, dela el ne-au ramas : Balade
§i idile versuri 1893; Fire de tort poezii 1896; Povestca
unei coroane de otel 1899; Rdsboiul nostru pentru neatdrnare
1899; Ziarul unui pierde vard 1902; Divina comedie, Infernal
1925, tiparita dupa moartea sa ; i altele. A fost membru
al Academiei Romane.
G. Popa-Lisseana (nascut la 2 Octombrie, 1866, in Lissa-Fagdra§)
a scris mai multe lucrari pe taramul istoric. A intocmit si citteva
lucrari de invatamânt, foarte pretuite.
I. Al. Bratescu-Voine§ti (nascut In Tdrgovi§te la anul 1867) este
unul dintre cei mai placuti povestitori ai nostri. A scris i versuri,
trisa mai mult proza. Dintre lucrarile sale, mai cunoscute sunt :
Nuvele §i schite 1903; In lumea drepteilii 1908; Intunerec qi
lumine1-1912 ; -Sorana teatru, i altele. A lost distins in 1925
cu Premiul national" pentru literatura, ca priceput manuitor al
graiulai i simtirii românesti. Este membru al Academiei Romäne.
Iuliu Valaori, (nascut la 5 August, 1867, la Mosco pole, in Mace-
donia) este unul dintre adâncii cunoscatori ai iimbilor vechi.
intocmit valoroase lucrari pe taramul filologic.
George Murnu (nascut la 1868) a scris versuri i proiä. Este alca-
tuitorul a numeroase lucr'äri arheolo.gice de marevaloare. E membru
al Acaderniei Române,
Nerva Hodo§ (mort in 1913) ne-a läsat mai multe lucrari biblio-
grafice, istorice i literare.
Mihail Dragomirescu (nascut la Plattíre§ti-Illov, in 1868) este un
rodnic scriitor din zilele noastre. A scris versuri i proza. Se
deosebeste pe tarámul criticei literare, al cärei Indrumator este.
Intre altele a scris : Critica dramaticcl-1905 ; Dramaturgia Romdnei
1906; Teoria poeziei 1912; Critica §tiinfiliccl §i Eminescu
1925; Dela misticism la rationalism 1925, si altele.
C. Reidulescu-Motru (nascut la 1868) a scris nurneroase si va lc-
roaEe lucrari pe toate tárAmurile, dar mai ales pe ce! filosofic. Este
membru al .Academiei române.
Nicolae Zaharia (1868-1924) a scris o suma de lucraii, mai mult
pe táramul psihologic i filosofic.
Ion Popovici-Beindteanu (1869-1893) a scris nuvele din viata
meseriasilor si a tradus o piesa de teatru.
Pompiliu Eliade (1869-1914) ne-a lâsat numeroase i interesante
serien i pe toate taramuri/e.
Gheorghe Adamescu (nascut la 23 Iulie, 1869, in nucure§ti)
este un neobosit rnuncitor pe tarâmul studiului limbii si litera-
turii române. A intocmit, impreuna cu d-1 profesor universitar
Mihail Dragomirescu, unele dintre cele mai bune manuale de in-
vatamant pentru limba romana in scoalele secundare.
www.dacoromanica.ro
 378

Simion Mehedinfi, (nascut la 18 Octombrie, 1869, la Soveja, in

judetul Putna), este unul dintre scriitorii cei mai cetiti de popor.
Graiul scrierilor sale e limpede i placut la cetit. A scris pe toate
täramurile, dar mai ales pe cel : geografic, istoric i religios. Scrie-
rile sale sunt numeroase i foarte interesante. Este membru al
Academiei Romane.
Scarlat Panaitescu, general, a scris numeroase lucrari pe taramul :
militar, cultural, economic si social. Este membru _corespondent
al Academiei Române.
Spiridon Popescu a scris, printre altele, frumoase povestiri In
graiul poporului, precum i sfaturi indrumatoare date dascalimii
rom 'due pentru luminarea norodului.
Ion Simionescu este unul dintre inìmoii muncitori pe ta-
ramul raspandirii dorului de cetit In popor. Pentru atingerea
acestui scop, a alcatuit numeroase lucrari literare i tihrtifice,
scrise pe Intelesul norodului de jos. De cativa ani, scoate raspan-
ditul Calendar al gospodarilor. Este membru al Academiei Romane.
Artur Gorovei este unul dintre cei mai staruitori cercetatori ai
productiunilor mintii poporului.
Margareta Miller-Verghy a scris cateva importante lucrari
pentru folosul tinerimii.
Nfiscuti pfinfi la 1880. Ion A. Basarabescu (nascut la Giurgiu
in anul 1870) a scris numeroase nuvele i schite, precum si o
farsa Ovidiu icaná inteun act.
Ion A. Reidulescu-Pogoneanu (nascut la 1870) este alcatuitorul
a numeroase lucrari, pe toate taramurile, si mai a les pe cel pedagogic.
Nicolae lorga (nascut la 5 Iunie, 1871, In Botooni) si-a urmat
studiile uniVersitare la : la§i, Paris, Berlin §i Leipzig sau Lipsca.
In 1894 a fost numit profesor suplinitor, iar In 1895, titular, la
catedra de Istorie : medie, modern i contimporana, dela uni-
versitatea din Bucuresti, unde functioneaza Oda.' astazi. Este
membru al Academiei Romane si profesor agregat la Sorbona-
Franfa. Lucrarile sale pe toate taramurile sunt fara numar.
Nici un scriitor roman n'a scris i tipärit a-Latta lucrari ca dansul.
T% Intrebi cu uhnire, printre celelalte ocupatii, cand are vreme
mai scrie ? L. E cunoscator a o suma de limbi vechi i moderne,
si e inzestrat cu o tinere de minte rara.
Ilarie Chendi (nascut In Media-Transilvania, la 1872 mort
In 1913), a scris : proza, teatru i critici literare.
Dumitru D. Peitrei§canu (näscut la 1872) este un bun cunoscator
al sufletului omenesc, dupa cum ne dovedeste cu frumoasele sale
nuvele i *se de teatru.
Alexandru Tzigara-Samurca§ (nascut la 1872) a scris numeroase
lucrari de mare valoare, pe taramul : istoric, arheologic si, mai ales
artistic. Este un adanc cuno cator al frumosului.
George Ionescu-Tutoveanu (nascut la Beirlad, In Noernbrie, 1872)
este alcatuitorul a o suma de poezii bine pretuite de critici i cetitori.
Cincinat Pavelescu (nascut la 20 Octombrie, 1872, In Bucure§ti)
a scris numeroase versuri mai prin toate reVistele literare. Este
unul dintre poetii nostri de seama.
www.dacoromanica.ro
 379

Haralamb Lecca (1873-1920) a scris mai ales in versuri. Are si

cateva piese de teatru, si mai multe traducen.
Ilie Bilrbulescu (näscut la 1873 In Bucure.yti) profesor uni-
versitar are numeroase i valoroase serien i in domeniul filo-
logic si istoric.
Dimitrie Nanu (näscut la 26 Octombrie, st. v., 1873, in Ccimpu-
lung-Mu§cel) are numeroase lucrAri, mai ales in versuri. Ne-a dat
cateva traducen.
Ovid Densu5ianu (näscut la 30 Decembrie, st. V., 1873, in orasul
Fägära§) este unul dintre cei rnai priceputi si mai rodnici scrii-
tori pe täramul filologic. De altfel, a scris si pe alte täramuri. Este
un adänc cunosator al literaturii romänesti. A publicat i Mew
volume de poezii. E membru al Ac,ademiei Romane.
Niculae Dobrescu (1874-1914) a scris numeroase lucräri privi-
toare la religie i bisericä.
Nictaae Batzaria, (näscut la 18 Martie, st. v., 1874, la Cru§ova,
In Macedonia) este unul dintre Romanii Macedoneni, care ne
cunoaste graiul mai bine decat multi Romani bästinasi. A scris
numeroase nuvele i povestiri din viata popoarelor orientale. Con-
duce revista Dimineata Copiilor".
Radu D. Rosetti (näscut la 18 Decembrie, 1874, in Bucure§tOestt
un foarte rodnic scriitor. A scris versuri i prozä. Are cateva vo-
ume cu descrieri- de cáTátorii in largul lumii.
Constantin Sandu-Aldea (näscut la 1874) a scris o sumä de nuvele
schite pline de mult interes.
Eugeniu Botez sau Jean Bart (näscut la 1874) a scris foarte inte-
resante nuvele din viata marinarilor. Este unul dintre cei mai
priceputi nuvelisti ai nostri.
Ion Cioceirlan (näscut la 1874) a scris nuvele din viata täri:ineaseä.
Ion Adam (näscut la 26 Noembrie, 1875, in Vaslui 1911) a
scris : povestiri, schite, glume, nuvele, romane, descrieri i altele.
Ion Ursu (näscut la 14 Octombrie, 1875, in com. Cata, jud.
T eirnava-Mare) a scris numeroUse lucräri pe täramul istoric, adu-
cand contributii insemnate la asezarea temeinicA a datelor istorice
privitoare la trecutul nostru:
George Ranelli (näscut la 1875) a scris : i versuri, i proiä. Poeziile
sale sunt pline de mult duh.
Constantin Giurescu (1875-1918) ne-a läsat o sumä de lucräri de
seamä in domeniul Istoriei.
Alexandru Cazaban (näscut la 23 Septembrie, 1876, in Ia§i) a
scris numeroase schite i nuvele, pline de mult duh.
Nicolae Apostolescu (1876-1918) ne-a läsat numeroase lucräri
studii literare foarte importante.
Mihail Codreanu, (näscut la 25 Iulie, 1876, in Ia§i) a scris mai
ales versuri. Este unul dintre fruntasii poeziei r mane. A fost di-
stins In 1925 cu Premiul national" pentru lit raturà, ca bun
manuitor al versurilor românesti.
Alexandru Lapedatu (näscut la 1876) a intocmit i tipärit, o
sumä de lucräri, mai ales pe färâmul istoric. Ca miniFtru al culte-
www.dacoromanica.ro
 380
lor §i al arteIor, are meritul de a fi intemeietorul Premiului
national" pentru literaturá.
lef an O. losif (1876-1913) are numeroase scrieri : in versuri,
proz i teatru. Este autorul cunoscutei poezii patriotice La arme I"
Constantin Kiritescu (náscut la 3/16 Sepetembrie, 1876, in Bu-
curc4ti) a scris valoroase lucrári didactice. Este autorul Istoriei
rdsboiului pentru fntregirea Romdniei, 1916-1919", publicatá in
dodä volume lucrare socotità ca cea mai buná pâra in prezent,
asupra rásboiului unitátii noastre nationale.
telan Peticd (1877-1904) a scris : versuri, prozá i teatru.
Emil Gdrleanu (náscut la 5 Ianuarie, 1878, in Ia§i-1914) a scris
mai ales nuvele. A fost unuI dintre scriitorii români foarte mult cetiti.
Niculae Biinescu (dáscut la 1878) este alcátuitorul a o sumá de
valoroase lucrki istorice i studii literare.
Dimitrie N. Caracostea (náscut la 10 Martie, 1878, in Slatina-Olt)
este un neobosit cercetkor al trecutului nostru literar §.1 un mare
iubitor al literaturii populare. A scris interesante studii literare
asupra scriitorilor no§tri de seamá.
Julia Scriban, arhimandrit, (náscut la 31 Mai, 1878, in Galati)
este un neobosit muncitor pe táramul luminrii norodului. A alcá-
tuit numeroase lucrki cu cuprins moral §i religios, printre cari
ocupá un loe de frunte, frumoasele sale predici. S'a indeletnicit i cu
indreptarea multor gre§eli de scriere i vorbire a limbii române§ti.
Charles Drouhet (nAscut la 22 Ianuarie, st. v., 1879, In &triad)
este unul dintre adânc cunoscnorii literaturii române i franceze.
E alcátuitorul unor interesante studii asupra scriitorilor runtri de
seamá. A scris §i serie in publicatiile franceze numeroase articole
privitoare la literatura celor douä natii-surori.
Zaharia Beirsan (däscut la 1879) a scris : versuri, prozá §i teatru.
E unul dintre dibacii manuitori ai graiului i versului românesc.
Octavian Goga (dáscut in anul 1879, la R(7,yinari, in Arded), este
unul dintre cei mai de searná poefi ai vremurilor noastre. A scris :
versuri, i prozà", i teatru. Inteinsul, Rondnimect vede pe cán-
táretul durerilor de odinioarg, ale Ardelenilor. A fcst distins in 1924
cu Premiul national" pentru literaturá, ca bun mânuitor al gan-
dirii românesti in versuri. E membru al Academiei Románe.
Ion Bdrseanul a scris : atát versuri, precum §i prozás
Niculae Vulovici (mort In 1916) a scris versuri minunate.
Silvan Becescu a inzestrat literatura romadá cu interesante
lucrtiri in prozá, serse inteun grai foarte aträgátor
Julia Dragomirescu a scris versuri i prozá.
Virgil DrcIghiceanu este unul dintre neobositii cercetátori ai
trecutului nostru, sprijinit pe urmele eämase din strlimo§i : inscrip-
tii, monumen te, cládiri bátrâne§ti, §i altele. Cercetárile sale sunt
publicate in Buletinul comisiunii monumentelor istorice".
Ion Manolescu,. general, este un Mimos muncitor pe tárâmul
ridicáriiCulturale a poporului. A scris numeroase lucrári de va-
loare,. pe tárâmul : militar, istoric i educativ.
Tudor Pamtile (mort in 1921) a fost un neobosit culegátor al
www.dacoromanica.ro
 381

produselor populare.. Ne-a läsat o suing de lucrgri dintre cari, cele

mai multe au fost tipärite cu cheltmala Academiei 11.9mâne.
Grigore Pirulescu-Galaction, preot, a scris frumoase versuri,
mai ales, nuvele.
V. Demetrius a scris versuri i prozg. A isbutit -sä ne dea nume-
r4ase nuvele i romane foarte reusite.
Caton Teodorian a scris mai ales prozg i teatru.
loan Nistorprofesor universitar a intocmit i tipärit o sumg
de Iucräri de un deosebit interes istoric i religios : atät in limba
germang, cat si In cea româng. Este membru al Academiei Române.
Dumitru Anghel (rnort in 1914) a scris : i versuri, i profá.
Alexandru Hodo§ sau Ion Gorun a scris : versuri, si mai ales, proze.
Emanoil Grigorovitza ne-a läsat numeroase lucrgri In proz5,
vitoare la viata din Bucovina.
Elena Farago a scris versuri, In special pentru copii i tineret.
Näseuti pfinfi la 1890. loan Lupa (näscut /a 1880) a scris
numeroase lueräri de o valoaT e deosebitg, mai ales pe tarâmul
istoric. Este membru al Academiei Române.
Mihail Sadovearm (näscut la 1880) este unul dintre cei mai rod-
nici scriitori ai nostri in prozg. E alcgtuitorul a numeroase : po-
vesti, nuvele, schite i romane Pentru meritele sale literare, a fost
distins in 1924 cu Premiul nafional" pentru literaturä, ca bun
mänuitor al graiului românesc. Este membru al Academiei Romäne.
Vasil° Peirvan (näscut in 1880) este un neobosit cercetgtor al
trecutului nostru, sprijinit pe dovezi scoase din inscriptille i mo-
numentele rgmase din strgbuni. Are o surng de lucräri istorice de
mare valoare. Este membru al Academiei Române.
Stoica Nicolaescu (näscut in 1880) este un adânc cunosegtor al
limbilor slave. A publicat numeroase acte si documente vechi, pri-
vitoare la trecutul nostru. Lucreazil mai ales pe tgrámul istoric.
Panail Cerna sau P. Stanciov (1881-1913) ne-a Igsat numeroase
poezii de o mare vaIoare literarg.
Nicolae N. Beldiceanu (1881 mort In 1923) fiul profesorului
Beldiceanu a scris : atat in prozrt, precum versuri.
Ion Minulescu (ngscut la 6 Ianuarie, 1881, In Bucure§ti) a scris :
versuri, prozg si teatru.
Niculae Dundreanu (näscut la Gala fi 1881) a scris prozg, nu-
vele ischiÇe, culese, mai ales, din viala pescarilor.
Nicolae Popescu, preot, (ngscut la 10 Februarie, 1881, In Titu-
Deimbovifa) a scris importante lucrgri pe tgrâmul istoric i religios.
Este membrn 1.11 Academiei Române.
Ion Chiru-Aanov (1882-1917) a fost un indemänatec povestitor
In prozä. Ne-a läsat câteva scrieri inteun grai foarte pläcut.
Ion Agdrbiceanu (näscut la 1882) a scris numai in prozg : nuvele
schite si romane.
Gheorghe G. Antonescu (näscut la 10/23 Noemvrie, 1882) este un
harnic muncitor pe ogorul sänätoasei indrumgri a invätgmântului
pedagogic. A intocmit valoroase, lucrgri pedagogice foarte mult
folosite de membrii corpului didactic. dintre cari cea mai rgspän-
ditä este : Din problemele pedagogiei moderne.
www.dacoromanica.ro
Povestea neamului ronitineseI. Popeseu-B5jenaru. Eclitia II-a 5.000 exemp. 24*
 - 382 -
Eugeniu Lovinescu (näscut In Noembrie,.1882, la Faliken° a_sc
mult i In toate domeniile. Printre numeroasele sale scrieri are
foarte multe critici literare bine pretuite.
Corneliu Moldovanu (näscut la 15 August, st. v., 1883, in Bai-
lad) a scris numeroase lucräri in versuri i proz5, printre cari
foarte pricepute critici teatrale.
Ion C. Visarion (näscut la 1883) este un foarte aträgAtor, povesii-
tor al multor fapte inchipuite de el, sau prinse din Ora poporului.
Alexandru Stamatiad (näscut la 9 Mai, 1885, in Bucure§ti) a
scris, deasemenea : poezii prin diverse reviste, proz6 i teatru.
Liviu Rebreanu (näscut la 1885) a scris frumoase schite i nuvele ;
ne-a dat i luceäri de mare valoare in domeniul romanului. A scris
pentru teatru.
Mihail Sorbul sau Smolski (näscut la 1886) s'a fricut cunoscut
prin bine isbutitele sale piese de teatru.
Eugeniu Speranfia (näscut la 1888) a scris poezii i ateva lucr'äri
cu cuprins filosofic.
Niculae Davidescu a scris : versuri, proz6 i teatru.
P. Cancel munceste pe tärâmul cunoasterii trecutului nostru
prin deslegarea vechilor hrisoave si documente slavone.
Aurel Candrea s'a ocupat, in deosebi, cu productiile poporane.
A scris valoroase lueräri pe täramul filologic.
Codin Rildulescu este un harnic adunätor al productiilor poporane.
Lucian Blaga, de asemenea este un bun mânuitor al versului.
Mircea Radulescu ne-a dat frumoase alatuiri : poezii i teatru.
Victor Eltimiu este unul dintre cei mai rodnici scriitori din zilele
noastre. El a scris frumoase poezii, minunate povestiri, interesante
romane i mult gustate piese de teatru.
loan U. Soricu a scris versuri in genul popular, si teatru.
Mihail Lungeanu a publicat nuvele i povestiri din viata satelor.
Ion Dragoslav sau Ivanciuc este alcätuitorul a numeroase lucräri,
intre cari : putine versuri i multà prozä scrisä in graiul poporului.
De asemenea, domnii : Stelian Popescu, Mihail Mora, R. Sei§ea-
nu, Mihail Negru, Ion Pilaf, Horia Fortuna, B. Cecropide, Leontin
Iliescu, Ion Greculescu, Lascarov-Moldoveanu, Nikita Macedonski,
N. Poro, C. Raulef, Donar Munteanu, G. T alaz, 0 multi altii,
s'au deosebit prin valoroase lucrilri pe tilrálnul literar i ziaristic.
Pe läng'ä acesti scriitori, mai sunt o sumä vrednici de pomenit.
rupä cum am spt: s la inceput, a-i numi pe toti este lucru foarte
anevoios. Totusi, pe mäsurä ce voiu fi ajutat de imprejurki, voiu
eäutà sä adaog aci i numele celorlalti muncitori pe ogord cul-
turii neamului românesc, decarece socotesc ca o datorie din partea
noasträ, sá cunoastem pe cei ce-si främäntä mintea i sufletul, spre
a ne da nouä, cetitorilor, tot ceca ce socotesc ei c'ä au mai bun,
mai ales, in fiinta /or.
La lumina sufletului lor se plamildeste sufletul neamului intreg.
Si ne silim a revfirsA peste acest suflet toatii dragostea i tot darul
eel bun pe care Dumnezeu l-a dilruit fiintei noastre. Numai
putem ziee cä ne-am fficut datoria dare fratii i semenii no§tri I
www.dacoromanica.ro
 ROMANII
DIN

PENINSULA BALCANICA
1. MACEDONENII SAU AROMANII
Rilspindirea Românilor Macedoneni. O ramurà de frati de-ai
novtri, cu cari suntem legati sufletevte de veacuri fndelungate,
Mil n6déjdie de
a-i puteA vedeà
lipiti de pAmântul
XWk4t1;t4,l
patriei-mame, e- (%
.f r
_.
.,:..-- .-
i

ste ramura Romci- i" ,,

nilor risipiti pe in- 1,"
tinsul peninsulei (
Balcanice. Dintre ..,i; ,
acevtia, cei mai '
lY)
-,Z.7 . i; !

numerovi sunt Ro- 43 1 -»*;-

. 6,t
?,..- ,
nui nii Macedoneni 41 'Z ' 7

sau Aromdnii
1y
11),
I g ,
cum I§i zic ei. - t
Odinioarà, nu- W '''.
r
0 :i' -2 1 ' r,.._.....- *.
mArul lor eri de- ( 1

stul de mare. In ...). -

cursul vremii, par- P
te dintrInvii s'au (i
.,, .
:-...i--1-._, . .9 .1,
amestecat cu na-
-
r . ,t, 11 t''
:--24--:, ,
?fr)/
V ',.. A4. "I'
tiile I n mijlocul Ç)'-4_
,
- 4.,,,,ze...:(t.n.. - 1
c6rora tr Aiesc,
pierzAndu-vi ori- 4,
(Y) ,
-
gina. Cei cari vi-au (,) -,
Art..

pAstrat nationali- ° ....... ; :14

tatea pinA astki, (Y) ., .

e: . . -. :,,,, .6

apropie o jumA- O ,,,,, i ---,..,. ',Ir:Va V* r ..

tate de milion de .Y...fr

suflete. ,..-let:-V-`,NM,N-es -,Z"..'

In urma mare- _._..

lui rgsboi euro- O FAMILIE DE FAR$ER1OTI (BALAMACE)

pean, care s'a pe- DIN GHEORGEA
trecut filtre anii
1914-1918, acevti frati ai novtri au dizut sub trei stApAniri streine.
Astfel, in Macedonia greceascei, dealungul munfilor Pindului §i
prin imprejurimi, ti-Mese aproape douà sute de mii de Aromini.
Prin regiunea Salonicului qi in jurul orawlui Seres trAiesc, de
aseménea, aproape o suLA de mil de suflete românevti.
In Macedonia sd rbeascol, prin satele din f urul oraplui Monastir
sau Bitolia, trAiesc peste o sua cincizeci de mii de Aromani. De
www.dacoromanica.ro
 - 384 -
asemenea mai tráiesc rásletiti de fratii din regat o sumá de su-
flete românesti, primejduite a fi inghitite de neamurile in mijlocul
cárora se allá : in provincia Cosova, la Scopia sau Usküb, la Veles
pe Vardar, in Meglenia §i'n multe alte locuri.
In Macedonia bulgtireascli, pe lâng5, Macedonenii ráspAnditi prin
orasele Bulgariei, trdiese pe valea Strumei, cincizeci de mii de Aro-
mâni.
Din trecutul Romlinilor Macedoneni. Spre sfarsitul veacului
al doisprezecelea, acesti frati ai nostri, impreunä cu Bulgarii, in-
temeiará impárátia româno-bulgará sub conducerea fratilor : Petru,
Asan §i Ionitä. Dup6 aproape opt decenii de existentá paná la
1270, aceasta impárátie se nárui. Bulgarii formará un stat nQa-

.
SW
4

VEDEREA ORASULUI MONASTIR (BITOLIA)

tárnat, iar Aromânii se retrascrá In muntii lor, unde-si un-liará mai

departe viata tihnità de pástori.
Dupá cáderea peninsuld Balcanice in stApanirea Turcilor, Ma-
cedonenii se apropiará mai mult de Greci, cari, prin cultura lor
stráveche i prin civilizatia lor mult mai innaintatá ca a Bulga-
rilor, le insuflará mai multá. Incredere. Aceastá inclinare a lor usurà
mult lupta pornità de preotii eleni pentru grecizarea fratilor nostri,
lup FA care, in buná parte, si-a dat roadele dorite. Dupá ce Grecia
ii dobandi neatárnarea in urma revolutiei dintre anii 1821-1829,
precum i datorità sprijinului puterilor Europei, cari au silit pe
Turci, prin pacea dela Adrianopol, din 14 Septembrie, 1829, sä
recunoascá independenta Grecilor, lupta pentru grecizarea Aromd-
nilor fu si mai aprigá.
Primele §coale romine§ti In Macedonia. Daa dragostea de

www.dacoromanica.ro
 - 385

neam nu ar fi impins pe Romdnii din regat, sà-§i indrepte privi-

rile i catre acesti frati instreinati de vitregia vremurilor, cine
§tie de-ar mai fi existat astAzi aceastá ramura macedoneana a
Românilor Incepand dela 1864, guvernul roman din timpul lui
Cuza, in dorul de a rilspandi cultura romana pretutindeni pe unde
batea o inima româneasca, infiinyá pe socoteala statului nostru
mai multe scoale primare in centrele macedonene mai insemnate.
Cu vremea, numarul acestor scoale fu inmultit, intemeindu-se in
orasele cu populatie aromâneasca mai mare, chiar scoale secundare.
Aceasta masura a statului roman a impacat nazuinta spre cul-
tura a fratilor macedoneni, cari, setosi de inviitaturd i impinsi
de dorul unei vieti mai lesnicioase, au naplidit scoalele infiin-

,- ,.
,7,-
-. ,

.:i -,.- 1,__,

. t.,..:;.... ._, - ...r ---L'' - dot,e)
r ..-',.1.""jsT -I '''''' ' ' .
......,..* ,..
'''' -:'..
,,02....... -.......

-
.

. , ... ;.. s. -......, --J.,- ,;,-,-.......

r1al,_.-or.'"
......-:._. . .,........
1:::*, . ''' .,- ,7:- . -...,..t.t. -:-...
- , --, it,--
(i)
-
- ,
'
:. ,,'---- -: --- --''-' .

: ..f.,..
o

.o,
---...., ,.... ....
-'- 't--::"'-e''' .
...,.
-.
--......-
-
,,,,... 4 ItY)
.. ,- ,..- ",
rii
rÑ1 4:- :- ".
. -

-0:-.- -,-..z,,, &is , .

-,..:- -
.-..
, Nio---,witz'r ,6) ,
.....
C...,

VECHIUL ORAS MOSCOPOLE DIN MACEDONIA

tate pentru ei, iar cu timpul au pornit a infiinta ei înii coale

1ntretinute cu cheltuiala lpr. Multi bogatasi macedoneni au ajutat
Cu drag si din plin la acoperirea cheltuielilor cerute pentru
voile invatamântului.
Firea i indeletnieirile Aromanilor. Aromeinii intrec in destep-
taciune : pe Bulgari, pe Albanezi, i ciliar pe Grecii din Epir §i
Tesalia. Deì foarte harnici i priceputi din fire, ei nu prea se
dedau la munci grele, cum ar fi, de pilda, lucrul parnantului.
Cei de jos se indeletnicesc mai mult cu pastoritul i cu carausia ;
iar cei depe la orne stmt : unii hangii, altii bdcani, parte bru-
tari, multi argintari. Mare parte dinteinsii îi castiga palma ca
negustori foarte harnici, prin orne 'si irvi departate, facand averi
mari, datorita iscusintei lor.
25
www.dacoromanica.ro
 - 386 -
In dorul de InväTätttri mai Irmalte, foarte multi Aromâni au
pornit spre orasele marl, ca : Atena, Roma, Paris, Berlin, iar In
timpul din urmA, In BucureA, unde si-au intregit cunostintele'
universitare. Dintre acestia, unii au ajuns profesori de seam6,
altii medici iscusiti ; ha, s'au ridicat dintre dânsii clilar mari scri-
itori, cari au Mutt i fac falà literaturii românesti.
Lupta Impotriva desnationalizfirii. Un neajuns care Ingreu-
iaid Intilrirea constiintei i r5spandirea culturii nationale printre
fratii macedoneni, este faptul ea' cei mai multi Aromâni, cari
s'au ridicat din mijlocul lor, nu s'au mai tutors iarà's Intre dftn§ii

0 \TEEM A COMUNEI CRU*OVA

ca propoveduitori ai luminii sit ai simtului national. Din aceastä

pricing, cei rrunasi prin meleagurile strà'vechi se luptà singuri cu
vântul desnationaliz6rii, vânt care-i bate din trei pärti : dinspre
Jugoslavia, dinspre Bulgaria i, mai ales, dinspre Grecia, a cArei
inraurire, datorità indelungatei vietuiri la 'plan', a psátruns mai te-
meinic in sufletul lor.
Dumnezeu §tie cAt timp vor mai putea Infruntà aceste vânturi,
cari, In multe randuri au ajuns vijelii curate asa de mari
au fost prigonirile vrAjmasilor Impotriva fratilor nostri 1
Graiul acestor frati, desi se trage tot din bimba strAmosilor no-
stri, latini, totusi, datorit6 InrAurfrii vorbirii popoarelor cu cari au
www.dacoromanica.ro
 - - 387

trait §i. trAiesc la olaltà, §i mai ales inratiririi grece§ti, se deosebe5te

mult de graiul Romanilor din stanga Duniirii, a caror vorbire a
fost §i ea, la randul ei, inrauritil de graiul neamurilor cu cari
a venit in atingere in cursul vremii.
2. ROMANII DIN CELELALTE PARTI ALE PENINSULEI
BALCANICE
Botautii din Albania §i Epir. O alai ramudi de frati de-ai
no§tri trAiesc prin Al-
bania §i Epir. Cei din
Albania 1§i au a§eza-
rea mai mult pe carn-
pia Muzachia, de unde
§i-au luat §i numele de
Muzachiari. Cei din E-
pir se mai numesc §i
Fdrorioli. Num5rul lor,
la olaltà, trece de o
suta cincizeci de mii de
suflete. Graiul acesto-
ra, inraurit de vorbirea
albanezil §i turceasca, rtr;
se deosebe§te intru cat-
va de vorbirea Aromd-
nilor Macedoneni.
Romanii din Istria.
Un mAnunchi de -frati 6.,v# , 4 - , .c
de-ai no§tri tralesc In ea- . : ...-._
u`6
e7",
peninsula Istria tinut 7.4'
.
-;.,...,'°4-',.:-..--..-, -
cuprins intre gollul Ve- .< .._-. .2' E, r
netia § i gollul Quarnero. - -,---. ',-;.,,- - - v

Ei locuiesc in vreo §a-

se-§apte sate alcatuite
din mai multe cdtune, %... '
pe sub poalele de mia- -
, \ -..'.
z5zi ale lui Mon t e-
Maggiore. Numrul lor
e de cateva mii de su-
flete. Ace§ti frati ai no- raltail -77,,
tri sunt mai fericiti
§
ca ceilalti, ca'ci triliesc - -EANCA
O CII 'li$OV -**-:.'-Z4Z1-
'-'----4.- 1
astazi subt obladuirea
unui alt popor de neam latin : edicä sub stApaiiirea Italienilor.
Graiul Romdnilor Istrieni se deosebe§te foarte mult de al ce-
lorlalti frati din peninsula Balcanicd. Indeletnicirea lor de cape-
tenie este pAstoritul. Traiul lor e cam silrridicios din pricina tinu-
tului pietros in care locuiesc §i unde nu pot hl-6'1i turme nu-
meroase de vite.
www.dacoromanica.ro
 388

Romanii de Muga botare. In urma nedreptei hotarniciri a

granitelor dintre noi si parte dintre vecinii nostri, o suma de
Romeini au ramas sub stapanire streina. Astfel, In Banatul de sub
stapanirea sarbeasca, precum si pe valea rdului Timocul dincolo
de Dunäre traiesc sute de mii de Români, cari graiesc limba
noastra Intocmai ca i noi. Aflandu-te In mijlocul lor, nici n'ai
crede cá te afli pe pamant strein, asa de curat graiul, asa de
românesc portul, asa de patriotica simtirea.
Fa ta cu Imprejurarile vitrege, cari nu ne-au Ingaduit sà fim
Ingraditi in aceleasi hotare i subt acelas carmuitor, dorul lar
§'al nostru este astazi : vesnica unire sufleteaseil futre ei i noi 1
Iata dar, cum se afla resfirat neamul romanesc !

..
0E14'0..

Oter

;*.t4--1,
_ ;,4,,c, Eig

'47 t, ,bink ,,01

' - '

". ' is -

COMUNA AVDELA DIN MACEDONIA

Daca pilmantul poate fi botarnicit cu granite, sufletului nu i

se poate pune nici o stavila! Daca mai avem frati neeuprinsi In
botarele pilmantului romfinesc, sa nu uittim e:1 ace§ti frati pot fi
euprinsi in nemarginita dragoste a sufletului romanese f Noul
ideal national sub drapelul caruia trebuie sa se mobilizeze finta'
shntirea cea huna a neamului nostru este : Lupta pentru
unitatea sufleteascd fi culturald a Romdnilor
de pretutindenf I
La luptd dar, pentrulmplinirea acestui slant
ideal

www.dacoromanica.ro
 ZILE MARI
DIN

VIATA POPORULUI
NOSTRU -}1111=r4

Intocmai ca si oamenii, tot astfel si popoarele, au anumite zile

pe cari le prAsnuiesc cu veselie si cinste deosebit5, de oarece ele a-
mintesc fapte de mare insemnä'tate, petrecute In viata acelor po-
poare. Asemenea si poporul românesc, are multe zile mari in tre-
cutul sàu. Aceste zile ne amintesc : unele, intelepciunea ; iar altele,
marea vitejie a sträbunilor nostri.
Dintre zilele mari ale neamului romanesc, noi s'árbgtorim in fiecare
an pe acelea cari ne amintesc fapte mai de curand petrecute.
Aceste zile sunt :
Ziva de 24 Ianuarie, care ne aminteqte pe 24 Ianuarie, stil vechi,
1859, &Ind s' au unit principatele romeine : Muntenia §i Moldova,
sub Cuza vodel.
Ziaa de 14 Mar/le ne aminte§te pe 14 Mar/le, slit vechi, 1881,
&Ind s'a ridicat Romeinia la rangul de regat.
Ziva de 27 Martie ne amintote pe 27 Mar/le, stil vechi, sau 9
Aprilie, stil nou, 1918, ca'nd kalif. Basarabeni au hoteirit unirea
pentru toldeauna a Basarabiei cu Romelnia, dupti 106 ani de robie.
Ziva de 10 Mai ne aminteqte mdi multe lapte mari. Astfel : in-
trarea domnitorului Carol I in Bucure§li, la 10 Mai, stil vechi,
1866; proclamarea Independentei României, la 10 Mai, stil vechi,
1877; §i Incoronarea primului rege romein, la 10 Mai, stil vechi,
1881. Tot in aceastei zi, prtisnuim §i Un/rea cea mare din 1918,
a tuturor Romelnilor.
Ziva de 21 lunie ne aminte§te pe 21 lunie, stil vechi, 1913, cad
poporul .rameinchemat de regele sclu spre a fi trimis sti potoleascti
meicelul ce se incinsese Mire popoarele balcanicea reispuns cu o
insuflefire nernaipomenitei in Istoria neamurilor.
Ziva de 28 Mlle ne amintqte pacea din/re: Romdni, 'Set rbi, Greci,
Muntenegreni i Bulgari, fticutcl la 28 _Julie, sill vechi, 1913, in Bu-
cureqti, cu care prilej, Romeinia §i-a m'drit teritoriul, reintregind
Dobrogea lui Mircea-cel-Mare, prin alipirea Cadrilaterului.
Ziva de 15 August ne aminteVe pe 15 August, stil vechi, 1918,
ceind toatei suflarea romeineascei a alergat subt arme la chemarea re-
gelui sclu, spre a desrobi pe frafii supuqi natiilor vecine, §i a felurl,
In urma victorillor dela : Martiqti, Meirei5e§ti §i Oituz, Unitatea na-
tionalfi a poporului romfin."
www.dacoromanica.ro
 390
Ziva de 30 August, stil vechi, ne cuninte§le luarea redutei Grivila,
de catre Romcini, la 1877.
Ziva de 28 Septembrie ne aminte§te pe 28 Septembrie, stil vechi,
1914, ccind M. S,. Regele Ferdinand I, noul stdpcinitor al Romciniei,
ltzd in mdinile Sale ccirma fdrii, in urma morfii regelui Carol I,
intdmplatd in dimineala zilei de 21 Septembrie, stil vechi, acela§ an.
Ziva de 2 Octombrie, stil vechi, sau, 15 Octombrie, stil nou, ne a-
mirzte§te pe 2 Octombrie, 1922, cdnd Majestdfile Lor : Regele Fer-
dinand I §i Regina Maria, s'au incununat la Alba-Julia ca Suve-
rani al tuturoi Romdnilor.
Ziva de 15 Noembrie ne aminte§te ziva unirii frafilor Bucovineni
.cu Romdnii din regat, in urma hotdririi luatcl la Cerniiufi, la 15
Noembrie, stil vechi, sau 28 Noembrie, stil nou, 1918, dalia 144 de
.ani de instreinare.
Ziva de 15 Noembrie ne aminte§te hotdrirea luatd de frafii Arde-
¿en la Alba-Iulia, in ziva de 18 Noembrie, stil vechi, sau 1 Decem-
brie, stil nou, 1918, de a se un l pentru ve§nicie cu regatul Romciniei,
sfárcimcind lanfurile ce le apdsaserd grumajii aproape o mie de ani
addogcind la diadema Rorndniei ultima piatrd nestimatä, mutila
scl incoroneze §i sti desdvdr§eascd ,,UniPea" visati de intreaga
suflare româneaseli.
Ziva de 28 Noembrie, stil vechi, ne aminte§te cdderea Plevnei in
indinile armatelor romdne§ti §i ruse§ti la 1877, precum §i isbcinda
,o§tilor cre§tine asupra armatei turce§ti.
Atotputernieul s'ajute poporului românese ea, i in viitor,
.silvärseaseä rapte milrete i vrednice de gloriosul si-1u trecut!
Toatii suflarea romilneaseil s'A strige eu nestrfiniutatà credintil
infl6erwatii fnsufletire:
Tpaiasca Roynania fi neannit romanesc
In pace fi nuipipe cat soapele cepescl _
VRECIELNICII STAVANITORI
111

ViitliINTULU1 NEAMILUI ROrliINE5C

INNAINTE DE NA§TEREA MANTUITORULUI
Sella stapaneau cAmpiile Daciei cu vreo sapte-opt sute de ani lnnainte de Christos.-
.Dariu, regele Perfilar a venit Impotriva Scifilor pe la anul 510 Innainte de Christos.
Agatirst1 stitp&neau pArtile muntoase ale Daciei.
Gelli au cuprins tinutul stApAnit de Scifi, ajutati de Filip, craiul Macedoniei, cu
vreo trei sute si ceva de ani Innainre de Christos. Ei au fost robiti de Bastarni
'reme de un veac.
.Zamolse a fost cel mal vechi legiuitor i profet al Gefilor. El a trAit cam pe la
anul 590 Innalnte de Christos.
Atexandru Macedon a venit 1mpotriva Gefilor pe la anul 335 1nnainte de Christos.
www.dacoromanica.ro
 - 391 -
Daell au pus stapanire pe cuprinsul stapanit de Agatirsi. Ei s'au unit-cu Gefii, pe
cari i-au scapat de stapanirea bastarna.
Dromichele a domnit peste Dad i pe la anal 295 Innainte de Christos.
RomanII au avut primele ciocniri cu Daco-Gefii pe /a anul 113 Innainte de Christos.
Buerebista a domnit peste Daco-Gefi pe la anul 84 Innainte de Christos. El s'a
amestecat In luptele dintre capeteniile romane pentru domn.e. La conducerea
poporului a fost ajutat de capetenia preotilor, Deceneu.

DUPA NAqTEREA NIANTUITORULUI

PANA LA NAVALIREA BARBARILOR
Dad li stapaneau pamantul dintre Minare, Tisa si Nistru.
Decebal a domnit peste Daci ca 1ncepere cam depe la anul 82 dupa nasterea lui
Christos.
Dominan, tmpiíratul Romanilor, care a domnit futre anii 81-96 (lupa Christos a
plata tribut Dacilor.
Nerua, tmpa-ratul Romanilor, (96-98) a plata si el tribut.
Traian, 1mOratul Romanilor (98-117) a purtat primal rasboi Impotriva Dacilor
la anul 101; iar al doilea rasboi, pentru cucerirea Daeiei, In anal 105 duna Na-
stereaMantuitorului.
Adrian, Imparatul Romanitor (117-138) a continuat stapanirea Dacici.
Antonius Pius (138-161) a stapanit si el Dacia.
Marcus Aurelius, (161-180) continua a stapani Dacia.
Comodus (180-192) urmeaza a stapani Dacia.
Intre 192-270 au avut loe lupte grozave Intre coi ce ravneau la stapanirealmperiului
roman, pe care 1-au Imparta futre dOnsii. Inteun rand au fost 19 preten(tenti la
tronul imperiului roman, cari au domnit fiecare peste cate o parte a Intinsului
imperiu.
lata tmparatii din acest timp, cu resedinta la Roma
Pertinax (192-193), Didius lulianus (193), Septimius Severas (193-211), Caracalla
(211-217), Macrinus (217), Heliogabalus (217-222), Alexandru Severas (222
235), Maximinus (235-238), Gordianus (238-244), Filip Araba! (244-249),
Decius (249-251), Galas (251-253), Ernilianus (253), Valerianus (253-260),
Galienus (260-268), Claudius al II-lea (268-270).
In acist timp au inceput neivalirile barbare in cuprinsul Daciei.
Aurelian, impiíralul Romanilor (270-275) a poruncit ostirii i slujbasitor din pro-
vincia cucerita de Traian, sa paraseasca Dacia, care t'amase, de-acum, prada
Barbarilor navalitori vreme de-aproape o me de ami.

SUB STAPANIREA BARBARILOR NAVALITORI

La anal 271 dupti Christos, Romanii au ptiräsit Dacia lui Traian.
Gotii au fost cei dintai Barbari, cari au pus stapanire pe Dacia, Innainte de a fi
parasitO Cu total de Romani. Ei au stapanit-o pana la anul 375.
Hunil au patruns In Dacia pe care au cucerit-o din mainile Gofilor si au stapan't-e
pana la. anul 450.
GepiziL au venit In local Hunilor si au stilpanit Dacia pana la anul 555.
Avarii au tinut Dacia sub stilpanirea lor pana pe la anal 626.
Slavii s'au scurs peste pamantul Daciei 'futre anii 626-680.
Bulgarli au turburat linistea locuitorilor bastinasi ai Daciei, filtre anii 493--640,
carld au 1nceput a se linistl In pamanturile pe cari le stapanesc astral, slavi-
zandu-se.
UngurIl au pornit a se lasa spre Dacia pe la anal 830. La anul 898 s'au stator-
nicit In Panonia dincolo de Tisa.
Peeenegil s'au scoborn spre Dacia, In urma Ungurilor, pe la anal 900.
Cumanil au risipit pe Pecenegi si au pus stapanire pe cuprinsul vechei Dacii pe 1a
anul 1050.
'Mari( au nimicit pe Cumani si au pus ei stapanire pe pilmantul locult de
RoMani, cam pe la anul 1241.
www.dacoromanica.ro
 - 392 -
Pe cdnd in Dacia stilpdrieau Cumanii pi Tdiarii, in dreapta Dundrii a luat naptere im-
periul romdno-bulgar sub conducerea neamului Asdneptilor (1196-1270), ceind se
lorind un alt imperiu, curat bulgäresc, cu capitala Acest imperiu end sub
steipdnirea Turcilor In urtna bäläliei dela Cosova, pe cdmpia Mierlei, la care
a luat parte pi Mircea-cel-Mare, tri anul 1389.
In timpul stApAnirii tiltàrAsti, se Incepn 1nchegarea celor doug principate roma-
nesti : Muntenia $i Moldova: Muntenia, pe la anul 1247; lar Moldova, pe la 1343.

STAPANITORII CELOR DOUA PRINCIPATE ROMANESTI

Muntenia Moldova

Seneslau 1247 7
Litean sau Litovoi 9 1279
Biírbat 1279 ?
Tihomirsocotit de unii c'ar
fi legendarul Radu-Negru ? 1320
Basarab-cel-Mare 1320-1352 Dragos 1343-1345
Sas i 1345-1349
,Alexandru Basarab . . . .1352-1364 Bogdan I 1349-1365
Vlaicu sau Vladislav Basaxab 1364-1377 Latcu 1365-1372
Radu I Basarab 1377-1384 Gheorghe sau Iuga Coria-
tovici 1372-1375
Dail I 1384-1386 Petru I Musat. . . . . 1375-1391
Mircea-cel-Mare 1386-1418 Roman I 1391-1394
Stefan I 1394-1400
Iuga al II-lea 1400
Mihail I 1418-1420 Alexandru I cel-Bun . . 1-100-1433
Dan al II-lea 1420-1421
Radul al II-leaPlesuvul 1421-1427
Dan al II-leaa 2-a oarà 1427-1431 sau Ilie I 1433
Alexandru al 11-leaAldea 1431-1435 Stefan la II-lea 1433-1435
Ilias I, ImpreunA cu Stefan
Vlad IDracul 1435-1446 al II-lea 1435-1443
Dan al III-lea 1446-1451 Stefan al II-lea, singur. . 1443-1447
Roman al II-lea 1447-1448
Petru al II-lea 1448-1449
Alexandru al II-lea . . . 1449
Bogdan al II-lea 1449-1451
Vladislav ai II-lea 1451-1456 Petru al III-leaAron . . 1451-1452
Alexandru al II-leaAlec-
sandrela 2-a oarä . .1452-1455
Vlad al II-leaTepes ..1456-1462
. Petru al III-leaAron, a
Radu al III-leacel-Frumos 1462-1474 2-a oarA 1455-1457
Laiotà Basarab 1474-1476 Stefan al 111-leacel-Mare 1457-1504
Vlad al II-leaTepe-----a 2-a
oar% 1476
Laiotà Basaraba 2-a oar% 1476-1477
Basarab cel-TanArTepelus 1477-1482
Vlad al III-leaCAlugdrul 1482-1495
Radu al IV-leacel-Mare. 1495-1508 Bogdan al III-lea Chiorul 1504-1517
Mihnea . . . 1508-1510
Vlad al IV-leaeel-Ilan.
sau Vladut 1510-1512
Neagoe Basarab 1512-1521 Stefan al IV-leaeel TAnAr
Teodosie Basarab 1521 sau StefAnità 1517-1527
Radu al V-lea dela-Afumati 1522-1523
Vladislav al 111-lea . . . .1523-1525
www.dacoromanica.ro
Radu al V-lea dela Afumati .1525-1529 Petru al IV-leaRares . .1527--1538
 - 393 -
Muntenia Moldova
AnII Anil
Moise 1529-1530
Vlad al V-leaInnecatul . 1530-1532
Vlad a/ V I-leaVintilA. 1532-1535
Radu al VI-leaPaisie . 1535-1545 Stefan al V-leaLAcustA . .1538-1540
Alexandru al III-lea-Cornea 1540-1541
Petru al IV-leaRare§, a
2-a oar% 1541-1546
Mircea al II-leaCiobanul .1545-1554 Ilie sau Ilia§ al II-lea . . 1546-1551
Stefan, al VI-leaRare§ . 1551-1552
loan IJoldea 1552
Petru I sau PAtra§cu-cel- Alexandru al IV-leaLApu§-
Bun 1554-1557 neanu 1552-1561
Mircea al II-leaCiobanul, a
2-a oar 5 1557-1559
Petru al II-leafiul lui Mir- loan al II-leaDespot . . .1561-156
cea Ciobanul 1559-1568 Stefan Tom§a I 1563-1564
'
Alexandru al III-lea . . . 1568-1574 Alexandru al IV-leaLApt4-
neanu, a 2-a oar5 . . . .1564-1568
Bogdan al IV-lea . . . .1568-1572
Ioan al III-leacel-Cumplit
Armeanul 1572-1574
VintilA 1574 Petru al V-leachiopul.. 1574-1577
Alexandru al III-lea . . . 1574-1577 loan al IV-leaPotcoavA. 1577
Mihnea al II-leaTurcitul 1577-1583 Petru al V-leaSchiopul . .1578-1579
Iancu Sasul 1579-1582
Petru Cercel 1583-1585 Petru al V-leaSchiopul . 1582-1591
Mihnea al II-leaTurcitul,
a 2-a oat% 1585-1591
Ilie 1591
Radu al VII-lea 1591
Stefan Surdul 1591-1592 Aron Tiranul 1591-1592
Alexandru-cel-RA u 1592
Aloxandru al IV-leaeel-Mu 1592-1593 Petru Cazacul 1592
Mihai Viteazul 1593-1601 Aron Tiranul, a 2-a °aril . 1592-1595
Stefan al VII-leaRAssan 1595
Ieremia MovilA 1595-1600

Mibal Vltenzul domn al : Manleniel, Transilvaniel I Moldovel la anul 1600.

Nicolv al II-leaPAtra§cu, Ieremia Movilà, a 2-a oar% .1600-1606

fiul lui Mihai Viteazul . .1599-1600
Simion MovilA 1600-1602
Radu Serban Basarab . . 1602-1611 SimiOn MovilA 1606-1607
Radu Mihnea 1611-1616 Mihail MovilA 1607
Constantin Movil5 . . . . 1607-1611
Stefan Tom§a al II-lea, fiul
lui Tom§a I 1611-1615
Gavril Movilà 1616 Alexandru Movilà 1615-1616
Alexandru Ilia§ 1616-1618 Radu Mihnea 1616-1619
Gavril Movill 1618-1620 Gaspar Gratiani 1619-1620
Radu Mihnea, a 2-a oard . 1620-1623 Alexandru al VI-leaIlia§ 1620-1621
Stefan Tom§a al II-lea, a
2-a oarA 1621-1623
Alexandru RadulCocaml .1623-1627 Radu Mihnea, a 2-a oarli. 1623-1626
Alexandru hal, a 2-a oarA .1627-1629 Miron Barnovschl Movilli 1626-1629
Leon Tom§a 1629-1632 Alexandru al VII-leaCo-
www.dacoromanica.ro
corml 1629-1630
 - 394 -
Muntenia Moldova
Anil Anhi
Radu 1632 Moise MovilA 1630-1631
Matei Basarab 1632-1654 Alexandru al VI-lea flia, a
2-a oarA 1631-1633
Miron Barnovschi, a 2-a oarA 1633
Moise MovilA, a 2-a oarA .1633-1634
Vasile Lupul 1634-1653
Constantin Serban Basarab Gheorghe Stefan 1653-1658
CArnul 1654-1658 Gheorghe Ghica 1658-1659
Mihnea al III-lea Radu . . 1658-1659 Constantin Serban Basarab 1659-1661
Gheorghe Ghica 1659-1660 Stefan Lupul 1659-1661
Grigorwu Gheorghe Ghica 1660-1664 Eustratie Dabija 1661-1665
Ra du Leon 1664-1669 Gheorghe Duca 1665-1666
Ilia$ Alexandru 1666-1668
Antone din Pope§ti . . . .1669-1672 Gheorghe Duca, a 2-a oarl 1668-1672
Grigore Gheorghe Ghica, a stefan Petriceicu 1672-1674
2-a oat% . ...... 1672-1674 Dimitrie sau Durnitrwu
Cantacuzin 1674-1675
Gheorghe Duca 1674-1678 Antonia Ruset 1675-1678
Sal-ban Cantacuzin 1678-1688 Gheorghe Duca, a 3-a oarA 1678-1683
Stefan Petriceicu, a 2-a oarA 1683-1684
Dimitrie Cantacuzin, a 2-a
oarA 1684-1685
Constantin BrAncoveanu . .1688-1714 Constantin Cantemir . . . 1685-1693
Dimitrie Cantemir-18 zile 1693
Constantin Duca 1693-1695
Antioh Cantemir 1695-1700
Constantin Duca, a 2-a oarA 1700-1703
Mihail RacovitA 1703-1705
Antioh Cantemir, a 2-a oarA 1705-1707
Mihail Racovitl, a 2-a owl 1707-1709
Nicolae Mavrocordat . . . .1709-1710
Dimitrie Cantemir, a 2-a
oarA 1710-1711
CAimlicAm'a vorniculni Lupu
2 luni de zile . . . . 1711
CAimAcAmia lui loan Mavro-
cordatm--o I unA 1711
Stefan al II-leaCantacuzin 1714-11716 Niculae Mavrocordat, a 2-a
oarA 1711-1715
DOMNIA FANARIOTILOR IN AMAN DOW% PRINCIPATELE
Muntenia Moldova
Anil tkiiii
Niculae Mavrocordat . . . 1716 Mihall RacovitA 1716-1726
loan Mavrocordat 1716-1719
N-lae Mavrocordat, a 2-a oarii 1719-1730 Grigore Matei Ghica. . . .1726-1733
Constantin Mavrocordat . 1730
Mihail Racovità 1730-1731
Constantin Mavrocordat, a
2-a oar& 1731-1733
Grigore Matei Ghica . . . 1733-1735 Constantin Mavrocordat . .1733-1735
Constantin Mavrocordat, a Grigore Matei Ghica, a 2-a
3-a oarA 1735-1741 °ark' 1735-1739
Ocupatie ruseascii tn Sep-
1embrie-Oc1om4ie . . . 1739
Grigore Matei Ghica . . . .1739-1741
Mihail RacovitA, a 2-a oarA .1741-1744 Constantin Mavrocordat, a
2-a oar% 1741.4743'
Constantin Mavrocordat, awww.dacoromanica.ro
loan Mavrocordat 1743-1747
4-a oarA 1744-1748 Grigore Matei Ghica . . . 1747-1748
 - 395 -
Muntenia An i I
Moldova Anli
Grigore Matei Ghica . . . .1748-1752 Constantin Mavrocordat, a
3-a oarA 1748-1749
Matei Ghica 1752-1753 Constantin Racovilit . 1749-1753
Constantin Racovit5 . . 1753-1756 Matei Ghica 1753-1756
Constantin Mavrocordat, a Constantin Racovità, a 2-a
5-a oarA 1756-1758 oarà 1756-1757
Scarlat Ghica 1757-1758
Scarlat Ghica 1758-1761 loan Teodor Calimah . . 1758-1761
Constantin Mavrocordat, a Grigore Calimah 1761-1764
6-a oarà 1761-1763
Constantin Racovità, a 2-a
ow% 1763-1764
Stefan RacovitA 1764-1765 Grigore Alexandru Ghica .1764-1767
Scarlat Ghica, a 2-a °aril . 1765-1766 Grigore Calimah, a 2-a oarA .1767-1769
Alexandru Scarlat Ghica 1766-1768 Constantin Mavrocordat, a
Grigore Alexandru Ghica 1768-1769 4-a oat% 1769
Ocuparie ruseascei in amfindouti principatele 1769-1774.
Emanoil Giani-Ruset .1770-1771
Alexandru Ipsilanti . . .1774-1782 Grigore Alexandru Ghica, a
2-a °ad 1774-1777
Constantin Moruzi 1777-1782
Nicolae Caragea 1782-1783 Alexandru Constantin- Ma-
vrocordat 1782-1785
Mihail Constantin Sutu . . .1783-1786 Alexandru loan Mavrocordat 1785-4786
Nicolae Mavrogheni . . .1786-1790 Alexandru Ipsilanti . . . .1786-1788
Emanoil Giani-Ruset . . . 1788
Ocupatie austriacA 1789-1791 Ocupafie ruseasal 1788-1792
Mihail Constantin Sulu, a 2-a Alexandru Iloruzi 1792-1793
oar% 1791-1793
Alexandru Moruzi 1793-4796 Mihail Constantin Sutu . .1793-1795
Alexandru Ipsilanti, a 2-a Alexandru Calimah . . . .1795-1799
oat% 1796-1797
Constantin Hangerliu. . . 1797-1799
Alexandru Moruzi, a 2-a
oarà 1799-1801 Constantin Ipsilanti . . . .1799-1801
Mihail Constantin Sutu, a 3-a
oarä
Alexandru Sutu ..... 1801-1802
1802-
Constantin Ipsilanti . . . .1802-1806
Aiexandru utu 1801-1802
Alexandru Moruzi, a 2-a oar5 1802-1806
Alexandru Sulu, a 2-a oarà . 1806 Scarlat Calimah 1806

Ocupa! ¡e meaner in amdndouli principalele 1806-1812

Constantin Ipsilanti, a Alexandru Hangerliu . . 1807
oarA 1806-1807 Scarlat Calimah, a 2-a oat% 1807-1810
loan Caragea 1812-1818 Scarlat Calimah, a 3-a oard 1812-1819
Alexandru Sutu, a 3-a oarà 1818-1821 Mihail Grigore Sulu . . . .1819-1821
Rero1uia lui Tudor-VIndlini- CAimAcAmia prezidata de
TeSeU 1821 mitropolitul Veniamin Co-
stache 1821

EMMA DOMNIA FANARIOTILOR, PANA IN ZILELE NOASTRE

Ocuparie turceascd In ambele principate 1821-1822.
Grigore Dimitrie Ghica . .1822-1828 Ion Sandu Sturza 1822-1828
Ocuparie ruseascei in amdndoud principatele 1828-1834.

www.dacoromanica.ro
 - 396 -
Muntenia Moldova
Anil Anil
Alexandru Dimitrie Ghica .1834-1842 Mihail Sturza 1834-1849
Gheorghe Bibestu 1842-1848
CAimAc4inia lui Constantin
Cantacuzin 1848-1849
Barbu Stirbei 1849,1856 Grigore Ghica 1849-1856
Ocu palie rusea sea In amlindoud principatele 1853-1854.
CAinlcAmia lui Alexandru CAimAcAmia lui Teodor Bals.1856-1857
Dimitrie Ghica .1856-1858 CAimgcgmia lui Niculae Vo-
goride 1857-1858
CAimgcAmia de trel : Ion CgimAcAmia de trei : Stefan
Manu, Emanoil BAleanu Catargiu, Vasile Sturza
si Ion Filipescu. ..... 1858-1859 Anastasia Panu (858-1859
Unirea Prineipatelor roman.) la 24 Ianuarie, 18591).

ROMAN IA
't hOl
sub domnia
lui `10,0
° Bo
CUZA-VODA
1859-1866

cuci

R.10coa.

0T.Sever taiDmits
Pitesti.
Sucures
Cilärast -(3
r9e o
Crgor
Giorgio

IT
9.,,., u
Tiligurele

R.
N

A exandra loan I Qua, primul domn al Romtiniet 1859-1866.

Locolenenia donmeascii : alcdtuitä din : Niculae Golescu, LascAr Catargiu g Niculae
Haralambie: 11 Februarie-10 .Mai, 1866.
Carol I eel-Intelept, clomp : 1866-1881; rege : 14 Martie, 1881Septembrie 28/10
Octombrie, 1914.
Ferdinand I, rege al tuturor RomAnilor, Septembrie 28/10 Octombrie, 1914.
Martie 27/9 Aprilie Bascu'abia
Unlrea tuturor Romilnilor, 1918 f Noembrie 15/28 - Bucovina
Noembrie 18/1 Decembrie Ardealui.

1). Harta de mai sus InfAtiseaza Ronitinia In timpul domMei Jul Cuza. ScApAn-
www.dacoromanica.ro
du-se din vedere sá fie trecutä la capitolul respectiv, am introdus-o aci.
CARTEA MARILOR ROMANI
I. Mitropolitul Petru Movila.
Mitropolitul Petri' Movila al Kievului a fost unul dintre eel
mai de seamd fruntasi al bisericii ortodoxe de rasdrit. El a
fost fiul lui Simion Noviid, domnul Moldovei, i s'a nascut la
21 Decembrie, 1597. Desi in timpul copilariei si tineretii sale,
propaganda catolica era in floare in Muntenia si Moldova, el
si-a inarit cugetul in credinta ortodoxa. Primele invataturi le-a
capatat in Moldova, iar studiile teologice le-a facut la Sorbona.
In 1625, mergand
la Kiev, se calugarl 7

la manastirea Pecev-
ska al carui arhim an-
drit ajunse la 1628.
In 1632 fu ridicat la
rangul de mitropo-
lit al Kievului. Ca
mitropolit s'a distins
prin virtutile sale,
precum i prin acti-
vitatea sa culturald.
El intemeie o scoala,
care ajunse mai apoi
Academie deTeologie
si Filosofie foarte cer-
cetatd ; infiinta o ti-
pografie pe cheltuia-
la sa; de asemenea ti-
01.1 numeroase carti
religioase, de folos
obstes c. Lucrarea
care i-a creiat un
mare renume, a lost
«Md.rturisirea orto-
doxd a bisericii din
rasarit), scrisa pen-
tru combaterea cal-
vinismula Aceastä lucrare a fost aprobatá de sinodul dela
kW, din1642 ; iar mai apoi, de sinodul celor patru patriarhi
ortodocsi, adunati la Constantinopol. El a contribuit la inte-
meierea unei scoale in mandstirea «Sfintilor Trei-lerarki» din
lasi, care deveni rasadnita celorlalte scoale din Moldova. Mo-
vila muri la 22 Decembrie, 1646, si fuinmormantat la biserica
,,Sfiniei Zayre din Kiev». Clerul rusesc si profesorii Academiei
infiintate de dansul prasnuiesc in fiecare an numele acestui
mare mitropolit de vita. romaneasca.
www.dacoromanica.ro
Parestea neamului ronuinesc-I. Popent-1135.jenazu. Editia 11-a 5.000 exemp. 25*
 398

2. Mitropolitul Gavril 136nulesou.

Mitropolitul Gavril Banuleseu s'a nascut la 1746 in Bistrila
Transilvaniei. Numele lui de botez a fost Grigore. Invatd-
tura §i-a inceput-o la Sapte Sate, unde capata cuno§tinte te-
meinice de slavone*te §i latine$te ; iar dupd aceea a plecat la
Kiev, undeli desavar*I cuno0intele teologice in Academia du-
hovniceasca intemeiata de mitropolitul Petru Movild, la care
invatdmantulpentru Romani era fail plata. Dela Kiev,
pima In Grecia spre a ¡Ilya ta limba elena; apoi reveni la Nil-
sdud, unde-Qi ,termind studiile. In 1777 fu chemat ca profesor
la coala domneasca din Icgi. La 1779 plea la Constantinopol,
unde se calugari,
luand numele de
-' ...--0--
.. A 1
Gavril. De ad re-
(ot.
, ve nì la Iasi In 1781,
.t ,44,.
0 f ca predicator. In-
, ,-*--
....ft: -^(4'.
. , - trand in legaturi
..
0
'A
,," , 0 cu frunta0i bise-
If
/
ricii ruse0, pleca
In Rusia, unde i
,..-

,,,,, ,
se incredinta
, .,,.. - postul de director
, ----4.,
,,,,----
al s eminarului din
! , Pulta v a. Urcand
P ,,, , k toate treptele ie-
.i., 4 5 .., !
1
rarhiei biserice0i,
,.; ' ,,, i
A
ajunse episcop al
e
:z
, Benderului i A-
, .
,
-
kermanului, iar in
-. timpul ocupatiei
4 ruse0i, fu numit
o
mitropolit al Mol-
dovei, de unde
' -,4 0
4
,er' 0
AP.
.,,'
treat in mitropo-
0 --; lia Ecaterinosta-
ri, v vului in 1793. Du-
pa patru ani fu : ,..-- . ,

trecut la 1Vovgo-
rod; lar in 1799,
la Kiev, de unde se retrase la Odesa in 1803. La 1812,
Basarabia fiind rupta din trupul Moldovei §i alipita la Ru-
sia, avit ca prim mitropolit pe Gavril Bernulescu. El 4i
wza rev)dinta la Chi?indu, care deveni capitala Basarabiei.
Fire hotarita si spirit organizator, Mat randuiald in eparhia
sa. Intemeia o tipografie bisericeasca, scrise §i tipari carti pen-
tru folosul credincio§ilor. Infiinta un seminar pentru formarea
preotilor, in care se dAdea invatatura in romanete.
Gavril Banulescu inceta din viata la 31 Martie, 1821, in
varsta de 75 ani. www.dacoromanica.ro
 399

3. Mitropolitul Veniamin Costache.

Nitropolitul Veniamin Costache a fost unul dintre oamenii
cei mai de seamA ai Moldovei.
El s'a nAscut in Decembrie, 1768, la Ro$ie$ti, in judetul Feil-
'ciu, din familiile boierevti : a Costdche$tilor vi a Itlariei Canta.
InvAtAtura §i-a urmat-o la Hu$i sub conducerea lui Iacob
Stamate, ajuns vi el mitropolit. La 1784 s'a cAlugArit. In 1792
fu ales episcop de
HuAde unde mai
apoi trecit la Ro-
m a n. La 1803,
Martie 13, fu ales
mitropolit al Mol-
4ovei pi Sucevei
In locul lui Iacob
Stamate, decedat.
El a luptat pentru
ridicarea bisericii
vi a vcoalei. AveA
un suflet milos vi
ajutA cu mAnA lar-
gA pe cei nevo-
iavi. Veniamin
Costache a tri-
mis la InvAtAturA,
in strein Atate,
pe cheltuiala sa,
multi vcolari sA-
raci, dar silitori.
A infiintat vcoli de
toatA mána prin
toate pArtile tArii.
A Intemeiat un se- ',A, (-20-
minar in la$i, la -
Socola, in care In-
vAtau carte cei ce
voiau sA se facA preoti. Ainfiintat o vcoalA de cAntAreti bis eri-
cevti. In sfArvit, a luptat din rAsputeri pentru luminarea poporului.
PAstorirea lui peste Moldova vi Suceava a fost puna de mult
sbucium. Astfel, filtre 1806-1812 fu inlocuit de Ruvi, cari ocu-
pasara Moldova. La 1821 fugl din Iavi din pricina Eterivtilor
lui Ipsilante. In 1843 demisiond vi se retrase la mAnAstirea
Slatina, cea ziditA de Ldpu$neanu in jud. Fez" ltieeni. In ziva de
18 Decembrie, 1846, Veniamin Costache îi dan obvtescul sfArvit,
dupA o vietuire de 78 de ani. El a tradus vi a publicat numeroase
lucrAri religioase. Mare parte dintre lucrArile sale se gAsesc in
manuscris nepublicate incA la biblioteca seminarului g Ve-
niamin Costachev, precum vi la aceea a UniversitAtii din Ia$i.
www.dacoromanica.ro
 400

4. Gheorghe Lazdr.
Oheorghe Lazar era de fel din Transilvania. El s'a nascut la
anul 1779 in satul Avrig. Invatatura si-a urmat-o In Sibiu, pre-
cum si in orasele : Cluj §i Viena. La inceput a fost arhidiacon si
profesor la seminarul din Sibiu. Fiind persecutat de Unguri pen-
tru nationalismul salt, venl in Bucuresti la 1816. Aci, se lepada
de preolie si, in urma multor staruinte Si cu mari greutati, isbuti
BA capote invoirea,eforiei scoalelor, compusa din mitropolitul
tarii si troj boieri alesi de divanul domnesc, ca el deschida o
scoala românea-
,--....----- _
........-- --,--
- ..
- sea de inVataturi
Innalte la colegiul
«Sidntul Sava».
1 Pand la el, in
..
scoalele Tarii Bo-
qf
p-- manesti se invd-
r , - ,---- 1'
I
ta numai limba
greceasca. El, ce!
-, k. -,- dintai, Incept' a-si
invata scolarii in
graiul stramosilor
lor. Lectiunile sale
cuprindeau tot fe-
lul de cunostinte
SDUSe pe intelesul
co- tor ce-1 ascultau.
Nu trecea lectie in
care el sa nu vor-
beasca elevilor
sai de dragostea
pe c a r e trebuie
s'o aiba : pentru
graiul stramosesc,
pentru neamul lor
si pentru credinta
strabund.
Activitatea lui
Gheorghe Lazar
*Più drept rezultat ridicarea scoalelor romanesti In locul celor
grecesti si intiintarea a numeroase scoale national° In diferite
orase din Muntenia.
Roadele invataturitor sale s'au vazut la 1821, cand Tudor
Vladirnireseu a ridicat stindardulatibertatii. Toti elevii lui Lazar
au fost de partea marelui Roman de peste Olt.
Gheorghe Lazar murl in satul salt de nastere la anul 1823.
Drept rerunostinta pentru truda sa, Romanii i-au ridicat
statue in Bucureqti. www.dacoromanica.ro
 401

5. Gheorghe Asachi.

Gheorghe Asachi s'a nilscut la 1 Martie, 1787, la Herfa, in Mol-

dova, din tata galitian si mama romanca. El si-a urmat invatd-
tura in orasele: Lemberg, Viena fi Roma, ocupandu-se mai ales
.cu: Matematica, Ingineria si Istbria. Intors in tara, fu numit
profesor de Inginerie la Academia greceasca din 1a$. El se strd-
dut, ca FA Gheorghe Lazar in Muntenia, sa deschida limbii ro-
mane portile scoa-
lelor romanesti, in
cari se invatà nu-
mai greceste. Lup-
tand cu staruinta
impotriva tuturor
vrajmasilor graiu-
lui romanesc, isbu-
tl sa-si implinea-
sca dorinta, dar cu
mult greu. Mai no-
rocos ca Gheor-
ghe Lazar, cat
trai, ocupa multe
slajbe innalte in
trebile tarii. Pen-
tru raspandirea
.scrierii si graiulut
romanesc, el ti-
01.1 o multime de:
c rti, calendare,
ba chiar si un jur-
nal romanesc' pe
care-1 boteza: mai
intai ((Albina ro-
mdneascd», dupli
aceea, « Gazeta
Moldoveio, iar
mai tarziu, «Pa-
iria D.
Multumita staruintelor sale, scoalele romanesti luara, un mare
avant in Moldova.
El se stinse din viata la 1871, in Ia,ci, dupl un trai de 83
de ani.
Drept recunostinta pentru munca sa pe ogorul luminarii
neamului romanesc, la 1890 i s'a ridicat o frumoasti statue in
orasul
86
www.dacoromanica.ro
 402

6. loan Heliade-Radulescu.
han Heliade-Itadulescu s'a nascut in Targovige la anul 1802
dintr'o familie de oameni nevoiasi. Invatatura §i-a facuto la
flueure0i, in scoala lui Gheorghe Lazar. El a fost un vrednic
elev al inimosului sau profesor. Plecand Lazar din tara, Heliade
urma mai departe munca inceputd de dascalul sau. Lipsind
cartile de scoala, el îi acii o tipografie proprie. Apoi Incepa
sa serie o multime de carti in limba romaneasca, pe cari le
tiparl pe cheltu-
I .-....:..._ iala sa. Heliade
propovedul inva-
: .. tarea si cunoaste-

r.
..
.
4,
...,,,, .
..,..
. ..
. .44

..,....
',..
rea limbii roma-
nesti. Lupta din
rasputeri pentru
indepartarea lim-
,
'"..

41 o ,,,, - \ bii grecesti din

"04 . ',-r. '''. -.
scoald, precum
O,
, ol
i
, k. 4 -. - 5
,e.

''. . p ent r u inlatu-

'' rarea alfabetului
; ir
Sr
'.

. .
. Ag
, slavon din serie-
III
- ..
.. rea limbii rama-
Ift...,.

e nesti. Dela -el s'a

ki.,. ' -

.....
-
.1

,
.
,,,, inceput scrierea
limbii stramosesti
,
ca litere latine.
11,
A
-,..,,,,, _, ..
.lull . Cartile serse de
dansul sunt fara
c;
fr. . .
o
numar. A s cris:
0 P c ar ti de scoala,
-
o -
,
.
carti de cetit, poe-
..- , 01
.. zii, piese de teatru;
-...,,,,,.._,...e-_-_-_, '05' a scos: reviste, jur-
.
. , ,-.. 2 . .1.41#1,04017.--;....-- , l.ì nale si multe al-
,..;..:-.... ,. .,.-.........,OR_ -1 - tele, pentru folo-
sinta Romanilor.
In timpul revo-
lutiei din 1848, el a fost printre capii rasculatilor, facand parte
din locotenenta domneasca, randuita sa conduca trebile tara
pana la alegerea unui nou domn.
Toata viata acestui om a fost o viata de munca, inchinata
binelui i propasirii poporului romanesc.
El se sdvarsi din viata "la 1.872 si fu inmormantat in Bueu-
refti, la biserica Alavrogheni.
Romanii, drept recunostinta pentru patriotica i innalta-
toarea lui munca, i-au ridicat o statue in Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
 403
7. Simion 135rnutiu.
Simion Bfirnutin s'a ndscut la 2 August, 1808, in Boesa-
Romdnd, judetul Scilagiu, din pgrinti plugari. El si-a inceput
invgtgtura in satul sail natal; apoi a urmat scoala normald la
Simtau, si gimnaziul, la Careii-Mari. In 1825 terming Filosofia
la Blaj, dupg care urmg Teologia pang la 1829. Intre 1831-1834
functiong ca profesor de Istorie si Filosofie la liceul din Blaj,
unde incept' a-si tine cursurile in limba romAng. Acest fapt
atrase multe neplgceri din partea impilgtorilor neamului ro-
anAnesc. Dela 1843 uring la Academia de drept din Sibiu, Ong
la 1848, cAnd se puse in fruntea miscdrii nationale. Nu se poate
scrie Istoria ace-
stor vremuri mari,
Mil a nu se vorbi
de curajul i jert-
fele fdcute de Bar-
nutiu pe altarul
romAnismului. El
este autorul pro-
clamatiilor dela 25
si 26 Martie, 1848,
prin cari cereA :
libertatea unui
congres national
romein, libertatea
individuald prin
suprimarea iobd -
giei si libertatea
nationaldprin re-
asezarea pop oru-
lui in drepturile
sale. La adunarea
generalg a natiu-
nii, tinutg pe aim-
pia Libertettii, la
Blaj, In 3/15 Alai,
1848, B grnutiu
avii un rol de sea-
mg. In urma re-
volutiei, fugi in Ronidnia. Dupg multe neajunsuri,
Constantinopol ; iar de ad, la Viena, unde a lucrai
isbAnda cauzei national°. In 1854 îi lug diploma
In Drept la Paris, de unde yen]. la Iasi ca profesor
sofie. Aci lug parte activg la reorganizarea invAtt
Dupg, 9 ani de cursuri, fu doborit de boalg, dator
sale proa incordate. PlecAnd spre satul sgu natal,
viatg in Valea Almasului, la 16/28 Mai,.1864, in
56 ani. Corpul sdu fu inmormAntat la Boca-Ronzar
s'a ridicat si un frumos monument.,
www.dacoromanica.ro
 - - 404

8. Mitropolitul Andrei $aguna.

Mitropolitul Andrei $aguna a fost cel mai de seamä con-
ducator al bisericii ortodoxe-romane din Transilvania itinu-
turile romane supuse Ungariei. El s'a nascut la 1 Ianuarie,
1809, in Miskolez, din parinti Romani-Macedoneni. Numele salt
de botez era Anastasio. Invätatura si-a urmat-o la Pesta,
Ungaria, si la Wirsej, unde a studiat Teologia. La 1833 se ca-
lugärl. Urcand toate treptele bisericesti, ajunse in Iulie, 1846,
vicar al eparhiei Ardealului ; iar in 148 fu ales episcop al
acestei eparhii. Ca episcop, $aguna contribui mult la ridicarea
prestigiului bisericii. El inlesnl tinerilor alesi, sa-si faca studiile
scoli streine,
spre a forma pro-
fesori pentruseoa-
lele trebuincioase
neamului r oma-
n o s 6 din Ardeal.
To a te miscarile
culturale din tim-
pul lui $aguna,.
au avut la baza
indemnul i spri-
jinul slut Pe langa
numeroasele scoa-
le poporale, el a
mai infiintat multe
gimnazii pe la o-
rase. A organizat
seminarul din Si-
biu, a sprijinitin-
fiintarea liceului
si scoalei comer-
ciale din Brasov,.
precum si a liceu-
lui din Brad.
Biserica arde-
leand atarna de
mitropolia orto-
doxa din Serbia.
-tit sa reinfiinteze vechea mitropolie romano-ortodoxa
-A in anu11700. La 1864, biserica ortodoxa ardeleana fu
subt ierarhia bisericii sarbe§ti, ramanand autonoma..
de organizare al bisericii romane din Ardeal, alcatuit
in monument de intelepciune. $aguna a fost sufletul
orul adunarii dela Ma) din 3/15 Mai, 1848. La 1871,
omana din Bueuresti 1-a ales membru onorific al ei.
e 16/28 Iunie, 1873, marele mitropolit isi dete sfarsitul..
fu inmormantat la Rd sinari. El a Mat toata.
bisericii, in sanuF careia a trait.
www.dacoromanica.ro
 403

9. Alexandru Petriceicu-Haddu.
Alexandra Petrlecicu-Hasda u se trage dintr'o veche fa-
milie boiereascd din Moldova. El s'a nascut la 1811. Primele
Invataturi le-a urmat in casa Cu cei mai de seama profesori
ai timpului. La varsta de zece ani vorbia tot asa de bine eli-
neste si latineste, ca si ruseste. Studiile universitare le-a ur-
mat la Karcov,in Rusia si, mai apoi, la Lemberg si Illunchen.
Reintors la Chisinciu, in Basarabia, se apuca de advocatura,
creindu-si un renume ce strabata dincolo de botare. Pe lang a
a dvocatura, el se
mai ocupa Cu stu- ... - 7------- ---.
diul Istbriei, F i 1 o - - --- -" i

so fi e i, tiintelor
naturale si Mate-
maticelor. Alexan- * 1°
4 o
dru Hasdau cu- A'S'
nostea o multime Al"
o limbi ; astfel : LO
romana, latina, e- V
lena, rusa, rutea- .
,4
.
na, polona, boema, V
germana, france- ,11
za, italiana, spa- ÍLI...,.
niola si g r e a c a .. r .

noua.Des1 despar-
tit politiceste de
Moldova, el intre-
V

t 14 , -j1 4it

'
tinea legaturi cu J,
. l
it, -

Romanii de peste ik,

t o 1, .,,, 41-
4
'

Prut. Hadau a s,a o

..

..
,
.r p
, ,'
4
rit)
,, ri
I.

scris numeroase si -ir

Insemnate luerari,-
. I 1.
o ;,4 u
. U

,.. ,,,' , ,,,.

11

pe toate taramu- _______:,D

rile. Spre batra- s. t -;e
note, el se retrase
la tara, la mosia ,

sa, Cristinesti,
unde l'amase pana la moarte, 1874. Hasdau a avut doi fu:
pe Nicolae, mort la varsta de 18 ani, si pe Tadeu, marele nostru
istoric si filolog, nascut la 16 Februarie, 1836, chiar la Cristinoti.
El !si facti studiilet la universitatea din Karkov, unde-si lua
licenta In drept. La 1856, trecit In Moldova, unde, spre a rupe
cu trecutul, ?si schimbd numele de botez, din Tadeu, in Bog-
dan. La 1858 se duse la Iasi, unde fu numit profesor. In tot
cursul vietii sale a Intampinat multe amaruri, insa le-a Invins prin
rabdare si muncd. El a scris un nesfarsit numar de lucran,
irnai ales istorice. In anul 1907 se stárs1 din viata la Bucuresti
§i fu inmormantat la cimitirul &rban Vodd, al aturi de geniala sa
www.dacoromanica.ro
copila, Iulia Hasddu. Cu el se stinse ilustra familie a Hasdailor.
 406

10. George Bariliu.

George Baritiu s'a nascut la 12/24 Mai, 1812, 'in Jucul-de-
Sus, judelul Cojocna. Numele WI de famine a fost Pop; insd, pro-
fesorii liceului din Cluj, i-au schimbat numele, spre a se deo-
sebi de alti elevi cu acelas nume. Invatdmantul primar si ele-
mentar l-a urmat in Trdscäu si la Blaj ; iar liceul i facultatea,
la Cluj, de uncle a revenit la Blaj, spre a urma Teologia. In-
cepand dela 1835, el a slujit ca profesor la scoala romana din
Brasov. La 1838, Baritiu sumo «Foaia pentru: minte, inimei
literaturd» ; §i, mai tarziu, ziarul politic « Gazeta Transilva-
niei». El este intemeietorul presei romane din Transilvania. In
1845 se retrase
d i n invatamant
inchina toata
activita tea numai
ziarelor sale. La
1848 a fost partas
la adunarea natio-
nald tinuta la 3/15
Mai pe Ctimpia.
Libertei pi de Un-:
ga Blaj, ca vice-
presedinte al adu-
'Aril. In urma re-
volutiei, fu silit sa
treaca in Romania
cu toata
Fiind p r ins la
Cämpina de a
patrulä ruseascä,
fu trimis la Ploestf
§i apoi la Cernä-
uti, unde fu pus
In libertate, dato-
rita staruintei fa-
miliei Hurmuza-
chi. Reintors la
Brasov, dupa h-
nitirea Transil-
vaniei, reincepa iaràs. editarea. ziarelor sale, cari intrara sub,
conducerea lui Iacob Mureskinu ; iar el treat ca director al f a-
bricei de hartie din Zdrnesti, post pe care l-a ocupat aproape 20
de ani. In 1866 a fost ales membru al Academiei Romano. La 1878.
a infiintat ziarul «Observatorul». In 1881, organizandu-se parti-
dul national, Baritiu fu ales In comitetul central, al anti pre-
ledinte ajunse in 1884. La 1887 se retrase din viata politica,
inchinandu-si toata activitatea: numai cAsociatiei Transilvane»
lucrarilor sale istorice. La 1893 fu ales presedinte al Acade-
www.dacoromanica.ro
miei Romane. El a incetat din viata la 2 Mai, 1893, si a fost in-
mormantat la Sibiu.
 407

II.Doxachi sau Eudoxiu Hurmuzachi.

Doxaehi sau Eudoxia Hurniuzachi e coboritor dintee veche
familia boiereascd din Moldova. El s'a nascut la 29 Septem-
brie, stil vechi, 1812, in Cernauca din Bucovina. Invdtdmântul
primar si cel liceal, i le-a terminat la Cernduti; lar studiile
mai innalte le-a urmat la Viena, unde si-a petrecut o mare
parte din viatd, rascolind si cercetand arhivele statului spre
desgropd trecutul neamului románesc. Miscarea revolution ard
din 1848 il surprinse in Viena. El lud parte la miscdrile nationale
autonomiste ale patriei sale, miscari cari avurd ca rezultat
recunoasterea autonomiei Bucovinei i introducerea limbii ro-
mane ca limbd de
invdtdmánt. Dupd
potolirea miscdri-
lor politice, Hur-
muzachi îi conti-
-nud studiile sale ?taidlS,
istorice in arhi- ..;tt

Tele statului din 1: AS>

N -
Viena. In 1860, ;
cánd Bucovina fu m
reincorporatd la , ,
Galitia, el isbuti c-S
a-i cdpdta din nou
autonomia. La
1864 ajunse guver-
nator al Bucovi-
nei. Dala 1860 a
fost ales, aproape
neintrerup t, in
parlamentul
unde a sustinut cu
tdrie respectarea
.drepturilor Romá-
nilor Bucovineni.
Pentru meritele
sale, la 6 Mai, 1872,
fu distins cu titlul
no bu de baron;
iar la 2 August, acelas an, fu ales membru al Academiei Romano
-din Bucure0i. La 10 Februarie, 1874, Hurmuzachi se stinse
din viatd, ldsánd in urmd-i, pe langd patriotica sa activitate,
o monumentald operd istoricd, din care se adapd povestitorii
trecutului nostru. Datoritd numeroaselor sale indeletniciri po-
litice dintre 1861-1874, el n'aya timp sd termine Istoria. Ro-
Inánilor la care lucr cu multa' ardoare. Toate documentele
manuscrisele lui Hurmuzachi au fost Incredintate Academiei
Romane, care le-a tipdrit in numeroase volume. Opera lui i-a
asigurat recunostintawww.dacoromanica.ro
intregului popor románesc.
 408

12. Constantin A. Rosetti.

Constantin A. Rosettl s'a nascut in Bucure,Fli la anul 1816.

Invatatura urmat-o In tara, la colegiul «Sfcintului Sava»..EI
a avut o viatd foarte sbuciumatii, din pricina firii sale prea
indrasnete. Rosetti a fost: militar, poet, ziarist, politai, librar,
tipograf, revolutionar, deputat, ministru, cu alte cuvinte, a tre-
cut mai prin tot soiul de indeletniciri.
In revolutia dela 1848 din Bucureqli, el a fost mana dreaptd
a frunta§ilor re-
r,,- voltei.
N t e,-- , 1.1W--
---- ,--....,-.mr.- -,--N,- -\. T/ Ales deputat in
divanul ad-hoc, lad
1..
:'

0,9
wil,p.
.2,_,
' -. . o insemnatd parte
. -. 0 .
' . '-....
'",

'
la intamplarile
7
.

."-jit..
A
' I'
01
4\ OA
cari au adus Uni-
rea Principatelor
Romd ne §i alege-
. .o ,
0 IN rea ca domnitor
.
a lui Alexandru
iiØ. - 1
'SI'
111 loan Cum
Mai tarziu, fiind
.
0
I, ',-
y
14,
.
,
'

P
' '

''
..
\ °c1 I
0 nemultumit de fe-
lul cum guverna
. I - !....4
''" i. ,; 2 Cuza, incepù o
''
' L ' .' .'g ' .., .
' ' '''''i luptd crancend
II
*
.
impotriv a guver-
.. ,
',..
nului §i a domnito-
'
rubii. Din aceastd
pricind avù de in-
.--
, .- tampinat o multi-
i ,
me de neajunsuri.
.
Or ,
---'," .:- . Rosetti a fost u-
... - .44 nul clintre mem-
7 1 , ,' brii de cdpetenie,
' .---,. cari au pus la cale
detronar ea lui
Alexandru Cuza.
Planul detrondrii s'a facut chiar in casele sale. In noaptea de 11
Februarie, 1866, Cuza fu silit sd semneze retragerea sa din
domnie; iar in locu-i fu ales ca domnitor principele Carol
de Hohenzollern.
La 1877, Rosetti sustinù cu tärie, ca Roma' nia sli intro in
räsboi cu Turcii, In toviirdsia Riqilor. In urma acestui rdsboi,
am capatat neatarnarea.
C. A. Rosetti a murit in Bucurgli la 8 Aprilie, 1885.
Drept recuno§tintd pentru serviciile aduse npamului roma-
nose, i s'a ridicat owww.dacoromanica.ro
statue in Capitala tdrii.
 409

13. Mihail KogAlniceanu,

Mihail Hogälniceanu s'a näscut In Iasi la 6 Septembrie, stil

vechi, 1817. El si-a inceput invdtatura in tard, a continuat-o in
Pranfa i si-a desavarsit-o la Berlin, in Germania.
°and se intoarse iards in tara, fu numit profesor de Istbrie
la Academia Mihdileand, unde nu functiond multa vreme. El
s'a dovedit ca mare orator.
La 1848, lud parte la incorcarea de revolutie dirl Moldova.
Kogalniceanu a
fost un strasnic
sustinator al Uni-
rii Moldovei cu
Mun tenia. La 1859,
isbutind« Unirea»,
el fu numit mini-
stru de catre ATM a
Cuza. Ca sfetnic
al domnitorului,
Kogalniceanu a
luptat si a isbutit
ca s a infaptuiasca:
improprietdrirea
fdranilorpiluarea .

averilor mânästi-
reei pe seama
statului din mdi-
nile cdlUgdrilor
greci. Tot in tim-
pUl lui s'a hotarit
ca invdfdmd ntul
primar sd fie obli-
gator pi gratuit
pentru tofi Romd-
nii. Asemenea se
incepit organiza-
rea tarmatei na-
fionaZe'in felul ar-
matelor jdrilor mai innaintate din apusul Europei.
Dupä gloriosul rdsboi dela 1877, domnitorul Carol il trimi-
se la Berlin, spre a sustine drepturile Romdniei asupra Ba-
sarabiei. Truda lui insa, ramase zadarnica.
Kogalniceanu a fost si un scriitor de seama, mai ales pe
tdramul istoric. El mull la Paris in 1891 si fu inmormantat la
Jai, uncle i s'a ridicat un maret monument, drept recunostinta
pentru faptele sale de bun Roman.

www.dacoromanica.ro
 410

14. Vasile Alecsandri.

Yasile Alecsandri s'a nascut la Bacdu In Iulie, 1821. El se
tragea dintr'o veche familie boiereasca din Moldova. Primele
studii si le-a inceput in tara, apoi si le-a desavarsit la Paris.
Fire agora si suflet ales, se alipl si el manunchiului de tineri,
care lupta pentru intarirea neamului romanesc prin «Unire».
In tovarasie Cu: Kogdlniceanu, Negri, Russo, A lexandru QUZa
§i altii, lupta : si cu condeiul, si cu graiul, pentru implinirea
acestui vis ce parea o naluca pe acele vremuri.
Moartea mamei sale il intrista grozav. Spre a-si mai ali-
na durerea, incepa
sa-si cauto linistea
In sanul naturii.
.:
O
,
Cutreierand mun-
I ,,,,,,., e
,
,
tii, pribegind prin
0
"I''
' c'-`,.,- sate, incepa sa sim-
,- ,
'.,i
o
' ta mare multumire
traind In mijlocul
taranilor, ascultan-
e a du-le : povestile,
qk
1
doinele, cantecele
Ñ' /.'"-
',..o
batranesti, horele;
...- si descoperl un ne-
..- ..- '
spus farmec in a-
'
cesto comori de
gandire populara,
o
cari-i arätau in-
o fi tr'un chip n emes-
tesugit sufletul po-
. -
porului. El scrise
tot ce auzl ; si pu-
blica cu mici In-
..--
-
O
\ , dreptari aceste
----/ - ...
comori nepretuite
Qc.)_QQ_Q____99- de simtiri duioase,
isvorite din sufletul
curat al taranului.
Pe lana poeziile
populare, a mai al-
catuit numeroase lucrari proprii: in proza i in versuri, si a
scris minunate piese de teatru. Fire de poet, desi a luptat
pentru isbanda visurilor generatiei sale, el si-a ales ca parte
de muna, sa cante In versuri aceste isbanzi. Opera Merara
a lui Alecsandri 1-a facut nemuritor. Prin versurile sale fer-
mecatoare, a chemat poporul la e Unire». El a cantat pe eroii
rasboiului din 1877 si a proslavit, ca nimeni altul, mdrirea si
propasirea tarii. Ajuns la varsta de 69 de ani, doborit de boald si
de batranete, inceta din viga la 23 August, 1890, si fu tumor-
mantat la mosia sa, Mirce0i, din judetul Bacciu.
www.dacoromanica.ro
 411

15. loan C. BrAtianu.

loan C. Briitianu s'a ndscut la 2 Iunie, stil vechi, 1821, in ora-
qul Pitefti.
El si-a inceput invAtatura in tara i apoi §i-a urmat-o mai
departe la Paris.
La 1848, intorcdnduse in patrie, in unire Cu: frafii Gole0 , C.
A. Rosetti,Cd mpineanu, .Mihail Kogalniceanu,Vasile Aleesandri,
Constan tin Negri §i altii, &KU' semnalul revolutiei române§ti
din Muntenia.
Dupd intrarea RuOor in tara, el fugl la Paris. Ad, stAtti
pand la 1857. In
acest timp, publica
o multime de scri-
eri,prin cari ardtd
suferintele §i do-
rintele poporului
roman.
La 1857, se in-
toarse in tara. Fi-
ind ales membru
In divanul ad-hoc,
luptd pentru Uni-
rea rilor ,ro-
ma* ne : Muntenia
fi .Moldova, sub
domnitorul Cuza.
Nemultumit de gu-
vernarea acestuia,
intrA §i el in com-
plotul fdcut pen-
tru detronarea lui
Cuz a, la 11 Februa-
rie, 1866.
Plecând la Paris,
dui) d indemnui
impdratului Na-
poleon al 111-lea
isbutì sd hotdra, --
scd pe principele
Carol de _Hohenzollern, sd primeascd a fi domnitorul Roma-
niei. In ziva de 8 Alai, 1866, BrAtianu intrd in tara cu noul
domnitor.
Dela 1866 pang la 1876, a fost ministru in mai, multe rân-
duri. La 1876, ajunse preeedinte al consiliului de minietri
§ef al partidului national-liberal. In aceasta calitate, guvernd
tara 12 ani. El lud o parte insemnatd la toate intamplArile
de seamd prin cari a trecut Romania, precum: rtisboiullcontra
Turciei, proclamarea Independentei, ridicarea tdrii la rangul
de regat, §i allele. www.dacoromanica.ro
 412
La 1888 se retrase dela putere; lar la I Mai 1891, treat in
viata vesnicd, dupg o luptd necurmatd i plina de mari greu-
WO, dusd pentru binele i propasirea tdrii. El a fost Inmor-
mantat la mosia sa, Florica, din judetul MuFcel.
Drept recunostintd pentru munca si meritele sale, poporul
I-a ridicat o indreatd statue in Bucure$ti.
16. Lascar Catargi.
Lascar Catargi s'a ndscut la Iasi In Noembrie, 1823. El hard de
tandr in viata politicd. La 1858 fu un strasnic sustindtor al unirii
Moldovei cu Mtn-
- tenia. D (30' i se
propusese ca sd fie
ales domn al Mol-
dovei, el renuntd
In favoarea colo-
nelului Alexandru
_roan Cum
Fiind din ceata
celor nemultumiti
de felul cum gu-
verna Cuza, lu'a si
el o, parte Insem-
natd la detronarea
domnitorului:
In guvernul pro-
vizoriu dela 11
Februarie, 1866,
Rica parte din lo-
co ten en ta dom-
neascd, impreund
Cu: generalul N.
Golescu §i colone-
lul Haralambie.
La 1871, in ur-
ma unor nemultu-
miri, domnitorul
Carol, fiind hotd-
rit sit pardseascd tronul Romaniei, Lascar Catargi stdrul din
rdsputeri pe langd domn, ca sd nu facd acest pas, care ar fi
viltdmat adanc interesele tdrii.
Lased'. Catargi a fost seful partidului conservator. El a luat
parte la guvernarea tdrii in nenumarate randuri: atat ca mi-
nistru, cat si ca prim-ministru. La 30 Martie, 1899, si-a dat
obstescul sfarsit si a fost inmormantat la cimitirul A,S'erban-
liodd din Capitald.
Ca recunostintd pentru meritele i munca sa, i s'a ridicat
frumoasd statue in www.dacoromanica.ro
Bucuregi.
 413
17. Avram lancu.
Avram Ianeu, numit si &pie Muntilor, s'a näscut la 1824
in Vidra-de-Sus din 41unfii Apuseni. Primele invAtilturi le-a
inceput in Cdmpeni §i le-a urmat a poi la Abrud; gimnaziul, la
Zlagna ; iar invdtdmantul superior, la Cluj. El se apucA de advo-
caturd. La 1848 merse la Vidra, unde pregAti poporul pentru
marea adunare dela Blaj. In ziva de 3/15 Mai, 1.848, sa infd-
tisat pe Cämpia Libertälii in fruntea a 10.000 de Moti. Aci
fu ales in comitetu/ national. Ungurii, prevAzAnd in el un vrdjmas
de temut, trimise in Muntii Apuseni, sd-1 aresteze ; dar nu fu
gasa: Iancu, lute-
legAnd cd Ungurii
vor Mita sd sub-
juge Ardealul cu
sila, incepa a pre-
giltì de luptd pe
Mota säi. Steagul
re volutiei ridicat,
lancu i Muntenii
sdi minunard lu-
mea cu vitejia lor.
Avand fdgdduieli
ed drepturile Ro-
mAnilor vor fi re-
spectate, Ian cu
ple e d la Viena
spre a cdpità intd-
rirea promisiuni-
lor impArdtesti. El
r ef uz A primirea
unei decoratii in-
nainte de a se da
drepturile natiu-
nii romana. Pen-
tru acest motiv, fu
alungat din Vie-
na. Pornind spre
muntii sAi,intelese
ca tot sAngele rominese fusese vdrsat in zadar. BAnuit c'ar puna
la cale o noud revolutie, fu .arestat la Alba-lulia si tratat in chi pul
tel mai neomenos. De aci fu dus ¡titre jandarmi la Sibiu. N druirea
visului ski de libertate ii sdruncindstarea sufleteascA. PierzAnd
limpezimea mintii, fu pus in libertate. Restul vietii si-1 petreca
cutreierAnd muntii cA'ntAnd din fluer, cantece de jale. El fu
gAsit mort la 10 Septembrie, 1872, cu fluerul Muga dAnsul, in casa
covrigarului Ion Stupinä din Baia-CriFului, la care gAzduià.
Iancu fu inmormântat la Cebea, längA gorunul /La Horia. El
§i-a 15,sat tot avutul sdu natiunii. Dragostea dA neam a lui
Avram Iancu sd ne fie pildd tuturor !
www.dacoromanica.ro
Povestea +tea)), la us rompesc 1. Por eacu-B llenara. Sclitia lf-5 5(00 exemp. 26.
 414

18. Dimitrie A. Sturdza.

Dimitrie A. Sturdza s'a nascut la Ia$i in Martie, 1833. Primele
invataturi le-a primit in casa pdrinti/or sai. Studiile superioare
le-a facut in Germania.
Intors in tarä, el infra in viata politica la 1857 ca secretar
al divanului ad-hoc din Moldova ; iar mai apoi, ca secretar al
domnitorului ouzo, pe care-I palls). curand.
In Martie, 1859, fu numit ministru al invatamantului publie
din Moldova. Din pricina scrierilor sale impotriva lui Cuza,
Sturdza fu inchis intr'o manastire.
Pela 1866, el Mil parte din diferite ministere.
La 15 Septembrie,
1871, Sturdza a fost
ales membru al Aca-
demiei Romane; iar
mai apoi, secretar pe
viata al acestei in-
nalte institutiuni de
cultura.
Cu incepere dela
1876, cand reintra
In guvern sub pre-
sedinti a lui I. C. Brd-
tianu, fie ca mini-
stru, fie ca simplu re.
prezentant al natiu-
nii , el a fost ne-
contenit printre
cari au condus sau
si-au spus cuvantuI
In afacerile publice.
Murind Ion C.
Bratianu, Dimitrie
Sturdza fu ales, la 8
Noembrie, 1893, sef
al partidului natio-
nal-liberal. La 3 Oc-
tombrie, 1895, a fost
pentru prima data
prezident de consiliu, sarcina ce i s'a mai incredintat in 1897
In 1901 si in 1907.
Obosit de proa multa munca desfasurata pe taramu politic,
istoric si cultural, la 27 Decembrie, 1908, se retrase dela sefia
partidului liberal, spre a-si ingriji sdnatatea. Locul sau fu irk
credintat fiului marelui Bratian'u, d-lui loan I. C. Brdtianu,
care fu proclamat sef al partidului la 11 Ianuarie, 1909.
Sturdza a incetat din viata in noaptea de 9 Octombrie, 1914.
Ramasitele sale pamantesti au fost inmormantate cu mare
www.dacoromanica.ro
cinste la cimitirul $erban Vodd din Bucuresti.
 415

19. Gheorghe Gr. Cantacuzin.

Gheorghe Grigore Cantaeuzin s'a nAseut la 1837 in Bucu-

resti. Unul dintre stramo0i sai a fost pe vremuri imparat al
rarigradiazti.Cativa dintre ace§ti stramo0 au fost mai dedemult
voivozi de seama ai tarilor romana.
El 0-a urmat invatatura la Paris. Intors in tara la 1862, se faca
judecator la tribunalul din Ilfov; iar mai apoi, consilier la curtea
de apel. La 1866,
intra in viata po-
litica. In 1869 fu
ales primar al Ca-
pitalei; iar in 1870
fu pentru prima
.
°ara ministru. In-
tal ea deputat, mai
apoi ca senator, in
urma ca : ministru,
prim-ministru §i
§ef al partidului
conservator, el se
dovedi a fi un om
energic i price-
put. Oridecateori
aya treburile tarii
pe mana, le con-
duse cu multa in-
telepciune. Parti-
dul conservator a
avut inteinsul pe
omul care a §tiut
sa adune la un loc
toate fortele ace-
stui partid. El a
luptat pentru bi-
nele §i ridicarea -

poporului a carui
soarta a avut-o in mana. Prin trecutul sau, prin avutia sa ne-
masurata i mai ales prin intelepciunea cu care cantarea toate
chestiunile mari ce priviau tara romaneasca, Gheorghe Can-
tacuzin a fost omul de ale carui veden s'a tinut seamd in
toate imprejurarile grele prin cari a trecut poporul nostru.
El 0-a dat ob§tescul sfar§it la 23 Martie, 1913, in Bucuresti.
Gheorghe Cantacuzin a lasat un gol insemnat in lumea Marilor
Romani, cari au luptat i lupa pentru prop4irea scumpei
noastre
www.dacoromanica.ro
 416

20. Titu Maiorescu.

Titu Naloreseu a fost fiul lui loan Maiorescu, originar din
Ardeal. El s'a nascut la 15 Februarie, 1840, in Craiova. Cla-
sale primare si inceputul invatamantului gimnazial, le Men la
Brasov. In 1852 merse la Viena, uncle intra in gimnaziul Aca-
demiei tereziene. La 1858 ist continua studiile universitare la
Berlin, flind inscris si la Paris. Luandu-si doctoratul in Filosofie
la Berlin si licenta in Drept la Paris, venl in tara. Distingan-
du-se ca minunat conferentiar, a fost invitat sa rarniina in Ger-
mania. El a vroit 1'110, sii-si inchine munca, patriei sale. In 1862,
a tinut interesante
prelegeri de Este:-
tied la universita-
e C. tea din Bucuresti.
^10 0In acelasIn magistraturd,
an intrA
,

de unde treca ca
director al liceului
A
din Iasi ei profe-
sor de Mamie si,
mai apoi, de Filo-
sofie,la universita-
1 1
tea din acelas oras.
in 1863 fu numit
r
.11
rector al universi-
tatii. El fu.sufletul
Junimei" din
Iasi, in jurul ca-
reia s'au adun at
V. Pogor, Iacob si
Leon Negruzzi,
Teodor Rosetti, N.
Gane, Petro Carp,
Alecsandri, Emi-
nescu, Creangd,.
Caragiale ei altii,
L
intemeind revista
Colvorbiri lite-
rare., care a format un curent nou i sanatos in literatura
noastra. A avut mari si grele lupte de dus cu vrajmasii in-
drumarilor nou? date de el, dar le-a infruntat toate cu bar-
batie. In 1871 fu ales deputat. In parlament sustintt: desvolta-
rea temeinica a invatamantului primar, infiintarea scoalelor
normale, isgonirea politicii din scoale si libertatea presei, Dela
1878 a facut parte neintrerupt din parlamentul tarn. El a fost
in repetate randuri ministru la diferite departamente. Ca sef
al partidului conservator si prim-ministru, a prezidat «pacea
deja Bucuresti. din 1913. El a incetat din viata la 18 Iunie, st. v.,
1917.in Bucuresti, regretat de toti cei ce i-au pretuit meritele_
www.dacoromanica.ro
 417

21. Spiru C. Haret.

Spirn liaret s'a hascut la 15 Februarie, 1851, in orasul kifi.
De mic, a aratat mare inclinare spre invatatura. $coala si-a
urmat-o in tara si la Pdris. El a fost multa vreme profesor
la scoala de ingineri din Bucuresti. Fiind numit inspector ge-
neral al invatamantului public, si, mai apoi, secretar general
al ministerului instructiunii, se dovedi foarte priceput si mi<
multa dragoste in calauzirea bunului mers al scoalelor.
La 1897, fiind numit pentru prima 'para ministru al instruc-
tfunii, grija lui de capetenie fu sa imbunatateasca starea in-
v atamantului pri-
mar. In timp de
12 ani, cat fu mi- .?e,/-10'' - m.-514, ..
nistru al scoalelor i -
lb,. )/ -/ `'";'
l,
-

sub diferitele gu- "II iiie

4.,. :
i
k

ciii die
04 .:-.011'
verne liberale, el
infiinta si ...~:-.-.
!..,
ol,
peste douti mii de ,,
scoale rurale. In -,
..

marirea numaru- . ,F., '

. il .
"'

lui invatatorilor si
inmultirea scoale- :I v.

lor: vedea el. pre- 0

facerea si innalta-
rea poporului ro-
man. Ajutat de
preotii si inviltd-
torii neamului, el
incepii lupta pen-
tru Lridicarea sa-
telor românesti la
o nona viga. Ha-
ret fu incepatorul
desrobirii econo-,.
mice a paturii tara-
nesti. Prin incura-
jarea pe care el
a dat-o avantului
lu a t: de bancile
populare, de cooperativele slitesti, de obstiile taranesti, intr'un
cuvant, de intreaga noastra miscare- economica, Haret a pus
adevarata temelie a renasterii poporului roman.
El a fost si un scriitor de seama. Depe urma lui ne-au ramas
numeroase scrieri de valoare.
La 17 Decembrie, 1912, Haret s'a stins din viata. El a fost,
inmormantat la cimitirul $erban Voclii din Capital. Numele
acestui mare Roman va tral cat si poporul pentru al cara;
bine s'a straduit.
www.dacoromanica.ro 27
 418

22. Nicolae Filipescu.

Nicolae Filipesca s'a nascut la 7 Decembrie, 1861, in Bu-
curesti, dintr'o veche familie boiereasca. Invatdtura si-a urmat-o
In streinatate. Dupa ce si-a luat licenta in Drept dela Paris, a re-
venit 1,n tara, unde s'a aruncat cu insufletire in viata politica,
fiind unul din tre cei mai activi membri ai partidului conservator.
La 1884 a infiintat ziarul «Epoca», care a continuat BA apara palia
mai acum catva timp, sub conducerea fiului sau, d-1 Grig ore N. Fi-
lipescu. In 1887, fiind in opozitie, a fost ales deputat al colegiului
III de camera din Breiila. De-atunci, pana la moartea sa, a fost ne-
intrerupt membru in parlamentul tarii. Fire dreapta si cinstita,
inchinat viata:
r ,.,..,.. P-740, patriei i neamului
san. Calcand peste
: `.
' 11 ' ---"'"--77
(.,9::-..._ .,-,,... -7".211%, prejudecatile tre-
..,
. ... '1'
cutului, in toate ac-
........,-, -.^.- .... e ----, tiunile sale, el s'a
_
.
.

\,, ok ,
'1/4.

condus numai de
:
...,

,nf interesele tarii

ie neamului san,
4,0' g1\
pentru al cdrui
,,
bine a lucrat de-
.
t ...
,
sbracat de once
,1 "
- . ,
ambitii personale.
O , ...... ' .

La 1888 a fost a-
,

.. ,

I .
°
,
-.
.
. . les in consiliul co-
. . munal al Capita-
°
- $
le f
lei ; iar la 1893 fu
I
, ,. ales primar al o-
,
, ' ,. " i rasului Bucuresti,
1
I .,
, .... ,
'1 dand dovada-de o
10
, .7...
..
-
..
energie i price-
rr - ' pere fara seaman.
,
. 7.......J........ Dupa aceea a fa-
'. ' .

' .....,-, . ..1'.

,,,A.,:".\\
cut parte din dife-
pe. *)" - A-
fk rite ministere con-
r
servatoare. Ince-
pandu-se marele ,:-. ..

rasboi european,
el fu partizanul hotarit al intrarii noastre in lupta alaturi de
Franfa i aliatii sal: La 14 Iunie, 1915, incetand din viata
loan Lahovari, eful partidului conservator, fu ales in locu-i
Nicolae Filipescu. El vazit numai alipirea Romeinitor la tabara
aliatilor, dar n'aya fericirea, sa fie martor al isbandei noastre,
caci la 30 Septembrie, 1916, inchise ochii pentru vecie. Pierderea
lui a fost regretata de tot poporul romanesc, fard deosebire
de credinte politice, pentruca Filipescu, des1 era un adversar
de temut; avea insa in purtarea sa acea lealitate in lupta, care
insufla respect oricui. Dela el ne-au ramas mai multe lucran
politice de valoare.www.dacoromanica.ro
 419

23. Take lonescu.

Take lone,scu s'a nAscut in Ploesti la 13/25 Octombrie, 1858,
Studiile secundare le-a Mont la liceul c Sf. Saya» din Bucurepti, fi-
id un elev strAlucit; cele superioare le-a urmat la Paris. Cum s'a
intors in tara, s'a apucat de advocaturl. El avea un minun at dar
de vorbire, din care pricina fusese poreclit Gura de Aur».
Primul pas in politica 1-a facut ca deputat liberal la 1884.
De atunci, a fost neintrerupt ales in parlament. La 1891 fu
chemat ca ministru al instructiunii in cabinetul conservator al lui
Lascdr Catargi. Timp de doi ani, cat fu ministru, desfa§urA o
activitate care a
lasat urme sana-
toase in conduce-
rea §coalelor si bi-
sericilor din 4arA.
A dat o deosebita
atentie coalelor
din Ardeal §i Ma-
cedonia. La 1898
reveni iard§ ca mi-
nistru al instructi-
unii. In 1901 plea
dela guvern, spre
a se reintoarce
dupa ttei am ca
ministru de finan-
te. Rascoalele din
1907 silird guver-
nul din care fdcea
parte, sa se re-
traga.
La 1908 puse
bazele partidului
conservator-demo-
crat al carui §ef
a fost pang la
moarte.
Impreuna cu
Titu Maiorescu, hid puterea in 1913, fiind parta la actiunea
noastra rasboinica din acel an. In timpul marelui rAsboi eu-
ropean din 1914, Take lonescu se uni cu Ricolae Filipescu,
cu care pana attinci nu avusese legaturi de prietenie, §i lupta
la Walla cu ceilalti patrioti pentru intrarea Romeiniei in rasboi
alaturi de Frank si aliatii sAi. Dorinta lor se implinl in 1916.
In timpul retragerii in Moldova, Mai parte din guvernul
d-lui Brdtianu ; iar dupa rasboi, din guvernul Averescu. In
1920 prezida foarte scurta vreme un minister, dupa care pleca
In Italia, unde inceta din viatA la 22 Junio, 1922. Drept re-
cunoOnta, pentru serviciile aduse tarii, poporul i-a fAcut o in-
www.dacoromanica.ro
mormantare regeascA. Rdma§itele sale pamante§ti se odihneso
la Sinaia, in judetul Prahova.
 FOVESTEA
NEArICILQI RONNE5C
DIN YREMURILE CELE MAI DEVARTATE
VANA IN ZILELE NOASTRE

CUPR1NSUL
PANA LA INTEMEIEREA
PRINCIPATELOR
DACIA INNAINTE 111,, CUCE11111E.1 1111MANA
Cu un porirel si o ilustratie 1).

Pag. Pag.
Potion,' Seiilor si Agalirsilor . nesc de a7i 11
Cele mai \Tell' popoare cunoscute Luptele lui Alexandru Alacedon
priti tinuturile .noastre . . 9 impotriva Getilor 11
In lupta cu 1'er0 10 Unirea Getilor cu Dacii . . . 11
CAteva din apticaturile lor . 10 i. Gel mal de seania regi al Daeilor
llirii 1 Traeli 10 cu un portrel $i o ilusfrafie 12
fini 10 Buerebista 12
Tracii 10 Decebal
3, Celli st Daell 11 Traitti si obiceiiirile Dacilor . . 14
Asezarea lor in cupr:nsul roma-
PAICINTII 1'111' 1111.1,I'l 11011.1N
Ca o
Pag. Pag.
1. limainte de latemeterea Boatel Inlenielerea 11 lllll ei 16
ea o ilusirafie 14 liasturnarea luiAmulitt din (tom-
Ralsboith troian 14 nie 16
Unnasii Jul Enea 15

Cea mai mare parte dintre ilustrattile cuprinse in lucrarea de fata sunt ori-
ginate. Ilustratiile dela paginile 36, 37, 38, 52, 104 si 171 sunt proprietatea Comi-
siunii monumenielor istorice, cu a earei aprobare au fost reproduse. llustratiile 11ela
paginile 65, 66 si 157 au fost executate de pielorul Stolen §i sunt proprietatea
,,C6riii Romanegi", cu a carei Incuviiintare au fost reproduse. Ilustratia dela pag. 97
este opera a d-lui profesor Bran pietor cu a earui ingaduire am reprodus-o.
Parte dintre portretele voivozilor, precum si ilustratiile originate sunt lucrate
(WO indicatiile mete unele de d-I Emil desenator-fotograf, aitele de pic-
tortil Honoriu Crefulesen.
www.dacoromanica.ro
 - 42t
EN riximitE rt TERII E
Cu o ilustraric
P a g. Pag.
I. 1:rina...41 lui Round I ti 3. Cel mai de ,.einnit eondueaturi al
Republica romana Itomanilor 18
2. Tratu1 l abieciurile Romanilor lulin Cezar 18
ca a ilustrarie ..... . ií I. Intentrieren Imperinini mum)
POrtut lar cu un portret 19
Indeletnicirile Romanifor . . 17 Imparatul Oetav;an August . . 19
Loettinlele lor 17 Pr.mele e:oeniri (Mi)re Romani
Crecli n ele Romani I or 18 Duct 19
Armata. 18

lIl'LtltL TR II 1\
Cu un parka, apt iiustrarii I al hi
Paz. Pag.
I. Cele dintid lupte eu Daeit ea un Ineeputul celui de-al (Mika ra-
poring (lona ilastrarii . . 20 shoi 23
Pregatirile lui Deeebil 20 INIoartea generalului Long'n . 24
Primele ciocniri 20 Cueerirea Sarm'segeluzei. Moat -
Lupta dela Tape 21 - tea lui 1)eeebal ' 24
impresurarea Sartmsegetuzei . 22 3. Siirlhilorirea ru (loud
Paeea dintre Romani i Dad. 22 ilustra fii
2. I:ueeriren !Mehl en dotal Hu- lntinderea stApAn(rii romane
strarii 23 peste tot cupr,nsul ate ei . 25
Pregiitiri lupia 2:1 Prasnuirea isbandei 25
1).ci.t s it sT k l'A NIII IE 1 RONI.1NA
Pag. Pa g.
1. Na.l.terea poporului romfut eu Dacia en q liar!) 28
doud 2(1 Ineeputul filirilor bat bat e 28
Ineeputul organiz5rji Daciei . . Statornie.a poporului de jos 20
Primele ose/Sri ale Tiomanilor in 3. l'hirundprea in
Daca 27 Darla 30
romana in Dacia . . 27 ere5tina 30
Aparea !Meet 28 Prigoniren ere}tinilor 30
Retratuerea u0ilor ronume
NAVALA BAIRIARIE
Cu o ilustrafie
PA g. Pag.
I. Cele (Muria popoarenfivfilifoare 2. Alle poponre rat filBoare 32
CIL O tins/mile 30 Slavii 32
Puttoitil niVvAlitorlor 30 13ulgarii 32
Goti 30 Cre,tinarea 13ulgarilor 32
Hunii 30 1,:ngurit 33
Atila, capeten'a lunHor 31 Peeenegii Cumanii 33
32 Tatarii 33
Avarii 32

Cu o iluslrafie
rag. Fag.
I, Liheraren Bulparilor de suh slit- liAseoala Bulgarilor 5i Ronulitilor 34
pdniren BizanIului eu o ilu- bnparatul 1onit5 34
strafie 34 Urrna5ii lui lonila 35-
Ocartnuirea linuturilor rOmanegi

www.dacoromanica.ro
 - 422 -
I STORIA MUNTENIEI
PANA LA UNIREA PRINCIPATELOR.
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MUNTENESC
Cu un portret cinci ilustrafii
Pag. Pag.
1. Cei dintdi volvozI al Intemeierii- Alexandru Dasarab 42
cu fret ilustrafii 36 Intinderea stApanirii muntenesti 42
Inceputul incheg6rii Munteniei 36 Viaieu-Vodil 42
I.egendarul Radu-Negru . . . . 38 Incercari de catolicizare . . . 42
2. Basaralreel-Marecu un portret . 40 Itadu votlà si Dan vodd ca doud
NeIntelegerile cu Ungurii . . 40 ilustrafii 43
BAtglia dela Posada 41 Radu voda 43
Urmárile birnintei 41' Dan voda 44
A$EZAREA TEMEINICA A MUNTENIEI
Cu Irei portrele, zece ilustrafii $i o harld
Pag. Pag.
1. Mireea-cel-Mnre Cu un portret, Firea lui Tepes 50
doud ilustrafii 0 o hand . . 44 PrAdarea tinuturilor vecine 51
Navala turceascil 44 Lupta cu Hamza-pasa 51
Urcarea lui Mircea pe tronul Mun- Luptele lui Tepes cu Mahomed 51
teniei. . . . . . 45 Aruncarea lui Tepes in inchisoa-
Primele ciocniri Cu Turcii . 46 rea dela Buda. Moartea sa . 52
Luptele de langit Craiova cu 3. Domnille voivozilor evinviosi-
Turcii 46 ca un portret i ciad i ilustrafii 55
Lupta de/a Arges 47 Luptele pentru domnie. . . . . 55
Lupta dela Nicopole 47 Vlad CAlugArul 55
Lupta dela Rovine pe Ialomita 48 Radu-cel-Mare 55
Pacea cu Turcii. Moartea lui Neagoe Basarab 56
Mircea 48 Zidirea mànàstirii Argeshlui . . 56
2. Alad Tepes cu un portret Starea de astilzi a mAnAstirii lui
trei ilustrafii 50 Neagoe Basarab 59
Urcarea lui Tepes pe tronul Mun- Ernai rile acestor domnii religioase 61
teniei ,50
MUNTENIA PANA LA NAVALA FANADIOTA
Cu patru portrete, zece ilustrafii 0 o harld
Pag. Pag.
1. Ittihai Vilenzul roil od, hitâuul in- fret si o ilustrafie 69
temeietor al unitrelii nalionnic FrAmantArile pentru domnia Mun-
cu un portret, cinci ilustrafii teniei 69
f i o hartd 61 Alegerea ca domn a lui Matei
Paul la urcarea pe tron . . . Basarab 69
Urcarea lui Mihai pe tronul Mun- Intocmirile lui Matei Basarab 69
teniei 62 Luptele cu Moldovenii 70
Nimicirea ordiilor tiltdresti . 63 Sfarsitul lui Matei Basarab. . . 70
Luptele cu Turcii 63 3. $erhan Cantaeuzin si Constantin
Lupta dela elimberg 65 lirdneoveanul ca cloud por-
Cucerirea Moldovei 66 trele i potra ilustrafii . . . . 70
Lupta dela Nlir5s1Au 66 Urcarea lui Serban Cantacuzir.
Ultimele lupte ale lui Mihai . 66 pe tronul Munteniei 70
Omorirea lui Mihai 67 Domnia lui Constantin Branco-
2. \Dad votlit Basarab Cu un por- veanul 79

Hartile istorice din lucrarea de fatà sunt executate de d-1 Fredi Wahnig-
desenator-cartograf dup'd arátàr1e mele.

www.dacoromanica.ro
 - 423 -
Pag. Pag
Averca lui Constantin BrAnco- veanul 74
veanul 73 Ultimele clipe, ale lui Branco-
DibAcia politich a lui Branco- veanu 74
veanu 73 Din faptele liti BrAncoleanu
SfArpitul lui Constantin Branco- ale urmapilor sai 75.

STAREA POPQRULUI IIINTEAN PANA LA NAVAL FANARIOTi

Cu trci facsimile
Pa g. Pag
1. Vremuri de durereasa adueere Tara-Bomaneasca 89
aminte 76 Domnia scrierii i limbii slavone 81
In timpul nâvàlirii Barbarilor . 76 Lupta dintre limba slavona
Cple mai vechi intocirtiri ale sta- cea greceascA 8/
tului romanesc 77 Strecurarea limbii romAne In bi-
Mopnenii i rumAnii 77 serica 82
Legatura lui Mihai 78 IsbAnda limbii romAne 82
Indatoririle rumAnului 78 Primele scrieri bisericepti in lim-
Aparatorii tarii 79 ba romaneasca 83.
Impartirea dreptiitii 79 Inmultirea tipariturilor ro =Inept i 83
2. Mipearea eulturala liana la lace- InfrAngerea limbii slavone de
putul veaeului al 18-lea cu trei dare limba greceasca . . . . 83.
reproducen i dupti semndluvile 3. Cei dintal povestitorl ai trecutu-
voivozilor 80 lui nostru 84
Inraurirea slavona asupra Ro- Primii cronicari cunoscuti . . . 84
mAnilor. . e InrAurirea cronicarilor asupra cul-
Fratii Metodiu i Ciril 80 turii romAnepti 85.
Patrunderea bisericii slavone In
NAVALA FANARIOTA IN MUNTENIA
Cu potra ilustralii
Pag. Pag.
Seurta privire asupra domniei fa- Donmia lui Nieolae Mavrocordat 88
nariote ca cloud ilustralii . 86 Domnía Jul Constantin 3/1avro-
Obarpia Fanaricrtilor 86 cordat 83'
Grozava Impdare a poporului . 87 Oropsirea poporului chiar de boie-
2. Oliva domnitorl fanarioticu rii baptinapi. 89
cloud ilustra(ii 88 PAtura sanatoasa a poporului .

STAREA POPORULUI 3IUNTEAN SUB STAPANIREA FANARIOTA

Pag. Pag.
I. Vlala politiea 1 obpteasca a po- Arendarea dregatoriilor . . . 93
porului 90 2. Starea culturala In vremea Enna-
Tronul tarii, la mezat 90 riolilor 93
Umilirea Ora g a poporului . . 90 Domnia limbil grecepti 93
DAjdille puse pe spinarea poporu- Biserica, pastratoarea graiuldí ro-
lui 91 mAriesc 94
Birnicii statului 92 Cativa povestitori ai trecutului
Mijloacele folosite la strangerea nostru 95
birurilor 92 Innaintapul poeziei romanepti 95
REDESTEPTAREA CONMINTEI NATIONALE
Cu un portret pi cloud ilustralii
Pag. Pag.
I. Bevolulia lui Tudor Vladimireseu Obarpia luí Tudor 96
ca un portret pi cloud ilu- Mipcarea lui Alexandru Ipsilanti 96
strafii 96 Mipcarea nationala a poporului
www.dacoromanica.ro
 - 424 -
Pag. Pag.
romAn 97 SfArsitul lui Ipsilanti 99
RAscoala lui Tudor Vladimirescu 97 Curmarea robiei fanariote . 99
Miseleasca ucidere a lui Tudor . 99
DOMNIILE PAMANTENE
Cu duct portrete s (fowl ilustra(ii
Pag. Pag.
3. Domuia lui Grigore Wen ell tionale 103
(loud Tortrele 100 1. Alisearea revolulionaril din anul
Grigore Gh.ca 100 1848 cu cloud ilustralii . 104
Nou ritsboi hare Rusi Turci 100 Inceputtil miscArii 101
Ocupatia ruseascrt 101 Lupta din dealul Spirei, cu Turcii 105
2. Domain lui Alexandra Gillen Altrt ocupatie ruseasert . . . . 105
co un portret 102 5. Cel din urinal don't' al Alunlenai
Inteleapta ocArmuire a lui Alexan- cu un portrel 106
dru Chica 102 Barbu Stirbei . . 106
Domula lui Gheorghe Bibeseu Lai* ocupatie ruseascil . . . . 106
cu un Portret 103 Tratatul deja Pari 107
In pragul unei noui miscAri na-
ZORILE UNIIIII CEL( It DOUA PRINCIPATE

1. Divanurile sau adunitrile ad-hoe 107

--
Pag.
MAsuri premergritoare alegetilor 108
Pag.

Calmacamii principatelor . . 107 Alegerea din Moldova 109

Dorintele poporului 108 Alegerea din Muntenia 10
STAREA POPORULUI ROMAN: DELA PRABUSIREA DOUNIEI PAN IRIOTE
PANA LA UNIREA fRINCIPATELOR
Cu palruspre:cce ilustralit-
Pag. Pag.
3. Cereetnri acupra
co zev
ehstesti
110
Starea drtimurilor
Viata casnicA
..... 118
118
Roadele revolut ei lui Tudor 110 ImbrficArnintea (lepe vremuri 119
Vec nii porbrului 'roman . . 110 Stririle sufletesti ale poporului 120
Influenta ruseasen in principatele 2. Miscarea eullurain prinA la unirea
romAne 111 prineipatelor cif pairo ilu-
Sfatul Wit 112 stralii ' 122
Impfirt rea poporului In bresle Noui curente culturale 122
pe clase 112 Influenta francezn 122
Cinstea boier:ei 113 Dinicu Golescu 125
ImpArtirt a dreptritii 114 lancu VAcrirescu 125
Starea lnvlturu1.. 114 Gheorghe LazAr 125
Starea bisericii 115 loan Hel ade-RAdulescu . . 128
Pedeps.rea 'y nevatilor 116 Vederile lui Heliade asupra
Dregritoriile i arrnata 117 romAne 129
Negustorii vremurilor acelora 11'7 Alti scriltori e seamn 129

ISTORIA MOLDOVEI
PANA LA UNIR.EA PRINCIPATELOR
INTEDEIEREA VOIVODATULUI MOLDOVENESC
Cu un portret
Pag. Pag.
I. Cel Mafia volvozi al latemeierli. 131 Inceputul inchegArii Moldovei . 131
Locuitoria Moldovei In mina nA- 2. Drago, rodal cu un portret . . 131
vnlirilor 131 Cucer.rea Moldovei 131
www.dacoromanica.ro
 - 425 -
Pag. Pag.
Imptirtirea piinadntului cucerit . 132 n'sca ungureasc5 . . 133
3. Bogdan vodii, intemeletorul Mol- Luptele dintre Bogdan *i urma-
dove! 133 *ii lui Drago* 133
Liberarea Moldovei de sub stilpd- Uuznaui ini 13ogdart vodA 133
ASEZAREA TEMEINICA 1 IIIILDOVEI
Cu un portrel si o ihistrafie
Pag. Pag.
I. 11exandru-eel-Bun en un por- burg 135
fret si o ilustrafie 131 Mitsur le pentro huna oriinduire
Suirea pe tron. intelegerile Cu a 1.4rii 136
vecinii 134 Moartea lui Alexapdru-cel-Bun 136
Lupta Moldovenilor la Mar:en-
VIIENIURILE DE MAIIIIIE ALE 1101,DOVEI
HOUNIA LUI S'IrEFAN-CEL-11ARE
Cu un portret, utispre:ece ilustralii si o harla
Pag. Pag.
Intoemirea MoNovel en un por- strafii . . . . 147
trei si trei ilustrafii 137 lui Stefan 147
Urmasii lui Alexandru-cel-Bun 137 Lupte!e de langd Vaslui 117
Suirea pe tron a lui Stefan-cel- Laudele aduse lui Stefan . . . 148
Mare 138 Noui pregfitiri turce*Li impotrk a
AlcAtuirea oastei moldovene*ti lui Stefan 144
in t'inpul lui Stefan-cel-Mare 139 Lupia (lela Valea-Albil 119
Intdrieea cet54 lor 140 7 Antegteettl lut Stefan la d
Pornirile rilsboiniee ale Ini 51e- Alunienieicu o harla . . 151
fan cu cloud ilustrafii . . 141 Aducerea hti Tepe* In a doua
Pritdarea Poloniei de miaz5zi. 141 domnie 151
Paidarea Ardealului 141 Alte schanhdri la domn:a Mun-
Incercarea de cucer,re a Chiliei 142 ten le i 151
Cucerirea Cbiliei 142 Alte eitteniri eu cloud
Luptele eu 1Jutturil Cu cloud ilustrofii 152
iluslrafii 143 Noui victoril 152
Popasul Ungurilor la Baia , . 143 Pacea dintre *1 Turci 153
Lupta dela Baia 144 Luptele eu Cu (loud
PrAdarea Ardealultd. Uciderea lut ilustrafii 153
Petru Aron 145 PlAnuirea impartirii Moldovei 153
4. Luptele eu Tatarii 11 Siretlicul regelui Polon'ei. . . 154
Lupia dela Nistru 145 Lupta din codrul Cosminului 154
Z. Laptele eu Itatiu-eel-Fnunos Cu Cei din urmil ani al domniei lui
o ilustralie 146 Stefan cu fret ilustrafii . 155
Arderea 13rAilei 146 Alegerea urmapilui su . . . . 155
InfrAngerea lui Radu-cel-Frumos 146 Sfdr$itul marclui Stefan . . . . 156
Luptele pentru domnia Munte- Laca*ur le sfinte lSmase depe
niei 147 urma lui Stefan-eel-Mare nota 157
6. Luptele eu Tureii-- cu trei ilu-
At OLDOVA PANA L A NAVALA FAN tRIOTA
Cu palm parir ele i sase ilustraiii
Pag. Pag.
I. Domnia Jul Bogdan vodd . . . 159 Inceputul domniei 159
Nddejdii imelate 159 NeholdrIrea lui Rare* 160
2 ,tefilitilit-vodd 15q Luptele din Ardeal 161
O domme nevrednica 159 Lupta dela Feldioara 161
3. Petru Itare* cu un portret si trig Supunerca Bra*ovului *i a Bi-
ilustrafii 139 stritei 161
www.dacoromanica.ro
 - 426 -
Pag.
Alipirea Pocutiei la Moldova 161 teni 167
Lupta dela Obertin 161 Sfarsitul lui Vasile Lupu . . : 169
Alianta cu Ferdinand 162 Ctitoria lui rasile Lupu : biserieo
Inco'tit de vriljmasi si trildat de Trei-lerarbi" cu doud
boten 163 169.
Stefan LacustA 164 O mindrie a Moldovei 169.
Spre o nou5 domnie . 164 Starea de odinioara a aceslui
Intrarea in Moldova 164 a5ez6rnant 169
Intelegerea cu Crestinii . . . 165 Starea de astAzi a bisericii Trei-
Urma,:ii lui Petru-Rare5 Cu un lerarlii" 171
portrci 165 Pisania i inscriptiile depe zidurile
Oliva urmasi 165 bisericii 17
Ioan-vod5-cel-Cumplit 165 Momente insemnate din treeutul
Neintelegerile cit Turcii 165 mAnkstirii Trei-Ierarhi" 173.
Lupia dela lloscani 165 7, Neamul Cantemire5tilor cu un
Moartea lui Joan vod5 166 portrci 174
Petru Schiopul 166 Friimanttiri pentru domnie . 174
Vasile Voila Lupul Cu un portrel Constantin Cantemir 174
5i o ilustratie 167 Dimitrie Cantemir. . 175.
Primele ciocniri Cu Matei Basarab 167 LTitimele frAmAnt5ri ale domniei
Alte lupte intre Moldoveni si Mun- lui Cantemir 175
STAREA POPORULUI MOLDOVENESC PANA LA NAVALA FANARIOTA
Pag. Pag.
I. Viola politiefi i ob51easeil a Mol- StrAdania cillugArilor de odinioarA 183.
dovenilor 176 Decadenta mibnistirilor sub Greci 183.
Pe vremea návSlirii Barbarilor 176 Mitropolitul Varlaam 183.
Intocmirea statului moldovenesc 176 Cea dintAi pravilà moldoveneasci1 184
Divanul sau sfatul domnesc . . 177 Dorul de invrytAturà romaneascA
Lupte launtrice pentru domnie . 177 rAvna pentru invAtAturi mai
CAteva boierii de seam5 . . . 178 in nalte 184
Oastea àrii 178 Mitropolitul Dosoftei 185
Oranduiala cetiltilor i oraselbr 179 Critiva scriitori mireni 185.
Locuitorii satelor 179 3. Povestitorli treeutului nostril . 186.
Indeletnicirile locuitorilor . . 180 Cel mai vechi hrisov romtmesc 186.
Viata obsteasc6 180 Cea mai veche cronicA moldove-
2. Mi5earea eulturalii din Moldova neasdi 186.
Minil la rnivala Fanariotilor . 181 Cele mai vechi cronici slavonesti 186.
Primele semne culturale in Mol- Prima cronicd romaneasc6. Gri-
dova 181 gore Urecbe 187
Patrunderea influentei grece5ti Miron Costin 187
In Moldova 182 Nicolae Costin 188.
Primele hicercAri ¡iterare moldo- Alti povestitori ai trecutului
vene5ti 182 nostru 188.
Cele dintAi §coale ale poporului 182 Dimitrie Cantemir 189

NAVALA FANARIOTH MR IN MOLDOVA

Pag. Pag.
1. Seurtit privire asupra domniel fa- Vremuri de trista aducere aminte 19a
nariote 190

ST %REA POPORULUI MOLD OVEAN SUB STAPANIREA FANARIOTA

Pag. Peg.
I. O icoanA a vremii 191 PAtrunderea relelor apuaturi §i
Umilirea §i Impilarea norodului In firea celar de jos 192:
de jos 191 2. Sturm eulturalii pe vremea Faim-
Din apucAturile mica' de sus . 191 riotilor 193.
www.dacoromanica.ro
 427 -
Pag. Pag.
Grecizarea firii Celor de sus . 193 Cei din urna cronicari ai Mol-
Cativa luptatori ai credintei 193 d° vei 195
Iacob I-iu, Putneanul . . 193 Alte lucrari ramase din veacul
Gavril Calimah 193 al 18-lea 196
Iacob al II-lea, Stamati . 194 Scolile romane§ti din vremea Fa-
Veniarnin Costache 194 nariotilor 196
3. Ultimil eronleari moldoveni 195
REDEFTEPTAREA CONFIIINTEI NATIONALE
Cu cloud portrete si o ilustrafie
Pag. Pag.
1. Domniile panainteneca un por- 2. Iliparea revoluDonara din 1848
tret si o ilustrafie . . . . . . 197 --ca un portret 199
Incercarca revolutionarti din Mol- Cel din urma domn al Moldovei 199
dova. Ion Sandu Sturza . . . 197 Alegerea lui Cuza ca domn al
Mihail Sturza . Principatelor-Unite
197 199
STAREA MOLDOVENILOR DUPA CA DEREA FANARIOTILOR, PANA LA
UNIREA PRINUPATELOR
Pag. Pag.
a. Seurth privire asupra vielii oh- Constantin sau Costache Negruzzi 205
§te*ti 200 Mihail Kogalniceanu 206
Rpadele domniei fanariote . 200 Nicolae Istrati 208
2. Micarea eulturalii liana la unirea Dimitrie Gusti 208
prineipatelor 201 Vasile Alecsandri 208
Doi boieri de inimh 201 George Tautu 210
Roadele pribegiei 201 George Sion 210
Lazar Asachievici 201 George R. hlelidon 211
Gheorghe Asachi 202 Vasile Alexandrescu-Urechia . . 211
AIi semanatori pe ogorul culturii Alti scriitori moldoveni din prima
nationale 204 jumatate a veacului al 19-lea 211
Logofatul Costache Conachi . . 205 5coalele romanesti tare 1821
Gheorghe Saulescu . . . . . 205 1859 212
Alexandru Donici 205

ISTORIA ROMANIEI
Pag. Pag.
IL Alexandra loan Cuza ca un Din faptele mari ale lui Cuza . 215
portret, trei si o hand, Din slabiciunile lui Cuza . . 216
la sfdrsitul Istoriei 213 Din bunele obiceiuri ale lui Cuza 217
Obarsia lui Cuza 213 Spre o nouit domnie 217
Unirea desavarsita a Principatelor 213 Retragerea lui Ctiza din domnie 217
Unificarea ministerelor 215

INTEMEIEREA DINASTIEI ROMANE MI=IM

CAROL I CEL ÍNTELEPT

Cu paint portrete 1), douffteci ilustrafii si o hand
Pag. Pag.
1. Itezarea tenteinich a Romaniei- Alegerea domnitorului Carol I . 219
ca cloud portrele Fi trei ilustra(ii 219 Depunerea juramantului . . 220

1). Portreteie membrilor Familiei Regale sunt reproduse dupa fotografii lucrate
ru atelierui fotografic Julietta" din Bucure§ti proprietatea d-lui Adolf Alingsbeig.

www.dacoromanica.ro
 - 428 -
Pag. Pag
Cc' dint:Ii a iii ai (16niniei. . . 221 Pacen dela Buctiresti . . . . 23:3
C5s5 tor a principelui Carol . . 221 ç. Moarten regelai :mil I cu nu
Nasterea, moartea principesei portee!, o !luster:fie si o hand 234
Maria a Romaniei 293 DeslAntuirea rOsboiului european 234
2. 1U:shale! neaten Independentk- Iiotilrirea Romaniei . . . . t . 235
ea patrusprezeee ilustralit . . 224 loartea' pr:mului rege al Ro-
Inceperea rfishoiului ruso-turc . 224 rnAn;e1 2.57
Proclamarea Independentei . 221 InmormAntarea regelui Carol . . 238
Intrirea RcniOnilor in rñsboi 230 Proclamatiunea guvernului tOrii 238
C5derea Plevnei 230 Darn' M. S. Regelui Ferdinand I 240
Incheierea p5cii la Berlin . . . 231 Castelul Peles zuolà 23hi
Ijinilllarea Ft( tu5niei la rangul Aloartea primei regine a Boma-
de regat 232 niel cu un portee! 241
3. 11:1sImial baleanit CLI dona Durerea reginei Elisaveta . . . 241
233 Moartea reginei Elisavela . . . 241
Neinielegerile dintre ¡Odle Lak a- Inmormantarea reginei Elisaveta 2-12
nice 233 C.Ateva din Incrilrile reginei 1F.1i-
Intl a rea 13( m fiii lor in rAshoi. saN eta 212

INTEMEIETORILYL
UNITATII NATIONALE
A TUTUROFt. ROMANILOR
M. S REGIME FERDINAND I EEL LOLA!.
Cu dond porlrele si sasc
Pag. Pag.
Piinit la raislmijil lientru unitntea Ajutorul rusesc 251
nationalil en (load porirele Luptele pentru apiírarea Buctt-
si o iinstralic 243 restilor 251
Alegerea principeliti mostenitor Retragerea In Moldova 252
al tronului 243 Refacerea ostirii romOne . . . 252
Crisiltoria Principelui Ferdinand 293 InfrOngerea ostilor germane pe
Urearea M. S. Regelui Ferdinand I
*pe tronul 'I rotus si Siret 253
Romilniel 214 Realipirea Basarablei. Pacea (lela
Cuvalitul M. S. Regelui Ferdi- Bucuresti . 253
nand I cfilre alesii natiunii . 244 Infrangerea Germaniei si a alia-
Cele din tili grijuri ale domniei . 218 tilor si 251
Tovaritsa M. S. Regelui Ferdi- 3. Devilviiifrea unitfilii na!ionale a
nand I 218 Itom:Inilor -- ell lrei ilusirafii 255
It5shoiul Romibilei pentru uni- Alipirea BttcoNinei si Ardealulut
mica narionalii Cu done! !In- la patfa-main5 255
straiii 248 Reintoarcerea Suveranilor rcmilni
Cele douit tabere vrfijmase . . 248' in Capitan 255
Pregiltiri (le ifisbdi 219 SR:as:WI ritsboiului european . . 255
Primele ipbAnzi 219 Inn5busirea revoluVei ungare 253
Planul de ajutorare al Al'atilor 250 Datorii pentru viitor 23)
ApArarea hotarelor prii . . . . 250
ISTORIA ROMANILOR
DINTRE TISA yi CARPATI
PANA LA PRIMA UNIRE A TADIL011 ROMANE
Cu.doud porleete si cinei ilustrafii --
Pa I Pag.
1. Innalnle de nimil'irea tinunrilor. 260 I Vechii locuitori ai Transilvaniei 266
Cuilml Romiinismului . . . . 260 2. Niivillirea Unourilnr ca o Mt-

www.dacoromanica.ro
 - 429 -
Pag. Pag.-
Meollo - 261 portrete 5i o ilustrafie . . . . 264
Asezarea Ungurilor in Ardeal 261 loan Corvin de Hun'ade . . . .. 264
Crestinarea Ungurilor 262 Domnia lui Matei Corvin . . . 265
Statornicirea puterii ungutesti in Ilela Batel Corvin la Alituu
Ardeal 262 Viteand . 267'
Dinastii strine la e:trina Lima- Revolutia tul Gheorghe Doja . '267
cu o ilustralie . . . . 263 Patrunderea Turcilor in Ungaria 26/1
Carol Robert si urinasii sili . . 263 Ultimii voivozi ardeleni panA la
Neatuut Corvineslilor ca docta Mihai Viteazul 260
PANA LA DESAVAR5ITA UNIRE A TUTUROR ROMANII-OR
Cu cinci portreic si cinci ilustrafii
Pag. Pag.
J. In lupt5 ett asupritorii 270 Maria Tereza 272
Legatur:le Ardealulni cu Ungaria 270 Ios f al II-lea 273
Grozavele urigoniri augures") im- Vrenturi de rede.;teptare-- cu pa-
potriva Romanilor 270 tra portrete si dotui ilustrolii . 275-
Un veae de neatArnare ca un Aliscarea revolutionara de sub
portret 971 conducerea lui : Hor a, Clo5ca
Autonom a Ardcaluim 971 si (irisan 275
Sub robin ha liIi uris ic1 272 Reclesteplarea constintel natio-
Subjuoi ea Ardt alului de ciare nale. Nlioarca lui AV1aM lancu 276
Ilabsburgi . 272 Ultímele decenii de rol, e . . . 277
Catha imp5ral) de seama . . 272
STAREA II OMANILOR ARDELEM SUBT OBLAOUIRFA UNGUREASCA
Cc(f.apte portretc
Pag. Pag.
Asupririte halar:11e de Ronti'inii Tracia Calvinilor dc a distiga pe
arde:eni (le:1111119W veacurilor- Romani de pattea lar . . . 286
en un portrel 278 Un martir al credirdel 286
Lupia pentru apararea credintei 278 Cele mai vechi ttparituri arclele-
Intetirta astil)]. 'Por 279 nesti 287
Base alele poportilui impo liN a Alt martir ar crediutei . . . 287
impilZtlor lor 279 Miga dueli papista,e 2S8
Utm, ri.e Glicurgbe Un lea cu catol c,i 288
IJ ja 280 Priv.leg ile acorciate
Indalor rile unt,fintele oba- un ti 289
gului 280 Manifestul un tilor 269
liare la nectieptatire a obag.lor Dar ja impotiW e a po)orului de
romat 1 281 jos l'ata de un re 290
Subt °carnal ic a liabsbul,i CS 281 Lupta Romitnilor impotriva un'rii 291
Sub dcrun a blajittului I s f Cativa luptilturi a ciedintei, vred-
II-le.1 282 n ci de pomen t 291
0.1jungerea euti alta la es . . 282 Suferintele Romanilor pena% cie-
Inceic,,ii de u}ttlare a traittlui
obaf_ilor 283
d uta lor ........ .
Lipsa de inraurile a catolic smultd
.291
Sdrobirea obagiei '2.83 asupra Roman lor un ti . . . 292
In6lobava Atdialului la regalul Sub pastor rea ep scop lor sarbi 292
unguresc 284 Pana la revolut a dela 1848 . 292
Lupta polit ca dusii impot.na a- Ala! ele Saguna 293
supritoillor 281 Lupia j'entra dreptur le Roma-
Curma ea sufe: i,itelor umili-
i nilor 294
mi( r initt l'ate vi eme ue nru:. Roadele luptei pentru I bertale 294
veacuri 285 Setca de lamina 294
Marea reliltiottsA a Rontatnior Starea eulturala a Romnnitor Ar-
cu un portrel . . 285 . IIPICIli eu cinci portrete . . . 295
.

In lupl5 cu vitreg a viemur Ion 285 Framantilri rel.g case . . . . 295

Povestea neamulut ronviveso. I.www.dacoromanica.ro

PopeacusBajen aru. Editia il-a. 5.000 exemp. 27*
 - 430 -
Pag. Pag.
Nadejdii Inselate 295 Gheorghe Sincai 301
Castigul Romanilor de pe urma In luptil Cu necazurile vietii . 302
unirii 295 Primele publicatií ale luí Sincaí 302
Episcopal loan Inocentiu Mica, Ultimii ani al victii lui Sincai 302
zis Klein 296 Cronica lui incai 303
Episcopal Petru Paye) Aa ron. 297 Petru Maior 303
Episcopal Grigore Maior . . 297 Cateva din hiel-Arde lui Malor . 304
Mitropolitul Alexandru Sulutu- Ion Budai-Deleanul 304
Sterca de Carpinis 298 Timotei Cipariu 305
Mitropolitul loan Vancea de Bu- Din scrierile lui Cipariu . . 305
teasa 298 Alti scriitori ardeleni 306
Samuil Micul 299 Cum a scris Muresianu marsul
Din scrierile lui Micul . . . 300 anului 1848 306
Ion Molnar, zis Pivarul . . . 301

1STORIA ROMANILOR DIN BUCO VINA

- Cu un portret
Pag. Pag.
Pana la robirea austriaca ca un colineal 310
portret 308 Viata sociala a Bucovinenilor. 310
Rapirea Bucovinei de catre Au- Viaja eulturalà a Bueovinenilor 310
striaci 308 Cultura In Bucovina 310
Un domnitor fanariot cu simti- Docsachi sau Eudoxiu Hurmu-
minte romanesli 308 zachi 310
Omorirea tul Grigore Ghica . . 309 Silvestru Andrievici Atorarla 311
Sub robla babsburglea . . . 309 Aron Pumnul 311
Istapadirea streinilor In Bucovina 309 Dimitrie Petrino 312
Starea politica a Bucovinei subt loan G. Sbiera 313
Austriaci 309 Simeon Florea Manan 313
Viata obsteasea a Bonifinilor Bu- Alti carturari bucovineni . 314

ISTORIA
ROMANILOR DIN BASARABIA
Cu clouti ilustrafii
Pag. Pag.
llaga sfinul patriel-mame ca na le 319
douei ilustra(ii 315 Amfilohie Hotiniul 319
Intre prieteni i vrajmasi . . . 315 Gavril Banulescu 319
Pana la riipirea muscaleasca , . 315 Dona gramatici pentru Basarabeni 320
Rapirea Basarabiei de catre Rusi 316 Ion Pralea 320
Tradarea fratilor Moruzi . . . . 317 Alexandru Petriceicu-Hasdau. 321
Sub jugul moseovit 317 Constantin Stamati 321
Lupta pentru rusificarea Basara- Alecu Russo 321
biei 317 Bogdan Petriceicu-Hasdau . 322
Tainele destinului 318 Alte lucrad ale luí Hasdau . . 323
Starea eulturahl a Basarabenilur Victor Crasescu 324
sub rabia ruseaseit . . . , . . 318 Dumitru C. Moruzi 324
Prigonirea graiului romansec . . 318 Alexandru M. Mateievici . . 324
Indrumatorii constiintel. natio-

www.dacoromanica.ro
 - 431 -
PAGINI DIN ISTORIA ROMANIEI MARI
1NCORONAREA PRIMULUI RIME AL TUTUROR ROMAN1LOR
Cu zece ilustrafii
Pag. Pag.
Din zArile trecutului 325 Prasnuirea Incoronarii In Capi-
Sbuciumärile de altadata . . 325 talh 333-
Sf arsitul främânt5rilor 325 La Mitropolie 339
Räsbunarea vremurilor 326 Defilarea otirii. Cortegiul istoric 339
Prima zi a Ineoronarli cu fret A treia zi 339
ilustra(ii si o hand 326 Suveranii in mijlocul reprezentan-
Spre cetatea Incoronarii . . . 326 tilor satelor i oraselor . . 339
Dela catedrald la locul Incoronarli 326 Spre zarile viitorului 345
Clipa cea mare 327 Areul de nitwit cu
Cuvantul Senatului 327 smote ilustralii1) 333
Cuvantul Camerei deputatilor . 328 Felul i marimea constructiei 333-
Cuvantul celui mai fericit Suveran 329 Fatada dinspre Mogosoaia i BA-
Hrisovul Incoronarii 330 neasa 334
Proclamatia M. S. Regelui cdtre Launtrul arcadei de trecere . 338
popor 332 Fatada dinspre Capitalä . . 340
Parada ostaseasch 333 Fetele laterale ale monumentului 345
Ziva a doua 333

NADEJDIA ZILELOR DE MAINE

Cu opt portrete
Pag. Pag.
Viitorul rege al Romaniei . . . 347 Casatoria principelui mostenitor 351
Dovezi de intelept indrumator . 348 Micul principe Mihai 352
Un asezamant princiar . . . 350 Principesa noastra Mostenitoare 353.
In 'argil' lumii 350

STAREA DE ASTAZI A REGATULUI

ROMAN
Cu un portret f i cloud" ilustrafii
Pag. Pag.
Sub regele Carol 1 354 Actul Infiintarii patriarhatului
Infrangerea primelor greutati . 354 roman 357
Infatisarea satelor 354 O cuvantare istorica 359.
Infrumusetarea oraselor . . . 354 Cuvantul primului patriarh ro-
Negotul i mestesugurile . . . 355 man 363
Buna Intocmire a ostirii . . . 355 Cel mai fericit prelat roman . 368
Sub M. S. Regele Ferdinand 1 355 Intarirea patriarhatului de dare
Innaintarea orii sub domnia M guvern 365
S. Regelui Ferdinand 1 . . 355 4. Literatura roman& : drla unirea
Cele mai de seamä fa pte ale pri- principatelor piin5 In zilele
-milor nostri regi 356 noastre 366
lnliintarea patriarhiei romfine- Infiintarea celui mai innalt aseza-
cu un portret 5i cloud ilustrafii 356 'pant de cultura al Romanici . 366.
Insemnatatea bisericii romane Cativa dintre scriitcrii ultimelor
rasa ritul Europei 356 decenii 367

9. Parte dintre vederile arcului de triumf mi-au fost Imprumutate de d-1 arhitect
Peine Antonescu, afara de vederea arcului, luata din aeroplan, pe care o am dela
d-1 lose! Hermann, fotograful presei din Bucuresti, precum i vederea fatadei din-
spre Capitala, care e reprodusa dupa revista -Lumea Hustrata", cu Invoirea d-lui
M. Herz, editorul numitei www.dacoromanica.ro
reviste.
 - 432 -
Pag. Pag.
Ndscuti pana la 1840 368 Nascuti 'Ana la 1870 376
Nascuti pana la 1850 370 Nascuti panil la 1880 378
Mihail Eminescu 371 Nascuti pana la 1890 381
Naseuti pand la 1860 374

ROMANII DIN PENINSTJLA

BALCANICA
Cu sase ilustrafil
Pag. Pag.
I. Alaeedonenii sau Aromdnii cu Lupta Impotriva desnationalizarii 386
patru ilustrafii 383 Romdnii din eelelalle pùrf ale pe-
Raspandirea Romanilor Macedo- ninsula Baleaniee Cu doud
neni 383 ilustralit 387
Din trecutul Romanilor Macedo- Romanii din Albania 5i Epir 387
neni 384 Romanii din Istria 387
Primele §coale-romane5ti In Mace- Romanii de langa hotare . . 388
donia 384 Zile mari din viafa poporului
Firea I lndeletnicirile Aroma- nostru 389
nilor 385
VREMELNICII STAPANITORI
AI PAMANTULIJI SI NEAMULA71 ROMANESC
Pag. Pag.
Innainte de nasterea Mfintuitorului 391 romfine5ti . 392
nasterea Mantuitorului . . 391 Domnia Fanariotilor In amfindoua
Pana la navalirea Barbarilor . . 391 principatele 394
Sub stapanirea Barbarilor nava- Duna domnia Fanariotilor, pana
litori 391 In zilele noastre 394
Stapanitorii celor doul principate
CARTEA MARILOR ROMANI
Cu doudzecisitrei de porlrete1)
Pag. Pag.
Mitropolitul Petra Movila . . 397 Mihail Kogalniceanu .- 409
Mitropolitul Gavril Bfinulescu 398 Vasile Alecsandri 410
Mitropolitul Veniamin Costache 399 loan C. Bratianu 411
6heorghe Lazar 400 Lascar Catargi 412
Gheorghe Asachi 401 Avram Iancu 413
loan Heliade-Radulescu . . 402 Dimitrie Sturza 414
Simion Barnutiu 403 Gheorghe Gr. Cantacuzin . 415
Mitropolitul Andrei 5aguna . 404 Titu llaiorescu 416
Alexandru Petriceicu-Ha,dau 405 Spiru G. Haret 417
George Baritiu 406 Nicolae Filipescu 418
Eudoxiu Hurmuzachi . . . 407 Tache Iouescu 419
Constantin A. Rosetti 108 Cuprinsul 420

1). Clisciele cuprinse In lucrárea de fa ta sunt Meat In atelierele G&W Ro-

nulnesti" subt Ingrijirea d-lui Stefan Glieorghiu, 5eful atelierului zincografic.
Intreaga lucrare a lost culeasd subt Ingrijirea d-lui Nicolae A. Teodorescu, cu-
iegiltor-tipograf In atellerele G&W Romeinesti", care a muncit cu con§tiinciozitate,
clanduli toata osteneala, ea, aceasta carte, alcatuita pentru folosul neamului nostru,
sd fie www.dacoromanica.ro
din punct de vedere tipografie oe placui celor ce-o vor folosi.
 ir.. 01 11....1110
DIN LAICKAKILE ACELA114 AUTOR
SCHITUL BALTENI DIN CODRUL VLASIEL ca 5 harti, 10 ilustratiuni
qi mai multe plannri. Lucrare publicata pentru prima can, In «Revista pentru
Istorie, Archeologie i Filologie». Tipografia .Caroi Glibl. S-sor I. St.
descu. 1912. PRETUL 50 LEI.
VOCEA NE AMUL Uf, revista de protestare cohtra serbaril centenarului
apirii Basarabiei de catre Ruqi Qi contra persecutiilor maghiare impotrive
Romanilor Ardeleni. Tip. .Gh. A. Ldedreanu». 1912. PRETUL 5 LEI.

PRIN CODRII CEAHLAULUI. Impresii de calatorie, ca numeroase ilu-

stratiuni Qi o harta in trei culori. Lucrare publicata pentru prima /para In
«Anuarul Socientii Turi§tilor Romani».Tip. ePro f esionalds , Dim. C. loneseu. 1912.
PRETUL 40 LEI.
SA DAM LUMINX ! Oca cnvantari tinute ca prilejul inaugurara qcoalei
de adulti a regimentului Nr. 30 Muqcel ; publicate pentru prima cara. In ./Re-
vista Armatei» Nr. 12 din Decembrie, 1918. . Tipografia Romdneascd.. 1914.
PRETUL 5 LEI.
CARTEA OMULUI MATUR ABECEDARUL ADULTULUI, editia
X-a, pentru folosul qcoalelor de adulti, secfia anal fabefilor. Cel mai metodic, cel
mai practic, cel mai ingrijit imprimat dintre toate lncarile de acelaq fel. Dapa
cateva lectii indrumatoare, analfabetul se poate calauzl Cu usurinta in taína in-
va,taturii scrisului qi cetitnlui. In treizeci de lectiuni, once analfabet poate
ajunge qtiutor de carte. Premiat de Academia Romana, precum qi de Cassa $coa-
lelor. Aprobat: atat de Ministerul instructiunii publica, precum qi de Mini-
sterul de rasboi. Cuprinde: Abecedarul ca scrierea: romaneasca ì ruseasca,
precnm i numeroase bnati de cetire. Are 76 ilustratil, 17 portrete ql o harta.
Coperta frumos colorata. Tip. .Cartea Romdneascd..1925. PRETUL 25 LEI.

e ARTEA OMULUI MATUR, editia VII-a, lucrare premiat5 de Academia

Romana qi de Cassa Scoalelor, i aprobaa de Ministerul Instructiunii yi de
Ministerul de asboi pentru folosul : Icoalelor de arhaii de once fel, scoaidor in-
dustriale : de ucenici s luordtori, fcoalelor complementare, ete. In decurs de zece
ani s'a aspandit in zeci de mii de exemplare pe intinsul pamantului roma-
nesc; ba a poltruns chiar id peste Ocean, la fralii nostri din America-de-Nord,
aducand nepretttite foloase. Cuprinde: abecedarul cu scrierea romaneasa,
IicäQi ruseasa, precum Qi toate materiile de invan,mant pe larg tratate, Cu o
sumä de alte cunostinte folositoare. Are ioo8 pagini, peste 5430 ilustratii, 121
portrete i 25 harti. Coperta fruimos coloran //i solid cartonata. .Aceastd carte
1nu ar fi iertat 85 lipseascd din niel o caed cu ad.vii al ronadneascd !. zice ziarul
«America» al fratilor de peste Ocean. E o adevarata biblioteca intr'un singur
volum. Tip. «Cartea Romdneascdp. 1925. PRETUL 250 LEI.

PE PLA1URILE ARDEALULUI, povestirea amanuntita a al5.torlei desea-

Illor buCurestent, facuta in 1922, prin tinuturile desrobite, publicat5, In revista
«$coala romana», anal XVIII §i XIX, 1928 1924. Tip. eEminescu» Bucureqti.

SFANTA SCRIPTURX PENTRU POPOR cuprinzand vechiul 4 nou/ Te-

stament, precum i RUGACIUNILE folosite de fiecare creqtin in viata de toate
zilele. Aceasta lucrare este seria, pe Intelesul flecaruia, inteun grai curat, ro-
~ese, are 184 pagini, semanate Cu 118 ilustratii, 4 icoane Qi o harta a locu-
ii rilor sfinte. Amandoua coperteie frumos colorete. Tip. «Cartea Romdneascd».1925.
PRETUL 45 LEI.

tel
www.dacoromanica.ro
 eirannSfaMeasr...earrararensweaseimsiseserrasamorrascassrangsfaastaanerrerreassearawasessertrasememic

0:44-W A OtiLl
IEEMENZWEMMS
LUCRARE PREAIIATI. DE ACADEMIA ROMANA
CARTEA
OMULUI
MATUR ALCATUITÀ DE m
.
I. POPESCII-BARNARII
Directorul icoalei primara
de 610 Nr. 17 Principele
Mihai" din Bu cure, ti,
PENTEN FOLO.MIL
gcoalelor de adulti de
once fel, §coalelor in-
dustriale : de ucenIcl qi
lucratorl, qcoalelor
complementare, e t c.;
precum qi
PENTRU FOLOSUL
ORICARUI RO/TAN
DORNIC D'A SE LUPINA e,
0OO
Aceasta lucrare este pre.
''` miat& de Academia Ro.
intuir, La concursul din
1923 a fost premiatfi de
Cassa §coalelor
filtre toate lucriírile pre-
zentate la acest concurs.
Este aprobata de Ministe-
rul Instructiunii Publica ti
PREMIATA iNTAIA DE CASSA SCOALELOR de Ministerul de Riisboi.
O00
Ziarul ,,71.31ER1CR" din Cleveland-Ohio, Statele-Unite
ale Rmericii unde a phtruns R TEN 0MilL 111
Ar T U R" zice: ,,Rceastd lucrare nu ar fi iertat sd
lipseascd din nici o casd cu adevdrat romdneascd I"
ooo
CARTEA 011ULUI flATUR ESTE
O CONOARA DE CUNOSTINTE
CUPRINDE : ABECEDARUL, SCRIEREA CIRILICA.I RUSEASCA, BUCATI DE
CETIT SI POEZII, SFANTA SCRIPTURA: VECHE I NOCA, RUGACIUNI,
CUNO§TINTE DESPRE NATURA §I OM, HIGIENA, MEDICINA, GOSPODARiE,
GEOGRAFIA PAMANTULUI, POVESTEA NEAMULUI ROMANESC, VIATA
IdARILOR ROMANI, GRAMATICA LIMBII ROMANE, PUNCTUATIE, COMPU-
NERE, ARITMETICA, CONTABILITATE, GEOMETR1E §I O SUMA DE ALTE
MULTE CUNO§TINTE, A§TERNUTE PE PRICEPEREA FIECARUI ROMAN.
Este o adeviratà enciclopedie. O biblioted 'nitro carte.
OOO
EDITIA VII-a ARE 1008 PAGINI Cu 596 GRAVURI, SI ANUME : 395
ILUSTRATII, 121 PORTRETE, 3 ICOANE, 25 HART/, 49 FIGURI GEOME-
TRICE, etc. COPERTELE FRUMOS COLORATE. LUCRAREA E SOLID
CARTONATA. COSTA 250 LES
1 KarAt=t1716cM. Witl_WfgS.
'''' www.dacoromanica.ro
E E .
vola
nazwaselazassearasneasisezezasiseasissesuaaaaussa
 i *1,11

r MAMA DE DUMNEZEU ESTE INCEPUTUL INTELEPCIUNII

SFANTA ti
5EHIPTUllfl
PENTRU

POPOR a
VECHIUL SI NOUL
- TESTAMENT
pREcum ir
KUGACIUNILE
folosite de fiecare cre§tin In
viata de toate zilele.

' Are aproape 200 pagini ea 118 0

1- ilustraiii, 4 icoane fi o hared a
locurilor sfinie. o
Lucrare intocutitixicte
L POPESCUAMENARO
, LPOPSCLI-EiAJVNAFILI pentru folosul crestinilor dor-
nici d'a cunoaste sfintele in.
tiimpläri mai de seami, po-
Ici.TOATA SUPLAREA SA LAUDE PRE DOMNULI vestite in cirtile sfinte ale
":_:ecetli.A.,chfrei ReimANs...s..s.A.:.
credintei noastre.
0000 o
Numeroasele ilustrailuni semenate in cuprinsul lucrerli dau un interes sl
mal mare povestirli, scrise pe priceperea tuturor, cu dorinta de a
intre in mfina adeveratului crestin ortodox, o carte de care credincio-
sul se nu se fndure a se mal desperti.
SFANTA SCRIPTURA PENTRU POPOR
.11 trebuie sis lipseascis di m casa shici urkui crestinI
o

Costul unui exemplar, avand amandoufi copertele Impodobite

Cu ilustratil frumos colorate, este 45 lei.

DIN TARA BASIIELOR

DE
GR. I. POPESCU-BAJENARU
ESTE CEA HAI FRUMOASA CARTE DE PDVESTI
lE$ITA IN TIMPUL DIN URMA.
Din cele nouS povestiri cuprinse IntrInsa si
scrise in cel mai curat grai romänesc, ceti-
torul, pe länga petrecerea in chip pläcut a
timpului in care o ceteste, rämine si Cu o
sumä de Indrumärl morale.
Lucrarea are aproape 40 Ilustratll, 1
dintre earl 6 colorate.
Se oferd cumparatorilor patru premil: o o
bicicleta, o puscd de salon, o minge de
foot-baalenumeroase carti. DIN TARA BASMELOR
Exemplarul eartonat costi 80 lel. roeucu-a&przur.
Arcosto luendot so poi procure} data ,,CIERTEN ROMANERSC71"
Bucuropti, pnocurn pi data oriels aboard* din fanii.
F14&,
11W
www.dacoromanica.ro
 E
Din nici o *coalla, din nici o
biblioteca, din nici o casa:
fie de sHean, fie de orApan nu trebuie sä ipseaseä ;
31
Sfânta scripturA pentru popor
qi R.ugficiunile folosite de fiecare crestin
vista de toste zilele,
infrumusetatil Cu numeroase ilustratiuni cuprinzgind int'Amplärile
de seama din vechlul al noul Testament, povestite intr'un grai
priceput de oricine.

Povestea neamului romAnesc

vi
3 Cartea marilor RomAni
Lucrare scrisa pe Yrrielesui tuturora i ilustratii Cu sute de gravuri
Premiata de Academia Ftomlinil in 1925
3E
Cartea omului matur
O adevarat& cbisrroaril de conostinte
Fire peste o mie de pagini, semanate cu sute de ilustratii.
h Este premiatà de Ficadgmia RomanA §i de Cassa *coalelor.
Ficeasta lucrare este de cel mai mace folos oricarui Roman.

Abecedarul adultifiui
alcatuit in asa chip, csá in TR.EIZECI DE. 1-ECTI-
UNI, erice nestiutor de cante peale invellds
scrie i sd ceteascet.
Cuprinde si serierea ruseasen. Are -a ilustratil, 17 portr. te V o
hartA. Coperta coloratit (OSTA NUMAI 23 1. El.
Toate 1ncrri1e pomenite mai sus suut iutocznite de
I. POPESCU-BAJENAREJ
peetru folosel poporulei roma/ileso.
-- ---- -
Asupra alcatuirii lucraHl de fata, ¡mi rezerv toate
dreptutile legale
--------------
P
Flecare exemplar va purta sematura mea:

9re/M,Irf-t.4
7
ik
.i

Wir'tfw'e-'7S)g
ciwt- t_.=Ite.&_,wc..
kc-w-ar-wammc-w-a.mmmmcc .3e- J;E
A 0. 1
www.dacoromanica.ro