Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Popescu-Bajenaru - Povestea Neamului Românesc Din Vremurile Cele Mai Îndepărtate Pînă În Zilele Noastre Scrisă Pe Înţelesul Tuturor. Cartea Marilor Români
I. Popescu-Bajenaru - Povestea Neamului Românesc Din Vremurile Cele Mai Îndepărtate Pînă În Zilele Noastre Scrisă Pe Înţelesul Tuturor. Cartea Marilor Români
',;.
PONTSITi
ULtfl ROOks.:SA,
arerca
mrtiLOR ROM;
RY
211 6.440,4,
www.dacoromanica.ro
CUVANTUL ACADEMIEI ROMANE
DESPRE WCRAREA DE FAJA
ACADEMIA ROMANA
edIrrta plenari dela
12 lunle, 1925.
Raportu(
d-tid Ion 7, Xistor,
7.q'opesca-Zdj'erzara, Touestea neamufui romet-
wesc .51 Cartea marifor Ronzeini, Editura Cartea
Româneasce. Bucure§ti, 1925.
Autorul Incearca sa cuprincla In urzeala povestirii sale trecutul poporu-
lui roman, dela zarnislirea sa panä In zilele noastre. Aceasta este, fära
Indoiala, o Incercare Indrasneata, fiindca nu este lucru u5or de a cu--
prinde Inteo povestire intregul trecut al unui neam, cu: nazuintele,
luptele 5i sbuciumarile sale milenare. Linde mai pui ca desvoltarea na-
-tiunii romane, nici nu s'a desfa5urat In mod unitar, ci In organizatiuni
politice deosebite 5i sub stapaniri streine sau instreinate....
D-I Popescu-Bajenaru arata In mod lapidar Intamplarile politice 5i cele
culturale ale neamului nostru, precum s'au desfa5urat ele in: Munte-
nia, Moldova si Transilvania.-- Maramuresul si Banatul sun t
amintite in treacat; si apoi si'n partile instreinate vremelnic,
ale Mo/c/ovei : Bucovina si Basarabia. Dela unirea Principatelor In-
-coace, autorul vorbe5te despre Romania, indrumata pe calea progresu-
lui, de marii sai domnitori: Cuza voda 5i regele Carol. Capitolele din
urrna sunt inchinate: främantarilor, luptelor 5i jertfelor pentru Infap-
tuirea unitatii nationale....1).
Cartea sfar5e5te cu biografii scurte, ale unora dintre oamenii no5tri
rnari din trecut. Alegerea este, In genere buna
Povestirea este facuta: concisa lapidara.... Numeroasele ilu-
stratiuni, chi impodobesc cartea, sunt bine alese, si reusite. Spi-
ritul in care este scrisa cartea, este: eo'ificator, patriotic si dina-
stic. Lucrari folositoare de acest fel nu se gasesc multe In literatura
noastra populara. Linde se ivesc, ele merita sa fi relevate 5i incurajate.
Harnicia d-fui Popescu-Bajenaru, in nobila sa straduinta, me-
rita 35 fie rasplatitä; si aceasta, ca atät mai mult, ca cat dorn-
nia sa, de multa vreme se indeletniceste ca problema educa-
tiunii masselor populare. Academia Romana este in prima linie
chemata sa incurajeze astfel de lucräri; si, de aceea, propon ca
premio! Gr. C. Angelescu", 34 fíe decemut in intregime lucrArii
de merit a d-lui I. Popescu-Bajenaru.
ION I. NISTOR
'). Editia de fatd este intregitä cu o suma de alte $tiri istorice, precum si cu
istoria Romanilor din fieninsula Balcaniecl.
www.dacoromanica.ro
ROMANILOR
DE PRETUTINDENI:
IN CHIN
I. POPESCU-BÁJENARU
www.dacoromanica.ro
Depunerea juramântului M. S. Regelui Ferdinand I al României,
In fata reprezentantilor natiunii.
S.,
.
'fic
.y. 1119- . 1 I It: , i 1
.
.. .
., -
"41 -
I . , 7
. . .
r
...ft.-
ii.. _
r.
1.--- el a! °,
' '''l Ir'S .4417.- t
L1.4
e . Ll
..,.. 9, ,..............._.=
'' ....,-,---42,
, ' ;Pi . i0 ir ,.. 'ee
.,,,. ;0,6.° --e. 7 m h,. ig4' .!.., . ,;:'. ' fiKr.
L .',:` °.---......1'" ,,,,-1 ,,,, e
;.,4.4,,
-.
.MS- .,
.
'
III' , ' ,
r''
.,,..- --el'
1
_.....,..1"...i"" e .1' 0,
- ...1-,--f' -`r-'''''-
' .
"'-v.4.! .it.,-,. re-...1' - , r...fe,
..-.-. z
A ..
,.1
I
-.: .... 7 .
www.dacoromanica.ro
--.N. et:1r"
R.*
0Am
__. .___, , ',vs.troffit
i...- ,
1
iikeetwort,
15Lv.
?Nov:v-1ALI
4 zed LOy
er k
7;74)
Ntlil
tin*
www.dacoromanica.ro
ORM5
ettstj
rAr*ta,
L
¡WV
Wfl
R%LeRDINANDIiReGINA MARI
SneRAtill T23TVR013 ROiY1ANILOR
ALBA-J1.41.1A150CTOM:1)22.
www.dacoromanica.ro
un popor de oameni mai a§ezati, mai dedati cu munca i cu viata
gospodareasca ; pe cand Scitii erau un neam de oameni pribegi..
Cutreierau tinuturile de colo-colo, jefuind i omorind sau luand
robi pe cei de alte neamuri. In goana lor din loc In loc, semanau
pustiul pretutindeni pe unde treceau. Erau fioro§i la vedere
foarte cruzi la apucaturi.
In lupta eu Per$ii. Scifii ajunsesera cu jafurile lor pana 'n tara
PerOlor, in Asia. Din aceastä pricina, Dariu, regele Per§ilor, veni in-
tr'un rand Cu oaste mare, ca sa-i pedepseasca. Dupa ce trecfr Dundrea,
le trimise porunca, sä i se supuna. Scitii, drept räspuns, Ii trimisera
printr'un sol: o pasäre, o broascei, un oarece cinci sägefi. Dariu
intelese ea' acesta e semn de supunere. Un invatat, care facea parte
dintre insotitorii regelui, Ii talmaci intelesul lucrurilor astfel : Daca
nu vor sburec prin aer ca ptisärile; daca nu vor innotet in upa ca
broa§tele; §i de nu se vor ascunde in pämcint ca qobolanii : niciunul
dintre ei nu va salpa de sägefile lor !" Dariu nu vroi sa se base in-
frico§at de asemenea amenintäri ; Insà, dupa ce-i urmari catava
vreme M'A folos, fu nevoit sa-i lase in plata Domnului i sa se
intoarca In tara sa.
Careva din apueaturile lor. Se poveste§te cä ace§ti oameni aveau
obiceiul sà taie cape tele tuturor du§manilono prin§i In lupte sau
1.44. Ei beau sangele vrajma§ilor cu o sete inteadevar sal-
bateca. Din tigvele capetelor du§mane I§i faceau cupe de baut. La
moartea regelui, ingropau de vii laolalta cu el : pe una din sotiile sale,
precum §i o suma de slujitori, cari sa-i tie de urit pe lumea cealalta.
Cam astfel de oarneni stapaneau in vremurile vechi tinuturile
locuite astazi de Romcini.
2. ILIRII I TRACII
Llirii. Dealungul märii Adrialice §i 'n valle munfilor Pindului :
traià odinioara. neamul Ilirilor, impartit In triburi carmuite de
conducatori cu puteri nemárginite asupra supu§ilor lor. Unele tri-
buri mai ales cele depe tarmul Adriaticei se indeletniceau
Cu pradarea corabiilor i calatorilor depe mare, adicà Cu pira-
lei ia, din care pricina aveau numeroase lupte cu Romanii st4-
panitorii Italiei. Ceilalti se indeletniceau cu pastoritul l cu cre-
§terea vitelor, precum i cu pradarea triburilur vecine.
Cu vremea, Ilirii au cazut sub stapanirea Romanilor, cari in-
tinsera civilizatia lor pana la tarmurile märii Negre. Urma§ii Ace-
stui popor sunt Albanezii de azi.
Traca. Intre munfii Pindului, marea Neagrä, §i marea ,Arhipe-
lagului : traià neamul Tracilor. Ace§tia se asemanau intru catva
cu : i ca grai, §i ca indeletniciri päreau mai orandukti
In viata §i apucaturile lor. Pe ranga pastora i cre§terea vitelor,
se mai indeletniceau : i cu pescuitul, §i cu plugaria. Tracii nu se
dadeau in laturi niel dela hotitul pe m'a' ri. Luntrile lar striThatea
marea Mediteranä pana pe tarmurile Asiei. Ei traiau impartiti in
triburi, ca i Ilirii. Popoarele cele mai vestite, cari tineau de ne a-
www.dacoromanica.ro
anul Tracilor, au fost : Gelii, Dacii §i Macedonenii. In cursul vre-
mii, Macedonenii, datoritä priceperii conducgtorilor lor, s'au ridi-
cat mai presus de toate popoarele din peninsula Balcanicd. Cele-
lalte triburi trace nu trgiau insg in bung intelegere cu fratii lor,
Macedoneni, cu cari au avut numeroase ciocniri ; in schimb tnsg,
se intelegeau mai bine cu Elena strämo*ii Grecilor de azi, cari
crau negustorii tärgurilor trace.
Potrivit invälgturilor unui prooroc al, lor, anume Zamolxe, ei
credeau ea' dupg moarte, sufletul trgie§te o viatà mai fericità ca
cea pgmânteascg. Din aceastä pricing na§terea pruncilor o
snuiau cu plänsete §i jale mare ; iar inmormantgrile erau prilej
de netärmuritä veselie, de bucurie cà sufletul celui rgposat a tre-
cut in fericirea cea ve§nicg.
3. GETII I DACII
A5ezarea lor in euprinsul romanesc de azi. in
rile lor, nu crutau nici tara Tracilor. Ba Meg, ei mergeau cu ja-
I urile chiar Ong in tinuturile Macedonenilor. Din aceastg pricinä,
.Filip, puternicul crai al Macedoniei, porni cu oaste numeroasä §i,
cu ajutprul Gelilor, le cuprinse tara. Getii se strginutarg in pg-
mânturile cucerite, punând stgpänire pe tinutul dintre Dundre
Earpali, pgrig aproape de Nistru.
Tot in acela§ timp, cam cu vreo patru sute de ani innainte de na§te-
rea Mântuitorului, trecurä peste Durfäre, i Dacii. Ei puserg stgpänire
pe tinutul ce se intinde la apus de Carpati, Ong dincolo de Tisa.
Luptele lui Alexandru Macedon iropotriva Getilor. Cu toate c'ä
6efii ajutaserg cu oaste pe Filip, craiul Macedoniei, sà supunä Tara
aceastä prietenie de arme nu i-a impiedecat sà dea §i ei
ate-o raità prin bogatele tinuturi ale Macedonenilor. Din aceastä
pricinä, Alexandru-cel-Mare, fiul §i urma§ul lui Filip, porni cu
urgie mare impotriva lor. Treat Dundrea pe nea§teptate, Cu ajutorul
numeroase luntri §i corgbii ; urmgri Ong capitala tgrii lor,
tare era o mare cetate fgcutä numai din bärne de lemn. Getii
insä, pgr'äsirg cetatea §i se ascunserg prin codri §i prin xnunti.
Iscându-se o fäscoalg in Grecia, Alexandru se intoarse in tara sa,
innainte de a supune pe Geti cu desgvar§ire. Mai tärziu, un alt crai al
Ilacedoniei incercà in câteva ränduri sg-i supunä, dar MI% isbändg..
au avut insg de dus lupte grele cu Bastarnii, un popor de neam
,german, revärsat prin aceste tinuturi, dinspre miazgnoapte. Ace§tia
isbutitä sg-i birue ; §i-i tinurg sub jugul ion mai bine de o sutä de am.
Unirea Getilor eu Daeii.Gefii scgparil de robia bastarn'ä, unin-
-du-se cu Dacii cealaltä ramurg tracicg, a§ezatg In muntii arde-
lene§ti. Acest fapt s'a intämplat cam cu aproape vre-o sutä de ani
innainte de na§terea Mântuitorului. De-acum incolo, pämäntul dintre
Dundre, Nistru si Tisa, poartd numele de Dacia.
www.dacoromanica.ro
- 12 -
4. CEI MAI DE SEAMA REGI AI DACIL6R
Buerebista. Cu vre-o sun' de ani innainte de nasterea Mantui-
torului, cel mai puternic neam din stanga Duna' rii era heamuli
Dacilor. Din lipsa de capetenii destoinice, puterea lor merse scazand..
In popor se inrädacinasera cele mai grozave vitii menite sa nimi-
ceased o natie ; adica : betia i desfraul cel mai neinchipuit.
Cu vreo saizeci de ani innainte de nasterea Mantuitorului, spre
norocul lor, soar-
ta tidied In frun-
tea Dacilor pe
Buerebista, rege :
pe cat de viteaz,
pe atat de intelept
hotarit in fap-
tele sale. In trite-
legere cu Deceneu,
capetenia preoti-
lor, lua o suma
de masuri menite
sa indrepte pe
Daci, pe drumul
cel sanatos al
muncii si al cum-
pant-H.
El porunci
se starpeasca toa-
te viile din tara.
Uni subt asculta-
rea sa pe toti
Dacii, cari, pand
acum, traisera in
vrajba. Into cmi,
ostirea, spre a pu-
tea tine piept Ro-
manilor, cari in-
grozisera omeni-
rea, intreaga. Se,
REGELE DECEBAL ra'sbol cu vecina
din apusul i rasa-
ritul %Aril sale. Aduse subt ascultarea sa pe Gel i, cari erau robiti
de Bastafni. Nu Ma In pace nici pe Romani, prin tara eárora
face& din cand In and cate o plimbare intovarasita de jafuri.
Indrasneala lui Buerebista maniè pe Romani. luliu Cezat, cape-
tenia Romanilor, hotari sa porneasca rasboi contra Dacilor, dar
fu omorit mai innainte de a-si implini planul. Cam in acelas
timp fu ucis i Buerebista, In urma unei rascoale a poporului_
Mai tarziu, Octavian August, cel dintai imparat roman, trimise
In Dacia o puternica oaste, spre a pedepsi pe navalitori.
www.dacoromanica.ro
- 13 -
Dup5 moartea.lui Buerehist a, poporul Datilor se ìinpb ti sub dift -
rite c5peteriii. Acest fapt le scilzil pu terca . Sub in a i multi rt gi, ei avurA
numeroase ciocniri eu Romanii. r5niñ ii nd mai toldeatina
Deeebal. vreo optzeeisidoi de ani dupil 1110.erta MAntuitoru-
lui se ridia In fruntea Dacilor, Decebal cc' mai vi Leaz si mi vestit
rege al lor. In conducerea poporului, el fu cAlluzi I. de in teleapta dom-
nie a Ni Buerebisla. Ca si aeesta, se in tovilr5si eu mai marele oreo-
tibor dad, orin mijlocirea canija, aduceA la cunostintit poportilui po-
runcile reg-e,sti,
sbutind astfel
reinvie in supusii T
si virtutiledin
timpul lui Bue-
rebista. In mai
multe lupte cu
Roman ie§i:
cand invins, cilnd
biruitor. Pe tim-
pul impilratului
roman Domitian,
fu atacat de ostile
impilriltesti,
pe pilmAntul Da-
ciei. La inceput
fu invins se cre-
de, la Tape, in
Banal. Fiind ur-
märit de ostile ro-
mane se spune
el porunci s5 se
tale o pildure, la
innältimea unui
stat de om ; aco-
peri trunchiurile
copacilor cu pa-
väze si ImbrAc5-
minte ostAseascil,
iar printre trun-
chiuri puse buciu- DACI
masi sà sune din
cornuri. In zare, aceastà p5dure se p5rea a fi o ostire in toatil
puterea cuvâniului. Soldatii romani, vilzilnd din denrirtare atilta
puhoi de ostasi, cari nici nu se clinteau In fa ta silgetilor lor, int
Indr5sniril s) mai innainteze; ha ehiar se retraser5 spre ad5po-
sturile lor.
Molatecul Domitian a meni n ta t de alte netunuri barbare, se
hotilri sil cadrt la intelegere ea Dacii. Din aceast5 inteltgere, Roma-
nii umiliti ; lar aceast5 umilire r5mase ca o pata nemeralt5
pe numele glorios al poporului roman.
Pul este° neamotui Popoboa-Bajoaaro., Ed ltia II-a-5.000 oxemp.
www.dacoromanica.ro
- 14 -
obieeiurile Daeilor. Dacii erau oameni voinici §i cura-
gio§i. Ei purtati barba i mustafile mari; iar pärul, piel os §i refezaf pe
Imbrkgmintea lor en\ alcgtuitrt dintr'o cama§4 de ea' nepii
.sau de in lungA pAng aproape de genunchi. din nädragi largi §i lungi
ptturt la glezne vi un brdu in jurtil mijlocului. Cei cu dare de mAng
purtau räciuli, iar cei nevoiavi umblau cu capul descoperit. La vreme
de iarng, i§i puneau pe deasupra un fel de manta f c7rd mäneci, sau
cojoace de piei de anímate.
Femeile purtau un fel de Imbrdcdminte lungd pdrul la cdlcae iar
'
pe deasupra, o boina' incheiatà in dreptul semilor. Capul vi-1 Imbro-
bodeau c'un fel de qtergar sau maman *I bgrbatii, vi femeile : când
nu umblau descul(i, se inegltau cu opinci.
Dacii se incleletniceau mai mult cu-pdstoritul i cu munca pämänfului.
Parte dintr'invii se ocupau vi cu albindriful. Femeile dare se price-
peau foarte bine la lesutul inului si al ccInepei. Unii se indeletniceau Cu
scoaferea metalelor din pg'inânt. Ei locuiau In case fAcute din bdrne
de lemn sau din nuiele impletite, ori in bordeie shate in primânt.
Pentru aprtrare impotriva vrAjmavilor, vtiau s cldeasc i Intdrituri
de picara.
Dacii eran pdgani. Ei se inchinati la feldefel de dumnezei
Aveau credinta insg, cí sulleful frdie§fe dupd moarte mai bine
ca'n viata pilmanteasell ; de aceña, ca vi celelalte potioare din 'lea-
mul Tracilor : phingeau reind se nt1;fea ore un copit se bucurau
ccind le marea alivia. Aceastg credintg ti fáceit dispretuitori
viatg vi netemAtori de moarte.
In rrtsboaie, n'aveati pereche. Armole lor de luptá eran : aren! §i
sägefik, cufitul, sabia, securea ci sauf a ; iar pentru apgrare aveau
scuful i cdmaof de zafe. Steagul lor era un fel'de balaur cu capul
de lup.
Graiul Dacilor erg la fel Cu al Getilor. Azi se cutiosc Marte putine
cuvinte din vorbirea aceslor strAmo§i ai novtri.
- 1 Flf 4
,
. .t
N
1,0
k'
'
12.a
www.dacoromanica.ro
16
2. 1NTEMEIEREA ROMEI
Itásturriarea lui Amuliu din domnie. and Romul i Remul se
facurà mari, baciul le spuse cine sunt §i. ce nedreptate le l'Acuse un-
chiul lor, Amuliu. Ajutati de tovara§ii lor, cei doi frati mersera la
Alba, ciadura jos din domnie pe regele uciga§ §i ridicara In locu-i pe
bunicul lor. Cu Invoirea noului rege, in anul 753 innainte de Christos,
ei pusera temelia unei noui cetati pe malurile Tibrului, In locul
mide fusesera gasiti de ciobani. Noua cante fu botezatä Roma,
dupa numele unuia dintre cei doi frati, Romul.
Rem muri ucis chiar de fratele sàu, pentruca nu tinuse seam5
de ni§te porunci ale sale. Romul l'amase singur mo§tenitor §i sta-
pan pe tara Lafiului. Cu ajutorul fo§tilor sài tovarA§i, precum §i al
eelorlalti Latini, el supuse incetul cu incetul, toate neamurile din ja-
rul tarii sale. Parnânturile ce tineau de Roma crescurá treptat-
treptat, ca §i faima poporului roman.
petenie a Roma-
nilor era munca
pamcintului, pe
tare-1 lucrau cu
ajutorul numero-
silor robi luati in
rasboae. Plugari-
a era o ocupatie
foarte cinstita de :.
stramosii nostri.
Gel mai avuti
mai de frunte oa-
meni ai poporului
roman tineau plu-
gul de coarne la
rand cu slugile
lor, farri a se simti
umiliti. De ase-
menea se mai In-
deletniceau Cu
1° 14
creVerea vitelor §i
cu lelurite meVe-
§uguri. Femeile
romane erau nein-
trecute gospodine
minunate ma- r ; t.~áz
me. Mandria LUPTATORI ROMANI
preocuparea lor
de cripetenie era burla creqtere qi sanawasa indrumare a copiilor lor.
Dintre Romani s'au ridicat o suma de oameni invatati, dela cari
ne-au ramas feldefel de serien i de seama.
Locuintele lor. Locuinfele Romanilor nu se asemanau niel
pe departe cu umilele adaposturi ale Darilor. Casele lor erau cladite
:din cararnida i din piatra, cu o maestrie neintrecuta. Orasele intre-
ceau in multe privinte pe cele d;ii zilele noastre. Strazile erau largi
asternute cu piatra. Cladirile publice aveau marimi uimitoare.
Palatele, templek, circurile, tealrele, numeroasele monumente semi'!-
www.dacoromanica.ro
- 18 -
nate in cuprinsul lor, piefele largi 5i curat hdrefinute : clgdeau t'ovada
gradului de civilizatie la care ajunsese aceasrá ramurg a strgbu-
ujier nostri.
Cele-1.01e sau castrele romane erau zidite cu atata strgsnicie,
rareori si cu multg greutate au putut fi rgsbite de vrAjmasi.
Credintele Romauilor.Si Romanii, ca i Dacii : au fost la in-
ceput pggálti. Ei credeau bite() sumg de dumnezei inchipuiti, bo-
tezati cu feldefel de numiri. Astfel : Jupiter el-A zeul cel mai de di-
petenie pgrintele zeilor, socotit ca duinnezeu al lutninii a!
puterii ; tineg. in MAlla sa fulgerele. Junonasotia lui Jupiter, era
socotità zeifa cerului ; avea grija cdseítoriilor si a na5terilor. llinerva
erit zeita infelepcitinii. Apolon erà zeul sanie/tu i pazitorul oamenilor,
de boa/e. Venera erá zeila dragostei 5i a veseliei. Marte erà zeul
Apoi rnai erau Cereszeifa agriculturii, Vulcanzeul
cului, Nepturt apelor, Mercar zeul negolului, Dianazeita
lunii qi a vdnalorii, Plutozeul n iadului ; pr' ecum si o sumg de
alte zeitilti mai vutin insemnate. Pe letngli acestia, fiecare familie
aveà zeii Sài, cgrora le aduced jertfe si pe cari-i socote4 protegui-
torii casei fatil de duhurile rele i rilutgtile vrgjmasilor.
Armata. Oastea roman6 erá neintrectitg in rgsboae. Spre a fi
feriti de loviturile dusmanilor, luptgtorii purtau pieptare de zale
sau de pliíci de fier, iar pe cap aveau coi luri de metal. Armele lor de
luptä eran : sabia, arcul 5i sillita; iar pentru apgrare aveatt scutut
sau paudza. La dgrAmarea cetgtilor vräjmase, se slujeatt de o stung
de masini de rgsboi ; astfel : berbecele erà folosit la dgrtImarea zi-
durilor, balistele se intrebuintau la aruncarea pietrelor peste pa-
rapetele cetátilor ; i altele.
Datoritg scrierilor rgmase, din acele vremuri, graiul Romanilor
a strgbAtut veacurile, intocinai ca i graiul Elenilor vechi. Vor-
birea noastrg, a Romdnilor, se aseamAng foarte mult Cu vorbirea
strgbunilor no.stri, Romanii.
care veneà cam pe uncle este astazi Greldiqlea din Ardeal. Ca sil-si
apere resedinta, Decebal fu nevoit sil incerce a opri pe vrAjmasi
din cale. El se pregilti de luptil. Cam prin apropiere de isvoarele
rauletului Bersava din Banal, pe uncle vine Jidovinub de azi, al/it
loc prima ciocnire mai insemnatil fare cele douil -ostiri vriljmase.
Dacii s'au luptat cu 1nversunare, nhdiijduind ci vor infricosa pe
Romani vor face sii se retragil din tara lor. O sum5 de morti
§i rAniti au cAzut din amAndourt pArtile. Se zice c5 atilt de multi
rilniti au fost, in
cat nu se rnai a- -----,-
j ungeau tu ri- ,,
,0.
.. .
le pentru rdni. A-
tunci, Imprtratul
Traian a dat po- r .
, .
runcA, sA se sf5sie
rufAria i hainele
-sale spre a se leg:\
rAnile ostasilor.
Aceastil luptA L
,erdncenil nu adu- ,
-,
se : nic1 victoria
deplinA a Roma- , .
,, L
nilor, nici Infrân- - k....W4
-g,erea desAvarsitA -6- - ,----m
a Dacilor. Si unii, . , ..,
tf(::,.:21 1
4)
- --
'4.
ki-J
IL
niri. Dacii urmarA
sA hArtuiascA ne- p.,. s: Ike
Incetai pe Ro- .. tr.---zos, ,
mani in pregAti-
rile lor. Sosind ( ' ,.,...... L -1
iarna, °stile ro-
mane se inchiser'5 c _
in cetAti bine In- e'W. rfPN WI'' -- l4T - ,N7
tArite i fAcute cu y-ii, 'y ;' '44 :- ' Vil
mult mestesu'g.
Dacii cäutarA sA-si IMPARATUL TRAIAN
leA i ei toate mA-
surile de abArare.
Lupta dela Tape. In prim5vara anului 102, ostirea romanA,
mAritä cu noui ajutoare venite din imperiu, porni spre capitala
Daciei. Putin mai sus de Caranseboul de azi, cam unde se 'MU-
neste riluletu Bistra cu Temequl din Banat,la localitatea Tape,
cele douA ostiri vrAjmase se ciocnirà cu mare furie. Dacii eran adà-
postiti in metereze fAcute ca multA trudA. Indarjirea Romanilor
-armele lor de rAsbrii nimicirA InsA IntAriturile vrAjmasilor, cari se
uptau cu o furie nebunA.
www.dacoromanica.ro
- 22 -
De o parte i de alta, vitejii se prilbwu : cu zecile, cu sutelts, Cu
miile. VrAjma§ii se amestecau unii Cu altii. Shii1e i Muelle Roma-
nilor se incruci§au cu securile Dacilor. Oamenii deveniseril fiare...
Silngele ce curged din amandouäpu tile a filtà i mai mult turbarea
rilsboinicilor. Furia nu mai cuno§tea margini. Luptiltorii intreceau
In sillbätecie fiarele muntilor. In sfilrit, oastea Dacilor incepit
se clatine. Incetul cu incetul multimea rFt-gb. oinicilor se pierdit in
adAncul codrilor, rásand in mdinile Romanilor invingiltori o sunfä de
captivi §i de prilzi.
Si Rornanii s'au purtat crud cu cei priiìi ; dar nici Dacii nu le-au
l'Amas datori. Captivii romani furà dati pe mdinile femeilor, cari
-e-'----
,t--
0 --Z-Z:TZT74.47: 26±-7-Z75-i7477.77"*.-1-77Z-75.-27..:7e:rt-71:1
----, - ' - ---- a
-. '. 74
74
roi
, 4,
1.
p','
deck s'ar fi crezul, veselia biruitorilor s'AL Cum i§i vázh tara golin
de vrähna§i, el incepit pregàtirile unui nou nsboi cu Romanii.
Legrimintele filcute prin actul de pace, le Implini cu totul dimpotrivrt.
Nimic din ceeace se Indatorase sà facá, nu
In§elticiunea regelui Dacilor indkji din cale-afaril pe Traian.
El se hond sà porneascá rásboi de nimicire impotriva acestor
vräjma.5i lndárátnici. In primávara anului 101 dupil Christos, in-
conjurat de cei mai de seamil comandanli romani, veni la Minare
fruntea unei numeroase Wiri. Ca sil aibrt o legátun statornic6
'futre imperiul sriu §i tinutul Dacilor, puse pe cel mai vestit arhitect
din vremea aceea, pe Apolodor din ora§ul Damasc, s'A-i facri un pod
de piatrá peste Dunáre, cam in dreptul ora§ului Turnu-Severin
de azi. Spre a nu fi impiedecatá zidirea podului, el trecit pe eelrilalt
mal al apei un Insemnat numár de osta.,i, cari tinurá piept Dacilor
pki'd ce lucrarea fu terminan.
Ineeputul eelui de-al doilea r5shoi.In primávara anului 105
www.dacoromanica.ro
- 24 -
dupd Christos, intreaga ostire romand pdtrunse in cuprinsul Daciei-
De astil dan', calea urmatá spre capitala lui Decebal fu prin 01-
tenia. Dupd grele i necurmate lupte, Traían ajunse din nou sub
zidurile Sarmisegeluzei. Decebal incercil sä cadd iaräsi la pace, dar
cererea lui nu mai fu luard in seamd.
Moartea generalului Longin.Prin viclesug, regele Dacilor isbuti
sà atragd in tabilra sa pe Longin, unul dintre cei mai vestiti
mai hibiti generali ai lui Traian, sub euvânt cà vrea sd hotdrased
impreund condi-
tiile de supunere
ale Dacilor. Lon-
gin se increzit in
spusele viclea-
nului rege ; dar,
cum pdtruns6 in
tabrtra vrájmasd,
fu luat captiv.
Decebal incercd
sd stoared dela
el milrturisiri a-
supra planurilor
lui Traian, dar
frird Isbandd..
Daed VaZtl, tri-
mise vorbd Im-
priratului, sd se
retragd din Da-
cia, cdci altfel
va ucide pe Lon-
gin. Viteazul ge-
neral roman, a-
fländ de planul
lui Decebal, ve-
sti pe Traian
printeun crediti-
cios al srm, cd el
s'a hotdrit
curme zilele pen-
tru gloria pa-
triei si deci s'A
COLUMNA LUI TRAIAN, DELA ROMA nu gasculte de
amenintdrile re-
gel ui barbar. In acelas timp lud otra\ rt i murt in inchisoare.
Cueerirea Sarmisegetuzei. Moartea lui Decebal. Impáratul Ro-
manilor §i armatele sale, afländ de sfärsitul generalului lor, pornird
cu furie si mai grozavd impotriva vriljmasului viclean. Mai ales
când vilzurd spänzurat pe zidurile Sarmisegetuzei, corpul lui Lon gin,
furia nu mai avit margini. Spiirturi mari Multe in meterezele
www.dacoromanica.ro
cetiltii deschiserä drumul nàvàlitorilor inlduntrul intdriturilor. De-
- - 25
er:
4124.44.444,20,)»...:11
Yt. .' sa.5-
A4 . g
&
-
-
GETA.TEÀ Oit$OVEI
hotarele; dar barbarii erau tot mai multi ; se 'mpingeau din pate
unii pe altii si vitejia romanil. cu grou mai prididea linardele n5v5-
lit oare.
De nentunrirate ori, gloatele blrbare isimiir5 s5 sparg5 randurile
aprirritorilor, revtirsAnd .asupra Dariei piirea si jail' eel mai cum-
plit. Locuitorii Mstinasi incepurl sí infu fide codrilor
adfincul pesterilor sltele r5inlserd pu Iii, orasele nu mai putur5 fi
apArate. eampiile se prir5ginir:i ; iar jalea si pastitil se rev5rs5 peste
intinsul h ricitei Dacii de
Treptat-ireptat, °Vile roman(' si riiiiii t arí hotarele Daciei. tot tril-
g.,andu-se innapoi din fa ta n5v51itorilor. pAn5 ca m' in anal 271
dup(i Chrisfos, unwind in».nnea impiiralului Aurelian, parrisirri Cu
AT
_DACIA MIANA
í
(I, Ta
/07micparau,:,),..X1110-Traia-4.,
,?
www.dacoromanica.ro
- 30 -
3. PATRUNDEREA C11E*TIXIS111.1X1 IX DICIA
Inca dela qezarea Romanilor in Dacia,
(Wad cu stalornicirea lor ad, incepurd a pdtrunde pe ne.simtile in
sullelul norodului, sfiniele invanituri ale 31cinfuilorului invrtfaluri
ad( de mult hulile in limput acela.
Facu credintele ritticite ale prtgAnismului, cuvântul sfAnt al
Evangheliei se revirsà in sufletul credincio§ilor ca un balsam alinitor
al celor mai crunte duren. Credinta in existen fa unei pulen i Mida-
zitoare, supraliroli : dreapld, &t'id ierldloare; ruidejdia unei vieti
viiloare, lipsild de greutatile §i durerile vietii pdnuinteVi ; iubirea
cre§tineascd pro poveduild de Mcinluilorul Christos i de sfintti Sdi
apostoli cu o holdrire nesIrdmulatd : le-au dat ldria srt infrunle nein-
chipuitele greuldti cu cari au avul de tapial in lungul veacurilor!
Prigoniren CreliniIor. Mare a fost prigoana dusi de Impura
romani Impotrikra acestei invitiauri noui, pe care, sufletul Ion, orbit
de creclintele prigenieti, nu o puteel in telege. Ins4i Traian a fost
unul dintre cei mal .cruzi prigonitori ai Cre§tinilor. Tot4, cu cAt per-
secutia erà mai cruntA. Cu cAt chinurile.celor prigon-ifi erau mal mari
mai dureroase, cu atd t îndrjirea i dragos tea pentru aplirarea
tu ritor propoveduite de blAndul aristas erau mai infliWirate.
Dupii piräsirea Daciei de critre qtile §i slujba§ii romani, cre§li-
nismul rimase singura mangiiiere a poporului lìlsat aci in voia
soartei. La umbra crucii i credintei creVine, strilbunii noVri se ole-
lirá impolriva nevoilor, isbutind sei rdsbald vremilesd in fraile re-
spre a ne pdstra ne.slirbit pamanlul pe care-1 slapanim 110i
asldzi.
4,.48""
04
\ 0,41
-
..' -."1....,,,,___. - - ,-" --'
N
,. a
...'
.1-
...,
t.' - -,-,--_,,,,
.,,,,,4-, '--
,
'
,
,- . ..
_
,. V'
,je,r-7"-,¡'', ./:,--
'.4,,T,
:-..,..
: -,,,,,---,-,-.7,-
-,.._ ....,
'' ,
. a.
1-
,,,,,,- -",-"ri,trj..7:4-:_,,,, : ,
."-',4-.-.--,-__ ''''."
...71
, *ie',0 r .. "*,,, -
'
'''.
...T.7.
.,. .._ ....
'.". ."." .,, ,'Z' ,.Za,1P
.4kT.>,..14'_..i... , ,_,,,,,....
6 t ' . ..... . -.4...,,..:.
..-' '-'
-.... »..
....:*:;,,
' '` `'4 ......
...
.
cre§let i§i lasau cale un smoc de par. Hrana lor era : lapide, san-
ele §i carnea animalelor. Carnea o puneau sub §eile cailor, ca sà se
4fragezeascil, §i apoi o mancau cruda. In lupte beau sangele vrajma-
ilor, iar scafarliile celor pnini in rasboaie le agatau de §eile cailor.
Astfel au fost nàvàlitonii cu cari strabunii no,tri mäncat
amarul veacuri dearandul !
Hunii erau de neam mongolic. Ei s'au revarsat peste tara noastra
din intanecimile Asici, napadind ciliar in cuprinsul imparatiei ro-
mane, care incepase s'a se clatine din pricina luptelor launtrice
dintre frunta§ii poporului.
Atila, eiipeteniat IIunilor. Pe la inceputul veacului al cincilea,
boardele barbare ale flunilor s'au adunat subt o singurä capetenie,
www.dacoromanica.ro
- 32 -
sub groaznicul Atila, numit si biciul lui Dumnezeu. Acesta isi pu--
sese 'n cap si robeascá imperiul roman. Planul lui nu izbuti,
ostile romane se luptarri cu atAta indAdire, Inca sálbatecii
furä nevoiti sä se retragá din cuprinsul imperiului. Murind
Atila, puterea Hunilor se uárui.
Gepizii erau un popor barbar cam de acela§ neam cu Gofii. Ei se
rásboirri cu Hunii, pe cari-i impinser5 spre tármurile de miazánoapte
ale mg- rii Negre. Gepizii se asezará in finuturile Ardealului
Puterea lor nu fu de lungá duratá. Peste ei se nápustirá Avant
un nou puboi de barbari revársati din adcincul Asiei, isvol
nesecat in semintii de neam sálbatec.
Avarii au pustiit primAnturile strilbune cu aceeasi groaznic5 sril-
britecie ca i Hunii. In drumul lor spre inima Europei, ei au supus
neamul Bulgarilor sau Volgarilor asezati pe valea lluviului
Volga, i au silit pe Slavii statorniciti pe valea Niprului, s'd se im-
prástie unii ridicAndu-se spre miazánoapte, iar altii, coborindu-se
spre Dundre. Slavii, -hind un neam de oameni pasnici, si-au
tocmit aci asezári omenesti mai temeinice si au intrat in legrituri
de prietenie cu locuitorii bástinasi, tniuind laolaltri vreme indelungatá..
Hoardele avare isi croirá drum prin nordul Moldovei, prádAnd
nimicind totul in calea lor. Acesti barbari se avezará In valea
Tisei, de undetimp de douri veacuriingrozirá cu
jafurile lor neamurile din rrisilritul Europei, Oat la Tarigrad.
Puterea Avarilor fu nimicit5 de Carol-ce/-Mare, impáraiul Fran-
cilor. Cu vremea, ei se amestecará si se pierdurá in sAnul celorlalte
popoare ale Europei.
2. ALTE POPOARE NAVALITOARE
Slavii si-au párásit párnAnturile lor siliti de neamurile náv-álitoare,
cari s'au nápustit peste ei. Popor linitit, irrtAlnind in tinutul dintre
Carpafi i Balcani pe strábunii nostrioameni pasnici, cu asezári
gospodáresti, i indeletnicindu-se cu munca pámântului i cresterea
vitelor, s'au apropiat de ei ca de niste frati ; si au trriit tot timpul
ea si cum ar fi fost laolaltá de cand lumea. Cu vremea, cei din stAnga
Dundrii s'ati pierdut in sAnul poporului romAn, cu care s'au fácut
tot una ; pe când cei din dreapta Dunàrii, fiind mai numerosi, si-au
putut piistrA mai cu usurintá : limba, obiceiurile si datinele strábune.
Cripeteniile Slavilor se numiau jupani sau cnezi, numiri cari s'au
pástrat §i de strábunii nostri pAnii la formaren principatelor romAne
Valahia sau Muntenia, §i Moldova.
Bulgarii numiti la inceput si Volgari, dupà numele Iluviului
Volga, in preajma cáruia tábáriserä au fost un neam barbar
de aceea vità cu Hunii si cu Avarii. Pe la sfarsitul veacului al
saptelea, dupá nasterea MAntuitorului, o parte dinteinsii, sub con-
ducerea unei ciipetenii sau Izan, anurne Asparuch, s'a rupt de cei-
/alti si s'a coborit in tinu tul dintre Donare Balcani, uncle s'a ame-.
stecat cu Slavii, cu cari s'a fácut tot una.
Cre§tinarea Bulgarilor. Prin veacul al noulea dui-A Christos,
www.dacoromanica.ro
33
din indemnul unui han al lor, anurne Boris, Bu!garil s'au ertstinat_
Mai trrziu, crpeteniile lor luarr numele de fart. Acestia duseril lupte
necurmate impotriva imptirdfiei retrigradului sau Consiantinopo-
lulut pe care voiau sri punr .strprnire. Un imprrat al acestei
trri, anume Vasile zis si Bulgaroetonul adicà biruitorul Bulga-
rilor brtù asa de strasnic, incét le trié pofta de a unti visé
stäpfinirea acestei impArrtii.
Intre Bulgari s'au ridicat doi crlugari : Afetodie ;;i Chiril, cari
au ttfptat pentru rilspAndirea crestinismului in mijlocul natiunilor
de neam slay. Acestia au talmrcit Narita Scripturd in limba
slavonr. Activitatea lor avù o mare inraurire asupra vieii reli-
gioase a poporului român, care a folosit multr vreme limba slavr
biserier, precum i scrierea cirilicri urscociLr de crilugrrul Chiril.
Ungurii au pornit a ntivrli in Europa pe la sfrrsitul veacului al
noulea. Prima lor asezare a fost prin Basarabia de azi, de untie au
fost goniti de Pecenegialt popor barbar de neam mongol, care s'a
revrrsat de prin tinuturile din jurul munfilor Urali §i s'au stator-
nicit vremelnic pe sub poalele Carpafilor. Vrzând cri n'au liniste
din partea Pecenegilor si Bulgarilor, Ungurii pornirr spre miazr-
noapte, trecurr Carpatii si se asezarr Iii (inutul &titre Dundre gi
Tisa, unde se statornicirr mai temeinic. Ei crutarr intindr
strprnirea i peste trrile vecine. Se rrsboiril cu ducii -sau voivozii
ducatelor romfinesti din : Ardeul, Cr*ina qi Tindrara, pe cari-i
supuserr. Ca sri starpeascr neamul romanese de prin aceste tinuturi,
aduserr trrani germanistrilmosii Sa5ilor de azi , ctiroea le dete
prinafituri in Ardeal. In rilsrritul Ardealului se statornicirr Secuii -
adusi ca sri apere granita_ rtisilriteanri de nrvrlirea altor barbari
iar prin Banal se asezarr abij locuitori tot de !team german,
ca
Cu toate incercarile Ion de a strrpi neamul roméne!.c clin inu-
turile ardelene, poporul nostru a !Tunas streajr neadormitil in pr-
mäntul strilmosese, pe care l-au prstrat nestirbit panr la ce sul
cel mare al Unitdfii nafionale a intregii suydri rouaine§ti !
Pe la inceputul veacului al unsivezecelea, Ungurii se crestinarii,
datoritil strtruintei primului Inc ruge, .57ef an numit cel-Sf tini.
care a domnit intre anii 997 1038, dupd Christos.
Preenegii si Cumanii au fost dour popoare de neam bulbar, cari
se cant inrueleau fare ele. Pecenegii se asezarr la inceput (aire
Siret qi Nistru, iar Curnanii puserr strprnire pe tinutul ce -3e ',Abide
dincolo de Nistru, pdnd Iluviul Don. Ei furr pusi pe goanti de
neamul fioros al Tiltarilor, alt popor barbar care s'a nripustit prin
tinuturile noastre. Pecenegii s'au scoborit peste Dundre, unde
si-au pierdut urma ; iar Cumanii au trecut Carpaiii, crutdncl adr-
post la Unguri.
Tiltarii au fost ultima semintie barbara drruitr Europei de srl-
batece/e meleaguri ale Asiei. Ei au nihrlit in tinuturilc romit csti
cam pe la jumrtatea veacului al treisprezecelea la anul 1241,
au trecut in Ungaria pe care au pusliit-o cumplit si nu s'au retras
deck numai and au aflat cia hanul lor cel mare se prilpridise. Tatarii
www.dacoromanica.ro
3
- 34 -
se statoriiicir la rd.sdril de Nistru, dealungul mdrii Negre, .de unde
au nilválit foarte deseori, veacuri dearândul, In tárile romane§ti
abia injghebate.
Grele au tosí vremurile pe cari le-au trait .stramoqii noqtri, cdt au
durat ntivedirile liarelor siilbatece cu chip de om. Nici o greulate
n'a fost in stare ser" 4d-dime dragostea lor de brazda pärndniului mo-
§tenit dela staibuni. Ei au ramas vepic M'aja neclintild a sfeintului
ogor romdnesc. Nimic nu i-a putut face in lungul veacurilor, sei-qi
sehimbe : firea, graiul, credinfa qi datinele mo51enite din streimoqi.
Stdpeinitorii lor vremelnici, cum au venit, aa s'au dus; ei insei au
rdmas neclintili 117 petmeintul lor drag, adeverind temetnicia zicd-
.1oarei beitrdneVi : ,,pa trece, pietrele rìlinân !"
IMPARATIA ROMANO-BULGARA
1. LIBERABEA BULGABILOR DE SUB STAPAXIBEI
BIZANTULUI
Ociirmuirea tinuturilor ronifinet4i. Innainte de a se inchegA
voivodatele Munteniei §i Moldovei, strámo§ii no§tri trAian despártiti
futre ei, locuind mici tinuturi cármuite de câte un cneaz sau voivod.
Ace§lia erau judeciltorii pricinilor dintre supu§ii lor §i comandanti
ai o§tilor in vreme de rásboi.
Ritscoala Bulgarilor i RonnInilor. A fost un film) clutd voivo-
datele din dreapta Duneirii tineau de imprirritia Bizanfului sau Tari-
gradului ; §i anume : dupil ce implírátia Bulgarilor fusese supusA de
impáratul Bulgaroctonul. In vremea unui urma§
al acestuia, anume Isac Anghel, birurile puse pe popor ajunseserá
grozav de impovrirRoare. Din aceast5 pricinfá, toL norodul se arrit5
nemullumit. Bulgarii §i Romeinii din dreapla Duniírii triiniserá la
impárat pe doi cnezi de-ai lor, pe frafii Petru Asan, sil ceará u§u-
rarea birurilor. Drept rilspuns, impiíratul Ii goni cu ru§ine ; ba,
Asan fu chiar
Afland ocara fácuti% trimi§ilor lor, locuitorii se rilsculará impotriva
impáratului. Acesta veni cu oaste asupra lor. La inceput, ie§i bi-
ruitor ; dar cei doi frati nu se l'Asará umiliti. Trecurá Dundrea in
tara noastrá. §i, cu ajutor dela Romdni i dela Cumani, se intoar-
seril imptItriva impáratului, pe care-I bàturä campa, cucerind toate
cetuiilc pânil la Adrianopole. Astfel lumi fiintá imperiul româno-
bulgar, condus de cei doi frati.
Impiiratul lonit,uí. In 1196, Asan fu ucis mi§ele§te ; iar la un an
dupri el fu rilpus in acela§ chip §i Petruurma§ul säu. Locul lor
Ittá fratele cel mai mic, Ionild, care clomni zece ani de ziledela
1197 pánil la 1207. El i§i luri numele de far al Bulgarilor i Romd-
nilor' , staLornicind re§edinta imperiului la Tdrnova.
In aceastá vreme pusese stáplinire pe Constantinopol un anume
www.dacoromanica.ro
Balduin, conte de Flandra. Acesta pornise in fruntea unor o§ti adu-
- 1
W:: :1-711-7ZW:W:747:727:7;::47:727:7Z7:472
1.*;.4
. _ 4:1?/ . ;1t'Ole'
:1
-
re,.ii
% r.'Ì'bd , $44
Abl
'4,4
141 Irt
- - L1 `"-
.-' "F_C-
,
-.4.,-,
, ,s.' '4744 ' Piél
' 5' .1!, - t' re-44
k.s. ...- it. .. -IW
-5 ' -.:111-",
'
4;,. . , -','6
,I, 5' - , p. 4 4' * Vi
V, ...
-
..k=
+,
-
_ ,,,,...,,,
° 1., __
,..
5 :,
,,
-.%
V i atitv:: 4 :-.,1
I. 7,if::4--jsl- 1 - t,
i 'I.
. : ..
_.).. . . 4%, .17;.-!t':43.tia."..:.::4;114
,---:, :,4--
.... .r......17:'
RA
D. ..
-
. 1 ,
. , , ' ' ' ,_ t' iril
---
-- -
E/al ...-.L3k.k..-Z-1:1.3t..L...:-. _Zikk.:LZI:13r_:::: :' ;::. :I.' 11 ..." 'S ..- a ...:, z4i.;_z1;1,....t
www.dacoromanica.ro
1STORIA MUNTENIEI
PANA LA
UNIREA PRINCIPATELOR
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MUNTENESC
1. CM VOIVOZI Al INTEMEIER11
Incept]nil ineheuruii IuiiIeiìiei. CAt tiny hi] tinut nAvAlirile
barbarilor, Romcinii dintre Carpafi ;;i Duruire nu s'au putut In-
www.dacoromanica.ro
- 37 -
pomenindu-se pc la anul 1247, numele voivodului Seneslav, care
strip-Ailed Outdid Argeqului din slänga ; iar in stS-
Oiled rinutul Jiiilui cu pirli1e Ilaregului, voivodul Liiovoi numit
de unii Liton sau Lilean.
'
41V, +4,4 0'4+ 040 k.,4
T.:47
e
-:
www.dacoromanica.ro
- 40 -
2. BASARAB-CEL-MARE
www.dacoromanica.ro
- 41 -
nu calce mai departe tara sa, cad de mare primejdie va da.
Auzind spusele solilor lui. Basarab, Caro/ Robert le raspunse
cu semetie : Mergefi i spunefi celui ce v'a trim is, di el este
plistorul oilor mele §i-1 voiu scoate de barbil din vizuina !" Atunci,
unul dintre curtenii lui Carol, anume Danciu, grai catre rege :
Doamne, Basarab vorbeste cu multd cuviinfd §i spre cinstea voastrd;
de aceea v'aqi rugd sd fifi ingtiduitor §i milostiv cu ddnsul!" Tru-
fasul rege însí, nici nu vru sà auda despre iertare. El WA do-
rinta de pace a voivodului roman ca semn de frica; i porni si
mai increzator in isbanda sa.
Bàtàlia dela Pasada. Caro/ Robert patrunse in tara pe la
Severin, pe care-1 supuse stilpánirii sale. Apoi porni spre Arges
unde se aflà scaunul domnesc. Potrivit poruncii /ui Basarab voda,
norodul parasise satele i orasele cari cadeau in calea ostilor
unguresti, pustiind totul, spre a nu avea de-ale hranei : nici
oamenii, nici animalele. Se vede ca Basarab îi stramutase acum
resedinta la Cdmpulung, spre care-si urma drumul trufasul rege.
Romanii se retrasera din calea vrajmasilor si se pregatira
primeasca la Posada, bite° adâncitura a muntilor, nu departe de
Campulung. Retezand trunchiurile copacilor, desgradinand stâncile,
ostenii lui Basarab voda asteptara pana ce iscoadele Romeinilor,
cari faceau pe calauzele armatei unguresti, tarira grosul
lai Carol Robert in acea sugrumaturä a muntilor ; apoi pornia
a-i improsca depe innaltimile stancilor Cu mii de sageti, cari
nimereau tot in carne vie. In toiul zapacelii, cand fiecare
oilutà cate un adapost, se pomenira ca se pravalesc peste ei sute
de boiovani de piatra, cari Val-au in calea lor trunchiurile uriasilor
copaci, ce se tineau doar trite° cojita, cat sa nu cada la prunânt
innainte de vreme. Prapad mare fu in ostirea celor ce calcasera
pe pamantul românesc cu acre de cuceritori. Carol Robert, vázan-
du-se- tintit de sagetile Muntenilor, se schimba in strae de soldat
de rand unii zic in strae ciobanesti i numai asa puta scapa
de moarte si de urgia cu care II urmareau luptatorii români.
Dui-A cateva zile de ratacire prin munti, el isbuti sit treaca umilit
granitele pamântului pe care-I amenintase cu trufia sa.
Aceasta luptit, despre care s'a, dus pomina, a avut loe hare
'9-42 Noembrie, 1330.
Urmfirile biruinei. Urmarea. fireasca a isbandei lui Basarab
fu ruperea legaturilor de supunere fata de regii Ungarici, carora
le pierira' pofta de a se mai incumeta sit porneasca rasboi de cu-
cerire impotriva Romdnilor, taindu-le cheful totdeodata, de a
se mai amestech in trebile tarii romanesti.
Basarab-cel-Mare se sfarsì din vigil in scaunul domnesc dela
Cdmpulung. De aci, corpul lui fu adus i inmormantat lang5
ai sal, la biserica domneasca din Argeq, unde, in urma sapaturilór
fkute in 1920, sub directa supraveghere a Comisiunii monumen-
ielor istorice, i s'au aflat osemintele, avand pe cap coroana dom-
neasca, impodobita cu margkitare ; cu mantia de purpura, pe
umeri ; incins cu o minunata cingatoare de aur, cu paftale tot
(le aur, avand pe dânsele frumoase gravuri ; iar in degete pur-
Lind inele de aur eu stema
www.dacoromanica.ro
- 49 -
3. ALEXANDRU BASARAB
Intinderea stípãnirii niuntenei. In locul lui Basarab-cel-Mare,
veni la arma tArii fiul sAu, Alexandru Basarab. Acesta intinse,
st5p5nirea rornAnease4 pan5 la guille Dundrii, de Linde isgoni pe-
impotriva cilrora pornise cu rAsboi §i Ludovic-cel-Mare,
regele Ungariei, fiul §i urma§ul lui Carol Robert. In timpul ace-
stitia 1u5 fiint5 principatul molclovenesc,avAnd ca vojvod pe Drago.,
-care domni peste lIolduva, ca atarnand de regii Ungariei. Tara.
liberatà de Basara]) vodil din st5p5iiirea tiltgrasc5, fu numitil
de-atunci incoa Ba.sarabia. Acest voivod se sfAr§i din viatil la ami!
1364 §i fu inmormeintat in biserica domneasc5. din Ceimpulting,
unde s'a pilstrat panà in zilele noastre piatra depe mormânt,
pe care se af15 scris in slavone§te : In luna Noembrie, 16 zile,
a repatizat murete §i aulocrattil domn Nicola Alexandru voivod,
fini marelui Ba.sarab voivod, in anul 68723)" In zilele lui a Wat
fiint5 milropolia ãrii romdne5li sau Ungro-Vlalitei3)la antil 1359.
ITAICLT l'ODA
IneereAri de eatolieizare. Urnia§til lui Alexandru Basarab a lost
fiul s5u, Vladislav zis Vlaicu vodri, c5p5tat din prima cAsilLorie
cu o principesti bosniacii. A.ceasta se prIip5di de timpuriu, iar el se,
cils5tori a dotia oar5 Cu catolica doamna Clara, fica unui bajel-
ungur dela Doboca, en care avit douil fete. Una dintre acesle
fete se màrità cu doinnitortil Sdrbilor ; iar pe cealalt5, cu
fiul tarului bulg5resc. Viajen a tioninit Intre 1361 §i 1377
dupil Chrislos. Noul domnitor a fost o fire rilsboinic5. El a avuL
sub st5pAnirea sa banalul .Severinului §i ducalul FfigdraFilui, pri-
mite dela Unquri, spre a se recunoa§le supus al lor.
Viajen Vocil purt5 cateva luple in contra Ungurilor, (lela cari
cuceri Vidinul, luat de Ludovic-cel-Mare (lela Bulgari. Din aceastil
.pricin5, regele Ungariei trimise o§ti impotrivil-i, dar fàrà sil potail
face vre-o isprav5. Ludovic cilzit la pace cu Vlaicu. Acesta
Viclinul, pe care-I dete cumnatului sàu, Stra§imir, dela care-1
cuceriseril Ungurii.
In timpul domniei lui Vlaieu se f5cur5 incercilri de a se lutona
credinta ortodox6 cit cea catolic5, din indernmil doamnei Clara,
mama sa vitreg5.
Numele Un9ro-Vtahia a fost dat noastre de catre Grecii 13izantini --
vrand SS fnjeleaga printrInsul Vlahia de Muga Ungaria, spre deosebire de Vla-
hia-3Iare, sub care nume se injelegeft jinutul romanesc din (ireapta Dandrii, locuit
de Aromcini.
Folosiren cuvantului lo (16)) innaintea nutnelui tjonmitorilor, e socoli(a de
istorieil nostri ca o datina donmeasca, mostenila se crede dela tninciratul lo-
taita Asan al liornano-Butgarilor, ai carui urmasi se socoteau.-Unii istorici ji cred
a fi folosit ca un fel de pronume, in Inc de Ea. Aceastil parere Ins.a, are pujini
susjinatorl.
Anul 6872 e socotit dela Facerea lanza care, dupa Biblie, ar fi avut loe cul.
5508 ani Innainte de nasterea 3lantuitoralui. Anul 6872 (lela Facere e acelt» en,.
1364 dela aristas.
www.dacoromanica.ro
- - 43
Tot in timpul lui Viajen vodil s'a inceput zidirea frumoaselor
mAniistiri : Vodifa i Tismana, prin st5ruinta evlaviosului
popa Nicodim, scriitorul in slavoneste al mai multor cArti
printre cari si o Evanghelie, scris5 in intregime cu mana
sa pe piele, la ami! 1105.
Din timpul lui Vlaicu ne-a r5mas cea mai -eche moneda rom5-
neascrt, avAnd serisul depe ea in grainl latinesc.
Badil vot15. Vlaicu vodii incet5 din viat5 la 1377. Li cArma t5rii
ti tirmrt fratele säu, Rada, care domni petnrt la 1381. Acesta se le-
,t45`
*VI ,Jh
oses :47
,rnt
www.dacoromanica.ro
- - 44
...M O LD OVA o
&farol tirii 1u! Threes - - 'Ver-o.te-a Albg
Tepeji:_ v
,-:tp
ffr.;:d-i°1 4, ?-,1h .
:710.m.,.1,;;;.:18A745-rtiEPilicsguiui
'1/AT- car
,
2,
' Chilla
-Vee iarea
e ara
°Cam ulung
ITismana Tu/peo
:414r
Pofa oGherghlta
vine 87,
Severin
- e rge's rirgan,F
MUNTE N IA
".9°' 13100
cr,iova (°Slatina mesh. Hiustén,-- IN VREPICA
. uT
0\7 MIRCEACEL MARE
Giurgill. Darstor
..I4d 1 n in e
N.
VLAD TEPES
: 86-74:18
Plirced 13
14c-Pp-721;?lari-'"...-
T A Tepes:1456 14.62,1476.
U R C I
s'N
BISERICA MANASTIRIL COZIA
(NO o aevareli de piotorul Satmary).
;
I 1 . 1
t
;
.
r.
c
79.1. ic
- .)
I
,
-,4t.-trhk
Ll`
......., -
V.
.4ir, ,ikat
-
*
www.dacoromanica.ro
3. DOMNIILE VOIVOZILOR EVLAVIOSI
Luptele pentru domnie. Nesfarsitele lupte pentru domnie tu
fost cea mai grozava plaga pe Virile romanesti. Dupa moartea lui
Tepe § se perindarrt la tronul Munteniei o sumedenie de domnitori.
Unii dinteinsii ne-au lasat ca amintiri fapte i lucruri de seama,
sávar§ite de ei ; altii ne-au lasat doar numele lor legat de framantari
intrigi sterpe, daunatoare linitii poporului. Dintre acesti doni-
nitori, mai vred-
nici de pomenit
sunt : Vlad yodel
Cdlugdrul, fiul
36uRadu vodd-
numit cel-Mare, §i
Neagoe Basarab.
Toti acestia au
avut domnii pa-
§nice.
, -. .
_
-
4.4.
" :Os ..e,
d,41,11
rqr4i:7.''
41. E
-.1 4_1
ÇA
_
°
4
serici i mänästiri : atät din tará, precum si din A ideal, cAt si dela
SIdntul Munte Atas sau Alon din Grecia.
Zidirea manilstirii Argeadui. Cea mai de sean-1A lucrare a vietii
sale a fost zidirea minunatei mänilstiri dela Curtea-de-Arge§, pentru
cllídirea cäreia a adus marmora mozaicul trebuincios tocmai din
Turcia.
Bätrânii povestesc e:A aceastä sfântà bisericil ar fi fost; ziditä
din porunca legendarului voivod, Negru-vodcl; iar planul
toatii lucrarea sfiintului locas s'ar datorà unui mester vestit
vremurile acelea, anume Mano/e. Acesta, impreunil cu alti nota
tovaril§i ai si, a putut desävärsi sfanta bisericil, numai multumitä,
faptului c'a zidit in tenieliile ei pe Ana, sotia sa, càci, pän'atunci
www.dacoromanica.ro
- 57 -
mâna diavolului, care- vedeh cu vrAjmil§ie ridicarea unui awzA-
mAnt dumnezeiesc in loeul acela, cu puterea-i drAcescri fäceà ea
, Once
Noaptea se surpa.
A doua zi iar,
A palma zi iar;
Lucrau In :Oar !..."
numai zidirea unui suflet omenesc in eorpul elädirii, puteà sfit-
rAmA vraja diavolului.
..,./,01))
(!')
01
,
-
At i
(?)
(i)
(.)%
ges ar fi fost in-
tocmit chiar de
Neagoe, ajutat
de mesteri si ar-
hitecti : atát din
Tarigrad, cat si
din Italia. Prin-
d 1.5) tre acestia din
- (.2) urmd ar fi fost
) (e;)
si unid cu nu-
m ele Manole, in
'
ir ti jurul cdruia a
luat nastere fru-
''\" ` 3., - -s.' s
--
".....Na..:*--R.,. 4,1. ',..5...
inoasa balada' a
intemeierii md-
ndstirii Argegu-
FANTANA LUZ MANOLE. lui.
Sleindu-se vi-
suena domneascd initainte de mántuirea sfantului locas, se po-
vesteste ca Neagoe ar fi vroit sí arunce biruri noui asupra popo-
rului, ca sá scoatd banii de cari avea nevoie. Se zice Insà, cd
sotia sa, doamna Despina numitd si Milica -, fica domnu-
lui Serbiei, aflAnd de planurile sotuliti sAti, il impiedecil sil itn-
pileze poporul - destul de amdrit si asa; si-i dada toate odoa-
rele si avutul ei, sd le prefacd in bani spre a desdvársi locasul
Domnului.
Pentru tárnosirea biserieii a adus chiar pe patriarhul Tarigra-
,
www.dacoromanica.ro
- 59 -
dului, insotit de patru mitropoliti greci si de toti arhimandritii
mänästirilor din Sidniul Munte, cari, impreunä Cu cäpeteniile cle-
rului din tarà, au slujit la sfintirea dumnezeiescului asezämänt.
Starea de astäzi a misiniistirii lui Neagoe ilasarab. Aceastil
podoabä a tärii este ziditä in intregime din piatrà cioplitä i sä-
pan cu feldefel de flori i impletituri chibzuite cu multà mile-
strie. Plrismuitorul ei se vede a fi fost foarte mult inräurit in al-
cáluirea planului s'Al', de gusturile popoarelor orientale ; cu deo-
sebire de ; Turci, Arabi §i, in bunä parte, chiar de Per§i.
Jurimprejur, mijlocul bisericii este incins cu un bräu gros, cioplit
cu mult mestesug in piatra zidului clädirii. Acest bräu este o
ade\väratà impletiturà m'Ah strä, fluirá din alte patri brkisoare
mici, având fiecare alclituirea deosebitä.
-
-
MANÄSTIREA ARGEKLIJI IN STAREA DE ASTÄZI
,- A
1.1 jg 141 V
..,-")
;,102'
, '
j'47-
'' A= -4b
...
ElteiX;IttY'4*~-7-
......,..-à.
........ .0.-- tt.Z.t.Ititi....
-ili - ..n .6 . "
. -al
46,9 .. otin
Scroca
Debrenn
lap
letra
UN
Oradla-flar
Turda
Roman
,-... .
Ka'sluor \
Chisinau
o S'andes!,
Bender
r l'i (A D
VA ,
eghedin
Arad e
7:Gl:asga .,6,E.W.' Birlab'
Ahiu. Ceta/ea
haPli Sibiu
BT ' °Cabo'
TitnricliFa 'be.. ,,Sg/imbery° ' agee a
;
o
4rans
Ca ulu
ti4d, aYladimiri firge
Béalulur
S PI esti
7"a OV1S °Thleal en Catares
Belgre .T.Seve °?,
ra!..pj de frot
I
OLTE IA larl0 4:4404
Craiova o %Calug.arem. onustendie
.
Puhneiu Strinesti.- °.Silistra
TARILE.ROMANE Caracal 0 Pu ° urtucata
a urel urgía
VITEAZUL
A
,;;:
luptù, care avù loe la 17 Mal, 1653, domnul muntean fu greu ränit
Ja un picior.
Sfär,itul lui Matei Basarab. Ultimele zile ale domniei lui Matei
Basarab au fost turburate de räscoala ostasilor cari päzeau Tdrgovi-
§lea i palatul domnesc, Acestia se rilsvecitiserä impotriva voivodu-
lui lor, vroind scòatà din domnie pe temeiul cà erà prea biltran.
Doborit de rana cripiltan in lupta dela Finta, el se stinse din viatà
la 1654, In luna Aprilie, dupil o domnie de 21 de ani.
Mitren-mi voivod fu inmormântat cu mare cinste la biserica dom-
neascli din Targoviste, de unde fu strämutat mai apoi la mänä-
stirea Arnota din judetul Válcea, zidilä de diinsul.
crWine : Austria-
i Ru§ii. Silit
(,)
, rm
Al
cii
de imprejurgri, in-
c-'''
tovärä§i Cu oastea & 142 ..,..
.
,: g
o-1J
sa pe Turci, cari , ,,,
' ,
impresuraserà Vi- .,(4_1J ,,, 51 1)
S-4-
ena, cu gAnd s'o
cucereascä. Pe cAt
i-a stat in putin-
(,- 7
LA 4 ,,, FI
Vi, el a càutat sA
fie de fotos Au-
striacilor, eärorit
U t . .
PI
(4
rr----
114.4
K-71-VAW-1CLX-ar-Wkkg
MANASTIREA COMANA
www.dacoromanica.ro
Pedepsele la cari era supus tgranul in caz de villa', erau fat% ale-
gere. Umilinfa, casna, durerta, amestecate cu o totaid lipsd de mild
din- partea chinuitorilor : acestea aqteptau pe cel vinovat sou chiar
numai bdnuit c'ar fi vinovat.
Singurii locuitori ai clasei de jos, cari se bucurau de oarecare
libertate, erau tdrgovefii, adica locuitorii ora§elor. Ace§tia, inde-
letnicindu-se In deosebi cu me§te§ugurile i cu negotul, aveau mai
multg independent5 cleat tgranii. In schimb indurau i ei multe
din parfea ocarmuirii, care le facea feldefel de neajunsuri, spre a-i
putea stoarce de bani.
ApfirAtorii 1àrii. Starea de umilinta, in care cazuse poporul
de jos, ava mare inraurire i asupra apgrgrii làrii. Cat timp tg-
ranii liberi puturg sg-§i pgstreze mo§ioarele lor, la vreme de ne-
voie sgreau cu totii, algturi de domnul àrii, sgli apere vatra.
Ajungand aproape toti in stare de robie, nu se mai puta In-
jgheba o armatà nationala, cgci taranii, färg libertate
mo§ie, prin insA§i obiceiul pgmántului, nu puteau face parte
din Wire, de oarece ar fi trebuit sà poarte arme ; i aceste arme
s'ar fi putut intoarce Doamne fere§te I chiar impotriva im-
pilgtorilor lor. Din aceastg pricing, domnii se vgzurg nevoiti, sg-§i
injghebeze Wire cu platg, oaste de mercenari, alcAtuita din oameni
de alte neamuri : Sdrbi, Bulgari, Greci, Unguri, cari, se poate
inchipui cu cat drag de tarA luptaa ! Astfel de o§teni nu urmgreau
In luptele Ibr cleat jaful ; nu erau calguziti de dorul isbandei
aducgtoare de liberate, ci de dorul isbandei isvoritoare de pradg
culeasg din tabgra vrajma§g sau din tara du§manului biruit.
Cu o asemenea oaste duse luptg, Matei Basarab impotriva lui
Vasile Lupu, i daca biruinta fu de partea sa, aceasta s'a datorat
faptului cà algturi de mercenari, au luptat i boierii munteni, cu
oamenii lor de curte, de teama ca, votind la domnie un voivod
strein de targ, sg nu ridice in ranguri pe oamenii sgi, lar ei sg fie
inlaturati din cinstea i dreggtoriile lor.
Impilrtirea dreptiltii. MIA la Maid. Basarab, dreptatea ce-
run judecatorilor poporului cari erau un fel de jurati din zi-
lele noastre se at-lea dupil datini i dupA obiceiul locului ; nu
se aflau legi serse, dupg cari sg se cälguzeasca cei ce judecau.
In timpul domniei lui Matei voda s'a tradus, din slavone§te
in romane§te, de care un oarecare Mihail Moxalie, pravila pri-
vitoare la oranduelile i legile biserice§ti, cu canoanele apostolilor
§i ale sfintelor sinoade, -cu legile impgratilor §i patriarhilor T ari-
gradului §i cu alte reguli ale sfintei biserici ortodoxe.
Aceastg carte de legi biserice§ti a fost tipgritg la 1640 in ti-
pografia dela Govora §i a fost numitg Pravila cea
Matei Bassrab porunci sg se adune toate legile i randuelile
statornicite de sfanta bisericg i cari panA' atunci, erau serse
numai in bimba greceasca. Puse pe Dania Panoneanut de le tra-
duse in romane§te, §i le tipgri la 1652 in tipografia dela Tdrgo-
viqte, impreung cu feldefel de randueli privitoare la pedepsirea
gre§alelor obste§ti, ca :încàlcàri de holare,lurturi, crime, §i altele.
www.dacoromanica.ro
- 80 -
In 'Jadea Intdia a acestei pravile, numita Indreptarea legii", eran
adunate legiuirile bisericesti, precum i oareeari rândueli privitoare
la viata obsteascä i particularä a arhieretlor si preotilor, si la
incheierea si desfacerea cäsätoriilor. In partea doua se cuprindeau
ränduiala pedepselor celor cAzuti in vreo viná, precum si oare-
cari indrumäri privitoare la legäturile dintre plugari.
Aceastil pravilà a fost cäläuzitoarea impärtitorilor dreptätii
pänä spre sfärsitul domniei fanariote, când al ti voivozi intoemirà
legiuri noui, potrivite vremurilor si firii de atunci a poporului.
t LO VOEVOD
(SemnAtura lui Mihai Viteazul).
tretéti
LO MATE! VOEVOD
(Seintatura lui Matei Basaralir
10 *BREAN VOEVOD
(Semngtura lui erban Cantacuzin).
www.dacoromanica.ro
- 86 -
NAVALA FANARIOTILOR IN MUNTENIA
www.dacoromanica.ro
-- 88
tarA in care : preotii i cglug'Arii erau greei ; dregkorii dela ceI
mai mic pani la cel mai mare, greci ; vodà, grec ; ir poporul
bastinas, prada de supt si de stors a acestor Ikuste neskurate I
Dela 1715 pda la 1821cdt limp a finut award' n'avalei greceascii,.
s'an petrecut pe tronul Munteniei treizeci§inouti de schimbeiri de domni._
BUCURE5T1I DE ALTADATÀ
(Dupl o veche ilustratie).
www.dacoromanica.ro
- 89 -
venetic. Ca dovedeasca bundle ganduri fat.a de popor, primele
incereari de sanatoasa oranduire §i ridicare a tarii fura indreptate
catre norodul de jos. El hotari, in intelegere Cu sfatul boierilor
numit divanul rarii sa se dea libertate taranilor de a se stramuta
pe mo§iile unde vor socoti ca sunt mai multumiti, cu indatorirea
de a plati o anumita dijrna boierului pe mo§ia caruia se va muta.
De asemenea mai hotari ca dàrile catre vistieria tarii sa fie platite
In patru ca§tiuri pe an. Randui peste fiecare judet cate un
ispravnic, cam cu indatoririle prefectilor din zilele noastre ; §i alte
masuri bune cauta a lua, dar nu toate fur% implinite.
Oropsirea poporului (+jar de boierii bas)tinai. Pe milsuril ce
-
PALATUL DOMNESC DIN BUCURE.STI
www.dacoromanica.ro
- 90 -
de lemn, de veneticii nesätiosi. Asa se näscurà räsbunätorii celor
Impilati : haiducii de codru.
Mara sfinfitoasä a poporului. Dacä cea mai mare parte a bole-
rimii române se obisnuise Cu nouii stäpánitoria cAror limbä, port
apucäturi si le insusise spre a le fi pe plac, ha inc'ä se simteau män-
dri a barà chiar in legäturi de rudenie cu ei, din fericire s'au gäsit
boieri putini, nu e vorbä cari au tinut la obärsia lor. Mai
mult cleat acestia, pästrätorul firii intregi a Românului, urmasul
vrednic al sträbunilor säi, a fost fäbdätorul popor de jos, care a urit
de moarte pe acesti venetici, ce i-au stors vlaga mai bine de un veac.
Dupá cum odinioarg, la obärsia Intemeierii principatului muntean,
s'a gäsit Olteanul Litovoi, care si-a dat viata pentru unirea micilor
voivodate i pentru libertatea poporului unit sub conducerea sa,
tot astfel, la 1821 s'a gäsit Olteanul Tudor din V ladimirii Gorjului,
care a dat semnalul desrobirii neamului de sub jugul fanariot,
pecetluind cu moartea sa liberarea poporului din ghiarele asu-
pritorilor.
www.dacoromanica.ro
a se incuscri cu veneticii : fie facAndu-i gineri, fie luandu-le fetele
4ca nurori. In chipul acesta incepura §i ei a fi tovara§i cu Grecii
la jafuri i nelegiuiri, impingand poporul spre cea din unna treapta
a umilintei.
Ca o vijelie pustiitoare fu pentru tArile române acest veac
de robie fanariota. Toate vechile oranduirii filed sguduite 'Ana
In temelii. Bietel àri române§ti pareau o a doua Grecie; su-
fletul românesc fusege innabu§it de palamida fanariotä..
Numeroasele rasboae dintre Ruqi i Turci; salbateeiile i cru-
zimile nemaipomenite, savar§ite de trupele celor douà natii in
trecerea lor prin cuprinsul romanesc ; boalele cele mai cumplite
cari au bantuit aceste primânturi in frunte cu ciuma i holera:
toate acestea facura ca populatia romaneasca din Munteniacare,
dupa o numarätoare Marta in 1730, aveà 147.000 de familii,
scan in 1736, la 70.000 de familii ; iar in 1777, la 35.000 de
familii ! Parte dintre locuitori au. fost 144 de boale ; iar parte
au trecut hotarele, peste Carpafi.
Dfijdiile puse pe spinarea poporului. Socot ca nu e de prisos
pentru noi, cei de azi, sa cercetam macar in treacat cam
ce angarale plateau strabunii no§tri.
In 1717, loan Mavrocordat, pe langa celelalte dari mo§tenite
dela innainta§ii sai, reinfiintä veiceiritul cate 20 de parale')
de cap de vita ; i statornicì o nouä dare, numita pecetluita.
La 1719, Niculae Mavrocordat adaoga pogondritulo dare pusa
pe fiecare pogon de vie, socotita la doi lei §i opt parale de
pogon ; de asemenea puse mânastirile i preotii iara§i la bir.
La 1733, Grigore Ghica urea plata veimuitului.
La 1739, Constantin Mavrocordat rândui plata deirilor ln patru
ceiqtiuri pe an, numite sferturi ate doi bani jumatate de fie-
care cap de Oran. De asemenea, meirt-dijma roadelor cdmpului,
pästrand ca §i mai innainte plata : oieritu(ui, vindritului i dij-
meiritului.
La 1741, Mihail Racovifei mai adaoga al cincilea sfert i marl
plata vdcdritului, care ajunse o dare foarte impovarätoare pentru
bietii plugari.
La 1744, Constantin Mavrocordat adilogà. §i el, al §aselea sfert.
La 1748, Grigore Ghica urea plata oieritului §i infiinfä alte doted
biruri noui unul numit bairam-peskeq, o dare din care se infruptà
domnitorul, dar se trimitea i marimilor turce§ti Cu prilejul
celor douà sarbritori insemnate, ale lor : Bairamul mare, care tinea
4 zile, i Bairamul mic, care Vnea 3 zile, dupa incetarea Ramaza-
nului sau postului lor, sorocit in a noua luna a anului turcesc,
and este oprit oricarui Musulman a mânca dela räsaritul pana
la apusul soarelui, tinip de-o luna; in schimb insa, noptile sunt
inchinate tuturor placerilor. Celalalt bir era lipsa sfertului.
Intre 1752-1757, numarul sferturilor, se inmultira In a§a chip,
incat se luà cate un sfert pe lunä, ba chiar §i cate dona sferturi
1). Leul vechia avea 40 de parale, iar paraua aveA 2 168c4i. Cu un leu din acele
vremuri Ins5, f5ceai tArgueli cAt astazi cu 500 §i chiar cu 1000 de -lei.
www.dacoromanica.ro
- 92 -
In fiecare luna. Pe langa acestea se mai adaoga o nouii dtjdie,
numita ajutorinia.
In timpul domniei lui Ipsilanti, birurile scoase din sudoarea
tarannlui eran : intdia seamd se strangeà primtivara i treceà
de un milion i jumatate de lei vechi ; a doua seamil se aduna
vara; harariul era strâns toamna ; §i a treia seatnd erà adu-
nata iarna. M ti se nascocise ploconul steagului erà cat dona
sfertttri ; apoi m ti eran : mucarerul, vama de sare ,5i de pc5le, tu-
tundritul, fuinduilul :Aida plata pe cosurile dela case ,
vdcdritul, pogondritul, cari se plateau domnitorultti. lerbdritul,
zeciuiala din toate produsele ptuncintului, albinárilul, porcdritul
§i ocritul : se cuveneau siapattului mosiei. De asemenea mai
dadeau deosebit, domnitoruliti, Cate un adaos destul de mare din
&trite pentru : albine, porci, tutun, yin i oi.
Birnicii statului. Toate aceste dajdii apasau mai mult ,gru-
majii bietului Oran roman. Pe cand taranul platea oierital, re-
gulat lu fiecare an, boierii i mauastirile Il plaleau la cate trei sau
chiar la in ti multi ani °data ; i, uneori, de loc. a; asemenea, boierii
manastirile nu plateau mucarerul o d tre din care se acope-
reau cheltuielile facute cu petrecerile ce se obisnuiau la asezarea
domnitorilor in scaun, precum i acelea ce se Meau la priisnuirea
anualrt a acestei asezari. Proviziile de primdvard i toiunad, con-
stand din : zalzerele, lemne pentru poduri, sare, bucate §i toate cele
trelmitoare hranei, tot din spinarea bietilor Omni erau luate.
Consulul din acele vremuri, al Angliei, aflat Iii arile noastre,
ziceà : Nu cred sd se mai gd seascel vr'un popor mai aptisat de
despotism 5i mai strivit de biruri 5i de feldefel de dájdii, ca fdranii
din Valahia 5i Moldova!"
Mijloaeele folosite la striingerea birurilor. Därile c6tre vi-
stieriedin chri se plateà haraciul turcesc erau adunate de zapcii
cuna ar fi subPrefectii sau administratorii de plasti de azi
de pcirceilabii satelor i oraselor un fel de primari din zilele
noastre, avand i sarcini de perceptori. Veniturile cari intrau in
punga domnitorului, ca : oieritul, vindritul, dijmdritul, pogondritul
celelalte, erau date, de obiceiu, cu areada prin licit4ie, celor
ce plateau mai mult. Arendasii acestor dari trebuià srt achite o
parte din sumrt la Inceput ; iar restul, dupa cateva lunidupa cum
era invoiala.
Cum strangeau aceste dajdii cei ce le luau cu arenda, numai
pielea bietultti Oran stià I : cualrcinghia udd, cu bice ca curele,
cu nuele qi bile de diferite grosimi; oud rdscoapte la sub/ion; to-
vituri la teilpile picioarelor; smulgerea unghiilor qi a pdrului; spein-
zuratul ca capul in ¡os; unsul corpului cu miere i läsalul in ar-
5ifa soarelui ca nulinile legate ta spate, pradd puhoiului de mu5te;
qi o suma de alle casne, pe cari num ti mintea acestor schingiui-
tori numiti in batjocura, d3 dare tarani, ciocoi puteau sä le
nascoceasca : acestea erau mijloacele neomenoase, folosite de oamenii
stapanirii, ca sil hotrtrasca pe tiaran, sa-si vanda cea din urmä
sdreanta, spre a pläti patopul de drari asvarlite ,pe capul säu.
www.dacoromanica.ro
- 93 -
Toate aceste ticäloií erau fäcute Cu sprijinul zapeiilor si pfirca-
labilor, aveau i ei partea lor de pradil din ceca ce se
storeea din sudoarea amäritului po-por de jos.
Darea pe cap de famine se imptirted pe sate, (lupri numärul
familiilor. Fiecare sat erà trecut in catastifele vistieriei cu o sumä
rotundgi, care trebuià plätitä de toti la olaltä, chiar dacii parte
dintre säteni s'ar fi risipit mai pe urnigi, aiurea.
Arendarea dregfitoriilor. Pe cänd in vremurile de strillucire
ale neamulului nostru, cinstea i boieriile se dkleau de cätre
voivozii acelor timpuri : pentru isprgivi in räsboae, pentru merite
.deosebitei pentru ciedinta doveditä fatä de domn i argi ; in
aeeste vremuri de umilire §i injosire rnoralä, toate dregätoriile
in frunte cu domnia se c5priLau pe WM. : la mezatcine deideet
mai mull? !... Bänia, vornicia, logofefia, vistieria §i spataria
cele mai innalte dreggitorii : erau vandute de &Are domn. La rän-
dul lor, dregätorii cei mari vindeau i ei slujbele mai mici, cad
alärnau de dânsii, tot Cu bani, ca sec:IAA paguba.
Ispravnicii judefelor cum ar fi prefectii de azi, sameqii
un fel de administratori financiari din zilele noastre, cpndicarii
sau pästriltorii registrelor, vata§ii de plaiuri, zapcili pia-War, pot-
covnicii un fel de colonei ostäsesti, capitanii, vame§ii §i tot
cell-Dan norod de slujbasi erau pusi in päine numai pe bani
Wstratt postul numai indesänd meren cu plocoane dupä pu-
tenle Ion, pe cei cari-i sustineau. Astfel, vistieria se cäpätà ca cel
pu-tin 20.000 galbeni1) ; ispravnicia unui judet cAt de neinsemnat
se pläted cu cel putin 10.000 lei ; samoia, la fe!; vcIta§ia de
plai, cu 20-25.000 lei ; polcovniciile i cäpilãniile, incepAnd dela
4000 lei in sus. Veniturile acestor arenda§i de slujbe trebuiau sgi
fie anual, cel putin de douà ori mai mari de at suma pe care
plgitiserä pentru cäpätarea postului. I§i poate oricine inchipui
fericirea bietului tkan roman, supt de atAtea lipitori, cari se aju-
tau intre ele, spre a-1 stoarce Cu desävärsire, lgisandu-1 filrà pie
de vlagg in oase.
Färä sà vrei te duci Cu gändul la vorbele poetului, pline de atata
amar de adevgir :
Vai de biet Roman, sciracul!
Indarat tot da, ca racul!..."
www.dacoromanica.ro
- 96 -
REDESTEPTAREA CONSTIINTEI NATIONALE
1. REVOLUTIA LUI TUDOR VLAD1111RESCU
Obilr*ia lui Tudor. Tudor din V ladimiri pomenit, in
sub numele de Tudor Vladimirescu a fost fiu de Oran. Fiind
stiutor de carte, ajunsese logofilt boieresc in Craiova i mai apoi
vritaf de plai la Clowni. In rilsboiul dintre Ruqi §i Turci, filtre
anii 1806-1812, el adunil sub comanda sa o suma de Olteni §i
de partea Rusilor.
Drept rásplatli,
Rusii Il medaliarrt
si-i drlduril gradul
de parucic sa u co-
mandir un fe/
de locotenent din
zilele noastre. Du-
pà mântuirea rà-
sboiului fugì in
Ardeal, de teamá
sA nu aibrt vreun
rAu din parten
Turcilor. La cAtá-
va vreme insá, re-
veni iar5s in tará.
Miparea lui A-
lexandru Ipsilan-
ti. Prin anul
1821, un dor de
libertate cuprinse
t o at e popoai.ele
supuse jugului
turcesc. Sdrbi,
Bulgari, Grec
Romdni, toti a-
veau aulas vis :
libertatea. Natia
greceascil cered
sprijinul tuturor
TUDOR VLADIMIRESCU fiilor sài, spre a se
ridicA din umilire.
Grecii de pretutindeni alergau la chrmarea patriei lor. Intre altii
a fost si un oarecarc Alexandru Ipsilanti, fiul unui voivod fanariot
fost ofiter in oastea musdileascA. Acesta pArilsi Rusia §i, trecand
in Odie române, incepa 5.5" adune pe toti oamenii f5r5 cApAtAi, sub cu-
vknt crt vrea s5 porneasdi luptà pentru desrobirea Greciei din ghia-
rele poporului tu rcesc: Acesti derbedeinumiti eteri§ti sau zavergii
jefuirà totul in calca lar, dad n'aveA cine sà le stea impotriv5 t Arile
neav5nd osti nationale.
www.dacoromanica.ro
- 97 -
Misearea nationalil a poporului romAn. Imboldii de dorul des-
robirii de sub jugul impilAtor al Fanariotilor, pornird misctiri revo-
lutiona-re : atat Moldovenii, cat i Muntenii. Miyarea din Moldova
fu pornitti de speitarul Sturm din Neamfu. El chemti printr'o pro-
clamatiune pe toti cei cari puteau purtà arme, spre a scuturà jugu/
fanariot. Chemarea sa nu dete roadele dorite, cdci miscarea se potoli
repede, mai ales Ca' voivodul ärii, Mihail ufu, fugise in Ardeal.
Miyarea din Muntenia fu mai insufletitti. Ea fu pornità de Tudor
Vladimirescu, care se folosi de imprejurarea cA domnitorul
Alexandru ufu, ultimul voivod fanariot al Munteniei, incetase
din vigil. El porni degrab din Bucure5tir peste Olt, unde rAsptindi
www.dacoromanica.ro
- 98 -
La inceput, rAscoala se intinse numai in Gorj i Mehedinli, apoi
-in toate judetele 01teniei, i, dup5 aceea, in tot cuprinsul Mun-
-teniei. Cetele de arniluti trimise de divan impofriva rAsvrAtitului,
trecurà de partea lui. Timp de o lunA, oastea adunatà in jurul
lui Tudor trecit de 15.000 de oameni. El porni cu oameni sAi
-spre Capitala -Orb, care care se indreptaserà i zavergiii lui
Jpsilanti. Sosind la Bucuretti, Tudor Maki in eampia Cotrocenilor,
pe cand zavergiii cam la 3000 de oameni, sositi cu vreo nouà zile
mai tfirziu, tAbArirà in marginea opusA a oraplui : la Colentina.
Mitropolitul tgrii i boierii rAma§i in Bucure§ti primirà pe Tudor
ca pe un adevgrat domnitor. Toti Ii jurarà credintg, iar Tudor in-
7:
t.
"Votzr.,
`.
3
"P!
;
hi!
?kifn
k,44
- 04
A4-
f-:".4j:735:73t7:::ZT:át-7:7*-411
Z :....Z.::A..:AV'IP..TE*3431114.4
-
-2-r4+'
w4
tik.
11 .,:, -
11.,4
-L.....
_..
1;,,14\t
I
414
'IV
,,,,4
!i
. :te 4,0
.4
.e.a. roii
.:.,
., . 'so*.
LUPTA POMPIERILOR ROMANI CU TURCII IN DEALUL SPIREI
LA 13 SEPTEMBRIE, 1848
Ruqii gàsirà in lupta din dealul Spirei pricinri sri se arze din
non in tàrile romftne, sub cuveint cri vin sri potoleasc6 rgscoala.
In sfrir§it, prin intelegerea (lela Halla-Liman se hotrui ea : de-acum
lnitainte, domnii st nu mai lie ale0 de popor, ci de Poartei, IA bife-
legere ca Ruqii, pe timp de gapte an4; 4.egulamentul organic sd rilmeinei-
leva de ceipetenie a ; okyteVile aduniiri sû lie inlocuite ca ni§te
divanuriad-hocalcettuite din caliva boieri §i cciliva clerici ; pudra
apeirarea granifelor fdrilor : Ru5ii, Turcii sa lose in principal('
hure 25-35.000 de oameni fiecare ; doi insdrcinali cu pulen i pira
margini : unul rusesc, altul turcesc, sä supraveght ze actele domnilor
www.dacoromanica.ro
- 106 -
Aceastä plago a durat peste bietele ri paná la incheierea
sboiului din Crimeia : filtre Ruqi de-o parte, *i Turci, Englezi,
Francezi §i Dalienii din Sardinia de cealaltä parte.
5. CEL DIN U1111À DOMN AL MUNTENIEI
Barhu Stirbei. In urma intelegerii dela Balla-Liman fu numit
domn al Munieniei principele Barbu $iirbeifratele lui Gheorghe-
Bibescu, infiat insä de boierul oltean 1irbei. Noul domnitor urcA
treptele tronului
Cu gAndul de a
porni tara pe ca-
lea indreparii. El
redeschise §coale-
le, cari incetaserà
a mai functionA
din pricina impre-
jurárilor ; infiin-
: o §coalá de
me§te§uguri, alta
de inginerie, una
pentru ri ;
ingriji de Wire
de starea poporu-
lui de jos. Nefiind
insä párta* al i-
deilor mil demo-
cratice, el nu in-
gídiiì niciunuia
dintre revolutio-
narii fugiti peste
hotare, sí se re-
intoarcil in tara.
Stirbei avù o dom-
nie foarte turbu-
ratá din pricina
neincetatelor
ieli ale reprezen-
tantilor r u i
13ARBU *TIRBEI turci.
Iar4 ocupatie-
rusew5e5. In 1853, Ruii, cari reirliseserii din principate o parte
din o.5ti, ocupará din nont'Afile române cu planul de a le tine
páná ce Turcii vor limpezi chestia Skintului Mormânt, asupra cäruia
ridicaseril pretentii de stápfliiire : atAt catoliciisustinuti de Franta,
precum §i ortodoc0, in frunte cu cicrul grecescsustinuti de Ru-
sia. In acela limp, Ru§ii cerurá Turcilor o sumí de foloase. Cum
Turcii nu pu turii imprica toate eererile ruse§ti, lucrurile ajunserá
la rásboi. In ajuloul Turcilor- venitil : Englezii, 1:ronce:di lia-
www.dacoromanica.ro
- 107 -
lienii din Sardinia, cari sfätuiserä mai innainte pe sultan, s nu
implineasa pretentiile impAratului museglesc.
Ruii se väzurä nevoiti, in 1854, sä p5räseaseä principatele. In
locul lor insä se a§ezarà otile nemte§ti ale Austriacilor, cari \luau,
§i ei, foloase depe urma acestui r5sboi, in caz and Turcii ar fi
fost bätuti.
Luptele dintre cele clou5 tabere vräjma§e s'au dat la Sebastopol,
pe pämäntul Crimeii. 0§tile ruse§tidupä o indärjità impotrivire
fur5 sdrobite ; iar Ru§ii au fost nevoiti sä cearà pace.
Tratatul dela Paris. Intelegerea asupra conditiilor pAcii se
fàcù la Paris, la 18 Martie; stil vechi 30 Martie, stil nou-1856.
Prin aceastä intelegerenumitä tratatul dela Parisse bond ca :
Nici un stat scl nu poatei avelz coreibii de reisboi in marea Neagrei.
Rusia sei nu mai aibcl nici un amestec in trebile religioase ale Cre0i-
nilor din imperiul turcesc. De asemenea, sei nu_ mai aibd drept a se
amesteca in niciun chip, in trebile principatelor dundrene, cari tree
sub protecfia celor §apte mari puteri ale Europei : Anglia, Fran fa,
Sardinia, Prusia, Austria, Turcia §i Rusia ; sei intoarcei Moldovei
partea de jos a Basarabiei, alcatuitei din judefele : Cahul, Bolgrad
Ismail; precum gurile Dunárii, cari vor trece in grija celor qapte
puteri, in ce prive0-e intrefinerea.
Se mai hotäri ca o comisie de imputerniciti sä meargA la Bu-
cure0i spre a aflà dorintele poporului romän, dupä care sä se sta-
terniceasa noua organizare ce se va da principatelor.
www.dacoromanica.ro
- 109 -
viA cu indAdire la svAr§irea unirii, ca until ce rAvneA la domnia
Moldovei. Truda lui fu zadarnicil i strigAtele sale cAtre vriljma§ii
àrii rAmaserA fárA rAsunet. ImpiedecAnd prin indArranicia lui lu-
crilrile cAimilcilmiei, fu indepilrtat i inlocuit cu I. A. Cantacuzin.
Alegerea din Moldova.Lucrilrile adunilrii din Moldova incepurA
in zitia de 28 Decembrie, 1858, prezidate, in ziva intAia, de logofdtul
Petrache Roset-Baldnescu; iar dupil accea, de mitro politul Solronie.
Eran peste patruzeci de candidali la domnie. In ajunul zilei hotArite
pentru alegere, tolì deputatii luarui intelegere, sil voteze numele
colonelului Alexandra loan Caza, *i se tinurA de vorbil.
In zinct de 5 humane, 18,59, Alexandra Caza lu-proclarnal domn
al Moldovei, ales ca 48 de votan, niel un glas protivnic, El de-
puse indatil jurAmAntul in fata adunilrii ob§tWi i a (Aril. Din
acel moment, insiircinarea càimàcuímiei incetA ; iar vrednicii ei re-
prezentanti Vasile Sturza i Anastasie Panase retraser5 dela
putere, cu sufletul plin de multumire cri sbuciumilrile lor pentru
apArarea intereselor patriei au fost incununate de isbandil.
Alegerea din Muntenia. In Muntenia, alegerea fu zildiírnicitil
amAnatri de boierii cari filceau parte din partidul national. Ei
tineau sui afle cine fusese ales in Moldova, spre a fi ales i in Mun-
tenia. Alegerea lui Caza a lost primit eu multd Meade de acest
Boierii nationali§ti aveau insA o mare greutate de invins.
Ale§ii divanului muntean erau pentru candidatura lui Bibescu.
Spre a puteA înrâurì asupra hotilririi alegAtorilor, la 23 lanuarie,
1859, in ajunul alegerii, pe cAnd se fiiceA cercelarea titlurilor si
drepturilor deputatilor cari urmau sil voteze alegerea domnitorului,
ei adunaril in dealul Mitrop-oliei o sumil de norod bucure§tean.
AtAtall de national*i, multimea incepit sil strige sgomotos,
vrea ca domn pe vodil Cuza. A doua zi, la 24 Mullane, stil vechi,
sau 6 Februarie, stil nou, càimuicàmia rAndui ca poporul sA fie im-
piedecat de a mai turburà adunarea. Din zorii zilei fu adusil ar-
crtreia i se porunci sui tragA In grilmadii. Colonelul Vlddo-
ianu, care el-A it4eles cu cApetemile parLidei nationale, nu urmil
ordinul caimacamilor §i luisui poporul sä inconjoare adunarea di-
vanului. In multime se aflA un foarte mare numilr de milcelari.
Acestia, scoVandu-§i cutitele, le ascuteau in chip sgomotos sub
ferestrele camerei adunArii, strigAnd : Vrem pe vodii Cuza !"
Ingroziti de petrecerea ce-i atepLà dal% deputalii nu se mai
gAndirii niciunul la Gheorghe Bibescu, §i volan1 ca totii pe .17exan-
dill loan Gaza.
In chipul acesta, unirea färilor surori, cu toatil indArjita impotri-
vire a vrAjma§ilor intregirii neamului romAnesc. lu scivcirOlc` ; iar
Alexandra loan Cuza a lost lericitul de al (Tina name s'a legal
aced lapt milrei din viata poporului nostru.
Cu ac,f st act, isvorit din paltiolismul boierilor iubitori de neam
§i farcr= ale cdror name lie vonic binecamintate , se inchide
Ist6ria desplirlità a aceluicq popor, desbinal in cloud datoritcl :
vitregiei vremurilor, ambiliilor deprte ale dipeteniilor 5i urii vrlij-
ma§e a vecinilor haini.
Porestea neamultoi rom InesoI.www.dacoromanica.ro
Popescu-Biljenaru. Rditia 11.a 5.000 exenip. 7*
- - 110
r
,,-.,.:;*.,,
s,
.
,
,14t1-7*Tral
...--
; r
F*7».i.L1 L.Ixt
Sr LP,
o-1
tí, '
154 R.c
** n'
9 ---1,7 .4
4"---,(q7
,
-
arTi.
A
1,
.
UN CALUGUrt PEPE NiREMURI O CALUG:iitITÀ DE ALTADATA
-v rednicsi price- -
-
nascut in Oman-
tul slant al trtrii ace-
' sieia, du pri räposarea
,/
curentului slavon;
eel latin nilscut la
fratii din cuprinsul
PRINCIPESA MARIA BIBESCU IN VETIINTE Ardealului, curent
ORIENTALE care a desvoltat si
intririt con§tiinta na-
tionala, sadind si raspändind in sufletul Romeinitor mandria si
dragostea de neam ; si, in sfar§it, eel francez, care a avut o influ-
entä hotaritoare asupra desvoltarii curentului roman inteo astfel
de mrtsura, 'Meat a innrtbu§it degrab pe cel den sau grecesc,
fricandu-1 sä se duert dupa raposatul curent slavon.
In fluenta franeez5.Despre influenta sau inraurirea latinä vom
vorbi cam( ne vom ocupà de puternica mi§care culturalä din
Ardeal. Acum sii ne oprim putin asupra curentului sau influentei
tranceze. Acest curent a patruns in principatele romane pe douà
c5i. Pe una a mers pana* pe la 1820; iar pe cealalta, de-atunci incoa.
www.dacoromanica.ro
123
Prima cale a fost asternutil ciliar de Grecii fanariati, veniti
In taril, in frunte Cu vodà. Acestia, in calitate de dragomani ai
Turciei, trebuiau s istie limba francezri, care erà pe vremea aceea
singura limbà vorbità de &Are diploma I,ii àrilor, lidia de oamenii
cari aveau pe mânl lor trebile popo.,ielor si buna Iiitelegere dintre
nenmuri. Fiji Grecilor inviltau si ei, la rAnclu-le, aceastil limbA,
având profesori adusi intr'adins pentru limba franctzil unii
veniti chiar din Premia. CAtiva clomnitori, ca : Nicolae Caragea
si Alexandra Mavrocordat, au avut chiar secretai i francezi.
Roierii români, mai ales cei dela curtea doinnitornitti, cilrora
rilor romane, tare 1768 si 1774, apoi la 1806, dupa aceea la 1812,
precum si in timpul ticupatiei dintre 1828 si 1834, ofiterimea
rusa, care era stapanita de duhul francez, sadi si mai adanc
In sufletul boierimii romane, cu care Incepuse s'a aiba stränse
legaturi, dragostea de cultura franceza. Cum Rusii pronuntau
frantuzeste Inuit mai bine decat Grecii, ei Indrumara invatarea
coreen a acestei limbi. Tot datorita lor pätrunse 'n sufletul
boierimii romane gustul pentru tot cc era de obar§ie francezà.
Jocurile sau dansurile frantuzesti, muzica franceza, Imbracamintea
dupa moda frantuzeascA, mobila franceza, cetitul cartilor Retare
www.dacoromanica.ro
- 125 -
irantuzesti, Cu un cuvant, mai tot ce veneà din Franta : puse
stapanire pe gustul boierimii din cele dotia principate, inlesnind
4-istfel nasterea inclinarii de a cunoaste ei Insisi, mai de aproape,
sufletul i civilizatia poporului francez. Curentul acesta ajunse
.a.sa de puternic, hick, nu dupa multa vreme, civilizatia i cul-
tura franceza prefildi cu totul rostul celor doua tari romane.
Dinieu Goleseu. Curentul francez se Intari si mai rnult prin
mijlocirea tinerilor romani Intorsi din Paris, unde se dusesera
desavarsasca Invatatura. Printre acestia au fost multi fii
de boieri si de oameni cu dare de mana, dar au fost i unii tineri
din norodul de jos, Intretinuti pe cheltuiala statului. Ba s'au gash
oameni in varstil, cari s'au shntit ispititi, s cunoasca popoarele
din apusul Europei, si au plecat la drum pe cheltuiala lor. Din-
tre acestia,_ vrednic de pomenit este Constan/in Radovici din Go-
- cunoscut mai mult sub numele de- Dinicu Golescu, mort
in 1828. El colinda multe 0'6 din Apus In cursul anilor 1829,
1825 si 1826. In tirnpul càlàtoriei îi Insemna tot ce vazuse, precum
si simtimintele ce-i revarsaseril In suflet cele vazute. In 1826, el
tipari aceste hisemnari, cari hifiltiseazil o valoare foarte mare pen-
tru cultura vremii. Ispititi de bogatia literaturii franceze, Romanii
incepura i ei sà simta nevoia unei literaturi nationale. Miscarea
ulturala româneascri inceph cu traducerea lucrarilor franceze
e seamà, apoi veni irnital,ia bucatilor streine coi cuprins inte-
resant, i, In sfarsit, Incepit sa rilsara i lucràri originale insuflate
e litera tu ra francezil.
bum Vileareseu. Pe taramul poeziei, s'a deosebit la ince-
putul veacului al 19-lea, boierul lanai Vácärescu. *i el a fost
unul dintre cei cari s'au adapt la luminile culturii i simtimin-
telor franceze. Vacareseu a stat mai multi ani la Paris. Venit
In tara a cautat sa raspandeascil In sufletele boierimii mandria
de neam i frumoasele simtiminte ale demnitatii nationale.
sarcinat la 1818 de Ion Caragea voda, aldituitorul pravilei sau
-codului ce-i poarta numele, sil serie o prefata pentru legiuirile
_adunate si randuite de dansul, Vacarescu scrise In versuri La
pravila NTH!" In care, proslavind vremurile de marire ale stra-
bunilor, i jelind pe cele de ticalosie i umilire din timpul sau,
isi arata dorinta reintoarcerii tirnpurilor de-odinioara. Lui voda
Mach alcrituirea lui Vilcarescu, de. oarece despre el nu suflase
nici o vorba, asa cà rrimase pravila faril precuvantare. Codul lui
Caragea a fost folosit ca lege de capetenie a larii pang la 1864,
,cand fu inlocuit de Cura vodil prin alte legiuiri alcrituite dupa
,codul francez al lui Napoleun.
lanai Vacrirescu traduse multe serien i literare franceze, dar
-alcatui si multe lucrari originale, plasmuite de el, isvorite din
mintea i simtirea lui. Ii placeau mai mult aleättiirile In versuri,
mai et, dinadinsul, cele de dragoste.
Gheorghe Lazar 1). Un curent puternic i silnatos, de cultura
1). Vezi alte Wri I iografice i portretul ¡ni Gheor9lie Lazar, In Carlea mat Oar
Romani" din aceastit lucrare.
www.dacoromanica.ro
l'uvedea steamsetti ronai4e8e-1. Popescu-Dijenaru. Ediia ll-a 5.000 exemp. 0*
- 126 -
nationala, a polla in Muntenia, Ardeleanul Gluorghe Lazar. Acest
mare luminator al neamului s'a nascut intr'o umili7i casa taraneascrt.
din satul Avrig, in Transilvania, la arad 1779. El a fost cel mai
mic fiu dintre cei cinci copii ai parintilar säi Gheorghe §i Mario.
Datorita sprijinului baronului Bruckenlhal, proprietarul Avrigu-
lui, LazAr putù sa-si urmeze invatAtura in scolile mai innalte
din Cluj §i Viena. Pe cand se aflà la Viena, in al doilea an al
facultatii de teolog,ie, se incinse rasboi intre Auslriaci si Francezi
Lazar fu nevoit sà-§i paraseasca invatiitura spre a merge la rasboi
Dupa aceea se intoarse iarasi la carte. Terminand cu scoala, ft.
numit in 1811 arhidiacon la milropolia din S'aún i profesor la
seminarul teologic de curAnd infiintat acolo.
3). Vezi alte stiri blografice i pottretul lui Heliade-Radales.0 In Carteo rnarilor
RornOni" din lucraren de fati.
www.dacoromanica.ro
- 129 -
primul ziar politic : Curierul romcinesc", pe care-1 conduse pänil
la 1848. De asemenea, tot el scoase cea dinthi revisn literarä :
Curierul de ambe-sexe", In care publicA o sumä de lucräri : ant
originale,-cAt i traduceri. La 1838 Infiintä, cu loan Cdmpineanur
asa zisa societate 1ilatmonic5 pentru räspAndirea gustului de
muzicA i teatru. Spre a veni In sprijinul acestei societäti, Heliade
traduse i tipAri o sumil de piese de teatru. El a Intocmit
foarte multe lucnri originale : ant in proa precum i in versuri..
Dintre poeziile originale, cea mai frumoasä este Sbureitorul".
Graiul scrierilor Sale este limpede i curgrstor ; insA are si multe
poezii cam greoaie. Heliade a alcAtuit si o sumA de lucnri isto-
rice si politice; de asemenea a scris si pe tärämul filosofic i reli-
gios. El a tradus totdeodan si Biblia.
Vederile lui Heliade asupra limbii romilne. In cursul vremii..
Heliade si-a schímbat vederile foarte mult In privinta limbii ro-
meineA. Timpul din nainte de anul 1840 infAtiseazA párerile pe
cari s'a sprijinit inchegarea temeinicA i sAnAtoasA a graiului no-
stru ; iar cel de dupà 1840 e un fel de räncire a marelui dascAl,
care gAsi o apropiere asa de isbitoare Intre limba romänä i cea
Inca le socoti a fi douà dialecte, nu douà vorbiri diferite. Din
pricina acestor veden, el Incepa sä-si Impáneze scrierile ca tot felut
de italienisme, cari-1 fAcù de nepriceput ; ha serse chiar o grama-
fiel italiano-romAra Cu un adaos de cuvinte din aceastä limb5..
Heliade s'a apucat apoi, transpue o mare parte din poeziik-
sale vechi In aceastA limbA pestritä. PArerile lui furä la inceput
primite ca ceva temeinic ; curänd Ins'A se dovedi gresala acestor
veden, si ele furä päräsite de cei ce le primisen. Pentru tipärirea
luceArilor sale si ale altora, Heliade îi injghebase o tipografie, care,
din IntAmplare, luA fiintä chiar In casele In cari zricuse marele
sAu dasc51, Gheorghe Lazar, in ultimele zile petrecute 'n Bucuresti..
Tot in vremea luí Heliade, la 1 Aprilie, 1866, pe cAnd se afla
la cArma tärii locotenenta domneaseá, cea care Inlocuise pe Caza,
vodrt, luA fiinn Academia Romeincl, sub numele Socielatea lite-
rard", alcAtuitä din : 7 membrii din Romiinia, 3 din Transilvania,
2 din Banal, 2 din Maramure§, 2 din Bucovina, 3 din Basarabia-
si 2 din Macedonia. Prin statutele aleätuite la inceput, aceastà
societate, menitä s'A aibA cel mai de seamä rol cultural in viata
poporului nostru, a fost numin Societatea academices' romcinr,
nume pe care 1-a pAstrat pänä la 1879. La 29 Martie, 1879
Societatea academicA romänä" fu declaran ca institut national,
Cu numele de Academia romdnir, pe care-1 poart5 i astäzi.
Fiind ales presedinte al SocielIiiii !iterare", chiar dela Infiin-
tarea ei, Helio& îi dete demisia, neintelegAndu-se cu ceila/ti,
membrii asupra unor chestiuni de ortografie.
In 1866, fiind ales deputat, el fu unul dintre cei mai därji pro-
tivnici ai aclucerii unei familii domnitoare streine la clama tärii
Heliade se stínse din vian la 1872, in värstli de saptezeci de ani.
Alli scriitori seamil. In acelas timp cu Hellade se strädtri
pentru ridicarea poporului i desvoltarea simtimintelor nationale,
www.dacoromanica.ro
- 130 -
1)oierul Ioan Ghica, un om de-o de§teptäciune aleasil. Din Seri-
sorile" sale cätre Alexandri, precum §i din Amintiri din pri-
begie", in cari sunt publicate scrisorile multor pribegi politici,
rätäciti prin meleaguri streine in tirma revolutiei din 1848, se
desprinde : atAta simtire, atAt suflet, di le eetesti cu nesatiu,
nu numai pentru frumosul lor grai, dar §i pentru §tirile pline de
un neasemuit interes, cuprinse
De asemenea, Nicolae Bincescu, neintrecutul povestitor al vietii
marelui voivod, Mihai-Viteazul, a fost unul dintre tovarà§ii de
inundi ai li Heliade, pentru destelenirea ogdrului national. El
muri de tAnär, la Palermo, in Italia, in timpul pribegiei.
Tot din aceste vremuri mari, ne-a mai läsat scrieri tle seamä,
marele poet §i patriot, Dimitrie Bolintineanu, aleatuitorul
gendelor istorice", al vietilor mai multor voivozi, precum §i al
,Florilor Bosforului", §i a o sumí de ctildtorii /acute prin Orient.
El se ridicA pAnä la rangul de ministru in vremea lui Cuza, dar
muri in särlicie §i cu mintea turburatil de suferintä.
Un poet de seamil, care nu §i-a putut da mäsura Lalentului
sätt, murind de timpuriu, a fost Vasile Cdrlova (1809-1831),
care, in cele cAteva poezii pe cari ni le-a läsat, dovede§te un ta-
lent, cum la niciunul dintre poetii vremurilor sale nu s'a aflat.
Mai fericit decAt CArlova, a fost Grigore Alexandrescu, un ait
poet de searnä, care a desfli§urat o muncsá literarä mai indelun-
p.n. El a scris : §i versuri, §i prozä, dovedind multà pricepere
in mAnuirea versurilor. Cesar Boliac, de asemenea ne-a läsat o
sumä de serien poezii §i, mai ales, pròzä. ì C. A. Rosetti 1) s'a
indeletnicit in tinerete Cu literatura. A scris : si poezii, §i prozA.
El a intemeiat ziarul Romaul", care a apärut multä vreme.
Vrednic, de pomenit, nu atät pentru talentul säu, cAt pentru
incercärile Monte pe tärAmul poeziei romAne§ti, este §i Barbu Paris
2VIomuleanu (1794-1837), care a scris in acela§ timp cu boierii
din neamul VeicareVilor. Versurile sale sunt greoae, insä intere-
seazA prin naiva lor alciduire. In volumul silt" de poezii, apärut
la 1822, el incearc6 sà faeä in prefata cärtii o teorie destu/ de
pretioasä pentru timpttl säu, asupra poeziei.
Pe lAngä scriitorii mai sus pomeniti, au mai fosL multi altii,
cari au luptat atAt prin grai, cAt §i prin scris pentru ridicarea
RomAnismului §i desvoltarea simtimintelor nationale ; dar urmele
acestora s'au pierdut in negura vremii. Toti insä, sunt vrednici
de recuno§tinta generatici de astäzi, cilci pe drumul croit §i des-
telenit de ei, au mers cei ce-au venit mai apoi, dAnd neamului
níAnese lucräri cari ne cinstesc tara §i poporul, ducAndu-ne faima
pretutindeni, In largul tuna
Vezi §tiri mai amanuntile, precum i portretul lui C. A lioselti In Cartea
marilor Romeini" din euprinsul luerArii de fatit
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MOLDOVEI
PANA LA
UNIREA-PRINCIPATELOR
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MOLDOVENESC
...
I. CEI DENITAI VOIVOZI AI 1NTEMEIEMI
Loeuitorii Moldavei iii urma nívã1iri1or. Ca §i Romeinii (Hare
Carpali §i Dundre, tot astfel i cei dela rilsärit de Carpati, au avut
zile grele de träit, pänii sä se poate injgheba intr'un stat puternic,
cum fit mai tärziu. Isvoadele trecutului pomenesc c'ar fi träit prin
veacul al doisprezecelea tare Prat §i Nistru, nite locuitari numiti
Brodniciun fel de amestec de Romdni cu Slavi. Se pare c5 ace§ti
Brodnici träiau in leggturi prietene§ti cu intinseserä
stripAnirea pfinä 'n Carpati, §i räsbiserä §i'n câmpiile Munteniei,
de unde fuseserà isgoniti de Alexandru Basarab.
Jumätatea de sus a Moldovei, precum §i cuprinsul (liare Sirei
Carpaii,dupri cum reiese din povestirile serse aie celor mai
dedemult, trau stäpanite de Moldoveni, împuírl,ii in mici tinuturi,
avänd fiecare -tinut cäpetenia sa. Printre Romänii Moldoveni tr5iau
amestecati ì locuitori de alte neamuri, ca Ruteni, Secui, Pecenegi
§i Cumani. Micile tinuturi moldovene§ti, träind neunite,"nu se pu-
teau apärà temeinic de viiijma§ii ce veneau peste ele §i, mai ales, de
popoarele barbare ; a§a cil indurarà §i ele acelea§i jafuri §i urgii,
cari s'au revársat in lungui veacurilor peste Muntenia.
Inceputul îiie1egrii 1%Ioldovei. Fiind mai in britaia barbarilor,
Moldova s'a putut inchegA inteun singur stat, mult mai tArzitt
deck Muntenia sail Valahia. Aceastil intärziere s'a datorit in bunä
parte .0 faptului cA aveà in conste pe Mari, cari, prin desde lor nä-
impiedecau once wzare temeinicit Indräsneala lor ajun-
sese a§a de mare, inat pätrundeau fàrâ sfialä chiar in tinutul
Ardealului, pe care-I prildau färä nici o teamä. Din aceastil
pricinä, regele Ludovic-cel-Mare al Ungariei porni cu o§ti puter-
nice impotriva lor i, in inifelegere Cu Alexandru Basarab al
Munteniei, Ii bätii in cateva randuri, isgonindu-i dincolo de Ni-
stru, tocmai spre tinuturile Crimeii de astäzi.
2. DRAGO5 VODA
Cucerireft Moldovei. Printre voivozii cari au luptat impotriva
Teitarilor, a fost i Drago § yodel din Maramureq, omul de ineredere.
al regelui Ludovic-cel-Mare al Ungariei.
www.dacoromanica.ro
- 132 -
Legenda imbracd desedlecnoarea celui dinted incliegAtor al sta-
tului moldovean intr'o poveste de vandtoare, cu un zimbru urmdrit
pand 'n campiile Moldovei, uncle a descoperit negrditele frumuseti
fire§ti ale acestui pdmiint românesc, pe care nu s'a mai indurat
s5-1 pdeäseascd. Omorind zimbrul, luui ca sterni a trtrii un cap
de zimbru, in amintirea animalului care i-a ardtat drumul spre
bogatele pdmânturi ale Moldovei.
Este foarte adevitrat cui Drago § a fost atras spre tinutul fru-
moasei Moldove
de un animal sdl-
1.4.k.434W:167. Li.
batec, dar acest
-... ............: -k-,
-----
-.'
,---_.. ... .1 . . . -
.01.
animal sau mai
iv:.....A bine zis, aceste a-
- nimale au fost
PC cari
I
(f ).jil
tt-,%---.1
.
, ,
' ,
fo.."
i' '''.
1
eucerii.
-
, ...,
, Odatd liberat
1 K.--.e - , ; din robia barbi-
, rilor, a cest
inânt urrna sd fie
- el' luat in stdpanire
fr , , de cuceritori. Or,
... --..,
.i=5,1 sb, '---Si,,. cuceritorii au
4 .,: l'I ...
_ `404 * tr--
- o. r-,-,7 fost : regele Lu-
t...,J ..,,,..
..
dovic Alexandra
, /
k..- ,t-i
'i4 aftWigiit '.. rel Basarab. Domnul
muntean lud sub
4. ._
,... stdpanirea sa par-
( -4 tea de jos a tinutu-
...--....,-5 rilor tdtdril§ti
,._
, .,..z.,, ((;<..f cari s'au numit
, (......,
f,;,, ) mai apoi Basara-
a bia ; iar regele Un-
' &'. 4 gariei a luat re-
,L,,,4, .C,,____4--.,_, .......t4 ..-.:. ...!1 .,= -... 4.1 , . .
www.dacoromanica.ro
- 134 -
ASEZAREA TEMEINICA A MOLDOVEI
1. ALEXANDRU-CEL-BUN
Suirea pe tron. Intelegerile eu veeinii. Unui dintre voivozii
,mai de seamä ai Moldovei, care se ridicá dupä moartea lui Bogdan
vodä, tu Alexandru-cel-Bun, fiul lui Roman vodä. El ajunse la
carma tärii cam pe la anul 1400, cu ajutorul lui Mircea-cel-Mare,
d om nu 1 Munte-
niel.
Alexandru-cel-
Bun, fiind om
§nic, ctiutà s'A tril-
iascä in bunä in-
telegere Cu toti
veeinii sài. Chico-
dela inceputul
domniei, inträ in
legäturi de pri-
etenie cu Vladi-
slav, regele Polo-
niei. Ei se Invoirä
sil se ajute unul
pe altul impotriva
vrrijma§ilor. Vla-
dislav insä, n'a
fost credincios in-
voelii fileute cu
Alexandru. El se
intelese pe subt
ascuns- cu Sigi-
smund, regele Un-
gariei, ca s'A fin-
i
partí Moldova
tre dân§ii. Ale-
xandru, necuno-
scand planul mise-
lesc al presupusu-
ALEXANDRU-CEL-BUN lui säu prieten,
l'Amase credincios
legriturilor incheiate intre dAn§ii. Astfel : el 11 ajutà Cu oaste moldo-
veneascä in vreo trei rânduri, impotriva cavalerilor teutoni din
Prusia ; Il imprumutri cu bani, primind ca zälog piinä la plata
fdatoriei, tfinutul Pocufiei; ba inträ chiar in legilturi de rudenie
cu dAnsul, luând de solle pe o varä a regelui, anume Rin gala,
sor5 a voivodului Lituaniei.
Legilturile de rudenie ale lui Alexandru cu regele Poloniei
aduserä multe si mari nemultumiri. La incheierea chritoriei, el dete
frumoasei Poloneze orasele Siret i Rãdäufi, legandu-se cä-i va mai
www.dacoromanica.ro
- - 135
,..,,,..
. ,t ' ''. ...,s .-,,..--';.- ii 4 .;,-. --,,kr ..
u
r
t, 7 ... 2 _"' e
J. -,..-- uki,,, ;4 4 '41,,, :-.1:',:. ._ ,.. ,-
9)
..: ,.... ,
.r......,... -7P -""-- ''''' ,
....w.g , '. "
..'. .'' , - .srt-
-,,,,W44.- '',..
i,
'fi! "
,...
." '
' c-1
'r p..' . - '
-0 -,41
:-.
,- ' ... e '
'.-. f/...,<,
,,,,,
,
,li` li4IN- 4 .: ,
r.:1'..
:, ... ,
0-1,t4
, ..
....:.
, o
, r.....
, A? 4\ IIIi ..: IE, ,3 4 ..4.... ....--,
P.
_.,4 W. *14 -
:lit
# ,
, '11' .-:
.7... ...,.., li'
, A
1
.
..
..gz_ .,
-,./
4st-
- V,...:::1 A,
'
P. -:r_irT.:t
_.. ..,-_ .- _ _...7..._ 41 ''itt ' ° ' ..: 9'6' ' 2;67
CETATEA SOROCA
Of ,13.7",
1
1
T. ,
1,,,, .-, .',
-,
. 1., ,,,,, r,,,:-* .
4
4,
. ''
' ..,
X 1,!.g.7 "
A,-,
.
.
-r -.-
.
.,
-
k y'i.*,_'.4
,.,..L.,,,A.4 p......,....
"..L.11
,f
i. 1
...., ,.. -,
.,
.- . . .. ...-
' ....
.,. , Y.
...s.1.."'---""I'7455,,. t.T. .,-.. '
, .......-,..,... ::,
, .
,
,
,. -
...,....- --
,-..,,Z--:
4, ----
.
www.dacoromanica.ro
-- 141 -
Stefan orandui peste fiecare cetate cate un peiredlab. Acestia
ascultau numai de porunca domnitoruhd. elpetenia intregei ostiri
erà niarele speitaP.
t:,44
,
'47 ' 4
vei, porni, in vara anului 1462, s'o cucereascil din mAinile Munte-
nilor i Ungurilorin stApAnirea eirora se aflà. Planul lui dete
gres, crici fu silit sil se retragit din fata cetiltii cu o ranä in glesna
piciorului. Aceasta fu intaia lui infrângere. Vlad, afland de impre-
surarea Chiliei, 15sd in fata Turcilor o parte din oastea sa ; iar cu
ceilalti osteni se repezi sil apere cetatea. Soarta rândui ca cel doi
viteji s'a' nu se poatti m'asura in luptii, de oarece Stefan despre-
surase cetatea, amAnându-si planul pentru alte vremuri.
Cueerirea Chiliei. Dupà trei ani dela prima incercare, ,*fan
se arlit5 iargsi in fata Chiliei. Fiind iarnil i Dundrea inglietatà,
o impresurà din toate prirtile si o Mía cu tunurile, panil ce-o sili
sà-si deschidil portileinteo Schnbatel, la 25 ktnuarie, 1465. De
www.dacoromanica.ro
- 143 -
randul acesta nu mai erà Vlad-Tepe in scaunul Miintenici, ci fra-
tele sAu, Radu-cel-Frumos, cel pus in domnie de Turci Inca din
anul 1462, când Tepe § fusese aruncat in inchisoare de eraiul Un-
gariei, Maid Corvin.
3. LUPTELE CU UNGURII
Popasul Un9urilor la Baia. Trecuserti zece ani de cand .. telan
luase cArma Moldovei. In acest timp, Petru Aran, cel ad5postit de
Lupta (lela Baia. Intr'una din zile, pe sub seat% ni§te iscoade
aduserà vqti Ungurilor, cA pildurea de lAngil Baia geme de oaste
moldoveneascA ; iar pe mica Bisirifei se scurg gloate fAril numgr,
de cillàreti moldoveni. Grabnic furà luate toate m'asurile de pazà,
www.dacoromanica.ro
145
dar..., nu se arAt5 nimeni. Toti crezurà c'au fost pradà vreunei
_
4. LUPTELE CU TATARII
-._,..-:*_______:....
-,..-'-`,._-
.t- ..4--,....714;.,:,,,,,,,p,..,.___
141
041: kr
jç
6 r
.*\,
c _
L -A ))% 4
A' >4.
- -
- 7, wv111.
--..-~:-.
--''--7.-
-,----,::-.-----
..
- --
,...--e-q--------,-,-,-,------
----.-=.--
,.-,-4
------ -'---
---- ,
__,_---,7,--
---
----,..- ,-.=-__-,
-- - ------
' -:1
;
-----'------
.- , , ,-_,,, , , __ _
-,,,,--, -__---z------,..--
-----,-----.....-_,...
4
frunlea unei ostiri de aproape douà sute de mii de oaineni, s'A ni-
IniceascA tara si poporul lui teJan. Turcii venir% pe mare ea co-
Coborirà pe pAinântul Dobrogei, de unde trecur5 In Moldova.
La inceput, Stefan se intärise la Bdrlad ; cand, iat5 crt-i veni §tire
cà Tatarii au impAnzit valea Nistruluf i nrivillesc turball. sà pea-
p`adeaseä tara cea lipsità de partea brirbReascri, adunan' in jurul
(lomnitorultii. Cu strângere de inimg, voivodul moldovean se Vázii
ssá dea drumul pe douä sàptuuinâni gloatei tärilnesti ; iar el, cu
zece mit de ostelii alesi, se intriri pe valea pdrdului Alb, din tinutui
_Neanzfului, in Lr'un codru de stejari, prefticut vremeinic in cetate vie.
Lupia dela Valea-Albil. Laiotd, care dupil biruinta moldove-
neascil, incercà sA s'arate dusmanul Turcilor, fActi §i de rAndul
racesta pe ciililuza vràjinaflor cretinätàirii. Innaintarea se ilicea cu
www.dacoromanica.ro
- 150 -
greu. Crildurile erau mari, tara pustiin, norodui ascuns in munti,
intre Turci se incinsese molima ; i oastea lui Stefan nu se ardta ni-
cdieri. Sultanul vroià s'ajungil la Suceava, unde hotArise sá 'Mfg-
reasa domn pe un fin al lui Petru Aron. In cale, jefui §i arse ce-
idea Neamlului, care fusese pnlsità de Moldoveni. In sffu§it, la
pdrdul Alb,In localitatea numità mai in urmd lidsboeniveni.
vremea, ca cei doi vertjma§i mrtsoare puterile . te fan, c'un
pumn de oameni ; Mahomed, cu o arman cum nu mai dusese el
niciodatLin luptele ce mai purtase pAn'd atunei. Ell in ziva de 26
Julie, 1476. Lupta se incepa. Moldovenii se apttrau ditrz. Copacii le
stReau strajd minunatg. Luptau pe viatà §i pe moarte, c6ci erà,
o
Oradia-Plare DeJ
°°Sal).
sist,Tia
chufa
o Roman
RáqyaeN,
Chip
Bender
-
c ..,.":
67')s, Bi .4.1 RD A (.0,4
+9, --"-- aeau o Vash}kk
Turda Crasna
-.Ce d. alta. SigoiPar ', DOV
. ..-/*',. ..M.,0
Barlad ,9,,,,,amr.' etatea-Alba
.q..tql-,,,,.°-'°` ''',..- c'`,..,'
f ..
t.
Timiogr eva Sibil 4.6, :eldoiaf: ?,,,,, fo san;
. g Chlb
'Hulyas,,
vaca ' P3 rOg'..00. a
..c. * ' Catalpvil
Isma
o
o
°S'Iátina.
o
o
ct,
&urgid 0r;tor
Ciracal o
!link firf
Ifotarul tirii fui S'eran. Nreopole9Ilart
-celifare
u R
klf2
,k
V V
-
.,
-.6-v,
,_
.
4'4 P., .0
b
9. LUPTELE CU POLONH
Plilnuirea impartirii Moldoxei. Intränd in legäturi cu Turcii,
. telan se simti liber fatà de Poloni. El le cerir intoarcerea im-
prumutului bAnese primit dela Alexandru-cel-Bun. pe care ace§tia
Il Meuser% uitat. Cererea lui nefifird luatä in searnA, intrà cu oaste
In Polonia, in vara anului 1990, si lila Poculia In st5pAnire, drept
Dupil doi muri bàtrânul Cazimir, craiul leFsc, vi-i urmä
la domnie fiul sAu, Ioan-Albert, o fire viteazA §i ve§nie neastäm-
pAratil. Acesta se intelese cu fratele stur, Vladislav, craiul U n-
gurilor, sA cuprindä Moldova §i sil introneze in locul lui tef an pe
fratele lor, Sigismund. Planul fu impárt4it cu hilarle de ate trei.
www.dacoromanica.ro
- 1q54
Sirellieul regelni Poloniei. Craiul Poloniei trimise vorbd lui
..57efan, CA va yen! s libereze cetiltile Chilia §i Cetalea-Albil de std.-
pänirea turceascä. Domnul 211oldovei se cam minuted' de acest inte-
res purtat tärii sale de cutre un strein, dar nu zise nimic. In a§etep-
tarea imprejuriirilor, el i§i pregäti oastea, pentru (trice intämplare.
In 'vara anului 1-197, craiul le§esc porni spre Moldova ; dar in loe
sà tea drumul cetAlilor robiLe, se trezi mergänd spre Suceava, pe care
Stefan avusese grijä s'o intäreascil : §i cu oameni, §i cu munitii in-
destuliltoare. El tdbilri cu o§tenii sill la cetatea Romanului. Pe la
sfär§itul lui Septembrie, o§tirea le§eascd ajunse sub zidurile Sucevei,
pe care incepn s'o batä cu mare stril§nicie, dar MCA niciun spor.
Trufa§ul rege, care creded cu numai auzind numele lui, strejerii vor
deschide umilii portile cetälfi, turba de furie §i mänie. Dupil doted
t.
2»k:
VEDEItEA MANÄSTIRII NEAMTUI, IN ZILELE NOASTRE
"i7.73z-:-z77.;
pra Poeutiei, pe care intr'o ultimà nivaIà cu Wenii sài eta din
urmä a viteazului Stefan a alipit-o la Moldova.
10. CE1 DIN ERMA AM AI DO1INIEI L11 TEFAX
Alcoerea Unirnii ani ai domniei lui
cel-Illaie au fost antruiti : atat de lipsa de sänätate, precum si din
prima ränii (lela picior, cApätatä in lupta dela Chilia. El se imbol-
nävise de podagra, boalà care-I chinttià amarnic de greu. Pe patul
durerilor, nu incetà o clip5 d'a se 011111 la viitorul tärisoarei sale.
Când simÇi cà sfärsitul nu-i mai e departe, chemä pe boierii tà-
crtrora le cellù sA aleagä ca domn i urmas al situ pe Bogdan
Chiorulnumit astfel, fiindcrt-si pierduse vederea unui ochiu,
bite° luptrt , singurul sàu fiu legitim, niiscut cu Maria-Voichila
www.dacoromanica.ro
- 156 -
tuca lui Radu-cel-Frunws, a patra sotie legitimá a marelui voi-
vod, celelalte mai dinnainte murindu-i in scurtà vreme dup5 cá-
snorie.
El sjeitul pe urma5u1 .sdu sd n'aibd 'ncredere : niei in Leahul vi-
clean nestatornic, nici in Ungurul asupritor qi lacom, nici in
Teitarul salbalec qi Idrddelege; ci, in vreme de prime/die, sd 5tie
ca cel mai cinstit prieten 5i mai credincios ocrolitor -este Turcul ;
sub paveiza puterii lui sd stea, edei sin gur in calea aldlor v djma5i
vicleni 5i lard sullet, cu greu ar pule?' ira
Sfiln3itul marelui 3tefan. Ros mai mult de boalà, decAt de
WitrAnete, . telan se stinse din viat5 la 2 lulie, 1504, in cetatea
13.
4) ¡ 44)
Mktk
d,
4(
,
, .41'.''77.'. ' ,
. A ..: .
= 'Or4 . ,." A - .'." ' :
, ti: 1;1,, , . ,-
., 1 1
1',
37 ;
o ' .1
i
' ! :4 ' al
Il
1, ,
i i
,-
.
iz.
i . -..
---.,1
,
Ilt- .1.
.. _.4 .` ' -6.
' 1 ' qkvel
,sti';..- _
- -"
'
r
I.' '1...7 ;....
-
NIORMANTUI, LUI*TEFAN-CEL-MARE
Succava In care s'a cununat cu doumna Maria, numita dc unii istorici Voichifa,
fica lui Radu-cel-Frumos, a eilrei zidire a tneeput la 1475, In urma unci tnfringeri
a Tillarilor; Slcintul Procopir, din Beidauli Bucovina, zidita la 1481 in amin-
tirea Infrangerii lui Tcpelus-votlA la Rcimnicul-Seirai ; Innallarea Sf miei Crud, din
P6Irilu(i-Bucovinaridicata la 1187 In amintirea Intrangerii lui Hroiol la ,5cheia
In. Roman; Voronef zidita la 141,8; Slciniul loan, din Vasiui zidita In amin-
Urea izbanzii dela Racova tmpotriva Turcilor; SIOntul Gheorghe, din 11,1rldu,
unde avett 51 resedinla domneascil de vara zidlta la 1487 ; Sfánlul Nirulae din
la,si zidita tntre 1491, 'mile 1, §l 1493, In urma und isbinzi tmpotriva Cazacilor,
la Grumazesii ; Adormirea, din Bor:esli satul de na5tere al lui tetan-cel-Marezidità
tntre 1493-1494 ; Slin(ii Voivini, din Samleia-Vaslui ziditil la 1494 ; Sfdnlul Nicu-
lae, din Dorohoi zidit5 la 1495 ; Slinlii Aposloli, din Hui ziditA la 1495
Probola ridicata In 1495, fu reziditil de fiul silu, Pelru-Rares, la 1530 ; Slciniut
Niculae, din Popeiu(i-Bolosani ziditil la 1496 ; Slcinlul Mihail, din Valca-Albee
Rasboieni-Neamlit zitlit5 la 119G; Sfônla Paraschiva, din Colnari, uncle aveà.
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
- 160 -
req dupa numele mainei sale, Maria Rarepaia din II cirldu. Ale-
gerea aceasta fu un noroc pentru Moldova. Noul domn se aran
vrednic de parintele s5u. In aceste vremuri, la hotarele de apus
ale tarii se petreceau framantari mari. Cu cateva luni mai luna-
inte, regele Ludovie al Ungariei murise, in ziva de 29 August,
1526, in lupia avuta la Mo. cu Turcii, cari isbutisera sa supuna
Ungaria. Pentru coroana Ungariei se ridicasera doi rtivnitori : Ion
Zapolia, domnul Ardealului, sustinut de Turci, si Ferdinand,
fratele lui Ca-
rol al 17-lea sau
Cvintul, ?m'Ara-
tul Germaniei,
sustinut de Ger-
mdni si de
din Ardeal.
La 10 Noem-
brie, 1526, Za-
polla fu ales rege
de catre partiza-
nii sai ; iar la 17
Decembrie, ace-
las an, fu ales
r e g e si Ferdi-
nand.
NehotArirea
lui La
urcarea pe tron
a lui Petru Ra-
rey. Ungaria a-
veà doi r e g
cari fireste
incepura sa se
räsboiasca intre
dânsii. In acelas
timp : i unul,
celalalt cautati
sa castige pe Ha-
res de partea sa.
PETRU RARE$ Domnul Aloldo-
vei intelese
interesul lui
porunceà sa nu piarcla sta0iiirea asupra celor doull centi din
Ardeal : Ciceiul §i Cetatea-de-Ballii, cari erau ale Moldovenilor ; de
aceea, el nu se hotari deocamdata de partea niciunuia.
La inceput ieì biruitor, Ferdinand, care sili pe Zapolia, sa fuga
in Polonia. Petru se arata bucuros, sa se dea de panca lui, ca
poata scapà tara de ruinea de a fi supusa Turcilor. Simtind insa
cA puterea noului rege amenintá sa se naruie, Iiind atacat : de-o
parte de Poloni, de alta de Turci, i, LeinAndu-se sa nu-si atraga.
www.dacoromanica.ro
- 161 -
asupfäli du§mänia pAganilor, cari puteau arunce pe Talan
In spate, cAutä de se pusebine : §i cu Turcii, §i cu partizanii acestora.
Luptele din Ardeal. Secuii, cari pAstrau credintä lui Ferdinand,.
aflarä de schimbarea lui Petru. Drept räsbunare, ei prridarà §i o-
morirä mai multi negustori moldoveni, cari mergeau spre Brapv.
Ca sä-i pedepseascd, Petru trech muntii §i pätrunse In Ardeal la 25.
Ianuarie, 1529, unde prädä §i timp de §ase zile, tot tinu-
tul secuiesc, afarä de Bra§ov. Secuii furä si1ii sä se lepede de Fer-
dinand, Sa§ii insä, urmarä a-i rämäne credincio§i.
La 10 Mai, 1529, sultanul Soliman porni din Tarigrad cu douil
sute cincizeci de mii de oameni §i trei sute de tunuri, sà cuce-
reascä Ardealul.
Luand intelegere cu Zapo/ja, ca sä-i pästreze stäpänirea asupra
Ciceiului i Ceteitii-de-Baltei , i sà-i mai dea pe deasupra i Bistrila cu
tot cuprinsul ei, Rare§ se hotäri sà treacri de partea acestuia. El
trimise un sol, sä cearà Sa§ilor, ca sA se supunä lui Zapolia. Drept
räspuns, ace§tia uciserä pe pärcálabul Ciceiului §i pe solul lui Rare§.
Lupta dela Feldioara. Domnul Moldovei porni dotfa" armate
Impotriva trkinorilor. Ceì condusä" de vornicul Grozav arse §i
prädä Sckelele, apoi porni impotriva o§tilor ungure§ti, cari se Inn-
riserä la Feldioara, §i le sdrobi, landu-le toate tunurile. A doua ar-
man atacä Ciceiul, pe care-1 supuse iar4i sts.Apânirii moldovene.
Amändouà oti1e lui Rare§ se intoarserà In tarä incArcate de präzi.
Supunerea Brapvului 0 a Bistritei. Pentru acest ajutor, loan
Zapolia recunoscit pe Rare§ ca stäpän al Bistritei mai därui
pe deasupra §i castelul Ungura§ul. Incurajati de Saqii din Sibiu,
precum §i de celelalte ora§e credincioase lui Ferdinand,
n'au voit sà primeascA pe parcAlabii lui Rare§. Ca sä star-
peascä räul din fädileinä, Rare§ se hotäri sä porneascä el insu§i,
ca sä aducA la ascultare pe räsvrätiti. Inträ insil mai intai in ti-
nutul Bra§ovului, pe care-I supuse, fapt ce inmuié incApätânarea
celorlalti Sa§i, cari se supuserä §i ei stäpânirii lui Zapolia.
Innainte de a plecà din Ardeal, Rare§ trimise oaste asupra Bi-
stritei, pe care o cuceri dupil o impotrivire de mai bine de o ju-
mätate de an. Luptele din Ardeal 11 Mat pe Petru aproape stil-
pAnul de fapt al acestui tinut românesc.
Alipirea Pocutiei la 'Moldova. Rare§ nu se multtuni numai cu
isbäuda din Ardeal ; el i§i aduse aminte eft' fusese o vreme, când
Pocufia tinuse de Moldova ; de aceea o cerii innapoi. Cum regele
Poloniei n'a vrut s'audà de o astfel de cerere, pe la inceputul
lui Decembrie, 1530, el intrii cu oaste §i o supuse in cAteva zile ;
dar nu se multumi numai cu aceastä isbrindä, ci innaintä §i in
Galifia pe tare o trech subt ascultarea sa.
Aceastä stäpânire nu tinù mult. Polanii se planserà 7'urcilor de
faptele lui Rare§. Sultanul ii porunci sä. dea Pocutia indärät, dar
n'avit cine sä-1 asculte. Atunci, Polonii, comandati de Ion Tar-
nowski doar cu 1.600 de cäläreti .In trei zile au curätat Po-
cutia de Moldoveni.
Lupta dela Obertin.Cum aflä aceastrt veste, Rare§ stränse in
11
www.dacoromanica.ro
- 162 -
grabä dotaizeci de mii de oameni i porni el insusi impotriva Po-
lonilor. Flea gresala de a-si impärti oastea in douä, trimitand tuna-
inte sase mii de osteni, sà cucereasca' cetatea Gwodziec. Acesti
inhaintasi furá bàtui i risipiti de Tarnowski. Mare fu mania lui
Petru, cand auzi de infrângerea ostirii sale. El se aflà inca' la Cer-
nduli. Intrà de grabä in Poculia §i, in ziva de 22 August, 1531,
cele cloud' osti vräjmase se ciocuirà la Oberlin. Soartanu lipsa
de vitejferAndui ca Moldovenii sä fie pusi pe goanä, pierzand
toate tunurilecincizeci la numärluate de vornicul Grozav la
Feldioara. Petru, abia scApri -cu viatá, avand cateva räni. Isban-
da Polonilor s'a datorit, cu deosebire, tunurilor Ion i tiintei de
a le folosi, precum si trklärii unor boieri moldoveni.
In urma acestei victorii, Polonii au intrat in Moldova si au pea-
dat -tinuturile dela granitil. Petru Rare§ le-a intors numaidecat
vizita, prädând Pocutia. IncercArile lui Zapolia, de a impAca pe
war, -.----
-..-
"-;:__--k.....e.. 7.- -
`--.."
--:--''-
.--...
--
-
-,___ _:,
Cazaci, Vasile i§i lug domnia innapoi, ciliar in acela§ an ; §i. apoi
porni in Muntenia cu oaste moldoveneasca i ca'z'aceaseä, sà pedep-
seaseä pe Matei, pentruca" däduse ajutor lui Gheorghe *tefan.
De§i nepregiltit de luptä, domnul muntean bata stra§nic la Finta
pe neastamOratul s'au vecin. la 17 Mai, 1653. Apoi porunci osta-
§ilor sài, sa-1 urmireasca' pana' dincolo de hotarele tárii. In aceastá.
www.dacoromanica.ro
- 169 -
Matei se alese Cu o rana fara leac la picior, din care pri-
i se scurtä i firul zilelor.
Sifu9tul lui Vai1e Lupu. Urmarit de Gheorghe . tefan Cu oaste
munteneascä, Vasile fugi la Cazaci. Dupa putin timp, fiind prins de
Talan, fu trimis la Constantinopol, unde stete inchis in Cele 5apte
turnuri" vreo sapte ani de zile. Fiind lasat slobod, el incerca sa-si
recapete domnia, dar muri fära a-si mai fi putut implini acest vis.
Desi a avut o domnie turburata, Vasile vodcl Lupul se ingriji
si de tara. El zidi si innoi o suma' de biserici si mânastiri ; infiinta
tipografie la manastirea Trei-Ierarhi" din layi, unde se tiparira
suma de carti in graiul românesc ; facii legi drepte penttu po-
por ; intemeiè : sate, scoale, spitale ; si multe alte lucruri bune
Vasile Lupu a domnit noutisprezece ani. Murind la Tari-
grad, trupul sau fu adus mai apoi in tara si ingropat la mdndsti-
,rea Trei-ierarhi" din Iasi, cea zidita de dansul.
G. CTITORIA LUI VASILE-LUPU : BISERICA TREI-IERARHI
O mfindrie a Moldovei. Se pare ca Vasile Lupu, tunal-0nd
minunata sa rnânastire Trei-Ierarhi" sau cum r se mai zice
Trisletitele", a tinut sä dea Moldovei un facas dumnezeiesc, care
sà poatä sta in empana cu vestita mânastire dela Arge§, a
.Isleagoe Basarab ; §i a isbutit
Pricepere, gust, arta desavarsita toate se vede s'au in-
tálnit, cand Dumnezeu incolti in mintea lui Vasile voda, gandul
sa inceapa lucrul acestui sfânt locas. i pe dinafarä,si pe dinna-
untru : ochiul este fermecat de anta bogatie de podoabe, inca
ramal aiurit, privindu-le.
Din tot asezamantul de altadata al lui vodá Lupu, astazi n'a
mai ramas decat doar minunata biserica a fostei manastiri Trei-
Ierarhi, a carel zidire s'a mântuit in anul 1639, fiind sfintita la
6 Maiu, acela§ an, de catre mitro politul Varia= al Moldovei,
scriitorul vestitelor Cazanii, folosite prin biserici pána In zilele
noastre. Odinioara însà, sfântul loca § era un asezamânt manasti-
resc in toata puterea cuvântului. Aveà chilii pentru calugari,
trapeza, clopotnita cu un ceas urias ale carui batäi se auzeau la
mari departári, precum si zid imprejmuitor. Dupa pisania pusa
la clopotnita, se vede ca biserica mánastirii a fost sfarsita cu un
an mai tarziu, caci pisania bisericii are leatul 1639, iar a clopot-
nitei, leatul 1638.
Starea de odinioarg a acestuia,sezanffint.Din fericire ne-a ramas
descriere a acestui sfânt locas, facuta in limba araba, chiar
In zilele lui Vasile Lupu, de catre un oarecare arhidiacon, Paul
de Alep, fiul patriarhului Macarie al Antioldei, care a &M'atora in
acele timpuri prin tara noastra.
El spune ca minunata mânastire, inchisa de jurimprejur Cu
un zid urias de piatra, parea a fi un adevarat castel. Deasupra
intrarii se ridicà turnul clopotelor in care se aflà ceasornicul o-
rasului, a carui masidärie umplea aproape o jumatate de odae,
www.dacoromanica.ro
170
'Rr 0,N
*
-, - ..
- - - -- f,
I1 Li-,
- J
'
,, -
41
A0 4 b,
..
..,
4
^, .
1,.,&.,,,, tiotte 4, ../.,,x4,.,.,- ' ..:.0 0,1;Z»,e4E.--X
L_ .: a,,1
: , .», I ,
rel iTZ1i7:7 -Z:TZT::2:::. V..7Z7:727.:7-t 7:47:47:::-Z7:7-373:47:4- 1 k*
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
180
se aflau. Cei liberi sau neatarnätori de nimeni, cari in Muntenia
se numiau mo§neni, in Moldova erau numiti thzqi. Ei aveau mo-
§ioarele lor §i. n'aveau, indatoriri, cleat numai fatä de domnitor.
atenii robiti sou legati de pämänt, cari in Mun tenia purtau
numele de rumcini in Moldova se numiau vecini. Ei erau robii
boierilor pe mo§ia cärora munceau §i n'aveau voie sä. se strä-
mute depe o mo§ie pe alta. Din produsul muncii lor, dAdeau
dijm stäpanului mo§iei pe care locuiau.
Mai prejos de toti erau Tiganii, cari träiau in cea mai ticä-
bag stare. Ace§tia au venit in Europa, tocmai din India, odatä
Teitarii ai cäror robi erau ; §i s'au imprà§tiat pretutindeni.
Ei au träit- la noi in stare de robie, locuind in stilaqe sau bor-
deie, prin ignii : boiere§ti, mänästire§ti sau domne§ti. Unii pri-
begeau din loc in loe ca §i. azi §i. erau numiti Mief i. Ace§tia
ciordeau de svântau pämäntul pe unde treceau.
Indeletnieirile loeuitorilor. Indeletnicirile de apetenie ale lo-
cuitorilor dela sate erau : munca pàmôntului, podgoritul §i cre-
§terea vitelor. Unii se ocupau cu albinciritul; cei dela baltä,
cu pescuilul ; iar cei din tinuturile päduroase §i, pe atunci,
mai tot cuprinsul românesc erà acoperit cu päduri se *hide-
letniceau i cu lucrarea lemnului.
Negoful se filceà mai ales prin oboare §i pe la beilciuri, cari se
tineau in localitätile mai insemnate, §i erau mult mai dese ca'n
zilele noastre. Acolo i§i aduceau täranii produsele muncii lor ; iar
negustorii, märfurile cumpärate de prin täri streine. Principalele
locuri pe unde intrau §i ie§iau märfurile din tärile române erau :
Cetatea-Albei pentru Moldova, §i Braila pentru Muntenia.
Monedele folosite la vänzäri. §i. cumpärärii erau : unele bätute
de domnitorii tärii, din argint numite ducal i; altele, de aramä
bcuzii ; §i cele mai multe erau intrate la noi de prin tärile vecine,
ca : galbenii, fiorinii, talerii, i altele.
Pentru mäsurarea, atät a capacitätilor, precum §i. pentru gre-
utäti, foloseau ocaua, banifa
Därile nu erau prea impovärätoare la inceput. Locuitorii, erau
indatorati sà lucreze la zidiri de cetäti, faceri de poduri §i. altele ;
precum §i la rechizitii pentru trebuinte neprevAzute. Pentru fe-
lurte gre§eli erau pu§i la gloabä sau amendà. Singurele däri
plätite de tärani erau birul pentru haraciu luat de stäpAnire ;
zeciuiala sau dijma din roadele lor luatä de stäpAnul mo§iei.
Viaja ob§teaseä. Viata sau traiul ob§tesc era cu mult tuna-
poiat, fat:1 de vremurile -noastre, din pricina lipsei de invätäturà
a poporului. Graiul, datinele i portul strcibun : s'au pästrat datoritä
firii statornice a täränimii romane. Domnitorul i toti ceilalti frun-
ta§i de mai tärziu ai norodului : maimutäreau mai mult pe streini.
Judecarea pricinilor nu se fäceä dupä legt serse, ci dupä ran-
duieli judecätore§ti rämase din mo§i-strämo§i, numite : obiceiul
parndntului sau datinei. La judecäti erà ingäduità i aducerea
de martori. i acel impricinat cA§tigà, care aveà un numär mai
mare de Martori. Nimänui nu-i mai erá ingäduit sä inceapa
aceea§ judecatä subt obläduirea aceluia§ domnitor. Pe vremuri
www.dacoromanica.ro
- - 181
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
- 185 -
De asemenea incepura sa-§i cunoasca strabunii §i sa fie mandril
de obar§ia lor.
Mitropolitul Dosoftei. Spre sfar§itul veacului al 17-lea se
ridica in fruntea scriitorilor biserice§ti, mitropolitul Dosoftei, care
a pastora intre anii 1671-1673, iar a doua oará intre 1675
1686. Acesta fu un vrednic urma§ al mitro politului Varlaam. Om
foarte invatat §i cunoscator al mai multor limbi streine, el al-
cätui o suma de lucräri de mare insemnätate, pe cari le Upad
in tipografia infiintan de dânsul la Ia§i, cu sprijinul patriarhu-
lui loachim al Moscovei.
Pe langa numeroase lucrari intocmite in alte limbi streine, s'a
pästrat din vremea mitropolitului Dosoftei o suma de lucräri
serse in graiul românesc. Astfel, avem : Acatistul cuprinzAnd
cântari de slavá ce se zic in cinstea Prea Sfintei Näscáloare de
Dumnezeu, isbavitoarea celor obiditi tipärit la Uniev, in Po-
lonia, la 1673; Dumnezeiasca Liturghie, ca sà inteleaga sfânta
slujba toti cei cari nu §tiau slavone§te sau eline§te, cuprinzand
serviciul dumnezeiesc. ce se savar§e§te de preoti in zilele de sar-
batori la 1679; Psaltirea, tiparin la 1680;
nicul cuprinzand rânduiala slujbei §i rugaciunile ce se zic la sa-
var§irea sfintelor taine §i a altor slujbe biserice§ti de sfintire sau
de blagoslovenie, tip'ärit la 1681; apoi Paremiile parti din
Sfánta Scriptura sau din epistoleIe sfintilor apostoli, ce se cetesc
la slujbele de seara tiparite la 1682; Viefile sfinfilor, tiparite
tot in 1682; §i altele. Cea mai de Capetenie lucrare a sa a fost
Psaltirea ln versuri, la care a lucrat intre anii 1660-1667, tipa-
rind-o abia in 1673, la Uniev, in acela§ an cu 'Acatistul. Ca lu-
crare istorica ne-a ramas dela dânsul o scurn poema' despre pe-
cindarea domnilor la tronul Moldovei, publican in Molitfelnic.
Dosoftei se sfar§i din vian la Moscova in anul 1711, reträgan-
du-se din scaunul mitropolitan cu multa vreme innainte de moarte,
din pricina ca se amestecase §i'n viata politica ob§teasca.
Oliva seriitori mireni. Dintre mirenii cari s'au deosebit pe
nramul scrisului, este vrednic de pomenit speitarul Nicolae Mi-
lescu, zis §i CcIrnul, pentruca i se niase nasul din porunca dom-
nitorului vodei Lupul, fiindca ravnise la tronul tárii.
Acesta a fost un om foarte invatat. El a caliitorit mult, mergand
pana §i in China, unde a fost trimis de impeiratul Alexie al Rusiei
cu anumite insärcinari. Milescu a scris foarte mult in alte limbi
streine, §i mai ales in ruse§te. De§i boier moldovean din Vaslui,
dupa dorinta lui . erban Cantacuzin, domnul Munteniei, el a tradus
In romane§te Biblia, care a fost tiparin la anul 1688.
Tot un om invatat a fost §i calug'ärul grec Ieremia Cacavela,
dascalul lui Antioh §i Dimitrie Cantemir. Acesta a fost un adânc
cunoscator al §tiintelor filosofice. Cacavela a avut faimä de foarte
priceput vorbitor. El era, de neam elen. Cuno§tea multe limbi §i
a pribegit printr'o sumá de nri. Scrierile sale sunt alcatuite in
alte limbi streine. Cacavela are meritul de a fi dat indrumári
sanatoase celui mai de seama istoric roman al veacurilor trecute,
lui Dimitrie Cantemir.
www.dacoromanica.ro
- 186 -
3. POVESTITORII TRECUTULUi NOSTRU
Cel mai veehiu hrisov rominese. Aläturi de literatura biseri-
ceascä, in Moldova a stedlucit in chip deosebit o seamä de scrii-
tori, cari s'au indeletnicit cu cercetarea vietii de odinioarà a nea-
mului nostril. Din pricina lipsei de culturá nationalä romä-
neascá, abia prin veacul al 17-lea s'au ridicat din mijlocul Ro-
mcinilor oameni porniti spre desvelirea trecutului nostru, pästrat
doar de traditii, precum §i prin scrierile popoarelor vecine. Pänä
la ridicarea graiului românesc in cinstea ob§teasc4', intälnim
putine urme despre folosirea acestui grai in hrisoavele sau scrierile
din timpurile trecute.
Cel mai vechiu act sau document moldovenesc, cunoscut pänä
astäzi ca scris in graiul românesc, este un hrisov dal -de Ilicq
domnul Moldovei, la 4 Mai, 1436, prin care däruie§te unui
oarecare Dima Uraniu, sluga sa, o mo§ie drept r'äsplatä a cre-
dintei sale.
Cea mai veehe cronicà moldoveneaseä. Alte isvoade scrise,
rämase din vremurile de odinioarä, sunt cuprinse in a§a zisa
Croniccl a lui Hurul", din anul 1495. Acest Hurul se zice c'ar
fi fost cancelarul lui Drago. vocld. El §i-a scris cronica in graiul
latinesc, i ne aratá cu multä pricepere starea poporului in vea-
curile mai innainte de .dânsui. Hurul märturise§te CA la alcAtu-
irea scrierii sale s'a folosit de o cronicA a unui oarecare Arbore
duce campestru care träise cu multi, foarte multi ani innainte.
La 1495, speitarul Petre Cleindu, din vremea lui
traduse aceastá cronicä in limba romäneascá.
Multi istorici socotesc cronica lui Hurul drept_o pläsmuire din
timpurile noastre, de aceea nici nu o prea pomenesc. Adevärul,
rämäne sä-1 hotärasa. viitorul.
Cele mai vechi eroniei slavone§ti. Celelalte cronici din timpu-
rile vechi, cunoscute pänä acum, sunt scrise In limba slavoneasca
poartä numele mänästirilor in cari au fost gäsite. Astfel avem :
Cronica dela Bistrifa, in care se aflä povestità Istòria Moldovei
dela intemeierea ei, adicá din anul dela Facerea lumii 6867 sau
1359 dela Christos i Oda* la anul 1506. Celor dintäi domnitori,
pänä la Alexandru-cel-Bun, li se pomenesc doar numele i anii
In cari au domnit. Dela Alexandru incoa, aflám §tiri mai amänun-
tite ; lar domnia lui este povestitä mult mai pe larg.
De asemenea ne-a mai rämas din vremurile vechi, Cronica
dela Putna, alcAtuitä din douà pärti : una cuprinde o scurtá in-
virare a perindärii domnilor incepänd dela Drago§-vodd, jar cea-
laltä parte ne dà mai pe larg §tiri asupra domnilor moldoveni panä
la 1525. Aceastä cronicä se crede c'ar fi fost intocmità de un &A-
lugär, anume Azarie.
Afarä de acestea, mai avem inc6 douà cronici, scrise tot ip sla-
vone§te. Una e datoritä episcopului Macarie, scrisä inc6 depe
cand erà. &dill& in meinästirea Neamfului. Inteinsa ne poveste§te
foarte pe larg intämplárile petrecute la domnia Moldovei dela
www.dacoromanica.ro
- 187 --
anul 1504, pand la 1541, când veni Petra Rare§ pentru a doua
card la cArma tdrii. Cealaltd cronicd se datore§te egumenului
sau starefului Eftitnie, care a urmat mai departe cronica lui Ma-
carie pAnd la anul 1553, povestind foarte pe larg §i cu multe
laude dornnia lui Alexandru Ldpu§neanu.
Färd îndoialä, cd, pe lângd cronicile pomenite mai sus vor
mai fi los I; i altele cari : fie CA s'au njmicit de vreme, fie- cd zac
ascunse prin cine §tie ce unghere, a§teptând sd fie date la iviald de
intâmplare. Aceastd credintd este intdritä chiar de faptul ed. insd§i
Grigore Ureche, primul cronicar moldovean, care a scris despre
trecutut tdrii sale, in romoine§te, ne vorbe§te despre unele isvoare,
pe cari le-a folosit in scrierea sa §i ale cdror urme s'au pierdut.
Prima eronied romilneasert. Grigore Ureehe. Cea dintAi cronicd
scrisd in graiul românesc a fost cronica lui Grigore Ureche, soco-
tad de unii a fi fost alcdtuit'd de Nestor Ureche, tatdl lui Grigore,
lucru nedovedit. Grigore Ureche a ocupat cele mai innalte slujbe
In lard. El a fost : mare logofdt, loctiitor de domn, precum §i mare
vornic in cAteva rânduri. Dupd cum reiese din scrierile sale, Ureche
cuno§ted limbile : la/id,slavd, polond qi maghiard. El a scris Dom-
,nii Moldovei qi viala lor' , incepand dela Drago § vodd, 1359,
!And la anul 1594. Cronica sa este strAbdtutä in tot lungul ei
de un patriotism sändtos, de spiritul de religiositate §i de iubirea
de dreptate de care lumea erà foarte setoasä : §i'n acele vremuri,
ca §i'n zilele noastre. El dAdeà ca pildä de blind gospoddrie
domnitorilor §i boierilor pe muncitoarele albine. Graiul povestirii
sale este energic, §i, adeseaori, chiar frumos. De§i istorisirea sa
e presdratd cu multe cuvinte Vechi, totu§i vorbirea de-atunci e
foarte asemdndtoare celei de. astd'zi.
Cronica lui Ureche a ajuns 'And in zilele noastre, numai in
còpii. Alcdtuirea scrisd de mâna sa nu o avern. Printre cei cari
au copiat §i addogit pe alocurea aceastd cronicd, Mihail Kogalni-
ceanu, care a publicat cel dintal in Cronicele Romtiniei lucrarea
lui Ureche, ne pomene§te pe Eustratie sau Istrate logoldtul
traducdforul prirnei adundri de legi, publicate din ordinul lui
Vasile Lupu ; pe Misail cdlugdrul §i pe Simeon dasaul. Simeon
a fácut atAt de multe addogiri acestei cronice, incdt multi istorici
au ajuns sd creadd cà chiar el ar fi alciituitorul ei, lucru ce nu
se poate dovedi.
Ace§tia trei, pomeniti mai in urnad, iiirduriti, se vede, de cro-
nieile ungure§ti, au intunecat valoarea lucràrii lui Ureche, addo-
gAnd ea' Romdnii Maramure§eni §i Moldoveni ar fi urma§ii unor
tdlhari trimi§i din temnitele Romei, de un impdral râmlean sau
roman, in ajutorul regelui Laslau al Ungariei, ca sà isgoneascd
pe 7'c-dad din tara sa. Prin aceste sustineri lipsite cu desdvar§ire
de temei §i combdtute cu strd§nicie de Miron i Nicolae Costin,
§i mai apoi de Dimitrie Can/emir, ei att fdcut dovada netemeiniciei
cuno§tintelor lor istorice, intru cdt Ungurii au venit in Europa
intr'o vreme când vechiul imperiu roman nu mai existà ; iar
§i mai tArziu.
Miron Costin. Marelewww.dacoromanica.ro
logofilt, §i mai apoi mare vornic al Tdrii-
- 188 -
de-Jos, Miron Costin, s'a nAscut pe la 1633 dintr'o veche familie
boiereascA. El §i-a deskvar§it invklAtura la Bar,. in Ucraina-
Intors in tall se ridick degrab in vAzul tuturor, ajungând sà aib5
atAta trecere, in (At unii voivozi au fost r5sturnati, iar altii
pu§i in scaun, numai datorit5 lui. PArit de vrAjma§ii sAi cà ar
unelti tmpotriva domniei, fu ucis f5rà vinä" §i judecat5, din po-
runca lui Constantin Cantemir, domnul depe atunci al Moldovei,
cu a cArui nick Miron Costin t§i logodise pe fiul s6u, Peitraru
Pentru acest fapt pripit §i putin cugetat, Cantemir
a avut mai apoi multa mustrare de cuget.
Miron Costin. a fost un istoric de seam5 §i totdeodatk primul
poet român cunoscut in vremurile vechi.
Cele mai de seam5 lucrAri ale sale sunt : Cronica Moldovei,
alcAtuità din douä pArti : intAia, numità Cartea pentru descelleca-
tul dinkii al feirti Moldovei qi newriului moldovenesc" cuprin-
de povestea neamului nostru, dela venirea lui Traian In Dacia,
pAn5 la intemeierea principatului moldovenesc ; iar a doua, numit5
Letopiseful tetra Moldovei dela 1594 peinei la 1662" cuprinde
faptele intâmplate dela Aron vodd, parià la ..,Steldnifei vodd. Apoi
a mai scris : Istoria de crellea ungureascei (1383-1661) ; Despre
poporul Moldovei 5i al Teirii-Romeinoti poem5. In limba polon5,
In trei cânturi, tradusg §i publica t5. de Ha§dAu ; Viaja lumii
o scurtà poemä filosoficA ; Versificarea romeind; Epigram ceitre
mitro politul Dosofteiu ; Poemeí despre origina 5i descellecarea Ro-
mdnilor, tijArit5 in Psaltirea versificatà a lui Dosofteiu ; i altele.
Nieulae Costin. Munca inceputà de Miron Costin a fost urmat5
de fiul s'Au, Niculae Costin, om loarte InvAtat §i el. Ca §i tatAl
s5u, Niculae a ocupat cele mai innalte slujbe in tar5. El a scris
Ceasornicul domnilor"o lucrare filosofic6 in care dovede§te in-
tinsele sale cuno§tinte, scoase dintr'un nuMär foarte mare de scrii-
tori streini, dar povestite inteun grai cam greoi §i oranduite
färà prea mult5 pricepere. Aceast5 scriere se pAstreazA in dou'a
manuscrise aflate la biblioteca universitAtii din Ia§i unul dela
1714, altul dela 1801. A mai scris Cartea desceilecatului dinteif
al (dril Moldovei 5i al neamului moldovenek" incepAnduli po-
vestirea chiar dela Facerea lumii §i mergAnd cu ea Ora la Dra-
go. yodel'. De asemenea a urmat mai departe cu scrierea Leto-
pisefului feirii Moldovei", de unde-1 15sase tatAl s5u, adicA dela
1662 §i a mers 1)&15 la 1711.
Alti povestitori ai trecutului nostru.LuAnd pildà dela stápanuf
sàu, un om de cas5 al lui Niculae Costin, anume Axinte Uricarul,
urm5 mai departe cronica acestuia, scriind despre a doua domnie
luí Niculae Mavrocordat in Moldova (1711-1716). Axinte, fiind
orAnduitorul actelor §i diferitelor documente ale stäpanului sAu,
precum §i logorät de cancelarie al acestuia, §i avAnd i de§tept5-
chute fireascA, a putut s6 duc5 mai departe munca lui Niculae Costin_
ijn alt istoric de seam5, care a urmat cu povestirea Istdriei
Moldovei, chiar de unde a fost 15'sat5 de Miron Costin, adic5.
dela 1662, a fost Ioan Neculcea. El a ocupat innalte dregAtorii
www.dacoromanica.ro
- 189 -
In tarä ; astfel, a fost spätar si hatman. La 1711, a urmat in
Rusia pe Dimitrie Can/emir. De aci trecii In Polonia; iar la 1719
se reintoarse In tarä. Spre bätrânete, el se retrase la o mosie a
sa, unde scrise Letopiseful farii Moldovei, incepand, dup5 cum am
mai spus, dela 1662 si merse pânä la 1741, and II gäsim c'aved
rangul de vornic. Neculcea s'a slujit la alcAtuirea lucrArii sale
de isvoarele läsate de cei mai innainte de dânsul, de povestirile
bätrânesti trecute din gurä'n gurà, precum si de amintirile sale
personale cari sunt cele mai pretioase stiri ale timpului. Graiul
poyestirilor lui e limpede, plin de vioiciune si de multà duiosie.
Pe lângä prefata plinä de un cteosebit interes, el a mai adäogat
Letopisetului säu o adunare de 42 de traditiuni sau povestiri
rämase din bAtrâni, sub titlul de O seama de cuvinte". Neculcea,
mai mult deat ceilalti cronicari ce-au fost mai innainte de dânsul
sau dupà dânsui, urà de moarte pe Grecii fanariofi, cari in-
genunchiaserà si umiliserä cu desävârsire tara si neamul säu. El
nu scäpà nici un prilej de a vorbi cu toatä asprimea de tialosiile
veneticilor ce coplesiserä pämântul românesc. Neculcea e socotit
a fi ultimul mare cronicar moldovean.
Dimitrie Cantemir. Cel din urmä si cel mai fnvätat dintre
povestitorii trecutului nostru, dinnainte de nävala läcustelor fa-
nariote, a fost Dimitrie Cantemir, fiul voivodului Constantin Can-
temir al Moldovei cel ce-a poruncit uciderea lui Miron Costin.
Primele invätäturi le-a urmat in tarà cu renumitul dascäl, Ieremia
Cacavela. Fiind trimis de tatäl säu la Tarigrad, ca ostatic, avù pri-
lejul sä asculte acolo o sumä de invätati ai timpului, veniti din tä.-
rile Apusului. Om de o desteptáciune fireasc6 neobisnuità, invätä
cu multà inlesnire o sumä de limbi. Datoritä invätäturii sale,
precum si numeroaselor sale lucrAri de mare valoare, Cantemir
se ridieWIn vaza tuturor oamenilor invätati ai timpurilor a celora,
depe intinsul intregei Europe. Academia regala din Berlin Il alese
ca membru al säu.
Cele mai de searnä din lucrArile lui Cantemir sunt : Descriptio
Moldaviae, adic'd Descrierea Moldovei, care a fost intocmità pe la
1716, In vremea pe and se aflà pribeag in Rusia, din indemnul
colegilor säi dela Academia din Berlin. Aceastä lucrare este alatu-
itä din trei pärti. Prima parte cuprinde descrierea geografia a
Moldovei ; partea doua se ocupä : cu forma de guvernämânt, cu
datinele, legile i finantele tärii ; iar partea treia ne vorbeste
despre religia Moldovenilor i despre scrierea folositä de ei. Alatuità
la inceput in latineste, a fost tradusä mai apoi in româneste de
Papiu Ilarian i Iosif Hod.* Tot dela Cantemir, mai avem :
Historia incrementorum atque decrementorum aulae olhomanicae,
adia* Istoria cresterii si sctiderii imperiului otoman, tot In latineste,
tradusä de Iosif 4-lodo; Istoria Cantacuzinilor si Brdncovenilor, in
care povesteste intrigile i luptele dintre aceste douil familii, a
fost scrisä intaia oarà in ruseste, iar mai tArziu tradusä In greceste
§i din greceste In româneste, de G. Sion ; Hronicul vechimii Ro
mäno-Moldo-Vla hilor-; Viala lui Constantin Cantemir serisA in
www.dacoromanica.ro
Poveatea neamulia romdnesc-1. Pepeecu-BAjenern. Editla II-a 5.000 exemp 12.
- 190 -
latine§te , in care poveste§te origina familiei sale i faptele
petrecute in timpul domniei tatalui ; Divanul lumii Cu infeleptul
sau gdlceava trupului cu sulletul lucrare alcatuita in romane§te
greceste, la 1698, pe cand era Inca' tanar ; Istoria scrisa
numai in romaneste. Aceasta lucrare este : pe deoparte istoricä, iar
pe dealta parte batjocore§te politica vremurilor.
Pe langa acestea, Can temir a mai scris In latineste : un Tractal
de logicd adica §tiinta sanatoasei gandiri si a vorbirii adânc
Judecate ; de asemenea a scris, tot in latine§te : Curanus sau
Coranul, un fel de scriptura sfanta a Mahomedanilor lucrare tra-
clusä ruse§te, din ordinul lui Petru-cel-Mare, impdratul Ru-
§ilor ; a mai scris Introducere in muzica turceasai, precum si o
suma de alte lucrari teologice si filosofice, dintre cari unele se
pastreaza ca manuscrise, iar allele s'au pierdut in lungul vremii.
Intru cat el a trait mai mult in Rusia, iar cea mai mare parte
clintre scrierile sale au fost alcatuite aproape numai in limbi stre-
ine, lucrarile lui Dimitrie Cantemir au inraurit foarte putin pe
carturarii romani din vremea sa. Aceste scrieri insa, au o netaga-
cluita valoare pentru noi, cei de azi, cari, numai datoritä isvoadelor
serse, ramase din acele vremuri, putem sa cunoa§tem treçutul
viata strabunilor no§tri.
Cantemir inchèie §irul povestitorilor celor mai de seama ai tre-
cutului nostru innainte de revärsarea puhoiului fanariot pe in-
tinsul pamantului românesc. In urma lui, gandirea i simtirea
româneasca furà innabusite de nacInful grecesc mai bine de un veac,
'pang and Românii, in frunte .cu Olteanul Tudor din Vladimiril
Gorjului, i§i scuturara' grumajii, la 1821, de jugul umi1inIei,. pe
care-1 indurasera cu o rabdare de mucenici, mai bine de veac.
www.dacoromanica.ro
- 192 -
sei qtie sei lingu5eascii pe cei mari insuqire Cu care, 5i asteizi,
mulfi stau in 1 runtea bacatelor : indoinduli Ora spinet' rii in jata
celor puternici, privind de sus, cu ingtimf are, pe cei mai mid
deceit demqii. In§eläciunea i lingu§irea, fiind mijloacele cu cari se
puteà. isbAndi In viatä, erà firesc ca aceste deprinderi s pätrundà
cat mai antic in sufletul poporului §i de jos, §i de sus. Aceia cari
§tiau sä foloseaseä aceste arme cAt mai bine, erau socotiti de toti
ca n4te oameni foarte iscusiti i meniti sí ajung6 departe. Vi-
cenia erel deci, cea mai de seamd insuqire cu care se puteei ridicet
cineva.
Luxul desf5Orat de domnii tanarioti In traiul lor de stäpAni
cu puteri nem'Arainite asupra supu§ilor lor, pätrunse degrab
viata boierilorlä§tina§i. Foarte curAnd se statornicir5 anumite
reguli de purtare intre boieri : unii if*" de alii, potrivit rangului
lor ; precum i reguli privitoare la imbrAc'Amintea sau portui
tiecgruia. Astfel, protipendada, sau clasa boiereascä cea mai de
sus, care cuprindeä pe cei mai de seamä slujba§i ai tärii, adicä
logoftitul, vornicull vistiernicul, postelnicul 5i aga sau mai marele
politiei, isbutiserA sA-§i insu§eased o sum de privilegii neing5-
duite boierilor din celelalte clase mai de jos. Singuri ei aveau
dreptul : sä poarte bArbi mari ; sri umble in. träsuri cu 4 cai ;
fie ridicati de subtiori, când urcau scärile palatului domnesc ; sä
poarte i§licurile cele mai mari un fel de potcapiuri cu fundul
umflat alte multe drepturi aveau.
Celelalte clase de boieri, cari urmau, avcau mai putine drepturi
ca cei din protipendadä *i o sumä de indatoriri, fatà de. cei mai
sus cleat dän§ii.
Paltrunderea relelor apucituri firm celor de jos. Intr'o
vreme cu astfel de apuciituri, de cari azi ne-am topi de rAs v5-
zändu-le, nu se putea ca stricAciunea i de§erfáciunea sA nu strii-
Datä ,i'n m5duva celorlalte clase de locuitori ai %Aril. A§a se face
cä necinstea pätrunsese In firea negustorilor cari in§elau pe cum-
pärätori, frträ ru§ine ; de asemenea meseria§ul, la rändul lui, i'§i
inFlà §i el mu§teriul, lucrând prost §i din material de rAnd ;
plugarul, In loc sä munceascrt cu toatà ravna, se &Wed lenei, 16-
sändu-se robit de felurite patimi, i mai ales de be tie §i desfrAu.
Intr'o lucrare, scrisA In frantuze§te, asupra Moldovei i Vala-
hiei, un strein, anume Mihail Anagnosti, ziceà. : Cea mai nenoro-
citti dintre schimb6rile politice suferite de Virile romdne, aceea
care : le-a conrupt meiruntaele, le-a stricat moravurile, le-a injosil
obiceiurile nafionale, le-a stins curaf este venirea domnitorilor
fanarioli, neam imoral qi unest,... in care : fiul inoalti pe laid,
tattil ponegre5te pe jiu, ca, prin infosire, sà poatii ajunge domn L."
Ian dar, cum, frumoasele obiceiuri române§ti, mo§tenite din
bätrâni, au fost inlAturate de apucäturile cel rele aduse In tarsi
de puhoiul fanariot. Iatä dar, in ce stare de tic51o§ie adusese
Pe strämo§ii no§tri, zavistia dintre frunta§ii norodului
Mereu trebuie sei ne fie ochii afintifi spre trecut, ca sei putem
trage inveilaturi pentru prezent 5i viitor !
www.dacoromanica.ro
- 193 -
2. STAREA CULTURALA PE VREMEA FANARIOT1LO1I
Greeizarea firii eelor de sus. Ca *i'n Muntenia, tot astfel *i'n
Moldova, locul de cinste In putinele *coale infiintate pe cheltu-
iala stpânirii, 1'1tined inväTätura greceaseä predatä elevilor de
cätre dascálii greci adu*i din Tarigrad.
Boierii cari doreau vadä feciorii In vre-o dregnorie de sea-
md, trebuiau sd-i invete grece*te ; altfel nu erd chip s'ajungd 'n
protipendadd. NAzuinta Insu*i tot ce erà grecesc : limbd,
obiceiuri, port , stäpaned numai sufletele boiere*ti ; norodul de
jos Insd, urà de moarte pe venetici i privià cu scArbd la tot ce
intrase in tarä odatä cu ei. El sinE,rur fu pdstrAtorul : graiului,
ddtinelor i portului strAmo§esc, pAn'ä ce limba româneascä se
ridicä in locul de cinste, furat pe nedrept, pând atunci, de limba
slavonli *i mai apoi de cea elend.
Gitiva luptiitori ai eredintei. Pe când domnitorii fanarioti
cdutau sri grecizeze norodul românesc, incurajAnd in tot chipul
InvArdmântul grecesc in *coalele tinute pe cheltuiala statului
*coale Imprd*tiate dproape In toate capitalele de districte
In acela* timp, i cu mai pufind gAldgie, îi filceet drum spre locul
de cinste, i graiul românesc, sprijinit, mai ales, de frunta*ii bise-
ricii, singurii cari mai eämdseserd apropiati suflete*te de norodul
pe care-I pdstoreau.
Cei mai de seamd pästori ai poporttlui moldovenesc au fost :
laeob I-u, Putneanul, unul dintre ceí mai de frunte prelatí ai Mol-
dovei, Insemnat : atAt prin patriotismul sdu dovedit In toate im-
prejurdrile, precum i prin munca destä§uratd pe tdrAmul literar.
El a pdstorit Intre 1750-1758, In care titnp a fost un dad pro-
tivnic al Grecilor. Datorità stdruintei lui, in 1752 se lud hotd-
rirea de a nu se mai ridicA In viitor pe scaunul mitropolitan,
mitropoliti de neam strein. Fiind alit= cunosator al limbii elene,
lacob a tradus multe scrieri grece*ti. E/ a tipdrit pe cheltuiala
sa o sumd de lucräri, dintre cari pomenim : Sinopsis-ul adicA
adunare 'de multä invdtdturd ; o carte de leturghie ; i altele.
Gavril Calimalt, din neamul voivozilor cu acela* nume ur-
ma*ul lui lacob Putneanul, a pästorit intre anii 1760-1786. El a
fost In tot cursul vietii sale un clArz apdrAtor al poporului in contra
16comiei celor mari. La inceputul pästoririi sale, mitropolitul Gavril
infiintä o tipografie In care dete la luminrt: o evanghelie Porn&
neascei, un catechism, un ceaslov sau orologiu, un molitfelnic,
alteIe. Din insdrcinarea luí, arhimandritul 1Viacarie alcrttui la 1775
o gramaticA româneascd cea mai veche cunoscutä in trtrile
române. Aceastä lucrare, tipdritä cu litere cirilice, are urmdtorul
titlu : Alctituitu-s'au aceastä gramaticti rnmâneascd in zilele pred
luminatei §i de Dumnezeu iubitnarei imperalrifei nnastre, Ecaterinei
Alexievnei a loatei Rosiei, qi a saslidnicului ei, a marelui cneaz fesa-
roviciu, Pavel Petrovicitz, acum ca mila lui Dumnezeu i a toatei
Moldovei impeirfitoare fiind ; §i s'au tiparit in si dnta i dumnezeeasca
mitro polie a 1a0lor ca blagoslovenia pica slinfitului i mitro poli-
13
www.dacoromanica.ro
-- 194 -
tului a batel Moldovei, chiriu chir Gavril l cu loatei cheltuiala
prea blagarodnicului 5i pravoslavnicului marelui cneaz al .21Ioldovei,
loan Cantacuzin Deleanul, a marelui vistieriu. Teiierea celor opt
parfi ale cuvdntului 5i a sobornice5tei tdlcuirei 5i a poetice5tei adeio-
girei a cestora alcilluite pie limba romdneasca de Macarie Erorno-
nahul Paisiescul Dragomireanul la anal 1715."
,Tot in aceast5 vrcime, macedoneanul Teodor Cavalioti, tipAri
la anul 1770, o lucrare numitti Protopiriosu cuprinzAnd 1170
de cuvinte in trei limbi : grece5te, romeine51e i albane5te , care
e cel dintfti dictionar românesc.
In timpul lui Gavril, Moldova trecit vremelnic sub sttiptinirea
ruseascti, pe vremea rtisboiului dintre Ru5i i Turci, inceput la
1769. Acest fapt 15.mureste titulatura gramaticii lui Macarie.
Printeo episto1il bisericeascA, el defliirnA grozavul lux care pusese
sttipânire pe femeile moldovence. Anatemiz6 sau blesternA pe cele
ce vor mai purta imbecic5Minte impodobia Cu aur i argint.
Gqvril mull la 1786, in varst5 de aproape o sutá de ani.
Iaeob al II-lea, Stamati, a fost iar5si unul dintre mitropolitii de
seam6 ai Moldovei. El a pilstorit intre 1792-1803. Ca si cei
mai innainte de dânsul, lacob a tipArit i el o multime de
printre cari, vAlvà mare a fticut : In f runtarea jidovilor
asupra legit lor", datà la lumin5 in 1803.
Veniamin Costaehe 1), urmasul lui Jacob Stamati, a fost cea mai
luminatà fatà bisericeascti din prima jumAtate a veacului al 19-lea.
El a ptistorit intre anii 1803-1843, vreme de treizecisipatru de ani.
PAstorirea lui a fost turburatti in mai multe rAnduri. Astfel intre
1806-1812 fu inlocuit in scaun de un Fdt mitropolit pus de
Ru5i, cAt tinù ocupatia lor. In timpul eteriei lui Ipsilanti rAmase
impreuuà cu fratele sAu $erban Negel i cu Costache
Conache, i fu printre cei din urmá cari fugirA din calea rrtSvrätitilor.
La 1843 pärAsi scaunul mitropolitan, nemultumit de amestecui
stApânirii in administrarea averilor bisericesti.
Muncitor neobosit pe toate tArAmurile, Veniamin Costache
traduse i publicA o multime de lucrAri religioase, printre cari
mai vrednice de pomenit sunt : Teilcuirea celor 5apte s tingle taine
ale bisericit In 1807; Istoria noului testament, talmAcitä.' depe limba
greceascg 1824; lubitorul de infelepciune, povilluit de dumne-
zeie5tile scripturi, (Mice" MON turd dogmaticeased tradus dup6
Serghie Macreul, la 1831; Funja intreitti sau tratalia despre exis-
tenfa lui Dumnezeu 1831; Al celui intru sfinfi, peirintelui nostru
Ioan Hrisostom : despre a nu impreunti locul canonicele cu barbalii
1839; Bisericeasca Istdrie a lui Melletie-1841 1843 ; Indeletni-
cire despre buna murire 1845; Teilcuirea Psaltiriei a pro fetului
peirintelui David 1850; Catihisul cel mare sau lstdria scripturit
vechiului testament 1824; Didahii sau cuvinte de invel(aturti
1837; Drept sllivitoarea inveigiturei cre5tinel, de Platon, mitro politul
'). Vezi alte stiri biografice i portretul lui Veniamin Coslache, Cartea Ma-
rilor Romdni" din lucrarea de fall
www.dacoromanica.ro
-- 195 -
Moscovei 1839; Piatra scandelei sau desbinarea bisericii de Apus
§i RcIsdrit 1-844 : -toate tipArite la ; i Pravila cea mare sau
Pidalionul tipärità in 1844 la mândstirea Neamlu. Pe MITA
acestea, la biblioteca seminurului Veniamin" din lasi se aflä o
sumä de manuscrise de ale marelui mitropolit, nepublicate incA.
Veniainin Costache se sfärsi din viatä la 18 Deeembrie, 1846,
la mcimistirea Slatina din judeful Fälliceni, in värstä de 78 de ani.
3. ULTIMII CRONICARI AIOLDOVENI
Cei din urmil eronieari ai Aloldovei. Veacul al 18-lea a fost
foarte skac in scrieri literare românesti, Cu toate c6 si graba nea-
mului nostru incepuse a fi folosit prin scoli si, deci, se puted
serie mai mult in limba romäneascti. Pe täräinul istoric s'au deo-
sebit d'Ova scriitori de mai putinri insemnätate ea cei din veaciil
al 17-lea.
Astfel, afarti de Nicolae Costin i Axinte Uricarul (»mil sàu
de casä cari au continuat eronica lui Miron Costin, §i afar5 de
loan Neculcea al doilea mare cronicar al Moldovenilor, despre
cari am vorbit mai innainte, sunt vrednici de pomenit : Niculae
Mustea, care a scris un letopiset incepAnd tot de unde fusese
räsat de Miron Costin, ihsii cprmat mai innainte de unde se
oprise Neeulcea. El zugrtivi tot asa de bine domnia Fanariofilor,
ca i Neculcea, insä cu mai putinä dragoste de tara.
Tot .in veacul al 18-lea, intAlnini aiçi trei cronicari : pe bi-vel
slugertzl Alexandru Amiras, care a tradus in grecet.e, la 1729, din
porunca donmitorului Grigore Ghica Cronicu anonimil a fdrii
Moldovei", cuprinzänd_ anii 1662-1733, cronicA in care sunt láu-
date unele fapte i Imprejuräri din cursul domniei fanarierte.
Alt cronicar vrednic de pomenit este Ion Canta fost s'Atar
si mai apoi mare logofät care se trägeft clintr'o ramurrt a fa-
miliei Cantacuzinilor. El a scris Letopiseful fdrii Moldovei de la
a doua pana la a palta domniel a lui Constantin Mavrocordat
voevod" adieä dela 1741 1769. In povestirea sa, care de ase-
menea ne oglindeste tictiloasa domnie fanariotä, fará insä a läset
sá intrezärim cti imptirtäseste durerea i suferintele norodului,
Canta descrie mai amilnunlit domnia lui Constantin Mavrocordat
si pe a lui Ioan Calimah.
In sfarsit, al treilea cronicar al acestor vremuri a tost Enache
Kogillniceanu, care ne-a lrisat povestirea domniei fanariote dela
1733 unde fusesc ltisatà de Amiras paiiä la venirea lui Gri-
gore Alexandru Ghica, la anul 1774. Tot el a scris niste Stihuri
privitoare la durerosul sfarsit al lui Grigore Ghica, ucis pentrucä
se impotrivise la rtipirea Bucovinei de eätre Austriaci.
CAtre siarsitul veacului al 18-lea, un neeunoscut ne-a Itisat : Cu-
vdni de ingropare al lui ,Stelan-cel-Mare al Moldovei", din care tre-
saltà un puternic simtimant national, rechemând vremurile de
märire i strillucire de altOdatti. Tot de-atunci ne-a rtimas i Cu-
mintul unui feiran ccitre boieri," in care ni se oglindeste starea de
jale a Viranului moldovean www.dacoromanica.ro
i neomenia pe care i-o artitau boierii.
- 196 -
Alte luerfiri rfimase din veaeul al 10-lea. Afarä de lucarile
pomenite pânä acum, din veacul al 18-lea ne-au rämas i unele
scrieri de folos scoläresc. De : Amjilohie, episcopul Hotinului,
a tiptirit la 1791 Cdteva pagini relative la Aritmeticd qi Grama-
tia . Apoi, felurite alatuiri datorite unor necunoscuti ; astfel
Catechi.sm romdnesc din 1702; Catechism sau Invtiffiturli cre-
Oineascei din 1726; Bucoavnti din 1749; Catechismal cel mare
ca intrebdri §i rdspunsuri din 1753; Dogmatica inveiftiturd a
bisericii din 1760; Aritmetica romdno-germanti din 1777;
Bucvariu pentru pruncii romtine0i din 1781; lstoria univer-
saki din 1800 , lucrAri cari s'au tipärit, atilt In cuprinsul
românesc, la : Bdtgrad sau Alba-Julia, la Buzdu, Snagov, Bucure0i,
Rdmnicul-Vdlcii, TdrgoviVe, Sdmbclia-Mare, Brapv, Cluj, liddclufi,
laqi, Blaj, Temipora 0 Sibiu ; precum qi prin fdrile megiqe, la :
Buda, Carlovif, Viena, Moonlit', §i'n alte
In sfArsit, Andronack Don ici a scris o carte pentru invätätura
legilor, care fu tipAritä la 1814.
Tot din aceste vremuri ne-au rämas unele lucräri cetite mai
tarziu cu multä luare aminte de norodut stiutor de carte. Astfel :
Alexandria sau Istória lui Alexandra Macedon ; Epistolia Maicii
Domnului vorbind despre cillAtoria sa la iad ; Minunile SItintului
Sisoe vrdjma011 Satanei ; apoi cärti prevestitoare de noroc :
Zodiile, cdrfile de visan, de semi §i allele, la cari se mai adaogä
Halimaua sau povestea celor o mie i una de no/)Ji.
$eolile ronane%i din vremea Fanariotilor. Pänä cätre srdr-
situl domniei fanariote, singurele scoli românesti erau numai
acelea in cari se pregraeau preotii sätesti, intru cAt In scolile pen-
tru Invätäturi mai innalte, erà In cinste numai bimba greceascil.
Abia la 1804 se deschise la mdndstirea Socola o scoalà de Invä-
täturi mai Innalte pentru preoti, numità scoala de catehizare.
Intreruptä la 1806, cu prilejul ocupatiei rusesti, fu redeschisä de
cAtre mitropolitul Veniamin Costachi, i intregitä cu invätämân-
tul limbilor : latinä i românä, precum si al Istòriei. De asemenea,
aduse i câtiva profesOri de seamä din Transilvania. In 1814,
Gheorghe Asachi, intors de prin tärile streine, unde-si petrecuse
viata numai invätând, puse temelia unei co1i de ingineri hotqr-
nici, din care iesiril o sumä de ingineri români.
latà dar cum, cätre sfarsitul robiei tanariote, cultura romA-
neaseil Incepit sä" fie adäpostitä si ea, in scolile infiintate
dins : de cutre infeleplul V eniamin Costache priceputul Asachi
In Moldova, si de nemuritorul Lazar In Muntenia. De-acum,
graiul românesc 1ncepe sà prindä aripi i sä-si ied sborul spre zärile
unor vremuri de mândrie i nädejdie inteun viitor mai bun,
häräzit de pronie, neamului nostru 1
www.dacoromanica.ro
- 197 -
REDESTEPTAREA CON$TIINTE1 NATIONALE
1. DOMNIILE PAMANTENE
Ineerearea revolutionarii din Moldova. Ion Sandu Sturza.Por-
nirea revolutionarà din 1821 ava räsunet si 'n Moldova. Spiitarul
Sturza din tinutul Neampilui a incercat sä ridice poporul impotriva
Grecilor, dar glasul sdu n'a fost ascultat ca al lui Tudor Vladimi-
rescu din Oltenia.
Sängele lui Tu-
dor s'a värsat
Insä, pentru in-
treaga suflare ro-
mfineascd, deloa-
rece domnia gre-
ceascà se curmri
si in Moldova prin
numirea ca domn
pämäntean a IA-
tränului Ion San-
du Sturza, care-
ca i Grigore Ghi-
ca al Munteniei-
ea' ut5 inlocu-
iaseä prin boieri
Västinasi pe toll
Grecii din slujbe-
le t.àrii. Unii din-
tre boierii frun-
tasi se arAtarri ne-
multumiti, cA fu-
sese ränduit la
cArma tärii, Stur-
za, si nu vreunul
de-ai lor ; dar bA-
tranul domn, prin
mäsurile sale in-
telep te i hotärite,
§tiù sä-i potolea-
scA pe toti. Ru§ii, ION SANDU STURZA
potrivit firii lor
zavistioase, tot cäutau se semene zänzanie in tarà, spre a gAsi
prilej, sä pätrundà cu ostile In principate.
Mihail Sturza. Räsboiul dela 1828, dintre Ruqi §i Turci, sfär-
sit prin pacea dela Adrianopol, incheiatä in Septembrie, 1829,
aduse ocuparea ambelor principate panä. la 1834, sub generalul
Kiselef. Regulamentul organic îi Intinse puterile i asupra Mol-
dovei, ca §i asupra Munteniei, pe cari le %inn incAtusate in rändu-
www.dacoromanica.ro
- 198 -
ielile cuprinse intrInsul, dela 1832 Odd la 1848. In acest timp,
Moldova a fost cármuità de un singur domnitor, Mihail Sturza
voivod, care Rica multe imbunätätiri In tail, ajutat de oameni ca
mitropolitul Ven iamin Costache §i Gheorghe Asachi, cari, prin ro-
máneasca lor Insufletire, au dat o mare strälucire acestei domnii t
El intemei : o coalà de invätilturi innalte, pe care o numi
Academia Mihäileanti", o §coalA superioarrt pentru fete, numitä
. coala Central& o §coalà de industrie §i agriculturä, §i o sumä
de alte a§ezilminte de invätäturä. De asemenea, bond ca In
§coli sa fie folosità limba tärii. Incurajil §i ajutà pe profesori In tpt
chipul. Rândui ca o parte din veniturile bisericilor §i mânästirilor
www.dacoromanica.ro
204
plgcut mai multe nuvele istorice din trecutul poporului nostru,
pe cari le-a tradus frantuzeste.
Prin cgsgtoria ficei sale, Ermiona, Cu marele scriitor francez,
Edgar Quinet, cgstigg pentru cauza poporului nostru talentul
autoritatea acestui priceput i mult pretuit mânuitor al condeiului.
DesfiintAndu-se eforia scoalelor moldovenesti, Asachi se re-
trase din viata publicg i teal deoparte indeletnicindu-se numai
cu scrierile sale, dintre cari, putine au o adevgratg valoare literarg.
Cunoscând, pe längg limba romeinti, limbile : polonii, rusti, latinti,
germanti, italianá, f rancezcl si englezei, ava putinta sg cerceteze
spusele altor neamuri despre tara i poporul nostru. El a fost
unul dintre cei mai de seamg bgrbati ai Moldovenilor, in sufletul
cgrora a isbutit s'A redestepte mândria nationalg i dorul unei
culturi curat românesti. Asachi a fost pentru Moldova, ceca ce au
fost pentru Muntenia : Gheorghe Lazgr i loan Heliade-Blidulescu.
El s'a deosebit : i ca poet, si ca istoric, i ca publicist, muncind
Mx% preget dela 1813 Ong la 1871 cAnd se stinse din viatä
pe tgrâmul ridicgrii culturale a poporului moldovenesc.
Dintre publicatiile sale, printre ltele sunt vrednice de pomenit :
Albina romcineascei foae politicA i literarg, care a apgrut dela
1829 Ong la 1850, când fu urmatà de Gazeta de Moldova, intre
1850-1859, iar acesteia Ii urmg. Patria, intre 1851-1860; Icoana
lumii apgrutg intre 1840 1841; Spicuitorul, intre 1841 1842;
Arhiva albinei Romeiniei, intre 1844-1846; Calendare, cuprinzand
o suing de serien i folositoare si de petrecere, intre 1840-1867;
apoi Harpa romeind versuri in 1832; Poezii 1836 si 1854
Fabule versuite 1844 si 1862; Istoria Rusiei lu doug pärti
1832; Tablou sinoptic al Ishiriei Moldovei 1842; Nuvele istorice
ale Romd niei 1867; pe lângg acestea, o sumg de lucrgri pentru
teatru : Mirtil §i Chloe, Lapeirys, dramg cu cântece 1837; Nor-
ma operetà 1838; Fiul pierdut dramg 1839; Pedagogul
comedie 1839; Ptistorifa Carpafilor 1850; Tiganii idilg
Cu cäntece 1856; apoi : Elena Drago, Petru Rareq, Turnul
lui Bu/u, Voichifa toate drame originale, tipgrite in Iasi, la
1863. Afarg de acestea i altele multe, Asachi, a intocmit lucrgri
§i pentru folosul scoläresc ; astfel : Aritmetica 1836, Algebra
1837, Geometria 1838, Emisferul ptimatului §i sistema soarelui
1838, Lexicon. de conversafie 1842; i altele.
Autoritatea lui literarg fu intunecatà in bung parte prin ridi-
carea altor scriitori de seamg, cum fu : Mihail Kogtilniceanu,
Vasile Alecsandri i Costache Negruzzi.
Alti semiiniltori pe ogorul eulturii nationale. Mai toti scrii-
torii din prima jumgtate a veacului al 19-lea atät in Muntenia,
cat si'n Moldova §i-au intins activitatea si'n a doua jumgtate
a veacului acestuia, trgind i vgzand cu ochii clipele rngrete : ale
anului 1848, ale Unirii principatelor sub Cuza met $i ale statorni-
cirii Dinas/leí, care ne-a dat : Independenfa, Regalitatea §i Unita-
tea nafionalti a tuturor Romcinilor. Prin urmare, vorbind de truda
acestor muncitori pe ogorul national, fgrg sg vrem, la cei mai
www.dacoromanica.ro
- 205 -
multi ne intindem cu cercetarea muncii lor, dincolo
de anul Unirii principatelor. Putini si-au curmat activitatea in-
naite de acest an, din pricind cà Dumnezeu nu le-a trigkluit mai
multe zile de trd'it. Dintre cei cari si,au creiat in acele vremuri
un nume vrednic de pomenit sunt :
Logofiitul Costaehe Conaehi, nilscut la 14 OctombriO, 1777, la
Tigeineqti, in Moldova, dinteo veche famitie boiereascg, i r5posat
la 4 Februarie, 1849. El a ocitpat slujbe insemnate. In 1834 can-
din.' la domnie, dar nu reusi. A scris mai multe poezii, cari au fost
publicate in volum de fica sa la 1856, sub titlul : Poezii, alcd-
luiri qi iar la 1888 au fost publica te din nou, de ne-
potul srtu Vogoridi-Conachi.
Graiul in care sunt scrise poeziile sale e curat românesc
foorte plilcut la cetit, intru cdt subiectele alese de dânsul sunt
numai din viata i simtirile poporului nostru.
Gheorghe &Wiesen, itäscut la Iaqi in 1798; anul mortii nu se eu-
noaste. Si-a urmat inVättitura la scoalele grecesti din Iasi, i apoi
In insula Chios din Grecia, fiind trimis de mitropolitul Veniamin;
iar dupà aceea, la universitatea din Viena. A fost profesor de
filosofie i limbile moderne la scoala domneasc6 dela Trei-Ierarhi,
precum si inspector al scoalelor din Moldova, pânä' la anul 1852.
El a scris : Fabule, poezii alegorice 1835; si a intocmit mai multe
cdrti pentru inv5tAmiint, printre cari ; Gramatica romelnei 1833,
Observafii gramaticale asupra limbii romcine 1834, Prosodia limbii
romeine 1834, Abecedar 1836, Cronologia i Istdria univer-
saki 1837, Retorica, Psichologia, Logica, Morala, Statistica,
altele. De asemenea a colaborat la Foaia pentru minte" din
Brapv §i la Aleiuta romeineascei" din Iagi, scoasd de Kogellniceanu.
SAulescu a tipgrit i Cronica lui Hurul de care am pomenit
&And am vorbit despre cei mai vechi povestitori ai trecutului nostru.
Scrierile lui au o ortografie a sa personal5, deosebit6 de felul
cum se stried in acele vremuri.
Alexandru Donici s'a ligscut la 1806 in Basarabia, §i a murit la
1866 in Moldova. Si-a urmat invrttAtura la Petersburg Petrogradul
sau Leningradul de azi in Rusia. NeimpticAndu-se cu gAndul
de a rdmâne Muscal, trecn in Moldova, uncle : se cd'Atori,
aim% Mare parte dintre lucrArile sale sunt fabule in versuri,
traduse sau prelucrate dupà fabulistul rus, Crilof, sau dupsd fran-
cezul La Fontaine. El a tradus in versuri : Tiganii §i Ceirufa po§lei,
dupà poetul rus, PuFhin, fAcandu-se cunoscut : atAt in Moldova,
precum i in Muntenia. De asemenea a tradus din ruseste, im-
preun5 cu Cosfache Negruzzi, cele nouà satire ale lui Antioh
Cant emir, fiul marelui istoric i domn, Dimitrie Cantemir. Tot
el a intocmit si o Coleclie din legiTe imp-I'M-101i, la 1858.
Graiul i versurile lui Donici sunt mai greoaie decat ale lui
Grigore Alexandrescu din Muntenia.
Constantin sau Costache Negruzzi, n5scut la Ia0 in 1809 dinteo
veche familie boiereasc5, a Incetat din viap, tot la Iasi, in 1868.
El si-a inceput inv4Atura in greceste ; iar primele cunostinte
www.dacoromanica.ro
Porestea neamului romineeeI. Popescu-BAjenarta. Editia 11-a 5.000 exemp. 18*
- 206 -
de limba franceza le priml dela un emigrat, anume Bancovici,
care, fugind mai apoi in Polonia, fu exilat de Ru§i In Siberia.
Romaneste a lavat.at singur, frira profesor, folosindu-se de o
carte a lui Petru Maior din Arden!. In timpul eteriei grecesti,
fugi cu familia in Basarabia, unde Mat cunostinta cu poetul
rus, Purhin. Relators in tara la 1824, subt imboldul incurajäri-
lor lui Heliade, se apuca de scris. La inceput traduse din Pu-
§chin si Victor Hugo, apoi publica' poemul istoric Aprodul Purice,
care-i aduse multa faima. Traduse, impreuna cu Donici, satirile
lui Antioh Cantemir, apoi -scrise In proza mai multe nuvele isto-
rice din trecutul nostru, priatre cari cea mai insemnata este Ale-
xandru L'apweanu" una dintre cele mai frumoase lucrari ale
literaturii române. El a scris si pentru teatru. Ca lucrari originale
ne-a lasat : Ccirlanii vodevil inteun act si Muza dela Burdu-
jeni farsa intr'un act in care batjocoreste pe cei ce cauta
schimonoseasca graiul poporului cu vorbe imprtunutate din alte
limbi. Ca traducen, pentru teatru, ne-a lasat : Cáteva scene din
actul al III-lea, din Femeile invei(ate, de Molière ; Treizeci de ani
sau Viaja unui jucettor de cdrfi tiparita intaia oara la 1834
prin care combate aceasta patima isvoritoare de numeroase neno-
rociri ; Maria Tudor cu o scrisoare de I. Heliade, i Angelo,
tiranul Padovei, _arnandouà traduse dupa Victor Hugo. Mai in-
teresante cleat poeziile i lucrarile lui pentru teatru sunt : Amin-
tiri din junefe §i, mai ales, cele treizecisidouà de scrisori publicate
sub titlul : Negru pe Alb sau Scrisori la un prieten, in cari ne
descrie anumite t,ipuri i obiceiuri din vremea sa, cu atata haz,
ca nu te mai sathri cetindu-le.
Scrierile lui Negruzzi au fost culese i publicate in trei volume
fare 1872-1873. Volumul I-u, tiparit la 1872, cuprinde scrierile
sale In proza, sub titlu : Peicatele linerefelor ; volumul al II-lea,
tiparit tot in acela§ an, cuprinde poeziile sale ; iar volumul al
III-lea, tiparit in 1873, cuprinde lucrarile sale teatrale.
Negruzzi a fost unul dintre indrumä'torii de seama ai jitera-
turii românesti.
Graiul scrierilor sale este limpede i foarte placut la cetit.
Mihail Kogalniceanu 1), nascut in Ia§i, la 1817, a incetat din
viata la Paris, in 1891. A fost cel mai de seama om politic din
vremea sa i, totdeodata, un neobosit muncitor pe taramul
nationale. El si-a urmat lava' tatura in streinatate, impreuna
cu cei doi fii ai lui Mihail Sturza. La inceput se dusese la Lune-
ville, in Franfa; dar, mai apoi, spre a fi pe placul tarului
rusesc, care nu vedea cu ochi buni. cri, fiii voivodului rno/dovean
tra'iesc intr'o lume cu veden i prea libere, trecura eke trei la
Berlin, in mijlocul unei lumi mai putin liberala, mai reactionara.
Aici ti Mai Kogeilniceanu cultura : filosofica, literara si
In deosebi, Il preocupau studiile istorice.
Inca dela varsta de 17 ani, la 1834, el publica un studiu
1). Vezi alte 5tiri biografice 5i portretul lui Mihail Kogalniceanu In Carlea marilor
Romani" din lucrarea de fas.
www.dacoromanica.ro
207
asupra vietii poetului -Alexandru Chrisoverghi un Cdrlova al
Moldovei, autorul odei La ruinele cerdfii Neamfului" i al mai
multor lucrgri poetice, publicate la 1843, dupg moartea sa in-
tâmplatä la 9 Martie, 1837, fiind in vArstg numai de 26 ani.
La Berlin se Mai cunoscut printr'un articol publicat in Ma-
gazin für die Litteratur des Auslandes" asupra literaturii mol-
dovenesti, la 1836, precum i print,r'un studiu scris in limba
francezg asupra Istòriei moravurilor i limbii Tiganilor, intitulat
Esquisse sur les Cigains Berlin, 1836 , scris din indemnul
marelui naturalist german, Alexandru Humboldt. In 1837 dete
la luming primul volum din : Histoire de la Valachie, de la Mol-
davie et des V alaques Transdanubiens adicg : Istòria V alahiei,
Moldovei §i a Romcinilor de peste Dundre in care introduse
cercetgri asupra vietii sociale, literare si politice a Romdnilor.
In 1838 publicg lit frantuzeste : Fragments tirés des chroniques
moldaves et valaques adieg : Peirfi scoase din cronicile moldo-
veneqti §i romeine$ti. Reintors la Iasi in 1838, scoose jurnalul
Abluta romdneascd la 1839, a cArei aparitie fu oprità mai apoi
de voivodul Mihail Sturza.
In 1840 scoase Dacia literard, in care publicg schite istorice
nuvele scrise : de el, de Costache Negruzzi i de Vasile Alecsandri.
Tot in acel an apgra i Foaia säteascd a principatului Moldovei,
precum i Arhiva romdneascd. Acestea durarg doar pang la 1845.
In 1841 publicg Iluzii pierdute ale unui intdiu amor ; iar la 1843
scoase Prop4irea, al cgrui nume din pricina insemngrii sale,
protivnicg vederilor vremii fu repede schieibat in Foaia
icd §i literard. Tot in 1843, la 26 Noembrie, tinit prima si
singura sa lectiune asupra Istòriei patriei Cuveint introductiv
la cursul de Istewie nalionald la Academia Mihdileand din Iasi,
in urma ckeia, catedra so fu desfiintatá, datorità stgruintei con-
sulului rusesc. Intre 1845 1852, publicg Leatopisifele ferii Mol-
dovei, in trei volume ; iar in 1846, Chronice romeine, de Ion Canta
Jon Kogtilniceanu pärintele sgu.
In 1844, nu se stie din ce pricing, Kogglniceanu fu surghiunit
la mânästirea Rd§ca din judeful Feilticeni numit innainte de
rgsboiul Unirii, Suceava. Scgpând din surghiun, mai rgmase in
pkiä la 1845, când plecg la Paris, unde intAlni pe : C. A. Ro-
se/ti, Nicolae Bdlcescu i loan Ghica din Muntenia, cu cari legg
cea mai strkisg prietenie. Firea acestor tineri, dornici de schim-
bgri repezi in tara lor, pornirile lor revolutionare : avurg o inrgu-
rire foarte mare a supra lui Kogrilniceanu, crescut in vederile po-
tolite ale Germanilor.
Influenta lui politicg incepù odatg cu revolutia dela 1848, când
publicg' Dorinfele partidei nafionale din Moldova. De-acum i Ong
la sfksitul vietii sale, Kogglniteanu rgmase vesnic in vAltoarea
luptelor politice, ca un neinfrânt stejar al liberalismului.
CunoscAnd limbile francezg i germang, tot asa de bine ea §i
limba româneascg, Mihail Kogrilniceanu, nu se mrirginì a apArà
drepturile nationale ale( neamului românesc numai in Iara sa ; el
www.dacoromanica.ro
208
scrise asupra acestor drepturi : in La Presse" din Paris, In L' In-
dependance Beige" din Bruxel, §i 'n National Zeitunq" din
BerlinstAruind s'A fie recunoscute de marile puteri ale turopei.
DupA 1848, el pub1ic5, hare altele : Atbum istoric gi literar
1854; Histoire de la Dacie 1854; ziarul Steaua Dundrii
Intre 1855-1859; Apeirarea ministeriului din 30 April, 1860, tn-
naintea aduntirii elective din Iaqi 1861; Imbuneiteifirea soartei
leiranilor cuvanfäri rostite la 25 Mai si 1 Iunie, 1862; precum
si- o suing de cite cuvantAri tinute In adungrile legiuitoare ca
reprezentant al poporului, sau ca Imputernicit al A. S. Princi-
pelui Carol al Romania-, la congresul din Berlin, dela 1878.
KogAlniceanu se deosebeste Ineä, prin neobosita activitate desfä-
suratà la 1857, sustinând cu darul sAu de neintrecut vorbitor U-
nirea celor cloud principate : Muntenia qi Moldova". Ca om de
stat, sub domnia lui Alexandru loan I Cuza, fiind presedinte
al consiliului de ministri, tare 1863-1865, dàdit tot sprijinul
s'Au domnitorului la stiveirqirea secularizärii averilor meineistire§ti,
precum si la organizarea loviturii de stat dela 2 Mai, 1864, prin
introducerea legii improprietttririi feiranilor. In timpul domniei
regelui Carol a fost In mai multe rAnduri ministru. La 1878
merse Impreun6 cu loan Breitianu la Berlin, unde se trudi za-
darnic ssá scape Basarabia de ¡os din ghiarele nesAtioase ale Ruqilor.
IncepAnd dela 1868, el a fost ales membru al Academiei Romeine.
Ca om de stat si ca orator, Kogglniceanu a fost färà pereche
In vremea lui. A avut Ing si el unele pArti slabe, cari, fath" de
celelalte Insusiri a/ese, se pierd In umbra uriasei sale personalinti.
Nieolae Istrati, nAscut dintr'o familie de boieri moldoveni la
1818, a Incetat din viatà la 1862. Dornic s'a" cunoascg toate
lucrärile romanesti din cele mai vechi vremuri, cheltui o sumA
de bani cu adunarea lor, formandu-si o biblioteeä vestitä. Dela
el avem : Mihul dram4 In versuri 1850; Satirele, prin cari
biciuià Mil milà moravurile si oamenii porniti spre rele, din
vremea sa ; Chestia monastirilor inchinate 1860; si-altele.
Dimitrie Gusti, näscut la 1818 In Igi, a Incetat din viop la 1887.
A fost profesor, primar al Iasilor si ministru al scoalelor fare
1867-1868. El a scris : atAt proz5, at si versuri. Dela dânsul
ne-au rAmas mai multe luceäri, fare cari : Geografia nouti astro-
nomicti qi fizicti, cu harta Moldovei, pentru clasele primare
1846 ; Geografia pentru f coalele stite$ti 1851; Retorica romeinti
cu pilde scoase din scriitorii literaturii române 1852; Buchetul
poetic 1855; Zimbrul jurnal politic si literar ; si altele.
Vasile Aleesandri1), nAscut la Bactiu, In Iulie, 1821, a Incetat
din viat'ä la Mirce§ti In ziva de 23 August, 1890. El a fost cel
mai mare poet national depe vremuri, al Romeinilor, §i, totdm-
daf.4, unul dintre fruntasii vietii politice, cari au contribuit la :
refacered, desvoltarea si Innàltarea spiritului national. Viata si
1). Vezi alte §tiri biografice 0 portretul lui Vasile Aleesandri In Cartea marilor
Romeini" din lucrarea de fa.
www.dacoromanica.ro
- 209 -
activitatea lui Alecsandri s'au impletit cu insa§i viata poporului
roman, -ale carui simtiri, doruri i avanturi : le-a intrupat in ne-
muritoarele sale versuri.
Prima sa lucrare a fost o alcatuire in proza', intitulata : Bu-
chetiera din Florenfa, publicata in Dacia litefarti a lui
ceanu, careia Ii urmara apoi : Ctintece si balade.
Un foarte mare merit al lui Alecsandri fu faptul ca atrase bagarea
de seama a lumii literare depe vremuri, asupra productiunilor
poporsne, de cari nu se interesase aproape nimeni pang la el. Stran-
gaud aceste roade ale mintii i inchipuirii poporului, din gura
taranilor i lautarilor, din pove§tile batrâne§ti, din horile i cânte-
cele haiduce§ti, precum §i din duioasele doine moldovene§ti, el
alcatui acea minunata adunare de comori literare romane§ti, _pu-
blicata in 1865 sub titlul : Poeziile populare ale Romdnilor in-
chinate domnifei Elena Cuza.
In 1844, fiind insärcinat ca, impreuna cu Kogalniceanu 0 Co-
stache Negruzzi, sa se ingrijeasca de reorganizarea celor clout(
teatre roman i francez din Ia0, el alcatui o suma de piese
de teatru cornedii i drame luate din viata i apucaturile
societatii moldovene§ti, biciuind vitiile i batjocorind deprinde-
rile invechite, prin mult gustatele sale comedii : lorgu dela Sa-
dagura, Doi morfi vii, Kii Zuliaride, Cinel-cinel, Arvinte qi Pe-
pelea, Iaqii in Carnaval, Piatra din easel, Cucoana Chirifa In Ia0,
Lipitorile satelor, precum i unele cu subiecte serioase, alese din vre-
murile de odinioara, ca : Fr:Intact Blanduziei, Ovidiu i Despot-V odd.
Calatorind mult prin streinatate, el al/it prilej a§tearna a-
rnintirile : fie in versuri, fie in proza, lasandu-ne noui comori ale
talerrtului &Au.
Fire deschisa i apropiata, Alecsandri isbuti fara niel o greutate
sa se faca imbrati§at cu dragoste nefatarnica de toti cei cari a-
veau prilejul, sa-I cunoasca.
El fu pretuit §i ridicat in cinste : §i de Care domnitorul Cuza,
0 de catre regele Carol I. Doamna i regina Elisabeta, prin darul
salt poetic, avii o mare inraurire- asupra cântaretului nostru na-
tional, caruia ii deschise noui zari poetice, isvorite din adanca
prietenie ce lega pe ace§ti rasfatati ai zeitelor poeziei.
Alecsandri fu, par'ca, nu numai poetul. national al Românilor,
ci i proorocul, i indemnätorul norodului românesc, spre caile cele
bune. Inca din 1856, aproape cu trei ani innainte de infaptuirea
unirii Munteniei cu Moldova, el indemna poporul celor doua
tinuturi române*ti
dea tog mad cu mad,
Cei cu mima romtinel ;
SC1 'nvtirte hora frtifiei
Pe pamântul Romdniei !
Tot lui Ii fu dat sà cante geniul latinitatii.
In 1878, Societatea pentru studiul limbilor romanice" din Mont-
www.dacoromanica.ro
14
- 210 -
pellier Fran fa, hoarî un premiu o cupei de aur pentru
alcätuitorul celei mài bune poezii de srävire a neamului sau
gintei latine, spre a o pune pe note §i a o traduce in toate cele-
lalte limbi de obar§ie lating. Din noianul de poezii, primite din
toate pärtile, a lui Alecsandri fu socotifä cea mai bunä. Pusä pe
muzicA de marele compozitor italian, Filippo Marchetti, ea fu
cântatà la Montpellier, in ziva de 10/22 Mai, 1878, in fata unui
public de peste 60.000 de oameni, iar Alecsandri fu sarbatorit intoc-
mai ca un rege : regele poeziei.
Cea mai mare parte dintre scrierile lui Alecsandri au fost publi-
cate in revista Convorbiri (iterare, precum §i in Romeinia literard,
Infiintatä de dânsul la 1855, revistà a cArei aparitie fu oprità dupà
un an de zile, din iricin'ä &A cele scrise inteinsa nu erau in vederile
mai marilor timpului.
In cursul vietii sale, Alecsandri fu de folos neamului sgu, nu
numai ca poct, ci.§i ca om politic. El fu ministru afacerilor stre-
ine pe timpul cälmäcnniei lui Catargiu, Sturza §i Panu, la 1858;
apoi conduse acela§ minister in limpid lui Cuza ; fit in mai multe
ränduri deputat, senator, precum §i ins'ärcinat cu trebile tärii : pe
längä Napoleon al III-lea, imparalul Franfei, pe längsä regele
Victor Emanuel al Italiei i pe läng6 guvernul Marei Britanii,
ih timpul lui Cuza.
De asemenea fu cântäretul isbänzilor noastre din timpul
Independentei, precum §i al ridicArii tärii la rangul de regat.
Prin dulceata §i firescul scrierilor sale, Alecsandri §i-a cA§tigat cel
din-UM loe intre scriitorii din vremea sa. Parte dintre numeroasele
sale serien i au fost publicate la 1875 in notiä volume, cuprinzänd :
poezii, proza teatru. Volumul I euprinde poeziile sale, sub titlul :
Dome, Lacramioare, Suvenire; volumul II, Margaritärele; volumul
III : Pasteluri, Varia qi Legende; volumul IX : Legende noud, Osta0i
no§tri §i La Turnu-Magurele; iar celelalte volume cuprind : Poe-
ziile populare ale Romdnilor i piesele sale de teatru.
George Thutu, n'äscut la 1823 in Botoqani, a murit nu se §tie
In ce an la Tdrgul-Frumos. In cursul vietii a avut de intämpinat
multe neplkeri din partea mai maiilor zilei, fapt ce-1 indrumä
inchine talentul s'äu felului de poezie numit &WM', prin care
biciui ticglo§iile din vremea sa.
El §i-a publicat scrierile sale in ziarele : Reforma, Nichipercea,
Steaua Dunifrii i altele. La 1862 §i-a adunat §i tipärit toate poe-
ziile alc`átuite panä atunci, inteun volum Intitulat : Poezii, In 1863
a publicat : Un ajutor la limp dramä ; In 1864, Poezii noua; in
1871, Epistole; i altele.
Poeziile sale sunt vesele §i pline de mult duh.
George Sion, näscut la 22 Mai, 1822, in Ilduova-Vaslui, mort
la Bucuroti, in Octombrie, 1892, se trage dinteo familie boiereasck
a eärei vechime se urc'ä pänä la Stefan-eel-Mare. In tinerete, fu
slujba§ la stat. Din pricina unei poezii, publicatä. in Foaia pentru
minte, inima literatura" din Brapv, a lui Militia, care poezie
cuprindea lucruri nepräcute Ru0ior, fu iniliturat din slujIA, fapt
www.dacoromanica.ro
211
IAll DE ODIN/OARA
www.dacoromanica.ro
INTEMEIEREA
DINASTIEI ROMANE --411111
In ziva de 8 Mai, stil vechi, sau 20 Mai, stil nou, 1866, dupa
o calatorie plina de o suma de piedici §i numeroase griji, dom-
nitorul Carol puse piciorul pe pdmcintul Romciniei. Dela Turnu-
Severin, luà drumul BucureVilor. Pretutindeni, lumea ti intam-
pina cu bucurie nemaipomenita, aruncându-i flori In cale §i
dandu-i tot felul de daruri.
Depunerea jurannintului. In ziva de 10 Mai, stil vechi, sau
22 Mai, stil nou, 1866, alesul Romdnilor intrci in Bucureqii, in stri-
ggtele de bucurie ale multimii. In aceea§ zi, depuse juramantul in
camera deputatilor, legandu-se ea va fi credincios legilor ttirii §i va
veghii necurmat, ca ele sa fie respectate de toatti lumea. Cu
acest prilej, domnitorul Carol a rostit urrnd toarele cuvinte:
Pundnd piciorul pe acest ptimcint, am qi devenit Romdn. Eu
www.dacoromanica.ro
- 221 -
vä aduc : o inimei cinstitei, geinduri drepte, o voiniel nestreimulatei de a
face binele, un devotament feirei margini ceitre noua mea patrie 5i acel
nebiruit respect catre lege, respect pe care 1-am cules din pilda alor mei I"
Cellifean, astdzi ; mcline, de va fi nevoie, soldat, eu voiu impeir-
cu dumneavoasträ : ateit soarta cea bunti, Mt 5i pe cea rea.
Din aceastti clipei, to(i, una suntem. Incredefi-vil in mine, precum
eu mei incred in dumneavoastre I"
Cei dintâi ani ai domniei. Primii ani de cArmuire ai domni-
torului Carol furä plini de multe i mari greutAti, pornite : atat
din läuntrul rii, at, mai ales, din afarA. Cu intelepciune, räb-
dare §i stäruintä : le birui pe toate. Spre a nu aveà turbur5ri
din partea Turcilor, cari nu vedeau Cu ochi buni intärirea noastr5,
principele Carol telegrafiè marelui vizir la Constantinopol, chiar
In ziva sosirii sale in Bucure5ti, ä intelege s5. respecte toate drep-
turile Poriii. De§i Turcii ar fi dorit sä intre cu armatà in %aril,
spre a inläturà pe aiesul Romcinilor, temându-se ins5, ca sä nu
aibä neintelegeri cu celelalte puteri ale Europei, i fiind incurcati
§i cu revolutia locuitorilor din insula Creta, cari se räsculaserà
impotriva stApanirii /or, primirà märturiile de prietenie ale noului
domn, cäruia Ii cerm à sä se ducA la Constantinopol spre
primi semnele domniei. Principele Carol fu primit de sultan ca o
cinste cu totul neobi§nuit5. El fu recunoscut ca doma hereditar ')
al Romeiniei in ziva de 12124 Octombrie, 1866; iar sultanul Ii arätä
In chip vAdit stima §i prietenia ce-o simteä pentru dânsul. Ase-
menea fu fu recunoscut domn §i de c5tre celelalte puteri ale Europei.
Inert dela inceput, armata 1-a preocupat loarte de aproape pe dom-
nitorul Carol. Par' di presimfeel al nu va trece mult, qi vitejia Ro-
mcinului va fi pus?" la incercare. Fàcù invoieli negustore5ti cu (drile
streine, in ce prive5te veinzarea 5i cumpeirarea diferitelor rfuri. In-
numeroase 5coale : primare, normale 5i secundare. A luat mci-
suri pentru inmullirea drumurilor de tier. A legiuit ca mo.íile sta-
tului, sii poatei fi vcindute muncitorilor de pämeint. A bc1tut bani
romei ne5ti cu chipul domnitorului 5i cu marca feirii ; i alte mulle
imbuneittiliri a feicut.
CfisAtoria prineipelui Carol. La 3 Noembrie, stil vechi, sau 15
Noembrie, stil nou, 1869, princip ele Carol s'a astitorit cu princi-
pesa Elisaveta de 11 lied, misculti la 17129 Decembrie, 1843, in Mon-
repos, 15110 Rin. Noua domnitil a Romeinilor cunosca mai de aproa-
pe pe viitorul sAu sot, cu prilejul unei cärätorii pe care domnitorul
nostru o Mai in anul 1869, in Apus, spre ali vedeA familia §i
a face, totdeodat5, câteva vizite c5petenii1or statelor, cari ne sus-
linuser5 in vremurile grele prin cari trecuse tara §i poporul nostru.
Intalnirea fare domnitorul Carol §i viitoarea sa sotie avù loe
la Colonia, in Germania, cu prilejui unui concert pus la cale intr'a-
dins de printul mo,tenitor al Germaniei, Frideric de Prusia, care
tineà ca principesa Elisaveta, sä fie luatä Iii c5s5torie de tAnärul
principe i domn al Romeiniei. Acest concert avù loe la 30 Sep-
1). Principe sau dornn heredilar se numeste acela care are dreptul sa fie urmat
Ja domnie, din tata'n fiu, de urmasii sal de sange, pat.& li se stinge neamul.
www.dacoromanica.ro
Poveatea neannslui rem:amenI. Popescu-Bijenarn. Editia, 1I-a 5 000 exemp. 14*
- 222 -
tembrie, stil vechi, sau 12 Octombrie, stil nou, 1869. In ziva ho-
täri15, principele fu la Colonia. El trase in gaza chiar la hotelul
unde se aLA familia princiar5 de Wied. Aci avù putinta sä"-§i
cunoascA mai de aproape viitoarea-i tovarAsri de viat5, care-1 räpi
degrab cu farmeeu-i tinerese i cu firea sa apropiatil. AtAt de mare
fu inrilurirea principesei Elisavela asupra domnitorelui nostru,
inckt, in aceea§ zi chiar, fu cerutil in csàtorie. Seara, principele
Carol plecg la Paris, chemat de interesele politice ale tàrii sale.
La 16 Octombrie,"stil nou, domnitorul se reintuarse dela Paris,
mergâtiel deadreptul la Monrepos, unde celebrd logodna in chip
oficial. Toa te Curtile europene felicitarà pe tinerii logodnici. In
ziva de 15 Noembrie, 1869, fu semnat contractul de cilsätorie,
17,1"."
°
._......_
_.
-.,=',
--_,-,...,...,.?.- ,-...,..,.....f:
_....,
,
-7:-.,..' , - rz.......
...,:_t!'..;.:::-'----:--...'.--
_. ..
.....;
,....7...,IF,..,....
- ..,,,:.-,
...7",,,te.t..t,........,...,.4.,,,,Fir...L---...im..
-....,,... -. ,.,,-,--1,-----::.:-.-
'...-
_
'
-._.=3..g."40,?7,37W.ii
-
-",-,17.
- .V.V7i.f.
mariesti incri dela 6 Aprilie, stil vechi, 1877, dAruind totdeodaa din
avutul ski personal suma de o sutà de mii de lei pentru imbrAcA-
mintea ofiterilor. Armata sa de peste cincizeci de mii de oameni,
tt:
!</
,'Z /`,7;
r-,
'4,0 'a .1
' r .,
,
.,
0...
, .).
r- -,i '
o ...; i'.....
4.. 11:,;¡_,
.
,...
'*".
' i il.
it
o
N.,,,,,,'
.
. .''''
r, :15 1,3
. ;44A. r.e..-?:': ' ' ' i
www.dacoromanica.ro
.fr. I . - 4;ii. . 4. 14 ° . I, °A)r.- ''. '. ', .... ' . .... -
I, ,. ','-f;':.' 14 4 t.,.;
' .- .. I : :.i.'1114 ' ... 9111" ":"
'
,i , A. .'" '
; 'l'II' - '''..- ' r :., ' `'`' ' - /*'' ''' ' ."4-44 '', ',
..s..T .,.:.'?-, 31'. - ..,'..--2,-,,, '' ,....e.,:.°.f.. ..:
., ..,;._ ,., To P '', ,
'
.. y t I,. ,
,-
[. N.'"' `,.... Llii ,47. n 7 st,',i.,,,z! .. ' os. ,--,
.3',. A°,,,'$!::r.
.0.. : v;,...r .r.,...
'P.,4 :,, 7;i ,. - 7' ' ''' . .g3'L.k,".:
r . ---so -,_ ..,...
. . '.
. ..:_:-a,..,,',._' ,,,-.,__--,. _-_:.' .._..._.-±___k___..._'_. __
In timpul räsboiului pentru Independentä, una din ghiulelele trase impotriva Rominilor din Calafat,
de ¿are Turcii din Vidin, câzù in apropierea domnitorului Carol. In clipa c'áderii obuzului. scotin-
du-si chipiul, domnitorul saluti bomba viájmaqi zicind : ji jelsta-i muzica ce-mi place l"
- 230 -
Intrarea Romilnilor in rìshoj. Nu trecuse nici o lung de cAnd
armata ruseased incepuse luptele dincolo, peste Duniire, când,
domnitorul Carol se pomeni in ziva de 11/23, Iulie, 1877, cu o
telegrama dltd de marele duce Nicolae, comandantul ostirii rusesti
din Bulgaria, in care-i said : Vino in ajutorul nostru. Treei
Duniírea pe mide voieti, eum voiti, sub ee condilii voiesti ;
numai vino grabnie in ajutorul nostru. Tureii ne
Cauza eretinai este in primejdie !"
Domnitorul nostru intelese ea' Rugii fuseserà ràsbiti. Aducan-
du-si aminte de semetia cu care ne rAspunseserà cand ceruserdm s6
luptAm in tovdrilsie, par'cg-i vened s6 nu le sail inteajutor.
Se Ouch ins6 eä,
daed Turcii vor
iesì biruitori, vor
trece Dungrea
vor face mare
prilp6d in tara.
El se hotild dar,
sá plece in aju-
torul Rusilor. In
ziva de 20 Au-
gust, stil vechi,
sau 2 Septembrie,
slit. nou, 1877,
treat Durairea pe
la Siligtioara,
cam prin dreptul
orasului Corabia,
In fruntea a
35.000 de ostasi.
LuAnd comanda
armatelor roma-
no-ruse, alcdtu-
ite din peste
PE PARAPETELE GRIVITEI !... 60.000- de oame-
ni, porni impo-
triva Turcilor,
cari se intilriseed In orasul Plevna. La 30 August, stil vechi,
dui:a o luptd nilprasnicA i cu marl jertfe, Romônii isbutied
cucereascd cea mai puternic6 fortnreatà a Plevnei, réduta Grivila.
Vdzand cá cetatea e strasnic intärità, armatele aliate se hotd-
rill s'o inconjoare i sA sileasc6 pe Turci a se predd, lipsindu-i
de merinde si de munitiuni. Trei luni tinù inconjurarea vrdjma-
sului. Osman paga, viteazul comandant al ceatii Plevna, incered in
cfiteva rAnduri, sä" sparg6 zidul baionetelor dusmane, dar nu isbuti.
Cilderea Plevnei. IndurAnd toate greutAtile iernii i suferind
toate lipsurile rgsboiului, viteazul nostru domnitor fu totdeauna
in mijlocul ostenilor sài, imbrobrdandu-i in clipele de restriste.
Datorità minunatelor sale planuri de luptri, Romcinii infipserà sten-
www.dacoromanica.ro
- - 231
!
.,,,
,."l' 1 lt
_,
4A.4...,... 4. 7 f':-, .x
,- -i.;...;,..
k ,. ei 1
e !il ,,- 4:- .111 A
:.« . 1,*
,e ce
\-,--_,,,:--,,---,."-2;
r--
. ---
. .._,,,..:. ..-77....._;',..,,,--... .: -,,:_. ...- ,,_,.-......4..:---- .,.......::,:,-_-___,..:::::,:7, ,
7r.."-...,c-t",---'--:-
-
IMPARATUL RUSIEI 5I PRINCIPELE CAROL, CU STATELE LOR MAJORE
3. RASBOIUL .BALCANIC
Nelntelegerile dintre 1,ârile baleaniee. PAng la 1913 fu lini§te
in tará. Regele Carol I se indeletnici in tihng cu mtisurile menite
sA ridice poporul säu in rândul neamnrifor civilizate. Armata,
§coala §i biserica : 1-au preocupat in chipul cel mai deosebit.
La 1912 insg, se iscI un ilsboi grozav in peninsula Balcanied.
Bulgarii, Sdrbii, Grecii qi Muntenegrenii : t6bArir6 pe Turci, s64
'-i o24?,
,i
' '
ti.,- ,..iii,,i4
...i. r,,.:.. ,.
i
--.4, ...,,..
-..,6,.,
-
. , .
i ---,,,44444,49-:'
, , .. i.,' 'i iti.:,,,,.
et,ii.
-s-: " --- , '' rmf' 247 , , ,.
'' ' "1"
.._ . -,
-
.. .b
-d - z. - ' - f _-
-eni-, - C.,-,_ --
_
,-- .=- , ; ,
f4 i":-.'&4-4-i6-&--- - W-gi:iZt ZTii-Nr;.-Zlin
TRECEREA ARNIATEI ROMANE PESTE DUN/IRE IN 1913
scoatà afar% din Europa. Turcii furá ràpu§i §i veni vremea, ca bi.
ruitorii sà-§i impartä tinuturile cucerite. Bulgarii ceruril mai mult
decal fusese Invoiala cu ceilalti tovarg§i. De-aci se iscA un nou
räsboi §i mai crancen : !rare Bulgari, deoparte; i : Set' rbi, Greci
Muntenegreni, de cealaltd parte.
Intrarea Bonninilor In rAsboi. Vilzand c6 nu e chip de Intele-
gere intre cei ce se rAsboiau, Romcinii sárirá sA-i impace cu sila.
Cinci sute de mii de o§teni romAni parunserà in Bulgaria sub
conducerea principelui mo§tenitor, Ferdinand I. Incoltiti din toate
pártile, Bulgarii primirà sà se inteleagA cu fo§tii lor aliati I cu Ro-
mânii. La 28 Iulie, stil vechi, 1913, insArcinatii celor cinci puteri
ce se rAsboiserà, semnarà Paeea dela Bueure0i prin care se dad&
Romdnilor Cadrulaterul cu ora§ele : Turtucaia, Silistra, Bazargic qi
www.dacoromanica.ro
- 234 -
Balcic, tinut pe care fusese rânduit sA-1 cApAtAm incA dela 1877,
impreund cu oraple Ru§ciuc §i Varna.
Ca §i la 1877, tot astfel §i in 1913, pAmAntul Bulgaiiei inghiti
multi viteji de-ai no§tri. Holera, boalA crudg, M'ea mare prApAd
printre rdsboinicii romani. Dupii cum Doamna Elisabeta fusese la
1877, Mama Rdnifilor, tot astfel, in 1913, A. S. R. Principesa
Maria, Regina noastrA de astlizi, fu Mcingclietoarea Bolnavilor i
Mama Orlanilor rAma§i depe urma vitejilor no§tri luptatori, rApu§i
de grozava boalA.
In urma acestei campanii, cuprinsul Romelniei s'a mlirit, poporul
ei s'a inmulfit f i cinstea neamului nostru a crescut In ochii tu-
turor noroadelor. Cu acest prilej, RomAnii au dovedit lumii in-
tregi, cA neamul lor e plin de viatA §i cA e rAnduit sA aibA un
. ,...
- ti *...-a;St - 4
- ,
e%)
8 ---. .----
,-,
Iloterul ROM:7'111.6V
ROMANIA INDEPENDENTA
- sub domnia -
M. S.REGELUI CAROL I
- 1866-1914
Bet SO
r Rep lapo
Rgman
4taslu
ARD
11W, ala ti
RSärato 0
R.- dice Tulcea 4'0?
O T"rdbv'Ste °Buzau
°T-Jiu
° esti
T-Severm Pitestr
Bucure. Cernav.
°Patina Cälärasi
Craiova° Arge o' 1878
e.
Caracoal Gwrgiu
T-c'lägurele Turtucala 1913
"
.."` Bala
BU LGA R I A
www.dacoromanica.ro
237 --
vrAjmas ar chita sà ne turbure linistea. Aproape toatà oastea
tIrii fu cherna-a la arme. Se adeveri si de astklata zicatoarea cA
paza bund trece prime jdia rea". Nimeni nu indrgsni sA ne atace.
N ddejdia Yntregii sufldri romdneVi erd Indreptatd spre regele Carol.
Priceperea i taima infelepciunii sale erau chezdyie, cd el va isbuti set'
ne scoald la bun liman.
Moartea primului rege al Romfmiei. Pe d'Id poporul se astepta
mai putin, un trAsnet nAprasnic cazt peste sufletul neamului ro-
Infiriese. Treisnet
fu vestea morlii re-
gelui Carol I Ziva
de 27 Septembrie,
stil vechi, sau 10
Octombrie, stil
nou, 1914, fu ziva
durerii yi a jalei
lntregului popor.
Chiar cei mai tari
de Inger vArsarà
lacrAmi de curatá
durere pentru ne-
a steptata pierdere
a celui care intru-
pa : mdndria tre-
cutului, increderea
prezentului yi
dejdia viitorului.
Potrivit dorin-
tei marelui dis-
pArut, rAmAsitele
sale pArnantesti
furà fnmormanta-
te la mangstirea
C u rte a-de-Ar-
ger. Dela Sinaia,
fu adus la Bucu-
re.yti In ziva de
29 Septembrie, stil
vechi, 1914. In- REGELE CAROL I CE( INTELEPT
treg poporul Ca-
pitalei a tinut s lea parte la durerea Familiei Regale, durere
adanc simtitá de fiecare Roman. Mic §i mari, tineri yi beitrdni,
www.dacoromanica.ro
- 239 -
Pildc`i stralucitä de devotament pentru poporul in fruntea cdruia
a lost chemat, cu innalta sa conqUinfä a datoriei i prin virtufile lui,
el a inscris in cartea neamului nostru cea mai glorioasä paginä.
Vitejia sa pe ccimpul de räsboi a feicut sai reinvie gloria strabund;
iar infelepciunea sa a asigurat statornica organizare §i neincetata
innälfare a statului nostru.
Patria ii va fi in .veci recunoscáloare pentru binefacerile domniei
lui fericite, in care vede chezeiqia propel Ora ei viitoare.
Prin opera sa, Carol I a legal indisolubil, Dinastia de Nafiune ;
qi, in aceastä zi de doliu, to0 Românii simt datoria ce au de a se
strânge In jurul Urmasului sfiu iubit. El va gäsi in dragostea qi
increderea poporului, nu numai mängdiere pentru jalea care-i im-
pärtäqitä de tofi Romcinii, dar §i puteri pentru a indeplini marea
fi greaua misiune la care este chemat astäzi.
Insuflefit de acelea0 simliminte ca qi gloriosul Setu unchiu, noul
Rege ii va continua opera intru indeplinirea menirii neamului.
Ion I. C. Brcitianu, Pre§edintele consiliului de Mini§tri §i Mi-
nistru de räsboi ;
Em. Porumbaru, Ministrul afacerilor streine ;
E. Costinescu, Ministru de finanfe;
V. G. Morfun, Ministru de interne;
Al. Constantinescu, Ministrul agriculturii qi domeniilor ;
Al. G. Radovici, Ministrul industriei §i comerlului ;
Dr. C. Angelescu,. Ministrul lucre! rilor publice;
Victor Antonescu, Ministru de justifie;
I. G. Duca, Ministrul cultelor fi instrucfiunii.
Intr'un tub de plumb si asezate In temelie, la olalta Cu o serie de bani romanesti
din acele vremuri. Acesti bani foarte rari acum fusesera batuti In rjumar re-
strans i purtau chipul domnitorului, lucru ce nu era Ingaduit de Turci, Intrucat
Inca atarnam de ei. Apoi, luand ciocanul In mana, printul zise: Sd se ridice a-
cest caste', si sil lie trite o zi leagdnul Dinastiei noastre in (aril !"... si dada trei lo-
vitnri In temelie. Principesa filed la fel, In timp ce trupele prezentau arma, muzicile
cantau imnul national, lar multimea nu mi contened cu uralele.
Timp de doi ani se urmara lucrarile cn multa Insufletire. Zidurile cladirilor tre-
cusera de Innaltimea unui stat de om, and, isbucni rasboiul din 1877, care aduse
Independenta i statornicirea temeinica a Ora. Lucrul Inceta, luandu-se doar masuri
spre a se ferl de stricaciune ceea ce se facuse Ora atunci. In sfarsit, In primavara
anului 1879, lucrarea Incepd cu mai mult avant sub cerul Romdniei libere.
Paul sa se mute In castel, regele i regina primeau oaspetii In pavilionul de
vanatoare, urmand a locul tot In manastire.
Rita emu descrie poeta-regina, Carmen-Sylva, activitatea desfasurata In ultimii
ani ai constructiei :
Italienii lucrau la ziddrie, Romdnii cdrau materialele, Tiganii duceau piatra
si vargl, Albanezii fi Grecíi ciopleau pialra, Germanii fi Ungurii lucrau la lemndrie,
Turcii ardeau cdrdmida. Se allau maeltri Polonezi fi Cehi. Francezii desemnau,
Englezii milsurau. Astjel, la aceastd clddire se frildlneau o sutd de costume nalionale
deosebite ;i se auzeau vorbindu-se patrusprezece limbi ; erd un amestec pitoresc si sgo-
motos de: oameni, cai si bivoli. Cdt despre rege, el erd intoldeauna pe schelele cele smai
innalle ;I conduced in persoand lucrdrile..."
Dupa cum vedem, la acest castel fermecat a lucrat aproape Intreaga Europa si,
desi limbile au fost mai amestecate decat la cladirea faimosului turn al Babel-ului
din Biblie, totusi minunata cladire, subt priceputa calauzire a raposatului rege, lua
www.dacoromanica.ro
240
Darul M. S. Regelui Ferdinand I. A. doua zi, dupa inmorman-
tare, M. S. Regele Ferdinand I, Noul rege al Romdnilor, trimise
d-lui Ion I. C. Breitianu, Primul ministru al feirii, scrisoarea de
mai fos :
Seumpul Meu Prepdinte al Consiliului,
Poporul romem a eicut Regelui Carol I o inmormemtare vrednicei
de marele qi mult iubitul sd u suveran.
Mi§cat peina' in adeincul sufletului Meu de aceastei impuneitoare
marturisire a sentimentelor rog ca, in numele indureratei
Regine Elisaveta §i al Meu, sei ariitafi tuturor, ceit de viu suntem
miqcali §i recunosceitori pentru aceastei dragoste, care, singurei a
putut intru cdtva, alinet mdhnirea Noastrei.
Urmdnd pilda ce Mi-a leisat fericitul tntru vepicei amintire, §i
dorind §i Eu sei aduc un primos de venerafiune memoriei Sale, da-
ruiesc un fond de un milion lei pentru infiinfarea la Iai a unui
orfelinat cu numele neuitatului Meu unchiu. De asemenea, mai
deiruiesc douei sute de mil lei in folosul fondului invalizilor armatei.
VCE rog, primifi, Scumpul Meu Preodinie al Consiliului, impre-
unei cu recuno0infa Mea cea mai adeincel, tncredinfarea viei Mele
afeclitzni.
Bucurefti, Ferdinand.
3 Oclombrie, 1914;
TUTUROR ROMANILOR
111146--
www.dacoromanica.ro
Cununia religioasä a A. S. R. Principelui Ferdinand cu A. S. R. Principesa Maria, a avut loc in ziva de 29
Decembrie, 1892, sau 11 lanuarie, stil nou, 1893, la castelul Sigmaringen din Germania. Prin aceastii disitorie,
Dinastia Rominiei intai in cele alai stränse legäturi de rudenie Cu Casa dcmnitoare a puternicului regat englez.
www.dacoromanica.ro
+
-
_
". Atari f ieggSslai: re
,aavoa .41 4441.1411,111,44 1441411,44.15,
4Y'4
Jeel,,ta 'a., SC,. , 4.1 a, ;I. a a . a
www.dacoromanica.ro
- 248 -
1) Sunt sigur &A, insufletiti de aeela§ innalt patriotism, Romimiii
vor §ti §i In viitor, sà dea Tronului iTfirii, unirea In eugetare
§i In aetiune, care este singura ehezfi§ie a unei siinfitoase propfi§iri
nationale!"
PPDumnezeu, caredupei atettea grele fncerceiria binecuveintat
munca acelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va leis?,
set' scadei ceeace cu. ateita trudei s'a cleklit; 0 va ocroti, cu dragoste
pentru acest popor, munea fárA preget ce sunt hotfirftea bun,
Romiin i Rege sfi Inehin iubitei Mele Tfiri!"
Cele dint:1i grijuri ale domniei. Imprejureirile in cart M. S.
Regele Ferdinand I a luat cdrma Ora, au lost cum nu se poate mai
grele. Intregul neam 1§i avea privirile atintite asupra primelor
acte de domnie ce va sgvar§i Nou/ Carmuitor al Romanilor.
In timpul scurs dela .suirea Sa pe tron i pang astgzi, ne-a do-
vedit cg a veghiat cu nestrgmutatà hotgrire la implinirea visului
de veacuri al neamului nostru, precum §i la intgrirea Unirii"
sgvar§itg sub fericita Sa domnie.
Cu o grijg de bun pgrinte i cu o intelepciune de vrednic car-
muitor, a isbutit sà pgstreze neatinse fortele tgrii pentru clipa
cea mare, cand neamul intreg a fost chemat spung cuvantui
sàu hotgritor in cel mai crancen rgsboi al omenirii.
TovarA§a M. S. Regelui Ferdinand I. In aceste vremmi de
grozave, frgmantgri i chinuitoare grijuri, Dumnezeu a voit ca alg-
turi de M. S. Regele Ferdinand sa se afle : cea mai duioasà sotie,
cea mai bung mamg., cea mai desgvar§ità reging'.
M. S. Regina Maria, cu alesele Sale insu§iri suflete§ti, s'a dove-
dit ca vrednicg reging a unui paper menit sg urce culmi/e cele
mai innalte, hgräzite de Dumnezeu neamurilor celor alese ale pg-
mantului. Ea insti0 artistti, incurajeazei i quiet' pe Cei ce §i-air
inchinat via fa, artelor. Scriitoare de seamei, dei regescul Sclu sprijirt
literafilor ale0 ai Cea mai mare parte din timpul §i avutut
Satz personal, le-a inchinat operelor de binefacere.
In räsboiul pentru intregirea neamului, §i-a pus in serviciul po-
porului Sgu toga iubirea de care e 'n stare un suflet ales, toatà
puterea Sa de muncg. Cu jertfa seíneittifii, mergeind chiar peinet
sacrificiul viefii Sale, a stat ca o Mamfi mangfiietoare, in mijlocut
reinifilor §i bolnavilor, alineindu-le durerile, meingdindu-i i imbeir-
beiteindu-i. A mers peina acolo cu inkuntarea pericolului, Mc& a'
dus cuvelntul Situ alindtor peinei in tranoele rcisboinicilor.
Poporul românese i§i adorg regina §i. se mandre§te cä Regele
sgu are o sotie : a§a de bung, a§a de inteleaptä i cu atata dra-
goste cgtre supu§ii Sgi.
2. RASBOIUL ROMANIEI PENTRU UNITATEA
NATIONALA
Cele donfi tabere vriijma§e. Nici un an nu trecuse dela sfar§i-
tul rgsboiului balcanic, §i un nou mgcel, §i mai groaznic, se in-
einse fare popoarele Europei.
www.dacoromanica.ro
240 --
Toatà zAnzama a pornit dela omorfrea de catre ni§te Sdrbi, a
inotenitorului tronului austriac *i. a sotiei sale.
Ziva de 28 Iulie, stil nou, 1914, fu rAnduit5 de soart5 s'A In-
semne fnceputul turbur5rii mintilor §i sfAr§itul lini§tii omenirii.
In aceastà zi, ca s'A se, rAsbune, Austriacii au pornit cu rAsboi fm-
potriva Sdrbilor. Ru§ii luarà apArarea Skbilor, iar Germanii se
fntovArá§irá cu Austriacii. Ei pornir5 cu urgie Impotriva Rusiei
§i a Franfei. In orbirea lor, ca sä ajung5 mai degrab In Franta,
trecur5 prin tara Belgienilor, pe unde fkur5 mari jafuri §i strickiuni.
Englezii luar5 partea Belg,ienilor. De partea Englezilor trecur5
§i Japonezii. Allturi de Skbi mai luptau §i. Muntenegrenii. Pre-
tutindeni domneA urgia rgsboiului.
Prin Octombrie, 1914, trecurà de partea Germanilor, li Turcii.
La 24 Mai, stil nou, 1915, Italienii trecur5 In tabka francez5,
pornind rAsboi contra Austriacilor ; iar Germanii chátar5 ca to-
var4i de rAsboi pe Bulgari.
Lupte crAncene se dklur5 pretutindeni, cu isbAnzi : cAnd de-o
parte, cAnd de cealaltà.
PregAtiri de rfisboi. Mai bine de doi ani se strecuraser5 dela
Inceputul marelui rAsboi european. In cAteva rAnduri, Romdnii,
fur5 ispititi s5. intre §i. ei In hora mortii. Intrarea In r5sboi. a Ita-
lienilor allturi de Fran fa, pentru liberarea fratilor lor, supu§i Au-
striei, fu un imbold §i mai puternic pentru noi, RomAnii, s5 por-
nim lupta de desrobire a fratilor din Ardeal §i. Bucovina.
Armata rom'an5, otelit5 Mea* din 1913, pregnitä nefncetat dela
1914 Incoa, a§teptA cu nergbdare porunca regelui sAu, spre a
porni sà-§i fac4 datoria.
Primele isbinzi. Europa intrase In al doilea an de rAsboi.
Lupte istovitoare storceau vlaga popoarelor ce se rAsboiau filtre
ele. AmAndou5 taberile vrAjma§e de luptkori n5d5jduiau c5 Ro-
mdnii vor trece de partea lor.
Guvernul tárii noastre, In frunte cu d. Ion I. C. Brdtianu, soco-
tind c'a sosit ceasul ca §i noi sA p5§im pe calea Inf5ptuirii idea-
lu/ui national, hotkl ca suflarea romAneasc5 s5 treac5 In tabka
francez5, unde b'A'teA sufletul latiniatii, acolo unde luptau cot
la cot: Francezii, Englezii, Italienii, Belgienii, §i ceilalfi aliafi,
pentru dreptatea §i libertatea popoarelor.
In noaptea dintre 14 qi 15 August, stil vechi,-27 spre 28 Au-
gust, stil nou,-1916, dorobanfii nqtri sffirdmard granifele dintre
1 rafi §i paqird set libereze poporul O pdmäntul Ardealului de sub
ski pcinirea ungureascd 1).
Noi declaraser5m räsboi numai Austriacilor §i Ungurilor. La 28
August, stil nou, am fost vestiti Insà, de Germani, a pornesc §i ei
rgsboi hnpotriva noastr5. Turcii, de asemenea ne-au declarat
rgsboi la 29 August, stil nou ; iar Bulgarii, la 2 Septembrie, stil nou,
acela§ an.
www.dacoromanica.ro
- - 250
Planul de ajutorare al Aliatilor. Se hotsárise ca, odatA cu intra-
rea noastrà in rAsboi, Ru§ii sA porneascA din Bucovina luptA crAn-
cenA impotriva Austriacilor, iar Francezii i Englezii s'A porneascA
dela Salonicdin Greciacu toatA puterea, impotriva Bulgari-
lor, ca sà ajung6 la Dundre. Aceste hotArtri n'au putut fi aduse la
asa ea' Romdnii au rAmas singuri in fata vrAjma§ilor.
Dela inceput, Ru§ii au dovedit rea credintà, cAci toate ajutoarele
de trupe i munitii, fAgAduite RomAnilor, soseau cu mari intArzieri
sau nu mai soseau deloc. Datoritä acestui fapt, RomAnii au pier-
dut Dobrogea, §iodatä cu ea toate roadele victoriei din Ardeal,
In mima cAruia infipseserA stindardul libertAtii. Ru§ii se mai lega-
sell eft' ne vor ajutA cu oaste, ca s'A tinem piept atacurilor ce ar
putea veni din partea Bulgarilor. Un slab ajutor rusesc ne-a sosit
e. -_-
4. ' 294"-`v., "rec.,4 ' .\--kr1.3k-LX. 9$Mf3
----, :_,-, _,_
,." : k.-".. cu. . - - 1 -- rc:_. -r. ."V4- 3 48
1..,...--- --,...
----',7.--_- ra r
, ____,-
. , r
.:. , ,, -.I.,
7 . ,,.,, _,,_
0 az >, ,11 =
_=_---- -4., - -_
-, i " rt., . ,
(1)
0.,
, 1-,.. 1413 .
1
, r , ., i, V co --' I* 000 it
111.4 '.1
.
1
, .
, '41
i V,
- 16.
.-=.
v4-4,1 41
=,- .
,...4 --
.
.4 /2.,!,,,..0, r --...t,
'1"r". *.*' , .'".,
''
.
-..
' )1 - ---,---,--
-1-- ----=- ---_,--.. .1E-2-- , .-.7._
rta
LA MARA$TI : IN LUPTA CU VRAJMAWL...
NN^, Vrke"V"<.,:_,NC<*"
!AF -7-1
:
.r, .
°
1'
, . .
u.
L3 ir
;;..4 j e
: -
141'
s.
;
r.t.r
;iirr;.INV "
°
11,V..111(ilit
°' ,4;
IL\
PIL
- 3vI4
4 J. , '.
k 4
4
7 t. :".4-,`'`,1. .
.
.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
DINTRE
k4 -A
e k hotarele Ungariei,
care n'aveà nici
un apArAtor mai
de seamA. Soarta
4
r An du I s'ajungä
.4. .41 45;'..,-11 ' '
FOA voivod al Transil-
vp
...,A.m.....-1
vaniei, RomAnul
J i,
a rdelean, loan
Corvin de Hunia-
f,-4-
4 4r
7
'
,.. ..,.,,4."7",, --
:tateziW
-
.
.,
.,:,
"
devestit pentru
vitejiile sale in
? ..earreimo .
contra pAgânilor,
.:bs pe cari-i bàtù:
-
...x,, , --....3
mai IntAi la Bel-
4 ' ' 4 R, 'llIFAr " 0
grad, in Serbia, si
,rM9:, p. .777, mai apoi, la anul
. ig-; -'1, 1442, la Sibiu
L---,'.--. ___ ...4.1fr,4,6(47-7/41,001 la Porfile-de-Fier.
Dupà aceea treat
IOAN CORVIN DE HUNIADE Dundrea si-i birui
In cinci randuri,
lit alte lupte, silindu-i sA cearà pace. In acea vreme domneA
In Ungaria, regele Vladislav, care incheiè pace cu vrAjmasii pe timp
de zece ani. In urmA, el &dick intelegerea fa'cutà i porni iarAsi
ca rAsboi contra Turcilor ; dar, la anul 1444 fu Invins la Varna,
unde-si ggsi chiar moartea. loan Corvin abia scApà, fugind.
DupA moartea lui Vladislav fu ales rege, fiul sAu, Ladislau al
V-lea, care, fiind nevarstnic, primi ca guvernator pe loan Corvin.
In aceastA vreme, loan se mai rAsboi cu Turcii : odatà la ccimpia
Mierlei, In anul 1445, cAnd fu invins ; i altgdatà la Belgrad. In
www.dacoromanica.ro
265
u ti
!MIL
r ? "e
,t N
O .. , .
r
,
'''''', . i ?.' ' .. .....
.r r ,
4;
t, ...iiA
°o t
I a -0 ,__,
V'.1' /1.1
-
11'
c , '1
, -! . - ' 7- IR
re.
, 2*,
4.
. °
i , 1
,.. ,
g .R. ' '. ' .. ,-.
11
OURTEA CASTELULUI DIN HUNIEDOARA, AL CORVINILOR
Autonomia
Ardealului. In
1604, sub condu-
cerea protestan-
tului te fan Bocs-
kay (1604-1606),
ales principe al
Ardealului, se
porni o noua ra-
scoala impotriva
prigonirilor religi-
oase ale lui Ru-
dolf. Prin pacea
dela Viena, Bocs-
kay cäpätä recu-
noaqterea Ardea-
lului ca principal
independent, al ea"- GABRIEL BETHLEN
rui principe urmá
sá rämana tot el ; i ca§tiga, totdeodata, libertatea calturilor
religioase.
Cel mai de seamà dintre principii ardeleni a fost ins% Gabriel
Bethlen (1613-1629). Domnia lui alcatuie§te perioada de aur a
Ardealului. El flat din Tara sa un tinut puternic, luminat prin
invatatura, i bogat. In cursul domniei sale, Bethlen avù cateva
räsboae cu Ferdinand, impa'ratul Austriei i reqe al-Ungariei. Fiind
protestant, el nu prea era bine vazut de catolici. Cat domni BAh-
www.dacoromanica.ro
- 272 -
len, protestantii avura Inteinsul un sprijinitor de seama. El se
stinse din viata la 1629.
Dupa Gabriel Bethlen urma la carma Ardealului, Gheorghe Ra-
colt I, (1630-1648). E/ a fost deasemenea sprijinitor al protestan-.
tismului. In vremea lui a fost scoasei din slujba bisericit ortodoxe,
limba slavonei, §i inlocuità cu cearomcind. Racoti a fncercat sa castige
pe Romeini pentru religia protestanta, dar n'a isbutit.
Urmasul sail a fost Gheorghe Racofi al II-lea (1648-1660), sub
care s'au adunat toate legiuirile vechi, alcätuindu-se un cod sta-
tornic de judecata. Acesta fncerca sa puna mana pe tronul Poloniei,
dar fu Invins de protivnicii sai i luat captiv. Pe vremea lui a
fost ales mitro polit i arhiepiscop al Romeinilor din Ardeal, Saya
Brancovici, care a pastorit fare 1656 si 1680.
In timpul domniei lui Racoti a/ II-lea, Turcii navalira In ea-
teva randuri In Ardeal, pe care-I pradara, drept semn al vrajma-
siei lor Impotriva domnitorului, care le era protivnic. Racoti muri
la 1660, In urma unei rani c'äpatata la Gileiu, in luptele cu Turcii.
3. SUB ROBLA HABSBURGICA
Subjugarea Ardealului de efitre Habsburgi. La 1683 se petrecu
o nona navälire turceasca fn Ungaria. Turcii Innaintara panä la
Viena, dar furà batuti de Leopold de Habsburg, irnpäratul Austriei,
care, cu incepere dela 1691 frect §i Ardealul in rändul provinciilor
austriace. Din acest an, peinei la 1848, acest finut romcinesc fu ad-
ministrat de guvernatori numifi de cälre imparatul Austriei. Numai
intre 1703 0 1711, mai civil domnin loc de guvematorpe Fran-
cisc Racofi al II-lea, dupä care ceizil din nou sub puterea Habsburgilor.
In 1700, prin mijlocirea luí Atanaste, mítropolítul din Alba-Iulia,
parte dintre preolit §i locuitorii Ardealului, recunoscurä unirea cu
biserica Romei, in schimbul unor inlesniri feigeiduite de impäratul
Austriei, care urmä red ingenuncherea bisericii calvine, primitei de
Unguri.
Cu fncepere dela 1712 se hotarf ca taranii sà slujeasca permanent
In ostire un anumit numär de ani. Asemenea se mai randul ca,
tot ei, sil p/äteasca o sumà de dari catre stat In timp ce nobilii
eran scutiti de once dare.
Oliva Imprtrati de seamii. In timpul domniei lui Carol al
VI-lea (1711-1740) se fncurajä a §ezarea a numerosi colonisti stre-
ini In Banat §i In alte parti. ale Ungariei. Cu toata Inclinarea lui
spre pace, acest rege se fncurca In douà rasboae Cu Turcii, a ca-
ror urmare fu liberarea Banatului de sub stapanirea turceascä.
Dupa moartea lui Carol lua carma t1àrii, fica sa, Maria Tereza
(1740-1780), al carui fnceput de domnie fu turburat de numerosii
pretendenti la tronul Ungariei. Datorita Ungurilor §i Ardelenilor,
ea fnvinse piedicile ce-i stateau In cale. In vremea sa, Romeinii
din Transilvania se straduira sà scape de iobagie, plangându-se
imparatesei de umilitoarea lor stare de robi ai nobililor. Cu toata
dorinta ei de a-i sprijini, nu isbuti O. le fie de mare folos din
www.dacoromanica.ro
273
OW',;*-7,i 11117.10.*Wf~;
rilf4
r) I._ ..,---1,
- ,.:
.
,
..'-
j)
mult in sufletele-
Romeinilor. Un-
gurii, simtind cA
intdrirea Româ-
nilor se va lace
In dauna lor, ce-
rurd Masi dela
r,Y 1790-91, uni-
rea Transilvani-
intei
' 1 `4r:-
' Ia ei cu Ungaria.
i
r:Z ,,r.
t' t V
v, Dorinta lor se
(?)1)
0 qt #.j ,....,..,
4
tA, implird abia la
74f,'
... :
1848, contra vo-
,
n4 E, 4,,
Ardelenilor.
MI»
',. e 41f . cn r,e JO In adunarea
i?.*
t ,.- . n
I,.1 -hí,'Tf '
/..,) tinutd in ziva de
feij -- ., i r, ,
:. ;.,
A
iy 3115 Mai, 1848,.02T'
?"3 74i , e ,, ), laBlaj, pe Urn-
0 -s"
,.., UM:
,.., ,,
x,
(l) pia Libertdfii",
unde, pe I d n g d
_. '3'24.' 1 es. 3 cei 40.000 de Ro-
;:-
. . . qi..-;
7
Ael mini, au luat
parte Mate cape-
fe .,..
_____. ?:42mint:.,
-.2 '*+, teniile ardelene-
" -. --,-Z.T.k,N ;kJ <. §ti, in frunte cu :
AVRAM IANCU PORNIND LUPTA DE DESROBIRE mitro politul , a-
guna, episcopui
unit Lèmeng, Gheorghe Bariliu, Avram Iancu'), Simion Biírnutiu,
Timotei Cipariu §i Oh, poporul roman strigd cdtre lumea intreagd,
cd fine la libertatea sa §i di nu urea unire cu asupritorii sdi.
Opera inceputd pe Ciimpia Liberkitii" fu desdvdr§ild de Avram
lancu in munlii Apuseni cu vitejii sell Moll, pornind luptd impotriva
Ungurilor, cari urmdreau robi rea Ardealului. Aceste lupte n'au avut
9. Vezi alte tiri biografice i portretul lui Ayr= lancu in ultimele zile de
vietuire, In Cartea marilor Romcini, cuprinsA In lucrarea de rap.
www.dacoromanica.ro
- 277 -
altA urmare, decá't ca s dovedeascA odatä mai mult vitejia o ao-
rul de libertate al Romeinilor, c6ci nedreptatea nu putù fi inlAturatA.
Autonomía Transilvaniei a lost nimicitei definitiv la 1867, cad
fu unitet. cu Ungaria, ràmânându-i amintirea de mare principat
numai in titulatura domnitorului.
Ultimele deeenii de robie. In urma 'revolufiei dela 18.18, viafa
politicti §i culturaleí a Romeinilor transilvtineni lueí un avcint puternic
sub conducerea
numerofilor :4W IL;W-4P"'"--7-t-1,-itSit.K.41747
.ceirturari qi oa-
meni de frunte,
ridicafi din sd-
nul poporului.
De asemenea,
viata religioas5
fu pornità pe
c6i s'AnRoase,
datorith frun-
ta§ilor bisericii.
itropolitul
a aguna §i-a
numele de
tnfeleptele r e-
forme introdu-
se in biserica
Transilvaniei.
Sub lunga
klomnie a fm-
pkatului Fran-
cisc Iosif (1848
1916, Noem-
brie 9), Rom&
nii din Ardeal,
cu toate probe-
le lor de cre-
di*, au fost
socotiti ca fii
vitregi ai tArii
lor. Frunta§ii
AVRAM IANCU
poporului inte-
leserà cA mAn-
tuirea neamului românesc stà in muncä §i luptà. Ei pornirà cu
insufletire in lupta pentru ridicarea : culturalà, economic5 §i poli-
tea' a celor d'un neam cu dan§ii. Incetul Cu incetul, Românii
dovedirà cà sunt o putere peste care nu se poate trece. Ungurii
incepurei a se teme de ei §i a ccluta seí le MI rdneze aveintul prin
mtisuri cari-i ofdirei §i afeilarel §i mai mult la luptcl.
Räsboiul cel mare din 1914-1918 i-a gAsit pregAtiti pentru
viata cea nouà, viata cea mult dorità, a infriltirii fiilor aceluia§
www.dacoromanica.ro
- 278 -
neam. (Matti cu alipirea Transilvaniei la Romd nia, se närui §i
tronul Habsburgilor cari, limp de secole, au socotil peírndntul Ardea-
lului ca pe o mqie a lor ; iar pe Ardeleni, ca pe niste robi incAr-
cati numai cu indatoriri, dar WA s4 aib'à vreun drept In pàmântul
strAmosilor lor.
Astfizi, când Atotputernicul a Licut eea mai mare minune din
zilele noastre, dindu-ne fericirea ea s5 triim clipele implinirii vi-
sului nostru national, trebuie sil ne infriitim puterile spre a luptll
pentru intilrirea i statornicirea pe temelii sfiniltoase a Unirii na-
tionale, striuluindu-ne sil seidim i sá facem s5 creascii in sufletul
Jt,
(,f)
,
re,1
lare, farà invoirea stapanului säu. Nu-i era ingaduit sh' aiba nici
un fel de arma, nici s poarte vesminte de postav, sau caltuni 1),
ori caciula mai scumpa de un fiorin, nici camasa de bumbac.
Dupa moartea fáranului, numai o treime din averea sa era mo-
stenita de familia sau copiii sài, restul de dona treimi trecea in
stápanirea proprietarului moieì. Nobilul avea puterea s'A arunce
In iobagie pe fiii preotilor valahi ; de asemenea putea aresta pe
once taran sau chiar pe preot, fie nurnai pentru o simpla banu-
iala c'ar fi fost vinovat de ceva. Pedepsele la cari erau supusi
taranii intrec nrice inchipuire, ele fiind isvorite : nu din dorinta de
a indrepta pe cel vinovat, ci din setea de rasbunare a celui ce
poruncea pedeapsa. De multe ori, stapanii Ii chinuiau robii
acesti tärani iobagi numai din placerea de a-i vedea cum sufera ;
alte ori fiind obiecte de prinsoare ale stapânilor, de pila : sa vada
dupa cate lovituri lesina un om, sau la a catea lovitura t'apeste
sangele din pielea celui lovit, i altele. Taranul era socotit un
adevarat animal, coborit din cel mai de rand neam al dobitoa-
celor pam.Antului.
Intreita nedreptAtire a iobagilor romani. E drept ca iobagia
a fost grea celelalte %ad megiese pentru norodul de jos, robit
de nobilime. Astfel, Polonia era numitä iadul fdranilor ; in Un-
garia frisa, chiar nobilii, in dieta dela 1547, cdnd ordiile turceqii
calcara' pdmcintul socoteau urgía musulmana' ca o pedeapsd
dumnezeiascd pentru cciinoasa i nemilostiva Ion purtare jata cu
iobagii. Dar suferintele Romdnilor Ardeleni au fost de trei ori mai
amarnice ca ale celorlalti iobagi vecini.
Intdi, a fost dureroasa.' i umilitoare, pentruca, in timp ce Un-
gurii, Sa5ii 5i Secuii neamuri venetice pe pamantul sträbunilor
nostri erau seutiti de poverile iobágiei i incarcati numai de pri-
vilegii, Romanii, locuitorii de bastilla si stapanii de drept ai
acestui pamant framantat cu sangele mosilor i stramosilor lor
erau fiintele cele mai dispretuite din lume i coboriti in randul
animalelor lipsite de suflet intelegator si de judecata.
In al doilea rcind, pe ranga greutatile rara numär ale iobagiei,
Romanii aveau de indurat asupririle cele mai nemiloase, isvorite
din ura de rasa siscleosebirea de religie dintre ei §i. asupritorii lor.
Si, in sfarsit, in al treilea r'cind, Romanii erau lipsiti, de orice
drept politic sau cetatenesc, drepturi e cari, constitutia Transil-
vaniei, alcatuitá de vrajmasii neamului nostru, le pastrase numai
pentru nobilimea ungara, pentru Secui i pentru Sasi.
Subt oearmuirea habsburgiert. Incepand dela 1691, in timpul
domniei imparatului Leopold de Habsburg, Ardealul fu trecut sub
stapanirea Austriacilor. Aceasta schimbare de stapan nu aduse
nici o imbunatatire in soarta iobagilor ardeleni, cari ramasera
tot la bunul plac al nobililor unguri pe ale caror mosii se aflau ;
din potrivä, avara de infruntat noui prigoniri. Austriacii, tinand
/1. Cci/fun, hl Moldova, InseamnA ciorap ; fn vremea veche, prin o:Maui se mal
IntelegeA papuci sau pantofi.
www.dacoromanica.ro
- 282 -
sub stäpanirea lor o sumedenie de popoare Nemf i, Unguri, Ro-
Italieni, Sdrbi, Croafi, Cehi, Slovaci, Ruteni, Poloni, csdu-
tarä sà dea pkerea unui stat unitar supusii sä invete
nemteste L sà primeascA, in acelas timp, credinta catolicA. A-
ceastä siluire a simtimintelor i constiintei lor fu intampinatä cu
mare indkjire din partea Românilor, fapt ce le atrase un nou
potop de impiläri i suferinte. Mult mai liniqtifi erau Romeinii din
Mun tenia §i Moldova in privinfa credinfei, subt obleiduirea peigeinei
a Turcilor, deceit Romeinii Ardeleni sub crestineasca obleiduire a
Ungurilor §i Austriacilor.
Sub domnia blajinului Iosif al II-lea. O suflare de usurare
Oft Ca' se abate si peste acesti obijduiti ai soartei, sub domnia
celui mai omenos i mai blajin dintre Impàraii Austriei, Iosif al
II-lea; dar gandurile lui bune intampinarà cea mai darzA impo-
trivire din partea csäläilor Romeinismujui : nobilii unguri. Sufletul
säu bun nu putù tine piept atator porniri vrAjmase, mai ales c'd nici
sänätatea lui subredà nu-i dädeà bärbätia de care avea nevoie
spre a infruntà pe dusmanii bunelor i inteleptelor sale hotkiri.
In urma unei cAlkorii fkutà in primävara anului 1783 prin
Transilvania, ca impärat, Iosif al II-lea hotäri desfiinfarea lobe&
giei, care dupd zisa luicoborise poporul romdn in reindul dobi-
loacelor. Inteadevär, viata iobagilor ardeleni era amarnic de grea,
intru cat rnai toat'ä munca lor era sävarsità in folosul nobilimii.
Pe langä robotul Meat pe mosia sfäpanului, mai aveau de im-
plinit : o suing de cäräusii, cari le istoveau vitele ; feldefel de
dki i taxe pentru stat ; dijmä din zece una pentru stä-
pan din tot rodul muncii lor ; i cate altele
Ajungerea eutitului la os. Norodul asuprit, aflând cà impä-
ratul vrea sä le usureze traiul, dar nemesii unguri se impotrivesc,
nu-si mai putù infrana r'äbdarea. Hotkiti sä scuture jugul de foc,
care de veacuri le ardea grumazul, Romdnii puserä Juana pe arme
pornirà asupra inveninatului dusman, in frunte cu : Horia, Cloga
§i Crian. Intr'o sfântä Duminecd, in ziva de 31 Octombrie, 1784,
In biserica din Mesteacdn, cei asupriti se legarä cu juilmânt : sti
moard pentru libertdfile poporului.
A doua zi, Luni, multimea ucise pe doi subprefecti unguri,
trimii sä prindà pe Crian; a treia zi uciserà in Criscior 17 nobili.
Vreme de cinci zile, tot tinutul Zarandului intrase in mainile rä-
sculatilor, cari uciserà pe toti nemesii ce le c'äzurà in cale, silind
pe sotiile i ficele acestora : sà imbrace haine romanesti, sä umble
desculte, sä se boteze in legea rornaneased ; iar pe fetele multora
le cununarà cu Virani romani. In tinutul Huniedoarei au fost pärä-
duite 232 de curti i conacuri nemesesti.
Räsculatii incercarà sà cuprindà orasul Deva, dar nu isbutirä.
insä : Ro0a, Cdmpenii §i Abrudul. Luptele tinursä ca o scurtä
intrerupere de vreo douà sAptämäni in Noembrie panä la 14
Decembrie, cand Horia ingädui oamenilor sIi, sä se intoarcä pe la
vetrele lor. El se ascunse, impreunä ca Closca, in pädurea Scoreicet,
din judetul Cojocna, unde furà prinsi la 27 Decembrie, 1784. In
www.dacoromanica.ro
- 283 -
temnita dela Alba-Julia, Crian seama, spanzurandu-se
cu curelele dela opinci ; iar Horia §i Cloqca jura alrobili pe roatd,
rupeindu-li-se carnea in jäii In vdzul a 2515 jeirani romdni adu§i
inte adins de octinenii stdpdnirii din 419 sate. Corpul lui Crian
fu sfeirticat in cinci bucdli : capul lui u pus in feapei la Ceirpenis,
unde omorise pe bdtrdnul preot greco-ortodox, Popa Todcr, numit
§i Avram, pentru cd nu vroise sa spund feiranilor dupei cum
pretinsese -cei e poruncei dela impeirat, sd fie omorifi toli
Ungurii ; lar celelalte buceili au fosf puse in feapd : una la Abrud,
alta la Buciurn, cealaltei la Brad, §i a patra la
In cursul acestei rgscoale pierirà 112 Unguri, depe urma cArora
rämaserà 38 de vkluve i 77 de orfani ; iar dintre Romani crizurà
sau furg ucii 349 de ini, depe urma cärora eämaserä 243 de
vkluve i 580 de orfani. Rodul acestor sacrificii fu doar &AO-
tarea dreptului ca täranul roman sä sé poatà strämutà depe o
mo§ie pe alta, cäutandu-§i un stäpan mai omenos. Greutätile
Indatoririle rämaserä tot cele vechi.
Ineerefiri de u§urare a traiului iobagilor. In diferite randuri,
ImpAratii depe vremuri Incercarä sä mai u§ureze viata acestor
oropsiti ai soartei ; Insä, totdeauna se ciocnirä de impotrivirea mag-
natilor unguri. La 19 Ianuarie, 1847, cu un an i douà luni In-
nainte de anul desrobirii, 1848, nobilimea ungarä hotärIse In
dieta dela Cluj legäturile dintre iobag,i i stäpanii lor, gatuind,
strivind cu desävarOre, pe bietul Oran roman, robul de veacuri
al unor stäpâni färä inimä. Cu acest prilej, baronul Dines Kemeny,
revoltat de mäsurile luate impotriva iobagilor, gräi urmAtoarele
cuvinte rämase dé pominä :
Tdranului, care a lost desbrdcat de once drept omenesc, de orice
demnitate omeneascd, i s'au impus sarcini, cari, nu numai cd in-
tree venitul moqiei pe care o lucreazd, dar intrec chiar puterile sale :
clacti ar aired numai un stdpein, tot ar mai merge; dar, duper*
ce stdpeinul sdu i-a luat tot ce bietul orn a muncit, apoi vine al
doilea stdpcin, statul. Acesta ti impune o sarcind §i mai grea. In
timpul cdnd nobilul îi petrece in dolce far niente", fdranul poartei
bale greuldfile fdrii : pie! tote singur ddrile catre stat; face poduri
drumuri grele 0 tot el plcitqte vamd pe ele; apdra lara cu arma,
ca nobilimea sd poatd domni in lini§te; pier-tote : pe popd, pe &add,
pe ¡tide, pe notar §i tot ce i se cere. i acest om, in sdrenfele sale,
e cinstit, bleind, muncitor, i§i iubqte ¡ara §i o aptird cu credintd,
de§1 el §tie cá nici chiar acel päindnt de trei cofi, care dupd moartea
sa ii va acoperi trupul, nu este proprietatea sa I Aveli grip' Dum-
nezeu nu poate sulert indelung o asemenea stare de lucruri I
Väzand cà dieta nu tine nicidecum seamä de vorbele sale, I<e-
mény, päräsind sala, strig'ä :
Protestez in numele poporului sld'n11"
Sdrobirea iobàgiei. Anului 1848 VI fu dat sà teargti iobägia
din cartea vietii Romeinilor Ardeleni. Poporul, In care fusese tre-
zitä con§tiinta nationalà, datoritä stäruitoarei §i. Insufletitei pro-
poveduiri a frunt4.1or säi, se Intruni pe Cdmpia Libertiiiii din
www.dacoromanica.ro
- 284 -
marginea Blajului, in ziva de 3/15 Mai, inteun numar uria§ de
mare subt inteleapta conducere a mitropolitului ortodox, Andrei
, aguna, a episcopului unit, loan Lèmeny, a lui Barifiu, Avram Thum,
Beirnutiu, §i a altor fruntasi de seama, cerand cu Insufletire : in-
dependenta politica a natiunii române din Mrdeal §i protestand,
totdeodata, impotriva incercarilor dietei ardelene din Cluj de a uni
Ardealul cu Ungaria.
Inglobarea Ardealului la regatul ungurese. .7Spre sfarsitul a-
nului 1865, dieta ardeleana din Cluj bond pentru a doua oara
unirea Transilvaniei
cu U ngaria. Depu-
tatii români si sasi-
caci acum aveau si
Romílnii reprezen-
tanti In dietà se
impotrivira Cu in-
dârjire, dar fara lo-
los. In urma Impa-
carii imparatului
Francisc Iosif cu U n-
gurii, dupà incoro-
narea sa ca rege al
lor, se incheiè Litre
Austria §i Ungaria,
la 1867, asa zisul
dualism, prin care se
statornici ca, popoa-
rele Austriei sa fie
ceirmuite de Nemli,
iar ale Ungariei, de
Unguri, nerecuno-
scadu-se nici unuia
dintre celelalte nea-
muri, cari locuiau in
cuprinsul imperiului,
vre-un rost politic in
viala acestui mozaic
EPISCOPUL UNIT, IOAN LEMENY
sau amestec de no-
roade .
Lupta politicà dusil
Impotriva asupritorilor. Nerespectarea putinelor drepturi acordate
Romeinilor de care unii imparati, facurä pe fruntasii lor din ti-
muturile : Banatului, Bihorului i Maramureplui, sa vina In 1881
alaturi de partidul national roman din Transilvania, §i, pe temeiul
unui program alcatuit din 9 puncte, cuprinzand dorintele poporului
asuprit, sa declare ca' se vor impotrivi Cu tarie masurilor de pri-
gonire luate In contra fratilor lor.
Persecutiile guvernelor unguresti ajungand din ce In ce mai
inversunate, silira pe Romani ca, printr'un Memorand, sa-si arate
www.dacoromanica.ro
285
pgsurile chiar impgratului. Fiind socotiti ca trgdatori, frunta§ii
Romanilor infundarg temnitele dela Vaf i Seghedin. Fata cu po-
topul de nedreptäti revgrsat pe capul celorlalte nationalitgti ne-
maghiare, frunta5ii : Romdnilor, Sdrbilor gi Slovacilor din Ungaria,
in con gresul finut la 1895 in Buda-Pesta, statornicird un program
comun de lupia politica'.
In 1905, cgpeteniile partidului national-roman din Ardeal se ho-
Odra sä lupte algturi cu reprezentantii celorlalte natii °primate,
folosindu-se de once cale legal' pentru apgrarea drepturilor Ro-
manilor. Rezultatul acestei hot grid fu Intetirea persecutiilor po-
litice. Din Aprilie, 1906, pang In August, 1908, vreme de doi ani
§i ceva, publiciftii §i conduceitorii politici ai Roma nilor Ardeleni,
furci osdndifi la °land, la 124 ani, 6 luni 5i 27 zile de temnifei grea ;
iar suma amenzilor trail de 20.000 coroane ceea ce-ar vent cam
zece milioane de lei in valoarea de azi a banului.
Curmarea suferintelor §i umilirilor Indurate vreme de nouà veaeuri.
Nadejdia neamurilor asuprite din Ungaria fu Indreptatg spre
mo§tenitorul tronului austro-ungar, Francisc-Ferdinand, care nu
vedea cu ochi buni purtarea Ungurilor fatg de celelalte natii din
cuprinsul Ungariei. Mi§eleasca ucidere a principelui mo§tenitor
austriac §i a sotiei sale, Sofia, savar§ita de un student sarb la Se-
raievo, in Bosnia; risipi §i aceasta ngdejdie.
Sguduitorul rgsboi prilejit de acest groaznic atentat, Mai sg
rgsarg In sufletele tuturor Romanilor sperante mult mai frumoase
ca cele dinnainte de 1914. Toll incepurd sà intrevadd implinirea vi-
sului unitalii nafionale, vis infaptuit in ziva de 1 Decembrie, 1918,
In urma holdririi lima' de frunta5ii norodului romcinesc din Ardeal,
in adunarea dela Alba-Julia. Transilvania 5i celelalte finuturi ro-
mcine5ti de peste Carpafi lard cdrmuite provizoriu de consiliul dirigent
ca reodinfa la Sibiu, 'Ana la 20 Noembrie, 1919, cdnd se intrunt
la Bucure5ti primal parlament al Romdniei intregite, in aceea5i zi
in case, Mihai Vitectzul, cu 320 de ani in urmd, finuse prima
sau adunare ardeleneasca la Alba-Julia, in 1599.
2. STAREA RELIGIOASA. A ROMANILOR ARDELENI
In luptà eu vitregia vremurilor. In privinta culturii, Romdnii
Ardeleni n'au fost mai fericiti decat fratii lor din Muntenia §i
Moldova. Veacuri dearândul, ei au fost lipsiti de lumiria invall-
turii, de care se bucurau numai : Ungurii, Secuii §i Sa5ii. In urma
unirii dintre aceste trei neamuri, unire statornicita la 1437, Ro-
manii fura socotiti ca ni§te ingaduiti, cari n'aveau fiintä legalg
In statul maghiar, §i, deci, nici vreun drept politic sau cultural.
De asemenea §i credinta lor era nesocotitg. Singure, credintele :
catolica, luterand §i calvind, se bucurau de toata libertatea. Cg-
peteniile acestor credinte fiecare In parte, s'au strgduit In nu-
rneroase randuri sg ca§tige de partea lor pe Romani, dar Ma folos.
In dicta tinuta la 1566 se lug hotarirea ca toll locuitorii de cre-
dinte streine celor privilegiate, cari nu yor imbrati§à calvinismul,
Povestea wean:alai romdstese www.dacoromanica.ro
T. Popescu-1354enaru. Editia 11-a 5.000 exemp. 18*
- - 286
sa-§i piarda tot avutul. Parte dintre cei mai bogati nobili rom ni-
cad aveau j Românii nobilii lor au trecut la calvinism. pa-
dandu-se de credinta steabuna, cu vremea s'au lepadat §i de nea-
mul lor §i s'au ungurizat.
Truda Calvinilor de a ea§tiga pe Romani de partea lor. Cat
tirnp Rol-m*7'12U furä sub directa obladuire a Ungurilor, Calvinii se
straduira pe toate cile, sa-i converteasca la calvinism.
Lupta fu mai stäruitoare sub domnii ardeleni din neamul Ra-
cofilor. In acest timp au fost traduse In limba romaneasca o suma
de serien i religioase, cari fura raspandite printre Romani. In
chipul acesta, graiul nostru, care era folosit numai in vorbirea
poporului, ajunse a fi intrebuintat §i in scrieri. Totdeodata li se
fagadui Romanilor, ea, dacä-§i vor lepadà crediata, vor priml o
suing de inlesniri i drepturi politice.
Un martir al eredintei.Spre a-§i ajunge tinta, Calvinii cautaril
sa se foloseasca chiar de prelatii romani, pe cari incercara sa-i
ca§tige de partea lor. Vazand ca' planul nu le isbute§te, ince-
pura cele mai crunte persecutii impotriva Românilor, cautand
sà loveasca, mai ales, in frunta§ii bisericilor. Astfel, la 1640, ajun-
gaud in scaunul mitropolitan al Ardealului, Ilie Ioresteinfärit
de Gheorghe Racoli i, dupa indetnnul lui Matei Basarab al Mun-
teniei, noul mitropolit fu silit sá caute a indupleca pe Romani
sa treaca la catolicism. Pentru aceasta i se cera sà dea porunca
preotilor, ca sa primeasca §i sa raspandeasca in popor catechismul
calvinesc. Din pricina ca' Ioreste se impotrivi cu indkjire, (land
porunci §i sfaturi protivnice dorintei domnitorului, se pornira
impotriva-i tot soiul de persecutii. Prin staruinta vrajma§ilor
sai fu adunat la 1643, sinodul protopopilor, in care Ioreste fu
invinuit ca in vizitele canonice facute preotilor, ar fi avut purtari
nepotrivite cu demnitatea arhiereasca. Spre a fi in placul domni-
torului, sinodul hotari scoaterea lui din mijlocul preoimii, clan-
du-1 in seama judecatii mirene§ti. Aceasta masura ne arata starea
dureroasa a bisericii ortodoxe din vremea aceea, precum §i halul
de conruptie a unei par ti din clerul roman, care s'a lasat a fi
unealta ru§inoasa in mainile protivnicilor ortodoxismului. In urrna
hotaririi sinodului, Ioreste fu intemni tat, batut ca cei de rand,
despuiat de averile sale, umilit cum nu se mai poate. Dupa nouti
luni de canoane i suferinte, indurate la olalta Cu alti preoti
cre§tini drept-credincio§i, Racoti Il libera cu legamantul, ca sa-§i
plateasca liberearea cu o mie de taleri intocmai cum fac ban-
ditii, cari prind oamenii §i nu-i libereaza 'Ana nu dau o anumita
gloabä sau despagubire. Neavand banii ceruti, Ioreste trecii in
Moldova, unde i se ingadul s'A adune dela mila cre§tinilor mol-
doveni suma cerutti de Racoti drept rascumparare a libertatii
sale. Ramanand in Moldova, el ajunse mai tarziu episcop al
Hu§ilor, pastorinduli poporul cu aceea§ tragere de inima, pe
care o dovedise in Ardeal.
Urmarea acestei lupte intre calvinism ì ortodoxism, fu alun-
garea limbii slavone biserica romaneasca, intrucat, in Ar-
www.dacoromanica.ro
287
facA progrese in r.
e
toate privintele. ,'
\ 1
.
_., . 1 ''
, ...
' ...:-i-
e
1846, iar ca epis- ?. '.
tre conducAtorii de
altAdatà ai bisericii e .. ..4
ortodoxe-romAn e e. A .,1,N. 1
i-T13.., Vi 4),
din Transilvania §i , ,. -
Andrei Baron de
$aguna. Fu un no-
roc pentru Arde- EPISCOPUL ION BOB
leni, c'á s'a ridicat
intre ei acest RomAn-Macedonean ; §i fu §i mai mare noroc cA
datoritA mamei sale, el fu intors la credinta ortodoxá, §i nu rAmA-
sese in cea catolicA, in care, fusese crescut, cu invoirea tatAlui
pAnA la vArsta de 18 ani, de cAtre un episcop papista. Prin de-
stoinicia i intelepciunea sa, el fu de un nepretuit folos RomAnilor in
anii turburi ai revolutiei dela 1848-1849, indrumAnd popnrul §i
www.dacoromanica.ro
294
preotimea pe calea cea s'ansätoasg, care aveà sa' le aduca isbanda.
Lupta pentru drepturile Românilor. Ca presedinte al adunkii
nationale dela Blaj, tinuta." la 3115 Mai, 1848, pe Ccimpia Liber-
ttifii, . aguna fu insarcinat de norod, sa-i apere drepturile. Prin mai
multe memorii innaintate impkatului, el stiù sä infaliseze cu pri-
cepere i demnitate drepturile Romeinilor. Prin memoriul dela
25 Februarie, 1849, cel mai insemnat, cerù, impreun'a cu re-
prezentantii Romanilor din : Transilvania, Banal i Bucovina,
ca toti Românii din imperiu sa fie uniti intr'o singura natiune
independentà, cu administratie nationalà-autonom'a : atat politick
precum i bisericeasca.
Din pricina simtimintelor sale românesti si a bkWatiei cu care-si
aparà pa'rerile, Ungurii 11 socoteau ca cel mai_ mare dusman al
lor. Pretutindeni, cuvântul lui era ascultat cu lAgare de seama"
tinut socotealà de el. Nu era însà asa de usor sà lupti i s'a' in-
frangi atatia dusmani, cati aveau bietii Romani Ardeleni. 5aguna
se trudi sá dkame until cate unul zidurile robiei in care vrajmasii
tineau de veacuri intemnitati pe fratii nostri.
Roadele luptei pentru libertate. Printre legile impkkesti, cari
descatusarà poporul roman din lanturile umilintei fin% :
Patenta sau legea dela 21 Iunie, 1854, prin care sute de mii
de familii tarAnesti furà improprietkite pe mosiile pe cari locuiau,
despagubind b`áneste pe proprietari.
Patenta sau legea dijmelor, din 15 Septembrie, 1858, prin care
proprietarii de mosii erau despa'gubiti deosebit, de zecimile ce le
primeau dela fostii lor robi.
Lantul robiei fu sfärimat la 20 Octombrie, 1860, and impkatul
hotki inlaturarea absolutismului de Oita atunci i intrarea in
viata constitutionalà. Prin diploma data' cu acest prilej se stator-
nici :
Egalitatea tuturor supu0lor in fafa legii si oprirea oriceirei na-
lionaliteili de a fi impileitoarea alteia.
Garantarea libertälii religioase.
Dreptul oricui de a fi primit in slufbele statului, färei deose-
bire de naqtere sau de avere.
lndatorirea beirbafilor de a lace serviciul militar 0 a pleiti im-
po:ite cdtre slat.
Desliinfarea
Setea de huninfi. Urmarea acestor mAsuri fu un avant plin
de nàdejdii pentru : scoala, biserica si literatura româneasc6 din
Ardeal. Astfel, lusä fiinta la 6 Septembrie, 1861, in Sibiu : Asocia-
liunea transilvand pentru literatura romeinä qi cultura poporului
romein; precum i AsocialiuRea pentru cultura poporului romein
din Maramure5 tot in acelas an ; iar in 1862, Asociafiunea
nalionalä din Arad pentru cultura poporului romein. Se ingAdui in-
trarea de carti i ziare românesti tipa'rite in Romdnia, lucru oprit
incil din timpul impkatesei Mariei Tereza.
Setosi de libertatea dupà care tanjisera." veacuri dearandul, Ro-
meinii o folosira cu prisosint5, cand o avura. Foarte degrab, ei
www.dacoromanica.ro
295
ajunsera aproape depe urma, pe celelalte natii din imperiul habsbur-
gic, cari nu induraserä amarul traiului /or de robi.Datorita marelui
mitropolit 5aguna, pretum si celor ce-i urmara pe scaunul mitro-
politan Dr.- Miron Romanul, intre 1884-1898; loan Mefiann,
un vajnic luptator pentru cauza na tionala romana, In tre 1898-1900;
ceilalti prelati români mai de curand scoala i biserica fura
asezate pe temelii sanatoase, asa Ca' legile aduse mai tarziu, de
Unguri, prin cari urnaäreau maghiarizarea celorlalte neamuri, gasira
pe fratii nostri gata sä inà piept dusmanultri pana ce venira zilele
/unit doritei Uniteifi nalionale a tuturor Ramdnilor, in blagoslo-
vitul an dela nasterea Mântuitorului, 1918.
3. STAREA CULTURALA. A ROMNNILOR ARDELENt
Frâmântâri religioase. Viata relig.,sioasra Romailor Ardeleni
e strans impletità Cu viata lor cultural-5. Ca si la Romdnii din 21Iun-
tenia j Moldova, tot astfel ,si la cei din tinuturile ardelene, lu-
mina mintii, invatátura, a rasärit din tinda bisericilor.
Din lupta Calvinilor de a castiga pe Romani pentru credinta
calvina a luat nastere sinodul dela 1675, care a cerut inmultirea
scoalelor românesti si a tipariturilor in graiul nostru, spre a lu-
mina minteà norodului, ca sa' Oaf% intelege ca in calvinismzi-
ceau ei sta. mantuirea omenirii.
Farä' indoiala cA desbinarea Românilor, prin unirea unora din-
cu biserica papist.* a fost destul de pagubitoare pentru
unitatea sufleteasca a neamului. Aceasta din pricinä cA, desi toti
eran calauziti de aceleasi simtiminte românesti in actiunile lar,
mijloacele folosite i cäile urinate pentru ajungerea telurilor na-
tionale, nu eran aceleasi. Unifii intelegeau &A se lack'. frati cu....
dusmanul, numai sA scape °data de asupririle ; neunifii doriau
nimicirea dusmanu/ui, spre a se puteä tidied deasupra lui. Orne-
neste judecând, trebuie sa le dam dreptate unora, i ce/orlalti.
N'Adejdii inselate. Sperantele Unifilor au fost in mare parte in-
selate in schimb, lasa, nici Catolicii nu s'au putut läuda cu ceea
ce castigasera. Romdnii se legaserä numai trupeste de papistasi ;
sufletul insä si-1 pastrasera tot asa cum H mostenisera din batrâni
stapanit de. credinta strabuna. Catolicii inteleserä i ei ea' Romanii
nu fusesera pe deplin castigati ; nadajduiati Insa, vor apropià
cu desavarsire prin cultura, prin carte, prin invatatura. Pentru
aceea, ei deschisera tineretului roman-unit portile tuturor scoalelor
catolice din tara. Ba mersera pánä acolo, incat trimiserá pe unii
dintre tinerii Romani sa invete la scoalele superioare din Viena
0 Roma, de unde nadajduiau ca. se vor intoarce catolici din crestet
'Ana' 'n tàlpi. Acest fapt fu un castig de seama pentru Romani,
caci putura intra pe aceasta cale in directa legatura cu lumina
popoarelor Apusului.
CA,tigul Românilor depe 'Irma unirii. Tinerii tnimii pentru
invatatura la Roma, nu se marginira numai cu cercetarea studiilor
religioase ; ci se ocupara foarte de aproape cu cercetarea legaturilor
www.dacoromanica.ro
- - 296
H°
k,),,' . inte. Aceastä ridica-
-
www.dacoromanica.ro
- 300 -
ii fu de mult sprijin In trebile bisericii unite. Cu episcopul Ion
Bob, urmasul lui Maior, nu tni Insg, In bunA Intelegere. Din
aceastà priciin, el cerù sä" fie deslegat de cinul alugAresc, 'MA
Bob nu-i implini rugArnintea. La 1803, Micul plecA din Blaj la
Buda, unde fu numit ca cercentor al atilor românesti, cari
urmau sà capete aprobarea spre a fi tipkite. La 13 Mai, 1806,
1ncetà din viat5 si fu himormdritat chiar la Buda.
Samuil Micul a jucat un rol de seann pe nrAmul redestepnrii
constiintei nalionale la Romdni. Prin grai, si mai ales prin nenu-
mAratele sale scrieri
a cAutat sA dovedea-
sea' latinitatea nea-
mu lu i nostru.
Din wrier-He lui
Micul.Samuil Mi-
cul a scris foarte
mult, ant de mult,
cA te intrebi cu mi-
rare când a avut vre-
me sg alcAtuiascA a-
tdtea lucnri : filolo-
gice, istorice, teolo-
gice i filosofice. Nu
tot ce-a scris el, s'a
tip àri t. Cele mai
multe din scrierile
sale se pAstreaza ca
manuscrise. In bi-
blioteca episcopiei u-
nite din Oradia-Mare
se aflà i azi trei-
zecisitrei de manu-
scrise de-ale lui Mi-
cul, alcätuind patru-
zeci i patru de volu-
me. Aproape tot cam
-;-.1.
antea manuscrise se
NIITROPOLITUL IOAN VANCEA
aflà i 'n biblioteca
mitropoliei din Blaj.
Cele mai multe din
scrierile sale sunt alatuite In rominieste, tusk' a scris multe lu-
end §i'n latineste. Astfel, lucrarea intitulatà : Elementa linguae
daco-romanae sive valachicae" Intocmitti la 1780 hi tovAnsie
cu Gheoighe incai , fu scrisä i tipkia In latineste, spre a
puteà fi inteleasd si de Inv4atii streini, cari n'ar fi putut pri-
cepe cele sustinute In teinsa, dacA ar fi fost scrisA In româneste.
Dintre lucnrile scrise In romAneste sunt vrednice de pomenit :
Istoria Romeinilor Transilvani, Munteni $i Moldoveni, tmpreund
cu faptele principilor In 4 volume, pAstrate la Oradia-Mare se
www.dacoromanica.ro
301 --
ocupä Cu trecutul istoric i religios pAnsä la 1795; Teologia mora-
liceascei 1796 ; Biblia, tradusä din elineste tipärità la Blaj in
1795 i, mai apoi, la Petersburg in 1819; Acatist sau carte cu multe
rugdciuni pentru evlavia crestin, tipkitä cu litere latine la
Sibiu-1801 ; 0 carte de rugeiciuni, tipäritä tot cu slave latine, la
Viena; Logica, Metafizica, o gramaticel romeineascel, o carte de arit-
meticei, un dictionar latin-romem-germcin si romiln-latin-ungar-german,
si multe altele de interes : istoric, religios si filosofic.
Graiul scrierilor lui este limpede i usor de priceput. Klein a
fost un indrumAtor al scriitorilor din vremea sa si al multora dintre
cei cari au venit mai tArziu. El a fost cel dintâi alcätuitor al unei
gramatici romanesti i cel mai därz sustinätor al folosirii literelor
latine la scrierea limbii romAnesti, in locul celor cirilice.
Sprijinit pe dovezi de neinläturat, Klein a dovedit-latinitatea
mului nostru. Daca, arareori a fost gresit in unele päreri ale sale,
nu trebuie s'A uitäm cà el a avut de luptat cu greutätile inceputu-
lui. Pe drumul croit de Klein si de ceilalti mari cArturari romäni
din vremea sa, a mers mai apoi : Lazar, Heliade-Reidulescu i Asachi-
marii indrumätori ai Romeinilor din Muntenia si Moldova.
loan Molnar, zis Pivarul. In acelas sat cu Micu sau Klein
in Sad, s'a näscut la anul 1749 si loan Molnar, ajuns mai apoi
vestit medic de achi In Transilvania. El a incercat in douä ränduri
s'A scoatà un ziar romAnesc pentru popor, dar nu isbuti din pricina
piedicilor puse de vràjmasi. Molnar publicA in Viena la 1788, o
gramatieä romänà pen tru germani, intitulatä : Deutsch-wala-
chische Sprachlehre", avAnd 445 de pagini, cu un fel de dictionar la
sfärsitretipäritä mai tärziu la Sibiu. De asemenea, mai publicä
o retorica la .1798; iar la 1800, Istoria universaltio traducere in
limba românä, pe care o tipäri la Buda. Cu prilejul revolutiei
lui Hora, el jucA rolul de mijlocitor intre guvernul imperial si
Romeinii räsculati.
Gheorghe ineai. Cu nouà ani mai tärziu décAt Samuil Micul,
la 27 Februarie, 1754, se n'Asct in Sam§ud, comitatul Muresului,
Gheorghe incai, cel mai de seamä cronicar romän i unul dintre
cei mai insufletiti propoveduitori ai destepfärii nationale. Tatäl
sändesi plugar se trägeA dintr'o familie de Romdni fruntasi,
de neam din $inca-Veche. El si-a inceput invätätura in Sabed si
Sampd, iar scoalele secundare le-a urmat la Osorhei sau Teirgul-
Muresului, la Cluj si la Bistrija-Seiseascciunde- invätä i limba
germanä. La 1773 cAnd nici nu implinise 20 de anifu numit pro-
fesor de retoricä i poeticä la Blaj ; iar la 1774 fu trimis, impreunä
cu Petru Maior, sä-si des'AvArseascA invätätura la Roma. Aci urmä
doi ani Filosofia i trei ani Teologia ; insä indeletnicirea sa de
seamä erà cercetarea Istoriei neamului säu, pe care se trudi s'o des-
groape din adAncul bibliotecilor Romei, multumitä. cardinalului
$tef an Borgia, care-I numi päzitor al bibliotecii male Jule-
snindu-i, totdeodatä, putinta de a cercetA i celelalte biblioteci
locale. CAt stätù in Roma, iricai adunä o suing de insemnäri, cari
aveau sä-i slujeascä la intocmirea cronicilor sale. Dupà ce sfärsi
Povestea matt:alai romitaesc I. Popeecu-139jenarn. Edltia II-a 5.000 exemp. 19*
www.dacoromanica.ro
302
lnvatatura, isi lu doctoratul In Teologie i Filosofie si vera la
Viena, unde mai ramase un an, spre a urma alte cursuri noui. ..kci,
publica, Impreuna cu Samuil Klein, gramatica romana' cu text
latin, ja 1780, urmându-si totdeodata cercetarile cu privire la tre-
cutul neamului romanesc, rara Intrerupere.
Reintors la Blaj fu numit director si inspector al scoalelor unite
din Ardeal, post pe care-1 ocupa' vreme de 12 ani. In acest timp,
Infihita aproape trei Sute de scoale comunale i alcatui pentru
folosul acestor scoale : doud abecedare, un calechism, o aritmeticei,
§i o grarnaticti
La 1794, fu Invinuit de vrajmasi ca ar fi propovaduind poporului
idei prea liberale, din care pricina fu Inlaturat din slujba si Inchis.
Motivul cel adevarat era Irisa, ca, el si cu Petru Maior, lepadandu-se
de calugarie, condamnau fati§ felul de ocarmuire bisericeasca al
episcopului Bob. Dovedindu-se nevinovatia lui, i se dele drumul din
inchisoare. La 1796 se duse la Viena spre a cere sa fie pus In drep-
turile din cari fusese scos pe nedrept. Staruintele dusmanilor fura
mai puternice ca dreptatea, &del, picea dela Viena farsa nici un
castig, si intra ca : Ingrijitor de mosie, profesor si educator al co-
piilor contelui Vass, la Ceaga, In Ungaria.
In lupfd eu neeazurile vietii. Dupa sase ani, la 1803, pleca la
Buda, unde se Indeletnici numai cu lucrarile sale istorice, pe cari,
cu toate framantarile i sbuciumul vietii sale, nu le intrerupse nici o
clipa. Pretutindeni cercetà bibliotecile publice si particulare, In-
semnand tot ceeace socoteà ca-i poate fi de folos ; ha de multe ori
copia chiar manuscrise intregi, cari .numai multumita lui au ajuns
la cunostinta noastra. Astfel, a copiat In intregime, zeci dei manu-
scrise rare, printre cari : Cronica bälticeneascii, Cronica lui Miron
Costin i altele. Venind la Oradia-Mare, la curtea episcopului Da-
rabant, timp de trei luni cat stete castiga prietenia si sprijinul
mai multor fruntasi ai bisericii, prin stáruinta carora fu numit la
Buda corector al cartilor románesti ce urmau a setiparlIn tipografia
universitatii din Pesta. Aci urma a lucra Mea odihnà la intocmirea
cronicii sale.
Primele publieatii ale lui 5incai. La 1805 publica' Impreuna. cu
Micul, o nouà editie, corectata si Imbunatatita a gramaticii lor.
La 1807 -Upad intr'un calendar o lucrare intitulata Istoria Romd-
nilor, privitoare la trecutul nostru. In calendarul din 1808 si 1809,
publica din Indemnul episcopului greco-catolic din Oradia-Mare,
Samuil Vulcan, ca un fel de adaos, parti din cronica sa. Anii urma-
tori fu Impiedecat sa publice mai departe aceastá cronica.
fu nevoit s'a paraseasca Buda §i se retrase la rnosia fostilor
elevi, confii Vass, unde mund vreme de doi ani cu sarguinta la
alcátuirea cronicii sale. Venind la episcopul Vulcan, fu gazduit de
marele prelat vreme de un an, In care timp incai, ajunse cu po-
vestea neamului nostru pana la 1739, unde se si opri.
Ultimii ani ai virtii lui $ineai. La 1812, varIndu-si munca sa
de o viata Hronica Romcinilor In desagi, pornl din Ungaria
spre Alba-Julia s'o aduca la cenzura, spre a-i da invoire s'o tipa-
www.dacoromanica.ro
303
reascA. In loc de invoke, cenzorii spuser cà lucrarea lui $incai
e vrednicei de foc; iar autorul, de furci" adicä de spânzurätoare.
Mahnit de rezultatul cäpàtat, porni iari cu desagii in spate
cu toiagul pribegiei in 'WAWA, spre Oradia-Mare, unde fu g5zduit
de episcopul Vulcan, cAruia, drept multumire pentru bunàvointa
pe care i-a arRat-o in toate imprejurkile, i-a %at o copie a
cronicii sale. La 1814, veni iar6si in Transilvania, unde prezintà
cenzurei din Cluj, traducerea in iatine§te a cronicii; dar si de
rAndul acesta nu fu mai fericit. AmArit peste fire de necazurile
intâmpinate, el îi pierdn urma din mijlocul Romeinilor si se re-
trase la fostii sgi elevi, conla Vass, unde-si,sfarsi zilele dupà doi
ani la 1816 , fapt care s'a aflat de Românime abia la 1866.
Croniea lui Sineai povestind faptele n leggturà cu Istoria
neamului nostru, dela anul 86 pan5 la 1739 dupà Christos a fost
tipäriti in intregime la Jai, in 1853, dupà indemnul yoivodului
Grigore Ghica, i subt ingrijirea lui August Treboniu Lburian, in-
tocmai dupà manuscrisul Ostrat la Oradia-Mare. A doua oarg a
fost tipArit5 in 1886, la Bucures1i4 intregit6 cu complectAri scoase
din manuscrisul pAstrat la biblioteca muzàului din Cluj.
Manuscrisele lui $incai ai fost aflate la Oradia-Mare de cAtre
Nicolae Densusianu. Ele alcAtuiesc 41 de volume dintre cari 30
cuprind documentele folosite la intocmirea cronicii sale.
Dintre toti cronicarii români ai veacurilor trecute, singur *incai
este cel mai complect, de oarece el cuprinde in povestirea sa Istoria
traiul intregului neam românesc, ale crui fapte sunt puse in
legAtur5 cu faptele celorlalte popoare megiese Turci, Teitart, Po-.
loni si Unguri.
Iat'd titlul lucràrii lui Cronica Romdnilor si a altor nea-
muri ln cell au lost ele asa de amestecate cu Románii, ceit : lucrurile,
inteimpldrile si faptele unora feird de ale ahora nu se pot scrie de in-
feles ; din mai mulle mii de autori, In cursul de 43 ani culeasei si
dupd anii dela nasterea Domnului nostru Is. Hs. alceiluild.
Prin aceastà urias6 alcgtuire, el a urmArit sà dea Romdnilor,
nu numai o icoan6 cAt mai adevgratà a trecutului, ci a eäutat
scoat5 pilde din viata stràbunilor, cari au stat totdeauna deasupra
nevoilor, cAnd au fost uniti ; iar când vrajba i neunirea s'a vArit
intre ei, toate le-au stat impotriv1.
Lucrarea lui *incai este pentru Români o comoarà nepretuit5.
Datorità lui s'au Ostrat i descoperit atâtea isvoare istorice ne-
cunoscute, privitoare la trecutul nostru, isvoare cari asta'zi, dupà
un veac si mai bine, poate cà in bunA parte au" fost nimicite de
vreme si de eäutatea omeneasc6.
Numele acestui mucenic al neamului nos tru trebuie pàstrat cu
sfintenie in sufletul fiecgruia dintre noi
Petru Maior. Petru, fiul protopopului George Major, s'a ngscut
In Cdpusul-de-Ceimpie din cornitatul Turdei, pe la 1860. El si-a
urmat invAtAtura la Osorhei sau Teirgu-Muresului, la Cluj si la
Blof. La 1774, fu trimis de episcopul Grigore Maivr, impreunä cu
$incai, la Roma, spre a-si desAvArsi studiile. La 1779, se rein-
www.dacoromanica.ro
304
toarse din Roma si se duse deadreptul la Blai, unde se calugäri,
primind numele Paul. Dupa ativa ani insa, ies1 din cinul calu-
garesc si se facù preot mirenesc, iar mai apoi ajunse protopop.
In urma mortii lui Samuil Micu, Maior fu recomandat de episcopul
Vulcan §i numit ca censor si corector la tipografia universitatii
din Buda, unde ramase "Ana la moartea sa 1821 inchin'an-
du-si tot timpul liber pentru lucrarile sale istorice i limbistice.
Desì Maior n'a scris atat de mult ca Micul sau ca Sincai, totusi
el fu mai fericit ca ceilalti frati ai sai de muna, de oarece
mai mult cleat dânii. Lucrarilor sale se datoreste in Nina' parte
desvoltarea constiintei i mandriei nationale. Scrierile lui Maior
sunt felurite ; toate insa imbratiseaza spiritul religios i istoric al
poporului.
Cateva din lueriírile lui Major. Printre numeroasele sale lu-
crari religioase, el a intocmit si o suma, istorice, dintre cari mai in-
semnate sunt : Istoria pentru inceputul Romcinilor in Daciatipà-
rit6 la 1812; i Istoria bisericii Romcinilor, atdt a cestor din coace,
precum a celor dincolo de Dundre-1813; i altele. Maior a desfa-
surat o rodlnica activitate si pe tarâmul asezarii temeinice a graiului
romanesc : lucrand alaturi de Micul sau Klein la intocmirea unui
lexicon romdno-latino-ungaro-nemlesc, i tiparind la Buda, in 1819,
un tratat despre ortografia romcind. Ca gramatic, el a sustinut
Cu drept temei cà limba noastra romaneasca se trage din
limba latiná vorbita de poporul roman de jos, lucru cu desavarsire
dovedit astäzi ; pe and Micul i5incai sustineau cá graiul nostru
se trage din limba latina' folosita de scriitorii romani, precum
de clasa nobilá romana de altfel, foarte nefiresc.
Desii Istoria despre inceputul
lucru' Romcinilor in Dacia cuprinde pe
alocuri sustineri dovedite astazi ca netemeinice, totusi ea are me-
ritul de a fi fost cea dintai raspandita in popor, sadind in sufletul
Românilor constiinta oricrinii lor latine.
Ion Budai-Deleanui. r)Cam in aceeas vreme cu Micu,
Petru Major, traieste si Ion Budai-Deleanul. El a fost fiu de preot
si s'a nascut in Cigmdu, comitatul Huniedoarei, cam pe la anul
1770. Invatanantul primar si secundar 1-a facut la Blab de unde
merse la Lemberg, in Galifia, spre a studia Teologia. Venind la
Viena, fu numit cântaret la biserica Sf. Barbara. Dupa &Lava vreme
se reintoarse la Blaj, unde fu numit profesor. In timpul episcopului
Ion Bob fu nevoit sá paraseasca Blajul, i merse la Lemberg ca
traduator roman al lucrarilor oficiale. Intr'o vreme trect si la
Cerndufi, de unde se reintoarse iaras la Lemberg, unde rämase
pana la 24 August, 1820, and Ii dete obstescul sfarsit.
Budai-Deleanul a scris foarte mult, insa n'a tiparit nimic cat
a fost in viatä. Lucrarea care i-a facut numele cunoscut a fost
Tiganiada sau tabdra figanilorpoem eroi-comic-satiric in 12
ccinturi", tiparita dupa moartea sa, abia la 1877, in,Buciumul
romcin" apoi in volum, la 1900, in Brasov: El a mai alcatuit : ,un
diclionar romcin-latin, precum si mai multe vocabulare sau adunari
de vorbe : rorncin-latin, latin-romcin, romcin-nemfesc §i nemfesc-
www.dacoromanica.ro
305
romdn, romem-elinesc 5i elinesc-romdn, romdn-francez 5i francez-ro-
_mein. Din introducerea istorica a lexiconului sau vocabularului
roman-nemtesc, putem sri. ne dm seama, ca Budai-Deleanul a
fost un adânc cunoscator al graiului romanesc. Lucrarile sale in.sa,
zac Inca' netiparite in biblioteca Academiei Romane.
.Timotei Cipariu. Cel care a croit un drum sanatos curentului
latinist, sustinut de : Mica, .F incai i Major. a fost Cipariu. El s'a
nascut la 21 Februarie, 1805, in comuna Ptinade, comitatul Tdr-
.nava-Micd. Tot invatamântul §i l-a facut la Blai, intre anii 1814
1825, cand fu numit profesor la gimnaziul local. La 1827, se hiro-
tonì ca preot ; iar la 1828 treca ca profesor la seminarul teologic
din Blaj. In anul 1833, lua conducerea tipografiei seminariale.
Treptat-treptat, el treat prin toate gradele ierarhiei biserice§ti,
jungand vicar episcopesc in Blaj. Intre 1854-1875 fu director al
gimnaziului local. Cipariu a luat parte activa la toate mi§carile
culturale i politice mai de seama ale Românilor. In adunarea dela
.3/15 Mai, 1848, depe Ceimpia Libertdlii, a fost unul dintre cei zece
secretan i ai adunarii. El f6cit parte dintre membrii fondatori ai
Asociatiei transilvane pentru cultura 5i literatura poporului romdn.
Inca dela 1866, Academia romeind l-a numarat printre membrii
Cipariu se sfarsi din viata la Blaj in ziva de 3 Septembrie, 1887.
Din serierile lui Cipariu. Scrierile lui Timotei Cipariu sunt
numeroase i doveditoare a adancilor sale cuno§tinte. Din in-
demnul Academiei romeine, el intocmi o gramaticd romdneased
2psárutA la 1869, §i sintaxa limbii romeine aparuta la 1877. In
:acelas timp, August Treboniu Laurian 5i I. Maxim : au redactat
un dictionar al Limbii romeine din care, volumul I apart' la 1871;
iar al II-lea, la 1876.
Aceste lucrari tindeau la latinizarea graiului romanesc, fara.
isbuti sa-§i ajunga scopul. Ei au socotit cà poporul trebuie sa-§i
schimbe vorbirea dupa al-Raffle gramaticilor, nu gramaticile
alnduiasca regulele dupa vorbirea poporului ; si de aceea, drumul
lor a fost gre§it si n'a dat roadele urmarite.
Munca lor insai a desgropat o *Uinta noua, necunoscutA in limba
noastra pana atunci : Istoria limbii, care por' sà cerceteze origina
.graiului nostru, isvorul din care a pornit fiecare cuvant i schim-
_baffle suferite in cursul vremii de fiecare vorba.
Dintre lucrarile sale pe taramul gramatical, mai sunt vrednice
de pomenit Elemente de limba romati, dupä dialecte monu-
rnente vechi 1854, Compendia de gramatica limbii romdne-1855,
-Crestomalie sau Analecte literare-1858, Elemente de poetica 1860,
Principii de Umbel 5i stripturd-1866, i altele.
Pe temelia sanatos asezata de acesti mari Romani, s'a zidit
apoi cladirea temeinica a neamului nostru. Trezirea con5tiinfei
nationale, mcindria obdrqiei noastre latine, precum i desvoltarea sim-
jimcintului patriotic in sufletul Românilor : a chemat la viata po-
porul ardelean, ursit sa ducà veacuri dearandul jugul
Numeroasele scoale românqti semanate pe intinsul Ardealului
www.dacoromanica.ro
,dadura" la iviala noui fridrumatori, noui carturari romani, cari ri-
20
306
dicarà valoarea neamului nostru, socotit pâllä atunci vrednic
sä" tragg numai /a jugul carului celor de sus.
Lumina aprins5 In Ardeal, se revArs6 : si peste Munteni, *i peste
Moldoveni, prin : Gheorghe Lafdr, Aron Florian, August Treboniu-
Laurian, Gavril Munteanu, ban Maiorescu, Alexandra Papiu-Ila-
Han, Aron Densuyianu, Ion Pop-Florentin, Slavici, Coybuc,
Români Ardeleni coboriti In cuprinsul vechiului regat.
Alti seriitori ardeleni. Printre Muritorii con*tiintei nationale
a Ardelenilor, ridicati din mijlocul fratilor notri In cursul vrernii,
sunt tot a§a de vrednici de-pomenit : Moise Botta din Banat, care,
Intre altele, a tipkit la 1820, un abecedar cu litere latine ; Simion
Beirnufiu vajnic luptitor pentru desrobirea fratilor sAi ; George
Baritiu 1) pgrintele ziaristicei ardelene; Andrei Mureyeanul-
cantriretul : suferintelor, dureri/or i nklejdiilor nationaie ale tu-
turor Romdrzilor, alca-tuitorul Rasunetuluicunoscut sub numele
de Maryul anului 18482) ; loan Fecheti Negruli alckuitorul : unui
abecedar romeinesc cu litere latine, al unei gramatici romcine In limba
ungarg, §i a altor lucrni ; Iacob Mare.yianu poet ziarist de
searnA ; Sigismund Victor Pop intemeietorul ziarului Arnie&
poporului" 1863 1870 ; Vasile Maniu din Banat alcA tuitorul a
o suing de lucràri pe toate färknurile ; Alexandra Roman ziarigt
de seam6 ; Nicolae Popea muncitor priceput pe ogorul biseri-
cesc ; Dionisie Martian muncitor pe täramul ec.onomic ; Atanasie
Marian Marienescu din Banal unul dintre desgropätorii como-
2). Vezi alte 5tiri biografice si portretele lui Sim ion Barnufiu si George Varilia,
In Cartea marilor Romeini" din ace-asta lucrare.
11). CUM a seris Mureseanu marsul anulni 1848. Vantul revolutionar din preajtna
anului 1848, care pusese in miscare mai toate popoarele batranei Europe, si-a Stains
suflarea 5i peste pamântul Ardealului. Fapt interesant era ea si Ungurii, 5i Ro-
manii, s'au lasat robiti de acest curent revolutionar. Ungurii doreau sd scope de subt
oblliduirea Austriacilor ; iar Romdnii, sd 8/arme lanjurile robiet seculare In eari Ungurii
ti linean !mainsail.
Toti frunta5ii romani erau stapaniti de ideia libertatii ; i fiecare, dupa puterile
priceperea sa, lupta pentru Implinirea acestui vis.
Andrei Mureseanul, unul dintre cei mai darji luptAtori pentru cauza Romani-
smului, se simti Intro dimineata dintre anii 1847.1848, Unpins ca de o putere
nevazuta spre varful muntelui Tdmpa din Brasov. Urea potecile piciorului de munte-
ca tarn de-o vrajii, tot mai sus, mereu in sus, spre tara cerului.
Sosit pe cea mai innaltA culme a Tampei, privl Brasovul Inca adorrnit. Se MU
spre Scheiul romAnesc. Se gandi cu amar la poporul robit 5i la neputinta lui de a-i
fi de vreun folos. Mintea i se duse spre robia de odinioard a altor popoare. Fara vrere
se gaud' si la liberatorli neamurilor din vremurile vechi. Cum sta pe munte ii sbura
gandul spre Moise, liberatorul Evreilor din robia Egiptului. Deodata, faja i se lu-
mina ca de o.stralucire suprafire,asca; un gAnd Ii strafulgera mintea. Facand o
isemanare Intre robii de odinioara i cei de azi, un gaud i se infipse adanc in
suflet ; i online ca intocmai ca Moise, care a dat depe munte semenilor sai acele
minunate porunci i In1elepte5ti orandueli ale Decalogului, tot astfel g el, sa intoc-
measca pentru Romdnism ni5te legi de reinviere, de rede5teptare, de chemare a nea-
mului sail la o noua viatA.
Din acel moment, el Incepa sa cugete la inchegarea minunatului sau Rei-
sand", alcatuit din zece trole, potrivit numarului calor zece porunci ale Decalogului,
avand, bine Inteles, un cuprins cu totul diferit.
CAL timp a lucrat Mure5eanu la Rdsunetul" sari, nu se 5tie. El l-a conceput task.
l-a scris tot pe culmile www.dacoromanica.ro
TAmpei. Gaud a socotit ca lucrarea e desavarsita, a cetit-o
307
rilor literare produse de poporul de jos ; Iosif Vulcan until
dintre publici§tii de seanA ai Ardealului, Intemeietorul mult
spAnditei reviste ,,Familia"; Dr. Ilarion Pu5cariu un vajnic
muncitor pe ogorul scrisului ; loan Leipedatu bun manuitor al
versului ; Miron Pompiliuneobosit culeggtor al comorilor po-
pulare ; I. Hodcl ziarist de seamil; Aurel Murwanul fiul lui
Iaeob Muresanu , un mimos apArAtor al cauzei nationale ; Ion
Moldovan ; Augustin Bunea; Ion Sdrbu autorul Istoriei lui
Mihai Voclei Viteazul ; Andrei Beirsecund ; Ion si Andrei Popovici-
Beincyeanul ; Ion Bicinu cerceator neobosit al trecutului nostru
literar ; Ion Lupa 5 muncitor pe tArâmul religios i istoric ; I.
Agdrbiceanu ; Octavian Gogacel mai de seam5 cântAret al Ardea-
lului din zilele noastre ; qi multi OH, cari Cu focul patriotic al
sufletelor lor au aprins in sufletele Romcinilor de peste Carpaii,
focal dorului de libertate, local dorului unor zile mai bune, focul
dorului unor zile mai senine
Libertatea a sosit ! SA ne trudim acum, ea pretutindeni s'A dom-
neaseA seninul rAvnit de toti Rominii dorniei de innAltarea patriei
§it neamului nostril !
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMANILOR
DIN
BUCO VINA
1. PANA LA ROBIREA AUSTRIACA
LimgA patria-mamá. Mai innainte vreme, pámântul m'Anos §i
bogat In frumuseti fire§ti al Bucovinei a fost una cu ¡ara Moldo-
vei. Incá din cele mai vechi timpuri, acest tinut a alcátuit un
singur trup cu pámantul cuprins futre Carpali i Nistru. PALIA' la
statornicirea principatului moldovenesc de &are voivodul Bogdan
din Maramure, (1360), Bucovinaca §i celelalte tinuturi roma-
ne§tifu drumul de trecere al popoarelor barbare ce se revársau
pe plaiurile noastre dupä pradá §i
Dela tntemeierea principatului Moldovei, pe pdmäntul Bucovinet
lncepii a se ¡ese Istdria Romdnilor moldoveni, Istelrie plind de atei-
tea amintiri §i pilde lnneillatoare de vitefie strdmogeascei §i dragoste-
de lard! Cate nu ne-ar povesti din vremurile str'äbune : Baia,
Romanul, Suceava, Siretul, Cdmpulungul i Cernelufii, dacá ar
puteA gr'ág
Rgpirea Bucovinci de cfitre Austriaci. Piind la 1 775, Istdria
Bucovinei este Impletitei cu Istòria Moldovei, din trupul careta a-
lost rupia.
In 1775, Austriacii, cari puseserä °chi räi pe principatele ro-
m'Orle, se folosirá de faptul cà In Moldova se ivise ciuma §i, sub
cuvant cá vor sà ieà másuri pentru stávilirea ei, nápádirá In tará
octpAnd-o pánä la Roman, unde Infipserá stAlpul granitei lor. Auto-
ritátile turce§ti protestará la Viena Impotriva acestui fapt. Guvernut
austriac, Intelegand cà prea erà bátátoare la ochi räpirea Mea' pri-
cind a unui tinut românese atat de tribus, se mulluml numai cu-
ocuparea linutului Cerneiufilor, al Ceimpulungului §i a unei pärji din
linutul Sucevei, lmpreund cu memeistirea Putna, locul odihnei de
veci al Marelui telan, sub cuvant cá au nevoie de aceastá fá§ie
de pámânt, ca drum de trecere spre Rusia, In caz de rásboi
futre Turci §i Ru§i.
Un domnitor fanariot cu simtiminte române§ti. Boierii molde-
veni, In frunte cu voivodul lor, Grigore Alexartdru Ghica, prote-
stará cu tárie Impotriva acestei hrápiri ; Insá, darurile §i pungile
eu bani, ImpArtite de Austriaci cu Imbel§ugare dregátorilor turci,
fácurá ca glasurile lor s'A rásune In pustiu.
In zadar, Grigore Ghica ardid Turcilor cd Austriacii li sunt prie-
feni mincinqi; cà Peimdntul relpit din trupul Moldovei intrece
imbelpgare §i pre( toatei cealaltei parte a leírii; cá locuitorii cer cu
steiruingi sultanului, sá nu-i treacd sub steipeinire streind ; ccl, de nit
www.dacoromanica.ro
- 309 -
vor fi apdrafi, atunci se vor apdra singuri sau vor cere sprijinul
oltei puteri streine : toan lumea r5mase surdà la strigAtele bie-
tului voivod. RApirea fu consfintin printr'o intelegere facheiatil
la 25 Aprilie, stil vechi, 7 Mai, stil nou, 1775, fare Turci
Austriaci. Cu chipul acesta i se fun Moldovei : cele mai frumoase
pAmânturi, cele mai m5noase päduri, cele mai mArete mângstiri,
cele mai mAndre sate in cari tnia si se desvoltà cea mai curan
constiint:4 nationalà moldoveneascA.
Omorirea lui
Grigore Ghiea.
Prin purtarea sa
romAneasc5, Gri-
gore Ghica atrase
asupn-si ura Tur-
cari hotArin
pierderea inimo-
sului domnitor.
Ziva de 12 Oc-
tombrie, 1777, fu
ultima zi din via-
-ta sa. Prin fuse-
lAciune, el fu ucis
de mai multi ieni-
ceri, veniti la laqi
-c'un trimis al sul-
tanului, care aveA
porunc6 de a a-
-duce la Constan-
tino poi viu sau
mort pe vred-
nicul voivod.
2. SUB ROBIA
HABSBURGICA
Niipfidirea strei-
nilor la Bucovi-
na.Timp de 143
de ani, Bucovina GRIGORE GHICA, DOMNITORUL MOLDOVEI
a stat sub snpa-
nirea austriacA. Cea' mai de 'seamà grijà a npitorilor a fost ca sA
nimiceascA viata nationalA a Moldovenilor. Pentru aceasta, au
1ncurajat i ingAduit nApAdirea i asezarea streinilor In tara
pità. Din tinut curat românesc, Bucovina ajunse incetul Cu In-
cetul s6 fie locuitA de o impestritaun de natiuni ca : Ruteni,
Evrei, Nemfi, Unguri i alte neamuri atrase aci de bogAtia pa-
mintului i Inlesnirile Mute de care npitori.
Starea politicA a Bucovina subt Austriaci. Dela 1775, pa' nA la
www.dacoromanica.ro
1786, Bucovina tni subt administratie militarà, dupti care fu
- 310 -
Impreunata Cu Galifia pAna la 1790, cAnd Imparatul Leopold al II-lea
ti dete o administrafie autonomti. Aceasgt autonomie durti pad la
1817, ccind fu alipitti ia% la Galifia. Vecinatatea tinutului
ajutä mult rutenizarea Bucovinei ; de asemenea inlesni a§e-
zarea a foarte numerosi Evrei veniti din acest tinut.
Nemultumirile Românilor crescurä pe masura ce guvernarea a-
ustriaca se aratà protivnica desvoltarii nationale a Moldovenilor.
Incercarile de a Impiedect raspändirea credintei ortodoxe spre a
Inlesni desvoltarea catolicismului, InfierbAntara spiritele.
In urma trtimcintarilor revolufionare din 1848, precum qi a ne-
clintitei sttiruinfe a populafiei ortodoxe, la 4 Martie, 1849, Buco-
vina fu declaratti farcl de coroanti, cu titlul de ducat, §i Opal au-
tonomia, dcindu-i-se un guvernator, care eret pus direct subt ordinele
guvernului din Viena. In 1860 se fact o nouà Incercare spre a i
se rapì autonomia, alipindu-se la Galitia. Dupa câteva luni !ma,
fu iaras recunoscuta ca tara separata, autonoma, avänd repre-
zentanta sa proprie, ca i elelalte tari ale imperiului.
3. VIAJA OB$TEASCA A ROMANILOR BUCOVINENI
Viata socialà a Bucovinenilor. Multe si mari au fost neajun-
surile cu cari au avut de luptat Romanii bucovineni In timpul sta-
pânirii austriace. In clesvoltarea lor politiccl au gait totdeauna vrtij-
ma0 inver§unali in patura guvernantti, alctituild din Nemfi ; in cea
culturald §i religioasti li s'au facut cele mai neinchipuite greuttifi
de ditre Ruteni, cari, incurajafi i sprijinifi de guvern, au ctiutat
s6 inntibu5e ridicarea elementului- romcinesc ; de asemenea, reaua
stare economicti a Romcinilor din Bucovina s'a datorit populaliei
streine, care a WI pädit Jara dupti relpire, §i, mai ales, Evreilor, cari,
mulfumitti spiritului lor negustoresc, au isbutit s'ei punti mcina pe
intreaga vial ti economicel a Bucovinei.
Cu rabdare i staruinta, Românii au luptat Impotriva tuturor
piedicilor, pentru recastigarea drepturilor lor, isbutind sa ramänä
deasupra vitregiei vremurilor.
4. VIATA CULTURALA A BUCOVINENILOR
Cultura in Bucovina. Cu toate neajunsurile Intampinate, con-
s Uinta nationa/A a ramas vesnic treaza In suflete/e Moldovenilor
din Bucovina. La pastrarea cugetului i simtirii românesti a con-
tribuit Me° larga masura i carturarii neamului nostru, ridicati
din mijlocul lor. Acestia au fost numerosi i plini de Insufletire
patriotica. Noi vom pomeni numai pe câtiva cari au
isbutit prin munca i lucrarile lor sa se faca cunoscuti pe tot cu-
prinsul românesc.
Docsachi sau Eudoxiu Ihmnuzachi 1) s'a dovedit ca fire de mare
istoric. El a jucat un rol de seama In viata politica a tarisoarei
sale, pentru a card libertate s'a trudit neincetat Insä, prinse un
1). Vezi alte §tiri biograf ice i portretul lui Hurmuzachi In Carlea marilor Ro-
mini" din lucrarea de fatä. www.dacoromanica.ro
311
www.dacoromanica.ro
312
turi de un neIntrecut talent pedagogic, el isbuti sä creieze In Bu-
covina un puternic curent nationalist. Adäpat la scoala 1atinist6
a Ardelernlor, pun sä formeze i In Bucovina un curent tinzAnci
spre apropierea at mai mare a graiului românesc de cel latin. Ca si
Heliade In Muntenia, Pumnul luptà pentru Introducerea literelor
latine In scrierea limbii romäne. Pornirea lui spre latinizarea gra-
iului nostru intreca marginile unei Indrumäri temeinice a. vor-
birii, cAci, dela o vreme, vederile sale nu mai furà urmate, Intru
cAt cereau o prea mare si nefireased prefacere a limbii.
Pe läng6 neobosita sa activitate de profesor, Pumnul a lucrat foarte
mult si pe terenul literar. Dintre numeroasele sale lucedri, sunt
vrednice de pomenit : Un fractat de Filosofie, prelucrat dupä Kant
1848, al cärui manuscris se pästreaz6 In biblioteca Romanilor
din Cernäuti ; Arta poeziei ; Versilicalie romeinä ; Gramatica ro-
meinti pentru folosul Germanilor ; Lepturculu romeinesc carta
de cetire alckuitä din sase pärti, cuprinse In patru volume, tipärit
la Viena Intre 1862-1865; Extract de literatura' romeinei ; Ochire-
jugitivä asupra Limbii i Istoriei literaturii romeine studiu cri-
tico-istoric ; Privire repede peste mo§iile mcincistire§ti lucrare pri-
vitoare la fondul religionar de Intretinere a mänästirilor din Bu-
covina si la domnii cari au fäcut clänii bisericii ; Retorted ; PH-
vire fugitiva asupra Istoriel Romeinilor qi Romanilor din timpurile
cele mai vechi pdai 'n zilele noastre ; Privire fugitivä peste Istoria
Romeinilor dela tntemeierea principatelor romdne dunärene
la anal 18,58 ; Gramatica complectel a limbii romeine botezatA
.
www.dacoromanica.ro
313
de risipA, l'AsAndu-se robit de vitiuri, cari dArApAnarA sAnAtatea.
CAsAtorindu-se, sotia sa incercA sA-1 indrep e pe drumul intelept al
vietii rAnduite, ins6 fArA prea multA isbandA.CAtva timp fu director
al bibliotecii statului i suplinitor la catedra de LiteraturA i Limba
romAnA dela universitatea din Ia§i. Moartea timpurie a sotiei sale
11 abátù grozav. Traiul i mai neorAnduit pe care-1 duse dupA
aceea, Ii grAbi sfAr§itul zilelor. El incetA din viatA In Aprilie, 1875,
la Bucure§ti.
Petrino a fost un scriitor foarte talentat. Dela dAnsul ne-au
rAmas : Flori de mormcint versuri scrise subt impresia mortii
sotiei sale CernAuti, 1869; Lumine §i umbre CernAuti. 1870;
Raul poemA inchinatA lui Alecsanclri CernAuti, 1875; La Gura
sobei poem in trei cânturi, publicat in revista Familia" din
Ardeal ; precum §i o sumA de articole, i alte poezii, risipite prin
diferite ziare si reviste.
loan G. Sbara s'a nAscut la 20 Octombrie, stil vechi, 1836, in
Horodnicul-de-Jos, din tinutul Reiclaufilor, Bucovina. El vi-a urmat
invAtAmAntul universitar la Viena. Reintors in Bucovina hid locul
lui Aron Purnnul, ca profesor la universitatea din Cernaufi. In
1866 fu ales membru al Academiei romeine ; iar la 1871 fu nurnit
custode al bibliotecii din Bucovina. Sbièra a fost unul dintre cei
mai de seamA reprezentanti ai culturii romAne§ti. InflAcArat de
cel mai curat nationalism, el puse temeliile Socieläfii pentru cul-
tura literatura romana in Bucovina, avAnd ca tint5 desvolta rea
gustului pentru cercetarea trecutului nostru, precum i pentru
studierea limbii §.1 literaturii romAne. Spre ali atinge acest
scop, el desfA§ur'ä o neintrecutA activitate, ca vorbitor i scriitor.
Sbiera se sill* din viatA in anul 1916.
Scrierile sale sunt numeroase. Printre altele, vrednice de po-
menit sunt : Origina Romeinilor CernAuti, 1878; Puterea gra-
iului nafional CernAuti, 1884; Codicele voronefean, studiu, Cu
un vocabular al cuvintelor necunoscute Cern'Auti, 1885; Po-
ve.yti poporale romcinqti. CernAuti, 1886; Colinde, ccintece de stea
§i urtiri de nunfi CernAuti, 1888; Traiul Romcinilor innainta de
lundarea staturilor nalionaleCernsäuti, 1889; Mi§carea bisericeasca
a Romcinitor din Bucovina CernAuti, 1896; Familia Sbièra
Cerrauti, 1890; O pagina din Istoria Bucovinei din 1858-1840,
impreunA cu ni§te notite despre familia Hurmuzachi Cerntiuti,
1899; Contribuiri pentru o lstorie !Ana in 1504 Cer-
nduti, 1906; precum i diferite discursuri publicate in bro§uri,
articole de ziare §i reviste, i alte lucrAri serse in limba nernteascA.
Simeon Florea Manan s'a nAscut in satul Iliqe§ti, din tinutul
Sucevei, Bucovina, la 1 Sep tembrie, 1847, dinteo familie de fel
din Ardeal. si-a urmat invAtAtura In: Suceava, Näsäud, Beiu5
§i Cernäufi. La 1876 s'a preotit trecand pe la mai multe parohii
din Bucovina. In 1883 a fost nurnit profesor de religie la gimnaziul
superior din Suceava. El a incetat din viatA In anul 1907.
IncA depe când Ii urmà invAtAtura la Suceava, Manan arA IA o
deosebitA inclinare cAtre alcAtuirile poporului : balade, doine, des-
www.dacoromanica.ro
- 314 -
cántece, fránturi de limbd, obiceiuri, legende si alte produse ale mintii
norodului de jos. Chiar in anul 1869, publicA o cule5iere de felul
acesta, cu tiilul : Poezii poporale din Bucovina bal'ade, tipArite
la Boto§ani. Din aceastA pricinA fu persecutat de profesorii
cari eran cu totii streini, socotindu-1 un pierde-varA. In vremea
pe cAnd Îi fAcea ostirea, urmA sà trimità ziarelor romAnesti fe-
lurte articole folcloristice adicA privitoare la productiile i tra-
ditiile poporului. El a mai scris i tipArit : Poezii poporale romcine
In douà tomuri intAiul cuprinzAnd balade, al doilea, doine §i
(lore tipArite in 1873-175, la CernAuti ; Tradifiuni poporale
romcine Sibiu, 1878; Chromatica poporului romcin Bucuresti,
1882; Ornitologia poporand romcind, in dou'A tomuri, Cernäuti, 1883;
Cciteva inscripf ii i documente din Bucovina Buctiresti, 1885;
Descdntece poporane romdne Suceava, 1886; Nunta la Romcini
Bucuresti, 1890; Nasterea la RomciniBucuresti, 1892; Inmormcin-
tarea la Romcini Bucuresti, 1892; Satire poporane romcine Bu-
curesti, 1893; farmece i deslacen i Bucuresti, 1893; Tradifii
poporane romdne din Bucovina Bucuresti, 1895; Stirbeitorile la
Romdni in douà toman, Bucuresti, 1898-99; si o sumA de
alte lucrAri.
Pentru meritele sale, ca desgropätor al atAtor comori literare
poporane, Manan a fost ales in 1881 ca membru al Academiei
Romcine.
Alti cilrturari bueovineni. Pe lAng6 acesti ckturari i scriitori
de seamA ai Bucovinei s'au mai ridicat i altii : atat in trecut,
precum i in timpul de fatA, lAsAnd urme simtite pe ogorul cul-
tural al neamului. Printre acestia mai sunt vrednici de pomenit :
George si Alexandrii Hurmuzachi, Paul Paicu, V asile Burld, Va-
site Bumbac, Samson Bodndrescu, Dimitrie Onciul istoric de
seam5, lancu Ni,stor, i altii.
Acesti pricepuff meinuitori ai condeiului au felcut dovadd, cd nalia
moldoveneascd n'a pierit din Bucovina, si cá robia de aproape un
veac i fumdtate a ofelit pe Romdni, pregd tindu-i pentru ziva de
15128 Noembrie, 1918, ccind sflircimard lanful sclaviei, alipindu-se
cu incredere de ptimcintul patriei-mame, de sdnul cdreia au fost
despárfili in chip miselesc Alta vreme.
Ca sil dovedim efi suntem vredniei de elipele naafi pe cari le
datoria noastri, a tuturor., este : sá luptám cu cugetul eurat
lipsit de vriljmii§ie, pentru desvoltarea §i Intirirea simtimintelor
romine§ti In sufletele tuturor loeuitorilor eari se bucuri de darurile
avutiile mindrei noastre Rominii !
Avem o %aril : frumoasi, bogati i blagosloviti de Dumnezeu,
cum nu mai eunose alta pe fata pfimintului. Sà facem ea §i po-
porul nostru si fie vrednie de tara peste care soarta 1-a fileut
stilpin. Pentru ajungerea acestei tinte, erezul nostru trebuie si fie :
munek einste i dreptate !
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ROMMILOR
DIN
BASARABIA
I. LANGA SANUL PATRIEI-MAME
Intre prieteni i vriljma§i. StrAbunii nqtri, in intelepciunea
lor, zice,au : Fere§te-mci, Doamne, de prieteni, ca de vrajma0 ma a-
r singur I" Aceastà ziatoare se potrive§te de minune poporului
nostru.
In veacurile din urmcl, Roma' nii au avut un vreijma$ §i doi prie-
,44
www.dacoromanica.ro
- 320 -
ricile din Basarabia; iar mai apoi, alditui un Catechism pentru
folosul preolilor, intitulat : Catihisisu alcdtuitu in scurtu pentro
slujitorii biserice5ti : preofi, diaconi §i clerici, mai alesu pentru les-
nirea §tiinfii de rostu, cdndu intrd ei In slujbele biserice§ti. Cu adao-
girea locurilor dinu S/-ta Scripturd, dinu Pravilele S/-nfiloru Apostoli
§i a Sf-ntiloru dina duhounicesculu Reglamentu, care pra-
vile deosebitu ateirnei asupra preolii. Scosu dinu cela slovenescu
tipdritu in exarhiceasca tipografie a Chi§intiului. Anulu dela H-su.
1816, luna lui Fevruarie". Afar5 de acestea a inai alatuit un
molitielnic, cuprinzand randuiala cántrtrilor de rugilciuni §i a pa-
raclisurilor pe care el Il intituleaz5 Molevnic tipArit la 1816.
in tipografia mitropolitanä din Chi§in5u.
Dup5 cum vedem, primele douà cArti sunt tip5rite la Ia§i in
timpul ocupatiei ruseqii dintre anii 1806-1812; iar celelalte trei,
In Basarabia, care acum era socotità ca facand parte din trupul
Rusiei. In alc5tuirea lucrArilor sale, B5nulescu a fost nevoit
tinrt seam5 de imprejueári, cAutänd sà fie in placul Ru§ilor, dela
sinodul cgrora trebuia s5 capete aprobarea tipàririi cArtilor
gramatiei pentru Basarabeni. Din vremea lui Gavril saleDot&
www.dacoromanica.ro
323
UrmAndu-si activitatea lamed, Bogdan Petriceicu-Ha§ddu
scoase In 1866 la Bucuresti, Satirul foaie ilustratg i umoristicg.
La Inceput, el fu Irnpotriva alegerii la cal-ma tärii a unui domn
de origing germang, dorind ca principele Romdniei sg fie tot de
neam latin : francez sau italian. In primele zile Insg, dupg alegerea
domnitorului Carol, treca si el de partea noului ales al Romänilor,
intelegAnd cg nuraai un strein cu autoritate poate sparge cuiburile
vängtorilor de domnie, turburgtori ai bunei randuieli obstesti.
La 1867, Hasd6u fu ales deputat de Bolgrad, ca partizan al par-
tidului liberal. In 1869 Intemeiè, impreung cu George Misail, foaia
politicg Traian", care fu numit6 curand dupg aceea Columna
lui Traían", luAnd un caracter mai mult literar.
Alte literati ale lui Hasdau. Pe 16110 ziarele revistele po-
menite pan' acum, in cursul rodnicei sale activitäti, Hwldu a scos
o suing de studii i 'um-6H de mare valoare istoric6 i filologicg. Prin
tre acestea, mai cunoscute sunt : Arhiva istoricd a Romeiniei, care
a pArti Intre 1865 1867 ; Istoria criticii a Romeinilor 1873 1875 ;
Principii de filologie comparativd ario-euro pee 1875; Cuvente den
betrani cuprinzAnd : limba vorbitA intre 1550-1600, &grille po-
por.ane ale RomAnilor, i Istoria limbii romäne ; Etgmologicum
magnum Romaniae un Inceput de dictionar al limbii române,
1887-1898; i altele. De asemenea, dintre lucrkile mai mici,
Ins6 tot de mare InsemnAtate, sunt : loan vodd cel-Cumplit studiu
istoric, 1865; Studii asupra iudaismului 1866; Istoria toleran fei
religioase in Romeinia 1865; Obiceiurile juridice ale poporului
romein 1878; Originile Craiovei 1878; Din Istoria limbii ro-
mcine 1883; Psaitirea diaconului Coresi 1885; Sic cogito ! Ce
e vía fa? Ce e moartea? Ce e suf letul? 1892; i altele.
Pe cämpul literaturii propriu zisg, Intre altele, HasdAn ne-a
lgsat : Ursita roman, 1864; Odd la boieri 1848 1869 ; Poezii
1873 ; Sarcasm §i ideal 1897; apoi : Domnifa Rosanda dramg
In patru acte, 1868; Trei crai dela Riisdrit comedie In douä
acte, 1878; Femeia schitg dramatic6 In cinci acte 1895;
van i Vidra poem In cinci acte 1896; precum si o sumg
de alte lucrki : conferinte, dki de searng, critice, i altele. Afarg
de acestea, In vrémea cAt stete In Rusia, el serse In limba ru-
seascg urmgtoarele doug lucrgri, rgmase netipgrite : Domnifa
Voichifa o poemg In trei anturi ; i Mitologia Dacilor.
Dupg cum vedem, Hasdgu si-a dovedit stiinta i priceperea
pe toate tgrämurile. Prin valoarea scrierilor sale mai ales cele
istorice i filolologice , el intrece pe tofi istoricii romdni cei mai
innainte de ddnsul. Meritul acestor lucrki st6 i 'n faptul cg, fiind
alegtuite in graiul romArlesc, au Inräurit cum nici nu putem bgnui,
asupra generatiei In mijlocul cgreia el a trgit, ceeace nu s'a IntAmplat
cu scrierile lui Cantemir, alcgtuite mai toate In graiuri streine.
Opera lui Hasau este intrecutg astgzi de d-I Nicolae lorga a
cgrui putere de munc6, stiintà i neobositg activitate pe tgrAmul
stintific si cultural, uimeste pe toti cei din zilele noastre. Lucrgrile
sale volume si brosuri , www.dacoromanica.ro
se um-1161.A cu sutele.
- 324 -
Victor Craseseu este iaras un fiu al Basarabiei. El s'a nascut
la 1849 In Chiqindu. Crasescu urmat seminarul In orasul natal ;
lar universitatea, la Odesa. Amestecandu-se In framanfärile revo-
lutionare, fu nevoit s. fuga din Rusia. El se statornicl cu alti re-
fugiati In America-de-Nord, de unde, dupä doi ani la 1881
se reintoarse la Odesa. De aci fugi iaras In Dobrogea româneasca
apoi la unde cunoscii pe Dobrogeanu-Gherea. Din Indemnul
acestuia, lIi trichina' o parte din timp i literaturii. El publica sub
numele fals, . tef an Basarabeanul, o sumá de povestiri din viata
pescarilor dobrogeni. Terminând facultatea de medicina din Bucu-
rqti, ajunse doctor. Crasescu functiona ca medic de plasa : la
Buf tea in Ilfov, la Sfeintu-Gheorghe In Dobrogea, §i la Sleinic
In Prahova. El a Incetat din viata In anul 1917.
Dintre lucrarile sale, cele mai cunoscute sunt : Schife §i nuvele
In patru volume 1893, si Ovreiul roman aparut in 1900.
Dumitru C. Moruzi s'a nascut la 1850, In Beinufeni-Basarabia,
frisa a trait si a scris dincoace de Prut, In Roma' nia. Dintre scrierile
sale s'au tiparit Basarabia gi Viitorul ei 1905, Ruvl §i Romeinii
1906, Cdntece basarabene 1912, Instreinafii roman 1912,
Pribegi in fard reipitel cea mai isbutita dintre lucrarile sale,
roman 1912, Problema jidoveascd §i poporul romein 1914,
Moartea lui Cain 1914. El a murit In anul 1914.
Alexandru M. Mateieviei s'a nascut In anul 1888 la Cainar, a-
proape de Ceiu§eni-Basarabia. Ca si Asachi, dupa tata, el era de
neam polonez ; mamá-sa Insa, era românca. Invatatura si-a urmat-o
la Chisinclu, unde se stramutase cu familia dupa moartea tatalui
sau, preotul Mihail Mateievici. Academia teologia. o Mai la Kiev.
in 1914 se preoti si fu numit profesor de Limba greaca i de Teo-
logie la seminarul din Chisinau. El fu rapus in anul 1917, de
tifos exantematic ca preot militar rus, pe frontul dela Mara §e§ti.
Dela d'ansul ne-au ramas numeroase alcatuiri In versuri. Aceste
poezii sunt raspandite prin diferite ziare si reviste. Cea mai fru-
moasa, mai simtita si mai mult cunoscuta dintre lucrarile sale
este poezia Limba noastrd", Inchinata graiului românesc.
Dupá cum vedem, datorita scriitorilor români ridicati dintre
Basarabenii au dat culturii i literaturii nationale un foarte
Insemnat sprijin. Ace§ti lumindtori ai neamului s' au trudit sá tinei
vesnic aprinsei fâcha con§tiinfei nafionale moldovene.5ti in sufletele
celor dintre Prut §i Nistru, pregdtindu-i pentru ziud cea mare a
unitei fii nalionale, pe care soarta ne-a hetreizit-o In anni memtuirii, 1918.
Acum, prunantul Basarabiei este una cu pantintul patriei-mame,
eu pilmantul Rominiei. lingfi sánul efireia s'a alipit cu Incredere
Dumnezeu sfi lie cililuzeasdi pasii pe adeviratele cal ce due la
apropierea sufleteasdi dintre fiii acestei Toti suntem datori
s'a" luptfim pentru desävarsirea unitüii sufletesti a neamului
mânese, dupi cum am luptat pentru Unitatea lui nationalà"!
Aceasta sii ne fie tinta noastrfi de azi innainte!
www.dacoromanica.ro
PAGINI
ISTORIA i
OM ANIEI
MARI
D
www.dacoromanica.ro
326
de veacuri in care s'a sbtitut poporul nostru; a insemnat deseivdr§i-
-rat icoanei istorice a unui necurmat WI de lupte prelungite din
negura vremurilor departate peind 'n tilde noastre; a insenznat in-
cununarea tuturor sacrif iciilor tektite pentru implinirea test amen-
tului lui Mihai-Viteazul.
Rfisbunarea vremurilor. Azi, putem privi cu mândrie vremu-
rile de : urgie, asupriri i suferinte, indurate de innaintasii nostri
de noi St-AM-rand trecutul cu mintea, par'cA vedem cu veacuri
In urmä iesirea sfioasà a celor dintai Români din ascunzisurile
unde-i inghesuiserà nAvAlitorii. Revedem apoi b6rb'dtia cu care ei
curàt5. meleagurile strnune de ultimele I-611144e barbare, spre a
intemeià cele dintAi voivodate. li vedem In lupte necurmate cu
vecinii dornici sà-i robeascà. Vine apoi jugul turcesc, Ingreuiat
amarnic de dragostea muscAleascA si de veninul fanariot.
In aceste veacuri neguroase, intrerupte ccind §i &Ind de slabe lied-
rid de comtiinfti nafionald, nearnul nostru a putut sti reziste pe
bald intinderea granifelor vechei Dacii, rasa' rind acum: intreg, nea-
iins de inrciuririle naliilor megiev qi dornic froiascti o soartei
vrednicei de strtimo§ii sái§i de renumele sdu.
Cele trei zile ale IncoronArii-15, 16 i 17 Octombrie, 1922,
au fost prilej de mari prefaceri sufletesti pentru multi dintre cei
tari, furati de valm6sagul dorului unui trai mai rgsfAtat, si-au uitat
de adevkata menire a vietii.
n'au sinifit fiorii meindriei de Roman tn cursul acestor zile
prosleivire a sctcrificiului celor 800.000 de Romeuzi, cari au inchis
ochii pentru slava §i mdrirea ?...
2. PRIMA ZI A INCORONARII
Spre eetatea Incoronàrii. De.si poporul n'a putut fi in tntregz-
me adunat la Alba-Julia, in jurul Regelui säu, totu§i sufletul acestui
popor a lost aleituri de duhurile celor ce-au NUM Romania de azi,
stand pautizet Regelui tuturor Romeinilor
In noaptea de 14 spre 15 Octombrié, stil nou, intreaga familie re-
galà a purces din Bucure§ti spre Alba-Julia, unde-a sosit la ora
nouà si un sfert, dimineata. Ad i a fost Intimpinatà de primarul
orasului, care a tinut urmAtoarea scurtg, dar inimoas5, cuvantare :
Majestei file Voastre, Vei rog sei-mi permitefi ca set Vd salut in
numele locuitorilor oraplui cetatea sfeinta, care a fost
seimburele neizuinfelor nafionale ale ateitor generafii de Romani. Pre-
zint Majestd filor Voastre omagiile §i cele mai profunde sentimente de
-devotament ale locuitorilor oraplui. Urcindu-Va bun venit "pe acest
peimeint slant, care a primit §i acitipostitlm marele Mihai, VC/ rog
-ea, dupd datinele vechi, streimqe§ti, sei gustafi: pdinea §i sarea sa!"
Treiiascel Majesttifile Voastre I TM-Ursa-1' intreaga Dinastie 1"
Dela eatedralfi, la loeul Ineoronfirii. Dela garà, Suveranii, im-
preung cu toti insotitorii Lor, au pornit spre catedrala din cetatea
Albei-Iulii, unde s'a Avarsit dumnezeiasca slujbA. Apoi au purces
la locul Incoroarii, in fata bisericii, subt un frumos baldachin.
www.dacoromanica.ro
- 327 -
Poporul I-a IntAmpinat cu urale nesfarsite. D111 mii de pie pturi
s'auzed strigdnd : Triliasca Regele I Träiascti Impäratul I Treliasca
Imparateasa I" Peed' tresältau plaiurile Ardealului de atclta trim-
flefire nemaipomenita, isbucnitei din bucuria unui neam desrobit
MajestAtile Lor, Regele si Regina, urmati : de presedintii cor-
purilor legiuitoare cari duceau coroanele, de ofiterii cari duceau
mantiile regale, de tot clerul, de ministrii, de reprezentantii sta-
telor streine si de toti ceilalti fruntasi ai Çàrii, formal
siune ca din po-
vesti.
Au mers spre Wal%Tat..%7*.M1V.I.U4V
locul Incoronkii :
In cântecul mu- k
Zicilor, In sune-
tele clopotelor, In
cantecul corurilor
nesfârsiteleu-
rale ale multhnii,
care striga de pre-
tutindeni, plirand
GI tot Ardealul,
tot cupringul ro-
manesc cu vi-
le si Cu muntii
lui , aduce in-
chinare primului
r ege al tuturor
Românilor. Suve-
ranii erau peste
mäsura de mi§-
cc:1i, de märturia
dragostei supufi-
lor Lon
Clipa cea mare.
Dupà ce Su-
veranii s'au im-
brlicat cu vesmin- ,lisraIsaam-- ammo-
tele regesti, M. S.
Regele a luat din CATEDRALA INCORONARTI
mdinile d-lui Mi-
hail Ferichide, prefedintele Senatului, coroana de ofel, pe care f i-a
pus-o cu o mifcare hoteirtta pe cap; apoi a luat dela d-1 Mihail
Orleanu, prefedintele Camerei, coroana de aur a M. S. Reginei, care
lngenunchiase, 5i a pus-o pe capul melndrei noastre Suverane.
Uralele nu mai conteneau. Ochii celor ce-au avut fericirea, sA
fie fall la clipa IncoronArii, fnnotau In lacrAmi de mAndrie na-
tionalg. Suveranii, cdnd s' au sandal, deasemenea nu fi-au putut
stapeint lacramile : bucuriei, mulfumirii, fericirii depline.
Cuvântul Senatului. Dupg incoronare a vorbit d-1 Ferichide
www.dacoromanica.ro
In numele Senatului zicând
- 328 -
Sire, anii cari au trecut dela suirea Majestlifii Voastre pe tronul
neuitatului rege, Carol I, au marit strtilucirea qi gloria coroanei- tau-
rita din ofelui unui tun dela Plevna. Coroana primului rege al Roma--
Wei independentepe care ale§ii trail o prezintil MajestAtii Voastre,
este astitzi coroana primului rege al Rominiei intregite, cu hotarele
dela Tisa la Nistru i la marea Neagril."
Realizarea idealului visat de generafiile trecute, dobeinditei de
Majestatea Voastrei cu ajutorul marilor aliafi i grafie sacrificiului
generos a sute de mii de copii ai lei rii, este astazi un lapt implinit ;
§i incoronarea Majestcifii Voastre consacra faptul istoric §i-1 aqaza
In plina lumina."
rkt _
r
,crz .
.. °
t.tw 2_
,
latà cuprinsul aceitui act istoric :
Noi, Ferdinand I, Regele României,"
Urmând la itron prin drept de mo§tenire, in ziva de 28 Septem-
,
.. .'i.:.:
,; ,.
.s.
, ... :....:6
:,....9. '
,
k:.,.
:::Lt
. -
S.
".::1.
:15
-It . jr .
.
g
.4-.,-,:
., p.::
+4 1-' ......6
.:'t.
t.,....:
' -' ,
,
.
-- '
4.-«+
::4)
ti:::
+4
+4 't ' P7tAx
.. '1 114+
>:..,p
iH+ 1
.....4)
ti::;: . ....,,,":-.. +44
'
'', ..
... ...,
I--.-.11
M. S. REGELE VORBESTE POPORULUI
Hume
Bums
o
Bgri
Debreiin
o
ni 8.,,rhe
lap.
Oef
.a a .atr. Roman .
.1% .
www.dacoromanica.ro
333
3. ZIUA DOUA
Prilsnuirea Incoronärii In Capital. Dupà un popas la Sinaia,
Suveranii au sosit in Capitalä a doua zi, Luni, la ora zece. Trenul
s'a oprit in7gara Mogo§oaia. De-aci, in tot lungul soselei Kiselef,
drumul ell un adevarat tunel : de steaguri, de verdeata si de flori.
in sunetele muzicilor qi 'n uralele nesfeir§ite ale mulfimii, Suvera-
nii au pornit spre mima Capitalei.
Privind trecerea alaiului domnesc, daca nu te-ai fi simtit in'
carne si 'n oase, ai fi crezut ca esti pradà unui visatäta frumu-
sete, atata veselie, arata Insufletire : stapaneä Intreg norodul.
Sositi la arcul de triumf 1), Suveranii au fost intämpinati de pri-
- .
°
, IQ'qvrN . ,
./.1
-
.
ff
- -
''.
.
ro
. -. ,
74. ;,- .1..7_ ._'... '
fi, ,''. I, e .. .,.
.
El :2:::s:.:7i7=7*:::z1;:s.:-*-;.2-:-x.:4=4.:-z-::x"-.1i
ARCUL DE TRRMIF VAZUT DIN AEROPLAN, IN VREMEA ZIDIRII
--
.
'..t.
..-
,.
._ ,,,,,,,,
.
,
, .
-,--,,.,
.. .
.
., .,. z- i ...
.
4.:,
ir:a
1p
dnabe sunt alcatuite In felul calor mostenite din strilbuni si afiate la vechile mo-
numente presdrate pe Intinsul pdmfintului romanesc; adicd, prin: mandstiri, bise-
rici, palate, cetdti si altele.
Dar, mal presus de toate, farinecul ce se revarsd din privirea mai de aproape a
acestui mdret monument national, este acea lume de simboluri, bemfinatd pe fie-
care din fetele sale, simboluri ce recheamd In mintea si sufletul cercetdtorului cu-
nosciitor al trecutului nostru: toate durerile isbanzile, precum i toate nddej-
i
[hile cu cari s'au hrlinit striibunii nostri dealungul veacurilor, spre a ne hArdyi
notad, cei de astlizi, fericitele vremuri de mandrie nationald si de neasemuitd tnnAl-
tare sufleteascd, pe cari le strdbatem.
Palada dlaspre Mogeseala Eldneasa. La asezarea simbolurilor i celorlaite
1
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
- 336 -
Vädit miscat de dragostea cetità pe fetele tuturor acelora cari-L
intâmpinau cu atata bucurie i nsufletire, cu ochii Inlàcràmgi
de multumire, Majestatea Sa Regele a fäspuns urmAtoarele
vremea ceea, ca : arcurt, topoare, barde, prapure sau sleaguri si allele. In partea
, R-m
stangA a piciorului, cum privesti spre monument, stA soldatul lui Mircea °pelt
datoritA d-lui Medrea, sculptor, - sprijinit cu mAna dreaptA pe pavAza bnpodobita
Cu vulturul muntean ; iar cu stAnga, sprijinit In sabia-i lungA pAn'la cingitoare,
www.dacoromanica.ro
- 337 -
Cu vie emofiune primesc astazi tradifionala pciine §i sare, semnul
ureirilor de kind venire. Sunt patru ani de Mild in acest loc, am lost
In dreapta sta Infipt, ostasul lui lefan lucrare a d-lui Paciurea, sculptor,cu pri-
virea pironitil In zare, par'cli gata de lupta. Pavaza e prinsa de mana sting, ca
pentru aparare. Pe fata din afar% a paviizei se vede capul zimbrului moldovenesc.
°slap' tine In mina dreapta ucigatorul buzdugan, stand gata, par'cli, sa porneascil
a by!; iar In War are 'nfipta cealalta arma grozava : toporasul, In manuirea ciiruia,
ostasul roman al veacurilor apuse erh neintrecut. In spate poarta tolba Cu sageti
buciumul, care a rascolit veacuri dearándul plaiurile moldovenesti.
Subt ostasul mantean sta scris leatul 1394 amintitor al marei isbanzi a ostilor
tut Mircea asupra armiilor tut Baiazid la Rovinele Craiovel; iar subt ostasul moido-
vean stir scris leatul 1475 care ne
aminteste minunata isbanda dela pd-
rdul Racova, de Idngd Vaslut, a ostilor
moldovenestl asupra celor turcesti,
-.-
conduse de Soliman page, In timpul
vestitului sultan Mahomed al 11-lea,
eel mal neImpacat vagina§ al ere-
stinatatii.
Pe lespedea de piatra dintre a-
ceste doul leaturi se afla serise ur-
matoarele randurl, datorite raposa-
tului profesor universitar, Dimttrle
Onciul
Desccilecdtort de lard, tntemeielori
de state : Basarabil 1 Mu;attnil, cu
boierit i poporul lor intern, tn hipte e-
roice pentru neutdrnare, tn lupte sfinte
pentru trace ;i civilizatiunea cregind,
fácul-au din Tara-Romdneascd $i Tara
Moldovei forldreald nebtruild a ro-
mtinismulut, bate f i apdráturd a ere-
OSTASII LUI MIRCEA I STEFAN
In partea de sus, cam In dreptul
capetelor celor dot osteni, se afla sapate urmatoarele cuvinte cu Inteles adanc,
datorite d-lui profesor Pdrvan
Doar oament de nu ar fi murit pentru palrie, acum ei sutil zeii patriei I"
Sus de tot, pe aceeas fata a] piciorulul drept, sunt cuvintele : Eroilor
gloriel"
La fncheietura boltii, Inconjurata cu o minunata cununa de ornamente, sta prinsa
In zid, coroana regala, turnata 'n bronz aurit. Deasupra coroanei, cat tine largimea
boltii de trecere a arcului, se ELM sapate cu litere aurite urmatoarele randuri, da-
torite chibzuitel cugetari a d-lui Nicolae lorga :
Dupd secole de suferinle, cregine;te Indurate, ;i lupte grele pentru pdstrarea tartlet
nalionale: dupd apdrarea plind de sacrificii a civilizaliei umane : se Indeplint dreptalea
pentru poporul romdn, prin sabia Regelui Ferdinand, cu alutorul trilregel nalitini
gándul Reginei Maria."
De cele (low{ WO ale inscriptiei sunt armuri si trofeie de rasboi iar deasupra
www.dacoromanica.ro 22
- 338 -
salutat, ccind am venit in Iruntea armalci glorioase. Arcul acesta va
reprezentà: qi Gloria Porminiei, qi timpurile de grele suferinfe. Cu-
noaVeli sentimentele Mele pentru cetegenii Bucureqtilor, cari in
once ocaziune Mi-au arertal credintii qi dragoste. La urdrile dumnea-
voastrii de buneivenire, vei raspund: Bine v'am giísit!"
se vede un sir de scuturi, care inconjoara ca o cunung toatii partea de sus a mo-
numentului, de jurimprejur
Ltiontrul areadel de treeere.PAtrunzAnd subt arcada de trecere a monumentului,
pe lata launtrica a piciorului din dreapta, la o innaltimc de cinci metri, se olla
osezat chipul turnat in bronz, al M. S. Regelui Ferdinand 1, cu casca de rasboi pe
k,
WA,
'.:4"A940*Agt,
zì o
Majestate,
Cereasca pronie a heirdzit statului nostru in clipa hotdritoare
pentru viitorul neamului, un Rege a cdrui infelepciune a pus temeiul
increderii hoteirite in puterile de victfil rodnicci ale acestui Opor,
menit sä trdiascd in lini§te §i in pace, cu credinfd i cu cinste !
Domnia regatului romcin este domnie de drept ate §i dragoste !"
s'a zis, cdnd s'a tras in pdmatul Ardealului intdia brazdd .1m-
pcirfitoare a dreptdfii lega pentru pdmcint !"
In acest ritm de armonie creatoare, 4i va gdsi dreptul sdu, f ie-
care celdfean leal al acestei fdri, muncind cinstit in folosul fdrii
al lui ; iar gospoddria acestei scumpe cid ruita cu atdtea mij-
loace de viafd, va fi potrivitti tuturor nevoilor adevdrate, folosind
bate puterile de prevedere, hotdririi §i acliunii statului, in misiunea
sa de organizare, prin chibmita impärfire a muncii nalionale !"
Comunele fdrii unite, rildcicini de viafd sandloasd, cari, din va-
rietatea ereditelfii mediului local trag mijloacele permanente de in-
lárire prop4ire a statului, sunt con§tiente azi, de misiunea lor.
Ele inchind Mdriei Voastre vunicti recunqtinfei pentru dreptatea
;si dragostea" pe cctre Majestatea Voastrd se reazimd in bate faptele
domniei Sale 1"
In jurul Coroanei, unifi intr' un singur similmcint, reprezentanfii
comunelor fdrii sidvesc pe Regele §i Regina Romciniej Mari
Intregite, rugdnd pe Ce! Atotputernic sa Ii binecuvinteze, cu in-
treaga Dinastie 1"
Sci trdifi Majest ate !"
La un semn al Majestá.tii sale Regelui, se fácil lini§te desà"vAr§ità.
Inteo pioasá tAcere, Begele tuturor Românilor grái care poporul
S'áu :
Cu vie pldcere am venit aci, spre a mcl gdsi in mijlocul repre-
zentanfilor satelor §i oraolor din Romdnia intregild 1"
Cu mullid mulfumire sufleteascei am primit expresiunea dra-
gostei qi credinfei ce Mi-afi ardtat in zilele acestea inntilfdloare, pe
cari Domnul ne-a invrednicit al le infdptuim cu iubitu1 Meu popor
§i viteaza Mea (mata' 1"
Unifi tofi in hotarele fire§ti ale T drii-Romcine.yti, sd fim unifi :
§i intr' un gcind, i Mi? un suflet1 Voi, primara, avefi frumoasa
misiune de a cimentet ccit mai mult simfimintele acestea de unire
Mire tofi locuitorii acestei fäni binecuvcintate de Dumnezeu, orictirei
legi de credinfd ar aparfine ei. Am terma credinfd §i nestrarnutata
convingere, cd fiecare dintre voi, cu toatd mima, cu tot sufletul
cu batel puterea : va lucra pentru a fine sus jubila noastrcl fard, ca
sd o acá sti propc4ascd. Aa sd ne ajute Dumnezeu I"
strAjuiesc partea de jos a celor dota picioare, precum i prin cuvintele scrise pe
zidul acestei fatade.
Astfel, In josul piciorului atan); al arcului cum priveAi spre Mogogoaia
stà de pazd ostapl din vremea lui Mihai, alAturi de pandurul lui Tudor Vladimi-
rescu. In partea de jos, futre cei doi strajeri, se v51:1 tngrAmAdite trofeie de rAsboi
din vremurile acelea, ca : arme, saii, fevi de tunuri, steaguri i attele.
www.dacoromanica.ro
- 342 -
Serviciile de cari s'au folosit la mas, au fost rásate primarilor,
ca amintire a prasnicu/ui /a care au fost pArtasi.
Luptátorul lui Mihai lucrare datorita d-lui Severin, sculptor, sta sprijinit
In arma sa cu cremene, gandind, paeca, la viteazul sau stiipanInfdptuilorul de-o
ellpá al Unit4ii nalionale rapus de mana ucigasa a lui Gheorghe Basta, vicleanal
ambitiosul general italian, ravnitor la domnia Ardealului. In latura dreapta a pi-
ciorului din stanga cum .11 privim acum ata mandru i plin de tinerele, pan.
www.dacoromanica.ro
-- 843 --
Cu prilejul ac,estei mad sdrbiltori, M. S. Regele a iertat pe-.
depsele la o sumk de vinovati, pe cari i-A redat iar farniliilor
din mijlocul c6rora i indepArtase vina lor.
durul lui Tudor Vladimirescu opera a d-lui Jalea, sculptor, Cu mana stAnga pe
teava flintei, cu dreapta pe manerul pistolului dela brau, gata, parca, sa-1 ridice
si sa-1 descarce in pieptul vreunei lipitori fanariote.
Subt ostasul muntean din vremea lui Ill litai sta scris leatul 1601, care ne amin-
teste anul uciderii lui Mihai Vileazul pe cdmpia Turdei din Ardeal; iar sub pandurul
oilcan se atla scris anul 1821, leatul rascoalei i uciderii immosului Tudor Via-
dimirescu de care zavergili aventurierului Alesandru Ipsilanle, la Tdrgovi;le.
. .
.;A. ,
-- _ --
75r.:-Z-:-2,14.41:747:7t7:4-:-zz.::ATI::::::"LiKtijgd:¡_z-:;_x.E..;
. . .
-
, ro,
,
_..,,,, - .
4
14
A -
!g ' '
.
.,, .
..
.;,11:-
re'
.
. -
,
.>
4
...
1 r, ' ort
. ., '-
r
.
. 4.
FY
,-...
, .
'
..,
1I
H.
,
X_,:i.Z.K,Z24:1:4WW.V.i. t1,1
PANDURUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU
Pe piatra dintre aceste doua leaturi sunt sapate cuvintele urniatoare, datorite
raposatului Onciul:
In luplá mdreafci penlru uniialea nationalá, in luplà inimoasd penlru drepidtile
puporului, Mihai-Vileazul ;i Tudor Vladimirescu : au dal viola lor jerlId perdru
ideile mcinluiloare ce aueau sá nc clued la biruinici; aid nici o idcic mare, dela care
va sd purceadd indilluire, nu !twinge feud de ¡cilia!"
In partea de sus, pe piatra zidului dintre capetele celor doi strejeri, stau scrise
urmatoarele cuvinte Cu tale datorite d-lui profesor Pdruan, cuvinte privitoare
la cei doi viteji rapusi : Mihai si Tudor, de-ale caror trupuri nu se stie nimic pang
astazi, si nu se va sti nimIc niciodata
Petra trupuri, tried din maid, ei nu ascullau decal gland eiernitâiii !"
www.dacoromanica.ro
- - 344
Astfel s'au incheiat cele trei zile ale präsnuirii Incoroarii pri-
milor Suverani ai tuturor Romdnilor I
Sus de tot sta scris : Regelui glorie I"
ca §i pe fatada principala.
Trecand acum la piciorul din dreapta, al monumentului, ne apropiem de vre-
murile scurse pe subt ochii nostri. Aici gasim strajuind In stamp pe dorobanjul In-
dependenfet, din timpul domniei regelui Carol I cel Infelept : lar In dreapta, pe osta-
gut Unittlfil nafionale din vremea domniei M. S. Regelui Ferdinand I eel Lolal. Intre
ei se allá pajura Ora, sub care se gasesc diferite trofeie de rasboi din timpul nostru,
ca : arme, feat de tunuri, säbil, dra pele i allele.
°dap: regelui Carol opera a d-lui lordtinescu, sculptor, Imbracat cu manta
14
....
, os
r'..
0.0
* *
- 4
www.dacoromanica.ro
- :L130
oc,rolitor, pe care 1-a pleat in susfinerea Orientului cre0in de sub
Turd, cu mijloacele bane0i ale poporului romcin §i cu mängdierile
ei, cum 0 de rolul de aparatoare a credintei ortodoxe in Orient, pe
care Biserica romdna 0 1-a indeplinit in secolul al 17-lea inzpotriva
protestantismului prin sinoadele dela Suceava qi dela la0, prin
lucrarea intitulata: ,,Marturisirea credintei ortodoxe a Mitropo-
lifului romcin, Petra Movilil, aprobafa i folosita, dupa revizuirea
ei de catre Patriarhii orientali, de toate Bisericile ortodoxe". Pe
baza ctcestor consideratiuni era jiresc, desigur, sà i se recurzoased Bi-
s'ericií statului romdn, nu nurnai dreplul, dar chiar i datoria de
creià, in situatict lor de acum, un Patriarhat romdnesc ca acel
pe care Il infiinfeaza astazi . Sinod".
In vederea deci, a maturitaili §i a puterniciei neamului romdnesc,
devenit astäzi, prin vrerea tut Dumnezeu §i pum puterile lui, itber
intregit; in vederea obligatiunii acestui popor de a-0 pune in va-
loare, pentrir .progresul i civilizafia omenini, maturitatea sí puler-
facia lui 0 de azi, §i de mdine, prin lode in.slituliunile i mijloacele
pe cari le-ar crede el necesare acestui scop, §i pe baza mai ales a au-
tocefatiei noastre biserice0i, adica a dreptului Bisericii ortodoxe
romcine de a dispune liber de sine cum va gclsk cu cale in afara, bine
inteles : de dogme, de morale)", de cult 0 de canoanele in legliturd cu
aces( depozit comun 0 obligator pentru toate bisericile popoare!or
ortodoxe, : Sf. Sinod al Bisericii ortodoxe romcine, hotartiqte in . e-
din¡ct sa de asttrzi, 4 Februarie, a. c., cu consimfirect 0 a onoratultzi
Guvern, infiintarea Patriarhatului romdnesc, inlâiut statätor al Cole-
giutui episcopal romdnese, avdnd a se intitula pe viitor : Arhie-
piscop Mitropolit al Ungro-Vlahiei i Patriarh al Roindniei".
Hotarirea aceasta va fi innaintata qi onoratului Guvern, spre
rire legala i spre sanclionare, de Majes! atea Sa Regele, Ferdinand
I al Romdniei. In acela0 limp, ea va fi comunicata ci tuturor
biscricilor surori din intreaga lame ortodoxa de Rasärit, care, in
vederea motivelor aratate mal sus, cum 0 a invataturii Sf. Apostol
Pavel din Romani, unde el le zice cretinilor, ca stint datori sa se
arate intre ei : unul pe altul cu dragoste fraleasca itzbind, unit!
pe altul cu cinste mai mare 'dead" (Romani, cap. XII. v. 10.) de
sigur ca nu vor intdrzia set se bucure de aceasta sporire in pu/ere
0 in insemneitate u surorii lor romdne, trimitcindu-i cu drag §i cu
frafeasca lor imbrali§are §i recunoa§tere."
O euvântare istoriert. Dupa cetirea actultti de infiintare a pa-
triarhatului rornânesc, a vorbit in Slantul Sinod, d-1 Alexandra
Lapedatu, ministrul cultelor i al artelor. CuvAntarea sa fiind itn-
portant5, nu nurnai prin faptul consfintirii unnia dintre actele
cele mai de seamA din viata religioasA a poporului nostru, ci
prin cuprinsul silu, care ne oglindqte trecutul bisericii romilne,
o dan mai jos, spre a fi cetit6 decAt mai naulti Romdni
Innalt Pica Sfintiti §i Prea S f infiti Parinti !
Acum, cd 5f. Sinod,.cu unanimitate de sentimente 0 de vointe, a
holarit ridicareo Scaunului mitro politan al Ungro-Vlahiei la rangul
www.dacoromanica.ro
360
de Scaun patriarhal, pe titulara! M'u actual, pe I. P. Sfinfitul
Mitropolit D. D. dr. Miron Cristea, in calitcdea Sa de primat al
Romcinici, Patriarh al Bisericii ortodoxe romdne, permite (i-mi, ca
ministru al cultelor, sa vá arat raflunile de Stat pentru care guver-
nut pe care-I reprezint va da, cu innaltd satisf acije, forma legald
hotel ririi Sf. Sinod, holdrire care va rameined, pentru cei viitori,
negre0t, un moment istoric in desvoltarea viefii Bisericii noastre
strabune.
Innalt Prea infifi qi Prea S finfifi Parinfi !
Organizarea Bisericii ortodoxe romcine sid in aqa de strcinsd lega-
tara cu aceea a Statului, ca fazele desvoltarii acestuia ,sunt i ale aceleia.
Intemeierea Tarit-Romcine.5ti i asigurarea independenfei sale subt
Alexandru Basara) a adus cu sine organizarea Mitro poliei Ungro-
Vlahiei (1359), dupd cum, la fe!, intemeierea Moldovei i asigurarea
independen(ei sale subt Alexandru-cel-Bun a adus cu sine organi-
zarea Mitropoliei Moldovei §i Sucevei 11401).
Aceste organizafiuni mitropolitane, in dependenfd ierarhicd de
Patriarhia ecumenicd a Constantinopolei, au durat aldt cdt au durat
formafiunile politice ce le-au dat nallere. aíci unirea Principatelor
(1859) §i unificaren viefii lor publice (1862) au provocat necesitatea
unei noui organizad a Bisericii nalionale, in raport ca situafia po-
considerabil cre.sculd, a Romdniei moderne.
Pentru satisfacerea acestei necesitali, autorii constitufiei dela 1866
au linut sá inscrie in art. 21 al operei lor, ca principii ale viitoarei
organizad biserice§ti : neatcirnarea ierarhicd a Bisericii romdne
de orice chiriarhie streind qi conducerea ei sinodaki.
in adevar, ca consolidaren unirii sub domnia principelui Carvi,
se institui, la 1872, SI. Sinod, în relafii ca Patriarhia ecurnenica
§1 cu celelalle Biserici ortodoxe numai ce priveqte unitatea dogmelor
§i canoanelor, §i se declara scaunut mitropolitan al Ungro-Vlahiei
ca cel mai vedija, rezident in Capitala (dru i detintítor, inca' dela
in fiinfarea sa, de atribufiuni pcuriarhale (,;Exarh al Plaiurilor" )
(le primal al Romdniei, iar dupd rasboiul independenfei (1877-781
si proclarnarea regatului (1881), se decreta §i obfinii, la 1885, au-
locefalia Bisericii ortodoxe romcine.
A5a dar, in timp ce Romdnia moderna Igi cciViga prin
afirma prin regalitate desavdrqita sa suveranitate nationald,
Biserica ei devened autocef ala i sinodcda, adicd conduccitoare, prin
soborul arhiereilor sai, a rosturilor sale spirituale.
Organizafiunea aceasta : autocef ald i sinodald, ca un mitropolit
primal in frunte, a Bisericii ortodoxe de dincoace de munfi, a durat
asemenea, atcit cdt a durat §i alcdtuirea politicd ce i-a dat na§tere :
vechiul regat. Caci constituirea actualului Stat romdn al unitcifii
nalionale, a impus qi el necesitatea reorganizarii Bisericii noastre,
In raport cu noua luí alcdtuire insernndtate politiccl.
Ca i la 1866, autorii constitufiei din 1923 au final se/ inserte
in pactul lor (art. 22) principiile acestei reorganizad §i anume :
www.dacoromanica.ro
menfineind Bisericii noastre pozifia din *di, laid de celelalte Bi-
serici ortodoxe (autocelalti), au determinat situafia ei in lduntru,
Pia de celelalte Culte (dominanta) 5i i-au acordat pe lcingd con-
ducerea sinodalei in privinfa afacerilor spirituale dreptul de ad-
ministrare, prin organe pro prii, alceituite din mireni 5i clerici, pentru
af acerile sale: biserice5ti, culturale, fundalionale qi epitrope5ti, cu
obligafia ca modalitafile acestei conduceri administrad sei fie uni-
tare pentru intreaga Bisericti.
Inlauntrul acestor principii s'au intocmit : proiectul legii de orga-
nizare a Bisericii ortodoxe romeine qi statutul de aplicare al acestei
legi statuL alceituit de Bisericei 5i privind amanuntele dupei cari
1). Vezi alte stiri biograf ice i portretul lui Titu Maiorescu, in Cartea Marilcr
Romdni", din luerarea de fatà.
www.dacoromanica.ro
- 371 -
poporin deosebi vietile haiducilor. El este autorul mult raspan-
ditului, altadata, Calendarul pentru lo fi".
Nicolae Scurtescu (1844-1879) a fost institutor in Bucure§ti. El
a publicat : poezii, articole de critica §i piese de teatru.
George Bengescu-Dabija (1844-1916) a scris : versuri, proza §i
teatru.
Nicolae Beldiceanu (1845-1896) a scris poezii §i câteva carti
de invatamant.
Nicolae rillell (nascut la 1846) are lucrari felurite, mai ales versuri.
Alexandru Lambrior (1846-1883) a publicat lucrad privitoare
mai mult la limba §i gramatica.
Vasile Conta (1846-1884) a scris numeroase lucrari filosofice,
§i cateva, politice. El a fost unul dintre cei mai de seama filosofi
din vremea sa.
Dimitrie A. Laurian (1846-1906) a scris lucrari mai mult cu
cuprins §tiintific.
Nicolae Densu§ianu (1846-1911) ne-a lasat importante lucrari,
rnai ales in domeniul istoric.
Nicolae Quintescu (mort ia 1913), a lucrat numeroase carti cu
cuprins felurit. A fost membru al Ac-demiei Române.
Calistrat Hogaq (1847-1916) a scris mai mult proza.
Anghel Demetrescu (1847-1903) a scris cateva lucrari §i tra-
ducen i importante.
Alexandru Xenopol (1847-1920) a scris mai mult pe taramul
economic §i, mai ales, pe ce! istoric. El este autorul celei mai com-
plecte lucrari asupra Istoriet Romdnilor". A fost membru al
Academiei Romane.
Ciru Oeconomu (1848-1910) a scris : poezii, nuvele, romane
§i altele.
George Panu (1848-1910) a fost unul dintre publici§tii politici
de seama. A scris numai in proza.
George Bengescu (1848-1922) ne-a lasat numeroase lucrari in
române§te §i frantuze§te. El este biograful reginei Elisaveta.
Ion Slavici (nascut la ,5iria-Arad, in Ianuarie, 1848) a scris nu-
mai in prozá. : pove§ti, nuvele §.1 romane.
G. Dem.-Teodorescu (1849-1900) a scris poezii §i proza. A fost
un setos cercetator al comorilor poporane.
Frederic Damé (nascut la Tonnerre, in Franla, in anul 1849, mort
la 1907) ne-a lasat numeroase §i foarte importante lucrari pe toate
taramurile.
Dimitrie 011inescu (1849-1908) a scris : versuri, proza §i teatru.
Are lucrari numeroase §i pline de mult interes. A fost membru
al Academiei Romane.
Mihail Eminescu este cel mai de seama scriitor al vremurilor
noui. El s'a nascut la 20 Decembrie, 1849, in satul Ipote.yti,
lana ora§ul Boto§ani ; a fost declarat la preotul biserich dom-
ne§ti din orapl I3oto§ani, ca nascut la 15 Ianuarie, 1850. Bo-
tezul sau a avut loc la 21 Ianuarie, acela§ an, in sus numita
biserica. Pe tatal lui Eminescu 11 cherna Gheorghe Eminovici, iar
www.dacoromanica.ro
372
pe mama sa Ralu, n5scut5 Vasile Iura§cu. Nas i-a fost bunicui
säu dinspre mamá. Primii ani ai copil5riei i-a petrecut la Ipote§ii,
In judejul Bolo§ani. InvAt'ämäntul primar si primele cloud cla.se
gimnaziale le-a urmat la Cerncluli, unde avù prilejul -s5 fie elevul
marelui nationalist Aron Pumnul, care ii schimba.' numele din
Eminovici cum se numia dupà tat51 s'äu in Eminescu. In clasa
doua de gimnaziu rämase repetent, intru cat urmase la scoal5
foarte neregulat. In al treilea an, incerc5 &a' se preg6teasc5 singur,
acas5, MI% a mai urma la scoalg, insà nu se prezintä la examen.
In 1864 venl la Cern5uti o trupà de actori ron3ani in frunte cu :
doamna Fani Tardini ;i frafii Vladice§ti. Eminescu p'äräsi inv5-
tätura si se al5tura' si el la aceastä trup5, pornind sà cutreiere
tara f5rd stirea pArintilor sAi. La catva timp, actorii se abAturá
prin Botosani. Dup5 plecarea trupei, Eminescu r5mase catAva
vreme cu pgrintii s5i. Incins de dorul vietii fär5.' csäp'á'täi, porn
iaräs prin tarä dup5 diferite trupe de actori. La 1868 se alnurà
ca sufleur la trupa lui Pascali, care-1 gäsise la Giurgiu, slujind
ca randas la un han. Prin mijlocirea marelui actor 11 cunoscit
Ioan Cara giale, pe cAnd Pascali se afla cu trupa la Bucure§ti.
Dup5 spusele lui Caragiale, ceca ce-1 lega pe Eminescu de aceastä
trup5 era dragostea adanc5 pentru una din artiste, dragoste netm-
pärfäsit5, zice-se.
S'Atul si de acest fel de viatà, poral iarA's spre vatra pArinteasc5.
Ajutat de tan' s5u, si de cativa literati, cari 'ntrez5reau intr'insul
pe marele poet al neamului, plec6 la Blaj, iar de-ad la Viena, spre
des5värsi studiile, a c5ror lips6 o resimteà. Viata familiarä,
ordonat5, cu timp de munc5 i timp de odihhä, a orânduitilor
Austriaci, avù o mare inraurire asupra sa. El urmilri cu mare sete
cursurile privitoare la filosofie i scrierile literare ale inv5tatilor
eleni i latini. Pe cand se aflà la Viena, publicA vreo cateva 'Meer-
eäri poetice in revista Familia" din Buda-Pesta, apoi trimise
d-lui Iacob Negruzzi, directorul Convorbirilor lilerare" poezia care
aveà sA atragA atentie asupfä-i Venere §i Madona", care fu pu-
blicat5 in numita revist5 la 15 Aprilie, 1870, urmatà apoi si de
celelalte lucrAri poetice ale genialului scriitor.
In timpul sederii sale la Viena lug nastere societatea Romania
Juna", care desf5surä o minunatà activitate pe táramul national.
Tot in aceastà vreme se puse la cale un congres studentesc la Puina,
In Bucovina, la mormantul marelui Ie fan, cu prilejul unei ser-
bAri nationale-ce avù loc acolo. Curänd dup5 aceasta, Eminescu
se intoarse in. -peg, unde fu numit director al bibliotecii din Ia§i,
In anul 1874. Cu acest prilej cunoscù el pe frumoasa Veronica,
sotia boierului Mide, care fu atras5 spre poet, robitá de-minunatele
sale versuri. Puterea dragostei ce lega pe cei doi poeti Ii stäpanl
atat de mult, in cat plAnuirà ca, dui-A moartea b5tranului Miele,
s4 se c5s5toreaseä impreunA.
Spre a-1 face s5"-si uite aceast5 inclinare, prietenii i admira-
torh poetului il trimiserä. la Berlin, spre a termina studiile filo-
sofice lua o diplorn5. Dar aci nu stete mult, c'äci dorul Ve.,
www.dacoromanica.ro
373
ronicai Il aduse indarat In urma staruintei sprijinitorilor sài, in
1875 fu numit revizor §colar al judetelor : Iai §i Vaslui.
S3himbandu-se guvernul, fu scos din slujba, i dat in judecatä.
El pleca la Bucure§ti, unde fu numit redactor la ziarul partidului
conservator, Timpul", pe-atunci sub directia lui Grigore Ptiu-
cescu., In aceasta vreme, numele poetului ajunsese -din ce in ce
mai cunoscut. Regina Elisaveta tinfi sa-1 cunoasca 04 chema la
palat. El Lisa' era o fire stangace i protivnic dorului de glorie.
Cand fu propus ca sä i se dea medalia Bene-Merenti", ruga pe
räposatul Maiorescu, protectorul sau, sa-1 lipseasca de aceasta
onoare, care-i erà o povara.
La 5 Iunie, 1883, inaugurandu-se statuia lui $1efan-cel-Mare la
Ia§i, se duse 0 el sa iek parte ca redactor al ziarului Timpul". Cu
acest prilej a alcatuit vestita sa Doincl" : Dela Nistru pdrela
Ma... 1" Sosit la Ia§i, nici nu luä parte la serbare ; par'ca-i fAcea
rau multimea. Semnele ratacirii mintii incepusera sa se arate.
Ratiunea i se intuneca foarte curand dupa aceea din pricina
semintei unei boale necautata la vreme. Pe la inceputul lui Iulie
se simti §i mai ; iar la 8 Iulie, 1883, judecata Ii pieri cu desa-
var§ire, caci vrù sà ucidä cu focuri de revolver pe unul dintre
prieterdi sai cei mai buni. Bag-at in- spitalul Ccuitatea din Bucu-
re§ti, e Ora cà dupa vreo doua-trei luni de zile se mai insdra-
venise. Prietenii poetului Ii trimisera apoi la Viena in cautarea
unui cunoscut medic de boale mintale, intovarä§it chiar de prie-
tenul pe care vroise sa-1 ucida. La catva timp, pleca in Italia,
trecù prin Venefia §i se opri la Floren fa,. de unde apoi reveni in
tarä. Cglatorind, cand la Ia§i, cand la Bucure§ti, duse o viatä
foarte neora.nduita, de om lipsit de darul sanatoasei gandiri. Prin
1888 incepù sà traducá in versuri luerari streine, dandu-le ca pro-
ductii originale. Pe la inceputul anului 1889, boala pornl sa-1
chinuie rnai cu tàrie. Internat iarà In ospiciul Caritatea",
ziva de 15 Iunie, 1889, in urma unei nenorocite intamplari datorita
lipsei de paza a ce/or ce-i purtau de grija lui §i cdorlalti nefericiti
cu mintea turbure, avù un accideht, care-i puse capat vietii.
In ziva urmatoare, fäcandu-i-se autopsie, s'a gasit ea' greutateä
creierului din care isvorise atatea alcatuiri geniale, era de un
kilogram §i patru sute nouazeci de grame. Cu acest prilej s'au do-
vedit i pricinile ratacirii mintii marelui poet, dar la ce mai putea
fi de folos aceasta descoperire?!...
La o luna de zile dupa moartea lui Eminescu a murit 0 Veronica
Mide, care rämilsese vaduva Inca din 1883, tocmai cand poetul
Incepuse sá dea semne de ratacire. Venind la Bucure§ti, dupa el,
nu mai aflà nimic din dragostea lui de odinioara, a§a di fu nevoitä
sä-0 inmormânteze visul de al-COW in adancul sufletului
latlipe scurt, care a fost viata celui mai de seama mânuitor a
sinitirii i graiului romanesc. Astazi, el este marele i genialul Emi-
nescu ; cat a fost in via-VA 0 in plinätatea judecätii sale, multi l-au
vrajma§it i l-au barfit, socotindu-i scrierile lipsite de once valoare.
Viata-i scurta 1-a impiedecat sà ne dea masura geniului sau ;
www.dacoromanica.ro
-74 -
însä din a-Ma cat a ramas depe urma sa, avem destula dovada
ratacirea mintii lui i moartea-i timpurie : au adus literaturii ro-
mane o paguba, care prin nimic nu poate fi Inlocuita.
Lucrdrile lui Eminescu au fost adunate In volum de catre prie-
tenu i admiratorii std. El nu s'a preocupat deloc de aceasta, cat
timp a fost In viata.
Pe langa poezii, s'au mai publicat In volum : Culegere de ar-
ticole d'ale lui M. Eminescu 1891; Diverse critici i vedeni
politice 1893 ; Nuvele 1893 ; Literatura populard 1902; Poezii
postume 1902; Geniu pustiu roman 1904; Scrieri politice
si literare, manuscrise inedite 5i culegeri din ziare i reviste 1905;
Bogdan Drago 1906; Scrisori corespondenta cu Iacob Ne-
gruzzi ; Henriette 5i M. Eminescu scrisori catre Cornelia Emilian
1893, si altele ; precum si multe cari stint Inca netip'ärite.
Nfiscuti pftnfi la 1860. Mircea Rosetti (1850-1882) ne-a lasat
cateva lucrari In proza.
Ronetti Roman ne-a läsat lucrari In: versuri, proza i teatru.
Veronica Micle (1850-1889) prietena i inspiratoarea lui
Eminescu a scris numai versuri.
Vasile Gr. Borgovanu .(2 Ianuarie, 1850-11 Ianuarie, 1923) a
fost un neobosit muncitor pe taramul sanatoasei indrumari pe-
dagogice a dascalimii romane. Ne-a lasat mai multe lucrari de
seama privitoare la educatie i Invatamant.
Grigore Tocilescu (1850-1909) a scris foarte mult, si mai ales
pe taramul istoric si-filologic. A fost membru al Academiei Romane.
Matilda Cugler-Poni nascuta la 1853 in Ia5i, a scris versuri
frumoa se.
Ion L. Caragiale (1853-1912) a publicat : versuri, proza
teatru. A fost unul dintre scriitorii rodnici i In gustul cetitorilor.
A scris, fare altele : O noapte furtunoasä 1879; Conu Leonida
fat ä cu reactiunea-1879 ; O scrisoare pierdutd 1884 ; De-ale Cama-
valului 1885; Napasta 1890 toate, lucrari pentru teatru ; apoi :
schite, nuvele, povestiri, i altele. Lucrarile sa!e de teatru sunt
niste capete de opera.
Ion Nenitescu (1854-1901) a scris poezii, dintre cari fdarte
multe, patriotice ; a scris si o drama istorica : Radu-dela-Afumati.
A lexandr u Macedons ki (1854-1920) a scris numeroase lucran,
pe toate taramurile : poezii, proza, teatru. A fost creatorul unui
puternic curent literar, urmat de multi admiratori ai poetului,
cari au cautat sa-1 imite. Lucrärile sale au o mare valoare poetica.
Fiji si, pe langa un nume, care inseamna o epoca' In viata noastra
literara, au mostenit i darurile poetice aleArintelui lor.
George Maior Dr. (nascut la 1855) a scris numeroase lucräri
foarte importante, pe taramul agricol si economic.
Ion Gherea zis Constantin Dobrogeanu (nascut la 21 Mai, 1855, In
guvernamântul Iecaterinoslav-Rusia, mort In anul 1920) a scris
interesante studii critice i numeroase articole socialiste.
Dimitrie Onciul (1856-1923) a scris numeroase lucrari de mare
valoare istorica : a-tat In nemteste, precum i 'n româneste. A fost
membru al Academiei Romane.
www.dacoromanica.ro
- - 375
www.dacoromanica.ro
377
PENINSULA BALCANICA
1. MACEDONENII SAU AROMANII
Rilspindirea Românilor Macedoneni. O ramurà de frati de-ai
novtri, cu cari suntem legati sufletevte de veacuri fndelungate,
Mil n6déjdie de
a-i puteA vedeà
lipiti de pAmântul
XWk4t1;t4,l
patriei-mame, e- (%
.f r
_.
.,:..-- .-
i
sau Aromdnii
1y
11),
I g ,
cum I§i zic ei. - t
Odinioarà, nu- W '''.
r
0 :i' -2 1 ' r,.._.....- *.
mArul lor eri de- ( 1
.
SW
4
www.dacoromanica.ro
- 385
,- ,.
,7,-
-. ,
-
.
: ..f.,..
o
.o,
---...., ,.... ....
-'- 't--::"'-e''' .
...,.
-.
--......-
-
,,,,... 4 ItY)
.. ,- ,..- ",
rii
rÑ1 4:- :- ".
. -
..
0E14'0..
Oter
;*.t4--1,
_ ;,4,,c, Eig
' - '
". ' is -
www.dacoromanica.ro
ZILE MARI
DIN
VIATA POPORULUI
NOSTRU -}1111=r4
Seneslau 1247 7
Litean sau Litovoi 9 1279
Biírbat 1279 ?
Tihomirsocotit de unii c'ar
fi legendarul Radu-Negru ? 1320
Basarab-cel-Mare 1320-1352 Dragos 1343-1345
Sas i 1345-1349
,Alexandru Basarab . . . .1352-1364 Bogdan I 1349-1365
Vlaicu sau Vladislav Basaxab 1364-1377 Latcu 1365-1372
Radu I Basarab 1377-1384 Gheorghe sau Iuga Coria-
tovici 1372-1375
Dail I 1384-1386 Petru I Musat. . . . . 1375-1391
Mircea-cel-Mare 1386-1418 Roman I 1391-1394
Stefan I 1394-1400
Iuga al II-lea 1400
Mihail I 1418-1420 Alexandru I cel-Bun . . 1-100-1433
Dan al II-lea 1420-1421
Radul al II-leaPlesuvul 1421-1427
Dan al II-leaa 2-a oarà 1427-1431 sau Ilie I 1433
Alexandru al 11-leaAldea 1431-1435 Stefan la II-lea 1433-1435
Ilias I, ImpreunA cu Stefan
Vlad IDracul 1435-1446 al II-lea 1435-1443
Dan al III-lea 1446-1451 Stefan al II-lea, singur. . 1443-1447
Roman al II-lea 1447-1448
Petru al II-lea 1448-1449
Alexandru al II-lea . . . 1449
Bogdan al II-lea 1449-1451
Vladislav ai II-lea 1451-1456 Petru al III-leaAron . . 1451-1452
Alexandru al II-leaAlec-
sandrela 2-a oarä . .1452-1455
Vlad al II-leaTepes ..1456-1462
. Petru al III-leaAron, a
Radu al III-leacel-Frumos 1462-1474 2-a oarA 1455-1457
Laiotà Basarab 1474-1476 Stefan al 111-leacel-Mare 1457-1504
Vlad al II-leaTepe-----a 2-a
oar% 1476
Laiotà Basaraba 2-a oar% 1476-1477
Basarab cel-TanArTepelus 1477-1482
Vlad al III-leaCAlugdrul 1482-1495
Radu al IV-leacel-Mare. 1495-1508 Bogdan al III-lea Chiorul 1504-1517
Mihnea . . . 1508-1510
Vlad al IV-leaeel-Ilan.
sau Vladut 1510-1512
Neagoe Basarab 1512-1521 Stefan al IV-leaeel TAnAr
Teodosie Basarab 1521 sau StefAnità 1517-1527
Radu al V-lea dela-Afumati 1522-1523
Vladislav al 111-lea . . . .1523-1525
www.dacoromanica.ro
Radu al V-lea dela Afumati .1525-1529 Petru al IV-leaRares . .1527--1538
- 393 -
Muntenia Moldova
AnII Anil
Moise 1529-1530
Vlad al V-leaInnecatul . 1530-1532
Vlad a/ V I-leaVintilA. 1532-1535
Radu al VI-leaPaisie . 1535-1545 Stefan al V-leaLAcustA . .1538-1540
Alexandru al III-lea-Cornea 1540-1541
Petru al IV-leaRare§, a
2-a oar% 1541-1546
Mircea al II-leaCiobanul .1545-1554 Ilie sau Ilia§ al II-lea . . 1546-1551
Stefan, al VI-leaRare§ . 1551-1552
loan IJoldea 1552
Petru I sau PAtra§cu-cel- Alexandru al IV-leaLApu§-
Bun 1554-1557 neanu 1552-1561
Mircea al II-leaCiobanul, a
2-a oar 5 1557-1559
Petru al II-leafiul lui Mir- loan al II-leaDespot . . .1561-156
cea Ciobanul 1559-1568 Stefan Tom§a I 1563-1564
'
Alexandru al III-lea . . . 1568-1574 Alexandru al IV-leaLApt4-
neanu, a 2-a oar5 . . . .1564-1568
Bogdan al IV-lea . . . .1568-1572
Ioan al III-leacel-Cumplit
Armeanul 1572-1574
VintilA 1574 Petru al V-leachiopul.. 1574-1577
Alexandru al III-lea . . . 1574-1577 loan al IV-leaPotcoavA. 1577
Mihnea al II-leaTurcitul 1577-1583 Petru al V-leaSchiopul . .1578-1579
Iancu Sasul 1579-1582
Petru Cercel 1583-1585 Petru al V-leaSchiopul . 1582-1591
Mihnea al II-leaTurcitul,
a 2-a oat% 1585-1591
Ilie 1591
Radu al VII-lea 1591
Stefan Surdul 1591-1592 Aron Tiranul 1591-1592
Alexandru-cel-RA u 1592
Aloxandru al IV-leaeel-Mu 1592-1593 Petru Cazacul 1592
Mihai Viteazul 1593-1601 Aron Tiranul, a 2-a °aril . 1592-1595
Stefan al VII-leaRAssan 1595
Ieremia MovilA 1595-1600
www.dacoromanica.ro
- 396 -
Muntenia Moldova
Anil Anil
Alexandru Dimitrie Ghica .1834-1842 Mihail Sturza 1834-1849
Gheorghe Bibestu 1842-1848
CAimAc4inia lui Constantin
Cantacuzin 1848-1849
Barbu Stirbei 1849,1856 Grigore Ghica 1849-1856
Ocu palie rusea sea In amlindoud principatele 1853-1854.
CAinlcAmia lui Alexandru CAimAcAmia lui Teodor Bals.1856-1857
Dimitrie Ghica .1856-1858 CAimgcgmia lui Niculae Vo-
goride 1857-1858
CAimgcAmia de trel : Ion CgimAcAmia de trei : Stefan
Manu, Emanoil BAleanu Catargiu, Vasile Sturza
si Ion Filipescu. ..... 1858-1859 Anastasia Panu (858-1859
Unirea Prineipatelor roman.) la 24 Ianuarie, 18591).
ROMAN IA
't hOl
sub domnia
lui `10,0
° Bo
CUZA-VODA
1859-1866
cuci
R.10coa.
0T.Sever taiDmits
Pitesti.
Sucures
Cilärast -(3
r9e o
Crgor
Giorgio
IT
9.,,., u
Tiligurele
R.
N
1). Harta de mai sus InfAtiseaza Ronitinia In timpul domMei Jul Cuza. ScApAn-
www.dacoromanica.ro
du-se din vedere sá fie trecutä la capitolul respectiv, am introdus-o aci.
CARTEA MARILOR ROMANI
I. Mitropolitul Petru Movila.
Mitropolitul Petri' Movila al Kievului a fost unul dintre eel
mai de seamd fruntasi al bisericii ortodoxe de rasdrit. El a
fost fiul lui Simion Noviid, domnul Moldovei, i s'a nascut la
21 Decembrie, 1597. Desi in timpul copilariei si tineretii sale,
propaganda catolica era in floare in Muntenia si Moldova, el
si-a inarit cugetul in credinta ortodoxa. Primele invataturi le-a
capatat in Moldova, iar studiile teologice le-a facut la Sorbona.
In 1625, mergand
la Kiev, se calugarl 7
la manastirea Pecev-
ska al carui arhim an-
drit ajunse la 1628.
In 1632 fu ridicat la
rangul de mitropo-
lit al Kievului. Ca
mitropolit s'a distins
prin virtutile sale,
precum i prin acti-
vitatea sa culturald.
El intemeie o scoala,
care ajunse mai apoi
Academie deTeologie
si Filosofie foarte cer-
cetatd ; infiinta o ti-
pografie pe cheltuia-
la sa; de asemenea ti-
01.1 numeroase carti
religioase, de folos
obstes c. Lucrarea
care i-a creiat un
mare renume, a lost
«Md.rturisirea orto-
doxd a bisericii din
rasarit), scrisa pen-
tru combaterea cal-
vinismula Aceastä lucrare a fost aprobatá de sinodul dela
kW, din1642 ; iar mai apoi, de sinodul celor patru patriarhi
ortodocsi, adunati la Constantinopol. El a contribuit la inte-
meierea unei scoale in mandstirea «Sfintilor Trei-lerarki» din
lasi, care deveni rasadnita celorlalte scoale din Moldova. Mo-
vila muri la 22 Decembrie, 1646, si fuinmormantat la biserica
,,Sfiniei Zayre din Kiev». Clerul rusesc si profesorii Academiei
infiintate de dansul prasnuiesc in fiecare an numele acestui
mare mitropolit de vita. romaneasca.
www.dacoromanica.ro
Parestea neamului ronuinesc-I. Popent-1135.jenazu. Editia 11-a 5.000 exemp. 25*
398
,,,,, ,
se incredinta
, .,,.. - postul de director
, ----4.,
,,,,----
al s eminarului din
! , Pulta v a. Urcand
P ,,, , k toate treptele ie-
.i., 4 5 .., !
1
rarhiei biserice0i,
,.; ' ,,, i
A
ajunse episcop al
e
:z
, Benderului i A-
, .
,
-
kermanului, iar in
-. timpul ocupatiei
4 ruse0i, fu numit
o
mitropolit al Mol-
dovei, de unde
' -,4 0
4
,er' 0
AP.
.,,'
treat in mitropo-
0 --; lia Ecaterinosta-
ri, v vului in 1793. Du-
pa patru ani fu : ,..-- . ,
trecut la 1Vovgo-
rod; lar in 1799,
la Kiev, de unde se retrase la Odesa in 1803. La 1812,
Basarabia fiind rupta din trupul Moldovei §i alipita la Ru-
sia, avit ca prim mitropolit pe Gavril Bernulescu. El 4i
wza rev)dinta la Chi?indu, care deveni capitala Basarabiei.
Fire hotarita si spirit organizator, Mat randuiald in eparhia
sa. Intemeia o tipografie bisericeasca, scrise §i tipari carti pen-
tru folosul credincio§ilor. Infiinta un seminar pentru formarea
preotilor, in care se dAdea invatatura in romanete.
Gavril Banulescu inceta din viata la 31 Martie, 1821, in
varsta de 75 ani. www.dacoromanica.ro
399
4. Gheorghe Lazdr.
Oheorghe Lazar era de fel din Transilvania. El s'a nascut la
anul 1779 in satul Avrig. Invatatura si-a urmat-o In Sibiu, pre-
cum si in orasele : Cluj §i Viena. La inceput a fost arhidiacon si
profesor la seminarul din Sibiu. Fiind persecutat de Unguri pen-
tru nationalismul salt, venl in Bucuresti la 1816. Aci, se lepada
de preolie si, in urma multor staruinte Si cu mari greutati, isbuti
BA capote invoirea,eforiei scoalelor, compusa din mitropolitul
tarii si troj boieri alesi de divanul domnesc, ca el deschida o
scoala românea-
,--....----- _
........-- --,--
- ..
- sea de inVataturi
Innalte la colegiul
«Sidntul Sava».
1 Pand la el, in
..
scoalele Tarii Bo-
qf
p-- manesti se invd-
r , - ,---- 1'
I
ta numai limba
greceasca. El, ce!
-, k. -,- dintai, Incept' a-si
invata scolarii in
graiul stramosilor
lor. Lectiunile sale
cuprindeau tot fe-
lul de cunostinte
SDUSe pe intelesul
co- tor ce-1 ascultau.
Nu trecea lectie in
care el sa nu vor-
beasca elevilor
sai de dragostea
pe c a r e trebuie
s'o aiba : pentru
graiul stramosesc,
pentru neamul lor
si pentru credinta
strabund.
Activitatea lui
Gheorghe Lazar
*Più drept rezultat ridicarea scoalelor romanesti In locul celor
grecesti si intiintarea a numeroase scoale national° In diferite
orase din Muntenia.
Roadele invataturitor sale s'au vazut la 1821, cand Tudor
Vladirnireseu a ridicat stindardulatibertatii. Toti elevii lui Lazar
au fost de partea marelui Roman de peste Olt.
Gheorghe Lazar murl in satul salt de nastere la anul 1823.
Drept rerunostinta pentru truda sa, Romanii i-au ridicat
statue in Bucureqti. www.dacoromanica.ro
401
5. Gheorghe Asachi.
6. loan Heliade-Radulescu.
han Heliade-Itadulescu s'a nascut in Targovige la anul 1802
dintr'o familie de oameni nevoiasi. Invatatura §i-a facuto la
flueure0i, in scoala lui Gheorghe Lazar. El a fost un vrednic
elev al inimosului sau profesor. Plecand Lazar din tara, Heliade
urma mai departe munca inceputd de dascalul sau. Lipsind
cartile de scoala, el îi acii o tipografie proprie. Apoi Incepa
sa serie o multime de carti in limba romaneasca, pe cari le
tiparl pe cheltu-
I .-....:..._ iala sa. Heliade
propovedul inva-
: .. tarea si cunoaste-
r.
..
.
4,
...,,,, .
..,..
. ..
. .44
..,....
',..
rea limbii roma-
nesti. Lupta din
rasputeri pentru
indepartarea lim-
,
'"..
. .
. Ag
, slavon din serie-
III
- ..
.. rea limbii rama-
Ift...,.
.....
-
.1
,
.
,,,, inceput scrierea
limbii stramosesti
,
ca litere latine.
11,
A
-,..,,,,, _, ..
.lull . Cartile serse de
dansul sunt fara
c;
fr. . .
o
numar. A s cris:
0 P c ar ti de scoala,
-
o -
,
.
carti de cetit, poe-
..- , 01
.. zii, piese de teatru;
-...,,,,,.._,...e-_-_-_, '05' a scos: reviste, jur-
.
. , ,-.. 2 . .1.41#1,04017.--;....-- , l.ì nale si multe al-
,..;..:-.... ,. .,.-.........,OR_ -1 - tele, pentru folo-
sinta Romanilor.
In timpul revo-
lutiei din 1848, el a fost printre capii rasculatilor, facand parte
din locotenenta domneasca, randuita sa conduca trebile tara
pana la alegerea unui nou domn.
Toata viata acestui om a fost o viata de munca, inchinata
binelui i propasirii poporului romanesc.
El se sdvarsi din viata "la 1.872 si fu inmormantat in Bueu-
refti, la biserica Alavrogheni.
Romanii, drept recunostinta pentru patriotica i innalta-
toarea lui munca, i-au ridicat o statue in Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
403
7. Simion 135rnutiu.
Simion Bfirnutin s'a ndscut la 2 August, 1808, in Boesa-
Romdnd, judetul Scilagiu, din pgrinti plugari. El si-a inceput
invgtgtura in satul sail natal; apoi a urmat scoala normald la
Simtau, si gimnaziul, la Careii-Mari. In 1825 terming Filosofia
la Blaj, dupg care urmg Teologia pang la 1829. Intre 1831-1834
functiong ca profesor de Istorie si Filosofie la liceul din Blaj,
unde incept' a-si tine cursurile in limba romAng. Acest fapt
atrase multe neplgceri din partea impilgtorilor neamului ro-
anAnesc. Dela 1843 uring la Academia de drept din Sibiu, Ong
la 1848, cAnd se puse in fruntea miscdrii nationale. Nu se poate
scrie Istoria ace-
stor vremuri mari,
Mil a nu se vorbi
de curajul i jert-
fele fdcute de Bar-
nutiu pe altarul
romAnismului. El
este autorul pro-
clamatiilor dela 25
si 26 Martie, 1848,
prin cari cereA :
libertatea unui
congres national
romein, libertatea
individuald prin
suprimarea iobd -
giei si libertatea
nationaldprin re-
asezarea pop oru-
lui in drepturile
sale. La adunarea
generalg a natiu-
nii, tinutg pe aim-
pia Libertettii, la
Blaj, In 3/15 Alai,
1848, B grnutiu
avii un rol de sea-
mg. In urma re-
volutiei, fugi in Ronidnia. Dupg multe neajunsuri,
Constantinopol ; iar de ad, la Viena, unde a lucrai
isbAnda cauzei national°. In 1854 îi lug diploma
In Drept la Paris, de unde yen]. la Iasi ca profesor
sofie. Aci lug parte activg la reorganizarea invAtt
Dupg, 9 ani de cursuri, fu doborit de boalg, dator
sale proa incordate. PlecAnd spre satul sgu natal,
viatg in Valea Almasului, la 16/28 Mai,.1864, in
56 ani. Corpul sdu fu inmormAntat la Boca-Ronzar
s'a ridicat si un frumos monument.,
www.dacoromanica.ro
- - 404
9. Alexandru Petriceicu-Haddu.
Alexandra Petrlecicu-Hasda u se trage dintr'o veche fa-
milie boiereascd din Moldova. El s'a nascut la 1811. Primele
Invataturi le-a urmat in casa Cu cei mai de seama profesori
ai timpului. La varsta de zece ani vorbia tot asa de bine eli-
neste si latineste, ca si ruseste. Studiile universitare le-a ur-
mat la Karcov,in Rusia si, mai apoi, la Lemberg si Illunchen.
Reintors la Chisinciu, in Basarabia, se apuca de advocatura,
creindu-si un renume ce strabata dincolo de botare. Pe lang a
a dvocatura, el se
mai ocupa Cu stu- ... - 7------- ---.
diul Istbriei, F i 1 o - - --- -" i
so fi e i, tiintelor
naturale si Mate-
maticelor. Alexan- * 1°
4 o
dru Hasdau cu- A'S'
nostea o multime Al"
o limbi ; astfel : LO
romana, latina, e- V
lena, rusa, rutea- .
,4
.
na, polona, boema, V
germana, france- ,11
za, italiana, spa- ÍLI...,.
niola si g r e a c a .. r .
noua.Des1 despar-
tit politiceste de
Moldova, el intre-
V
t 14 , -j1 4it
'
tinea legaturi cu J,
. l
it, -
..
,
.r p
, ,'
4
rit)
,, ri
I.
sa, Cristinesti,
unde l'amase pana la moarte, 1874. Hasdau a avut doi fu:
pe Nicolae, mort la varsta de 18 ani, si pe Tadeu, marele nostru
istoric si filolog, nascut la 16 Februarie, 1836, chiar la Cristinoti.
El !si facti studiilet la universitatea din Karkov, unde-si lua
licenta In drept. La 1856, trecit In Moldova, unde, spre a rupe
cu trecutul, ?si schimbd numele de botez, din Tadeu, in Bog-
dan. La 1858 se duse la Iasi, unde fu numit profesor. In tot
cursul vietii sale a Intampinat multe amaruri, insa le-a Invins prin
rabdare si muncd. El a scris un nesfarsit numar de lucran,
irnai ales istorice. In anul 1907 se stárs1 din viata la Bucuresti
§i fu inmormantat la cimitirul &rban Vodd, al aturi de geniala sa
www.dacoromanica.ro
copila, Iulia Hasddu. Cu el se stinse ilustra familie a Hasdailor.
406
0,9
wil,p.
.2,_,
' -. . o insemnatd parte
. -. 0 .
' . '-....
'",
'
la intamplarile
7
.
."-jit..
A
' I'
01
4\ OA
cari au adus Uni-
rea Principatelor
Romd ne §i alege-
. .o ,
0 IN rea ca domnitor
.
a lui Alexandru
iiØ. - 1
'SI'
111 loan Cum
Mai tarziu, fiind
.
0
I, ',-
y
14,
.
,
'
P
' '
''
..
\ °c1 I
0 nemultumit de fe-
lul cum guverna
. I - !....4
''" i. ,; 2 Cuza, incepù o
''
' L ' .' .'g ' .., .
' ' '''''i luptd crancend
II
*
.
impotriv a guver-
.. ,
',..
nului §i a domnito-
'
rubii. Din aceastd
pricind avù de in-
.--
, .- tampinat o multi-
i ,
me de neajunsuri.
.
Or ,
---'," .:- . Rosetti a fost u-
... - .44 nul clintre mem-
7 1 , ,' brii de cdpetenie,
' .---,. cari au pus la cale
detronar ea lui
Alexandru Cuza.
Planul detrondrii s'a facut chiar in casele sale. In noaptea de 11
Februarie, 1866, Cuza fu silit sd semneze retragerea sa din
domnie; iar in locu-i fu ales ca domnitor principele Carol
de Hohenzollern.
La 1877, Rosetti sustinù cu tärie, ca Roma' nia sli intro in
räsboi cu Turcii, In toviirdsia Riqilor. In urma acestui rdsboi,
am capatat neatarnarea.
C. A. Rosetti a murit in Bucurgli la 8 Aprilie, 1885.
Drept recuno§tintd pentru serviciile aduse npamului roma-
nose, i s'a ridicat owww.dacoromanica.ro
statue in Capitala tdrii.
409
averilor mânästi-
reei pe seama
statului din mdi-
nile cdlUgdrilor
greci. Tot in tim-
pUl lui s'a hotarit
ca invdfdmd ntul
primar sd fie obli-
gator pi gratuit
pentru tofi Romd-
nii. Asemenea se
incepit organiza-
rea tarmatei na-
fionaZe'in felul ar-
matelor jdrilor mai innaintate din apusul Europei.
Dupä gloriosul rdsboi dela 1877, domnitorul Carol il trimi-
se la Berlin, spre a sustine drepturile Romdniei asupra Ba-
sarabiei. Truda lui insa, ramase zadarnica.
Kogalniceanu a fost si un scriitor de seama, mai ales pe
tdramul istoric. El mull la Paris in 1891 si fu inmormantat la
Jai, uncle i s'a ridicat un maret monument, drept recunostinta
pentru faptele sale de bun Roman.
www.dacoromanica.ro
410
poporului a carui
soarta a avut-o in mana. Prin trecutul sau, prin avutia sa ne-
masurata i mai ales prin intelepciunea cu care cantarea toate
chestiunile mari ce priviau tara romaneasca, Gheorghe Can-
tacuzin a fost omul de ale carui veden s'a tinut seamd in
toate imprejurarile grele prin cari a trecut poporul nostru.
El 0-a dat ob§tescul sfar§it la 23 Martie, 1913, in Bucuresti.
Gheorghe Cantacuzin a lasat un gol insemnat in lumea Marilor
Romani, cari au luptat i lupa pentru prop4irea scumpei
noastre
www.dacoromanica.ro
416
de unde treca ca
director al liceului
A
din Iasi ei profe-
sor de Mamie si,
mai apoi, de Filo-
sofie,la universita-
1 1
tea din acelas oras.
in 1863 fu numit
r
.11
rector al universi-
tatii. El fu.sufletul
Junimei" din
Iasi, in jurul ca-
reia s'au adun at
V. Pogor, Iacob si
Leon Negruzzi,
Teodor Rosetti, N.
Gane, Petro Carp,
Alecsandri, Emi-
nescu, Creangd,.
Caragiale ei altii,
L
intemeind revista
Colvorbiri lite-
rare., care a format un curent nou i sanatos in literatura
noastra. A avut mari si grele lupte de dus cu vrajmasii in-
drumarilor nou? date de el, dar le-a infruntat toate cu bar-
batie. In 1871 fu ales deputat. In parlament sustintt: desvolta-
rea temeinica a invatamantului primar, infiintarea scoalelor
normale, isgonirea politicii din scoale si libertatea presei, Dela
1878 a facut parte neintrerupt din parlamentul tarn. El a fost
in repetate randuri ministru la diferite departamente. Ca sef
al partidului conservator si prim-ministru, a prezidat «pacea
deja Bucuresti. din 1913. El a incetat din viata la 18 Iunie, st. v.,
1917.in Bucuresti, regretat de toti cei ce i-au pretuit meritele_
www.dacoromanica.ro
417
ciii die
04 .:-.011'
verne liberale, el
infiinta si ...~:-.-.
!..,
ol,
peste douti mii de ,,
scoale rurale. In -,
..
lui invatatorilor si
inmultirea scoale- :I v.
\,, ok ,
'1/4.
condus numai de
:
...,
La 1888 a fost a-
,
.. ,
I .
°
,
-.
.
. . les in consiliul co-
. . munal al Capita-
°
- $
le f
lei ; iar la 1893 fu
I
, ,. ales primar al o-
,
, ' ,. " i rasului Bucuresti,
1
I .,
, .... ,
'1 dand dovada-de o
10
, .7...
..
-
..
energie i price-
rr - ' pere fara seaman.
,
. 7.......J........ Dupa aceea a fa-
'. ' .
rasboi european,
el fu partizanul hotarit al intrarii noastre in lupta alaturi de
Franfa i aliatii sal: La 14 Iunie, 1915, incetand din viata
loan Lahovari, eful partidului conservator, fu ales in locu-i
Nicolae Filipescu. El vazit numai alipirea Romeinitor la tabara
aliatilor, dar n'aya fericirea, sa fie martor al isbandei noastre,
caci la 30 Septembrie, 1916, inchise ochii pentru vecie. Pierderea
lui a fost regretata de tot poporul romanesc, fard deosebire
de credinte politice, pentruca Filipescu, des1 era un adversar
de temut; avea insa in purtarea sa acea lealitate in lupta, care
insufla respect oricui. Dela el ne-au ramas mai multe lucran
politice de valoare.www.dacoromanica.ro
419
CUPR1NSUL
PANA LA INTEMEIEREA
PRINCIPATELOR
DACIA INNAINTE 111,, CUCE11111E.1 1111MANA
Cu un porirel si o ilustratie 1).
Pag. Pag.
Potion,' Seiilor si Agalirsilor . nesc de a7i 11
Cele mai \Tell' popoare cunoscute Luptele lui Alexandru Alacedon
priti tinuturile .noastre . . 9 impotriva Getilor 11
In lupta cu 1'er0 10 Unirea Getilor cu Dacii . . . 11
CAteva din apticaturile lor . 10 i. Gel mal de seania regi al Daeilor
llirii 1 Traeli 10 cu un portrel $i o ilusfrafie 12
fini 10 Buerebista 12
Tracii 10 Decebal
3, Celli st Daell 11 Traitti si obiceiiirile Dacilor . . 14
Asezarea lor in cupr:nsul roma-
PAICINTII 1'111' 1111.1,I'l 11011.1N
Ca o
Pag. Pag.
1. limainte de latemeterea Boatel Inlenielerea 11 lllll ei 16
ea o ilusirafie 14 liasturnarea luiAmulitt din (tom-
Ralsboith troian 14 nie 16
Unnasii Jul Enea 15
Cea mai mare parte dintre ilustrattile cuprinse in lucrarea de fata sunt ori-
ginate. Ilustratiile dela paginile 36, 37, 38, 52, 104 si 171 sunt proprietatea Comi-
siunii monumenielor istorice, cu a earei aprobare au fost reproduse. llustratiile 11ela
paginile 65, 66 si 157 au fost executate de pielorul Stolen §i sunt proprietatea
,,C6riii Romanegi", cu a carei Incuviiintare au fost reproduse. Ilustratia dela pag. 97
este opera a d-lui profesor Bran pietor cu a earui ingaduire am reprodus-o.
Parte dintre portretele voivozilor, precum si ilustratiile originate sunt lucrate
(WO indicatiile mete unele de d-I Emil desenator-fotograf, aitele de pic-
tortil Honoriu Crefulesen.
www.dacoromanica.ro
- 42t
EN riximitE rt TERII E
Cu o ilustraric
P a g. Pag.
I. 1:rina...41 lui Round I ti 3. Cel mai de ,.einnit eondueaturi al
Republica romana Itomanilor 18
2. Tratu1 l abieciurile Romanilor lulin Cezar 18
ca a ilustrarie ..... . ií I. Intentrieren Imperinini mum)
POrtut lar cu un portret 19
Indeletnicirile Romanifor . . 17 Imparatul Oetav;an August . . 19
Loettinlele lor 17 Pr.mele e:oeniri (Mi)re Romani
Crecli n ele Romani I or 18 Duct 19
Armata. 18
lIl'LtltL TR II 1\
Cu un parka, apt iiustrarii I al hi
Paz. Pag.
I. Cele dintid lupte eu Daeit ea un Ineeputul celui de-al (Mika ra-
poring (lona ilastrarii . . 20 shoi 23
Pregatirile lui Deeebil 20 INIoartea generalului Long'n . 24
Primele ciocniri 20 Cueerirea Sarm'segeluzei. Moat -
Lupta dela Tape 21 - tea lui 1)eeebal ' 24
impresurarea Sartmsegetuzei . 22 3. Siirlhilorirea ru (loud
Paeea dintre Romani i Dad. 22 ilustra fii
2. I:ueeriren !Mehl en dotal Hu- lntinderea stApAn(rii romane
strarii 23 peste tot cupr,nsul ate ei . 25
Pregiitiri lupia 2:1 Prasnuirea isbandei 25
1).ci.t s it sT k l'A NIII IE 1 RONI.1NA
Pag. Pa g.
1. Na.l.terea poporului romfut eu Dacia en q liar!) 28
doud 2(1 Ineeputul filirilor bat bat e 28
Ineeputul organiz5rji Daciei . . Statornie.a poporului de jos 20
Primele ose/Sri ale Tiomanilor in 3. l'hirundprea in
Daca 27 Darla 30
romana in Dacia . . 27 ere5tina 30
Aparea !Meet 28 Prigoniren ere}tinilor 30
Retratuerea u0ilor ronume
NAVALA BAIRIARIE
Cu o ilustrafie
PA g. Pag.
I. Cele (Muria popoarenfivfilifoare 2. Alle poponre rat filBoare 32
CIL O tins/mile 30 Slavii 32
Puttoitil niVvAlitorlor 30 13ulgarii 32
Goti 30 Cre,tinarea 13ulgarilor 32
Hunii 30 1,:ngurit 33
Atila, capeten'a lunHor 31 Peeenegii Cumanii 33
32 Tatarii 33
Avarii 32
Cu o iluslrafie
rag. Fag.
I, Liheraren Bulparilor de suh slit- liAseoala Bulgarilor 5i Ronulitilor 34
pdniren BizanIului eu o ilu- bnparatul 1onit5 34
strafie 34 Urrna5ii lui lonila 35-
Ocartnuirea linuturilor rOmanegi
www.dacoromanica.ro
- 422 -
I STORIA MUNTENIEI
PANA LA UNIREA PRINCIPATELOR.
INTEMEIEREA VOIVODATULUI MUNTENESC
Cu un portret cinci ilustrafii
Pag. Pag.
1. Cei dintdi volvozI al Intemeierii- Alexandru Dasarab 42
cu fret ilustrafii 36 Intinderea stApanirii muntenesti 42
Inceputul incheg6rii Munteniei 36 Viaieu-Vodil 42
I.egendarul Radu-Negru . . . . 38 Incercari de catolicizare . . . 42
2. Basaralreel-Marecu un portret . 40 Itadu votlà si Dan vodd ca doud
NeIntelegerile cu Ungurii . . 40 ilustrafii 43
BAtglia dela Posada 41 Radu voda 43
Urmárile birnintei 41' Dan voda 44
A$EZAREA TEMEINICA A MUNTENIEI
Cu Irei portrele, zece ilustrafii $i o harld
Pag. Pag.
1. Mireea-cel-Mnre Cu un portret, Firea lui Tepes 50
doud ilustrafii 0 o hand . . 44 PrAdarea tinuturilor vecine 51
Navala turceascil 44 Lupta cu Hamza-pasa 51
Urcarea lui Mircea pe tronul Mun- Luptele lui Tepes cu Mahomed 51
teniei. . . . . . 45 Aruncarea lui Tepes in inchisoa-
Primele ciocniri Cu Turcii . 46 rea dela Buda. Moartea sa . 52
Luptele de langit Craiova cu 3. Domnille voivozilor evinviosi-
Turcii 46 ca un portret i ciad i ilustrafii 55
Lupta de/a Arges 47 Luptele pentru domnie. . . . . 55
Lupta dela Nicopole 47 Vlad CAlugArul 55
Lupta dela Rovine pe Ialomita 48 Radu-cel-Mare 55
Pacea cu Turcii. Moartea lui Neagoe Basarab 56
Mircea 48 Zidirea mànàstirii Argeshlui . . 56
2. Alad Tepes cu un portret Starea de astilzi a mAnAstirii lui
trei ilustrafii 50 Neagoe Basarab 59
Urcarea lui Tepes pe tronul Mun- Ernai rile acestor domnii religioase 61
teniei ,50
MUNTENIA PANA LA NAVALA FANADIOTA
Cu patru portrete, zece ilustrafii 0 o harld
Pag. Pag.
1. Ittihai Vilenzul roil od, hitâuul in- fret si o ilustrafie 69
temeietor al unitrelii nalionnic FrAmantArile pentru domnia Mun-
cu un portret, cinci ilustrafii teniei 69
f i o hartd 61 Alegerea ca domn a lui Matei
Paul la urcarea pe tron . . . Basarab 69
Urcarea lui Mihai pe tronul Mun- Intocmirile lui Matei Basarab 69
teniei 62 Luptele cu Moldovenii 70
Nimicirea ordiilor tiltdresti . 63 Sfarsitul lui Matei Basarab. . . 70
Luptele cu Turcii 63 3. $erhan Cantaeuzin si Constantin
Lupta dela elimberg 65 lirdneoveanul ca cloud por-
Cucerirea Moldovei 66 trele i potra ilustrafii . . . . 70
Lupta dela Nlir5s1Au 66 Urcarea lui Serban Cantacuzir.
Ultimele lupte ale lui Mihai . 66 pe tronul Munteniei 70
Omorirea lui Mihai 67 Domnia lui Constantin Branco-
2. \Dad votlit Basarab Cu un por- veanul 79
Hartile istorice din lucrarea de fatà sunt executate de d-1 Fredi Wahnig-
desenator-cartograf dup'd arátàr1e mele.
www.dacoromanica.ro
- 423 -
Pag. Pag
Averca lui Constantin BrAnco- veanul 74
veanul 73 Ultimele clipe, ale lui Branco-
DibAcia politich a lui Branco- veanu 74
veanu 73 Din faptele liti BrAncoleanu
SfArpitul lui Constantin Branco- ale urmapilor sai 75.
ISTORIA MOLDOVEI
PANA LA UNIR.EA PRINCIPATELOR
INTEDEIEREA VOIVODATULUI MOLDOVENESC
Cu un portret
Pag. Pag.
I. Cel Mafia volvozi al latemeierli. 131 Inceputul inchegArii Moldovei . 131
Locuitoria Moldovei In mina nA- 2. Drago, rodal cu un portret . . 131
vnlirilor 131 Cucer.rea Moldovei 131
www.dacoromanica.ro
- 425 -
Pag. Pag.
Imptirtirea piinadntului cucerit . 132 n'sca ungureasc5 . . 133
3. Bogdan vodii, intemeletorul Mol- Luptele dintre Bogdan *i urma-
dove! 133 *ii lui Drago* 133
Liberarea Moldovei de sub stilpd- Uuznaui ini 13ogdart vodA 133
ASEZAREA TEMEINICA 1 IIIILDOVEI
Cu un portrel si o ihistrafie
Pag. Pag.
I. 11exandru-eel-Bun en un por- burg 135
fret si o ilustrafie 131 Mitsur le pentro huna oriinduire
Suirea pe tron. intelegerile Cu a 1.4rii 136
vecinii 134 Moartea lui Alexapdru-cel-Bun 136
Lupta Moldovenilor la Mar:en-
VIIENIURILE DE MAIIIIIE ALE 1101,DOVEI
HOUNIA LUI S'IrEFAN-CEL-11ARE
Cu un portret, utispre:ece ilustralii si o harla
Pag. Pag.
Intoemirea MoNovel en un por- strafii . . . . 147
trei si trei ilustrafii 137 lui Stefan 147
Urmasii lui Alexandru-cel-Bun 137 Lupte!e de langd Vaslui 117
Suirea pe tron a lui Stefan-cel- Laudele aduse lui Stefan . . . 148
Mare 138 Noui pregfitiri turce*Li impotrk a
AlcAtuirea oastei moldovene*ti lui Stefan 144
in t'inpul lui Stefan-cel-Mare 139 Lupia (lela Valea-Albil 119
Intdrieea cet54 lor 140 7 Antegteettl lut Stefan la d
Pornirile rilsboiniee ale Ini 51e- Alunienieicu o harla . . 151
fan cu cloud ilustrafii . . 141 Aducerea hti Tepe* In a doua
Pritdarea Poloniei de miaz5zi. 141 domnie 151
Paidarea Ardealului 141 Alte schanhdri la domn:a Mun-
Incercarea de cucer,re a Chiliei 142 ten le i 151
Cucerirea Cbiliei 142 Alte eitteniri eu cloud
Luptele eu 1Jutturil Cu cloud ilustrofii 152
iluslrafii 143 Noui victoril 152
Popasul Ungurilor la Baia , . 143 Pacea dintre *1 Turci 153
Lupta dela Baia 144 Luptele eu Cu (loud
PrAdarea Ardealultd. Uciderea lut ilustrafii 153
Petru Aron 145 PlAnuirea impartirii Moldovei 153
4. Luptele eu Tatarii 11 Siretlicul regelui Polon'ei. . . 154
Lupia dela Nistru 145 Lupta din codrul Cosminului 154
Z. Laptele eu Itatiu-eel-Fnunos Cu Cei din urmil ani al domniei lui
o ilustralie 146 Stefan cu fret ilustrafii . 155
Arderea 13rAilei 146 Alegerea urmapilui su . . . . 155
InfrAngerea lui Radu-cel-Frumos 146 Sfdr$itul marclui Stefan . . . . 156
Luptele pentru domnia Munte- Laca*ur le sfinte lSmase depe
niei 147 urma lui Stefan-eel-Mare nota 157
6. Luptele eu Tureii-- cu trei ilu-
At OLDOVA PANA L A NAVALA FAN tRIOTA
Cu palm parir ele i sase ilustraiii
Pag. Pag.
I. Domnia Jul Bogdan vodd . . . 159 Inceputul domniei 159
Nddejdii imelate 159 NeholdrIrea lui Rare* 160
2 ,tefilitilit-vodd 15q Luptele din Ardeal 161
O domme nevrednica 159 Lupta dela Feldioara 161
3. Petru Itare* cu un portret si trig Supunerca Bra*ovului *i a Bi-
ilustrafii 139 stritei 161
www.dacoromanica.ro
- 426 -
Pag.
Alipirea Pocutiei la Moldova 161 teni 167
Lupta dela Obertin 161 Sfarsitul lui Vasile Lupu . . : 169
Alianta cu Ferdinand 162 Ctitoria lui rasile Lupu : biserieo
Inco'tit de vriljmasi si trildat de Trei-lerarbi" cu doud
boten 163 169.
Stefan LacustA 164 O mindrie a Moldovei 169.
Spre o nou5 domnie . 164 Starea de odinioara a aceslui
Intrarea in Moldova 164 a5ez6rnant 169
Intelegerea cu Crestinii . . . 165 Starea de astAzi a bisericii Trei-
Urma,:ii lui Petru-Rare5 Cu un lerarlii" 171
portrci 165 Pisania i inscriptiile depe zidurile
Oliva urmasi 165 bisericii 17
Ioan-vod5-cel-Cumplit 165 Momente insemnate din treeutul
Neintelegerile cit Turcii 165 mAnkstirii Trei-Ierarhi" 173.
Lupia dela lloscani 165 7, Neamul Cantemire5tilor cu un
Moartea lui Joan vod5 166 portrci 174
Petru Schiopul 166 Friimanttiri pentru domnie . 174
Vasile Voila Lupul Cu un portrel Constantin Cantemir 174
5i o ilustratie 167 Dimitrie Cantemir. . 175.
Primele ciocniri Cu Matei Basarab 167 LTitimele frAmAnt5ri ale domniei
Alte lupte intre Moldoveni si Mun- lui Cantemir 175
STAREA POPORULUI MOLDOVENESC PANA LA NAVALA FANARIOTA
Pag. Pag.
I. Viola politiefi i ob51easeil a Mol- StrAdania cillugArilor de odinioarA 183.
dovenilor 176 Decadenta mibnistirilor sub Greci 183.
Pe vremea návSlirii Barbarilor 176 Mitropolitul Varlaam 183.
Intocmirea statului moldovenesc 176 Cea dintAi pravilà moldoveneasci1 184
Divanul sau sfatul domnesc . . 177 Dorul de invrytAturà romaneascA
Lupte launtrice pentru domnie . 177 rAvna pentru invAtAturi mai
CAteva boierii de seam5 . . . 178 in nalte 184
Oastea àrii 178 Mitropolitul Dosoftei 185
Oranduiala cetiltilor i oraselbr 179 Critiva scriitori mireni 185.
Locuitorii satelor 179 3. Povestitorli treeutului nostril . 186.
Indeletnicirile locuitorilor . . 180 Cel mai vechi hrisov romtmesc 186.
Viata obsteasc6 180 Cea mai veche cronicA moldove-
2. Mi5earea eulturalii din Moldova neasdi 186.
Minil la rnivala Fanariotilor . 181 Cele mai vechi cronici slavonesti 186.
Primele semne culturale in Mol- Prima cronicd romaneasc6. Gri-
dova 181 gore Urecbe 187
Patrunderea influentei grece5ti Miron Costin 187
In Moldova 182 Nicolae Costin 188.
Primele hicercAri ¡iterare moldo- Alti povestitori ai trecutului
vene5ti 182 nostru 188.
Cele dintAi §coale ale poporului 182 Dimitrie Cantemir 189
ISTORIA ROMANIEI
Pag. Pag.
IL Alexandra loan Cuza ca un Din faptele mari ale lui Cuza . 215
portret, trei si o hand, Din slabiciunile lui Cuza . . 216
la sfdrsitul Istoriei 213 Din bunele obiceiuri ale lui Cuza 217
Obarsia lui Cuza 213 Spre o nouit domnie 217
Unirea desavarsita a Principatelor 213 Retragerea lui Ctiza din domnie 217
Unificarea ministerelor 215
1). Portreteie membrilor Familiei Regale sunt reproduse dupa fotografii lucrate
ru atelierui fotografic Julietta" din Bucure§ti proprietatea d-lui Adolf Alingsbeig.
www.dacoromanica.ro
- 428 -
Pag. Pag
Cc' dint:Ii a iii ai (16niniei. . . 221 Pacen dela Buctiresti . . . . 23:3
C5s5 tor a principelui Carol . . 221 ç. Moarten regelai :mil I cu nu
Nasterea, moartea principesei portee!, o !luster:fie si o hand 234
Maria a Romaniei 293 DeslAntuirea rOsboiului european 234
2. 1U:shale! neaten Independentk- Iiotilrirea Romaniei . . . . t . 235
ea patrusprezeee ilustralit . . 224 loartea' pr:mului rege al Ro-
Inceperea rfishoiului ruso-turc . 224 rnAn;e1 2.57
Proclamarea Independentei . 221 InmormAntarea regelui Carol . . 238
Intrirea RcniOnilor in rñsboi 230 Proclamatiunea guvernului tOrii 238
C5derea Plevnei 230 Darn' M. S. Regelui Ferdinand I 240
Incheierea p5cii la Berlin . . . 231 Castelul Peles zuolà 23hi
Ijinilllarea Ft( tu5niei la rangul Aloartea primei regine a Boma-
de regat 232 niel cu un portee! 241
3. 11:1sImial baleanit CLI dona Durerea reginei Elisaveta . . . 241
233 Moartea reginei Elisavela . . . 241
Neinielegerile dintre ¡Odle Lak a- Inmormantarea reginei Elisaveta 2-12
nice 233 C.Ateva din Incrilrile reginei 1F.1i-
Intl a rea 13( m fiii lor in rAshoi. saN eta 212
INTEMEIETORILYL
UNITATII NATIONALE
A TUTUROFt. ROMANILOR
M. S REGIME FERDINAND I EEL LOLA!.
Cu dond porlrele si sasc
Pag. Pag.
Piinit la raislmijil lientru unitntea Ajutorul rusesc 251
nationalil en (load porirele Luptele pentru apiírarea Buctt-
si o iinstralic 243 restilor 251
Alegerea principeliti mostenitor Retragerea In Moldova 252
al tronului 243 Refacerea ostirii romOne . . . 252
Crisiltoria Principelui Ferdinand 293 InfrOngerea ostilor germane pe
Urearea M. S. Regelui Ferdinand I
*pe tronul 'I rotus si Siret 253
Romilniel 214 Realipirea Basarablei. Pacea (lela
Cuvalitul M. S. Regelui Ferdi- Bucuresti . 253
nand I cfilre alesii natiunii . 244 Infrangerea Germaniei si a alia-
Cele din tili grijuri ale domniei . 218 tilor si 251
Tovaritsa M. S. Regelui Ferdi- 3. Devilviiifrea unitfilii na!ionale a
nand I 218 Itom:Inilor -- ell lrei ilusirafii 255
It5shoiul Romibilei pentru uni- Alipirea BttcoNinei si Ardealulut
mica narionalii Cu done! !In- la patfa-main5 255
straiii 248 Reintoarcerea Suveranilor rcmilni
Cele douit tabere vrfijmase . . 248' in Capitan 255
Pregiltiri (le ifisbdi 219 SR:as:WI ritsboiului european . . 255
Primele ipbAnzi 219 Inn5busirea revoluVei ungare 253
Planul de ajutorare al Al'atilor 250 Datorii pentru viitor 23)
ApArarea hotarelor prii . . . . 250
ISTORIA ROMANILOR
DINTRE TISA yi CARPATI
PANA LA PRIMA UNIRE A TADIL011 ROMANE
Cu.doud porleete si cinei ilustrafii --
Pa I Pag.
1. Innalnle de nimil'irea tinunrilor. 260 I Vechii locuitori ai Transilvaniei 266
Cuilml Romiinismului . . . . 260 2. Niivillirea Unourilnr ca o Mt-
www.dacoromanica.ro
- 429 -
Pag. Pag.-
Meollo - 261 portrete 5i o ilustrafie . . . . 264
Asezarea Ungurilor in Ardeal 261 loan Corvin de Hun'ade . . . .. 264
Crestinarea Ungurilor 262 Domnia lui Matei Corvin . . . 265
Statornicirea puterii ungutesti in Ilela Batel Corvin la Alituu
Ardeal 262 Viteand . 267'
Dinastii strine la e:trina Lima- Revolutia tul Gheorghe Doja . '267
cu o ilustralie . . . . 263 Patrunderea Turcilor in Ungaria 26/1
Carol Robert si urinasii sili . . 263 Ultimii voivozi ardeleni panA la
Neatuut Corvineslilor ca docta Mihai Viteazul 260
PANA LA DESAVAR5ITA UNIRE A TUTUROR ROMANII-OR
Cu cinci portreic si cinci ilustrafii
Pag. Pag.
J. In lupt5 ett asupritorii 270 Maria Tereza 272
Legatur:le Ardealulni cu Ungaria 270 Ios f al II-lea 273
Grozavele urigoniri augures") im- Vrenturi de rede.;teptare-- cu pa-
potriva Romanilor 270 tra portrete si dotui ilustrolii . 275-
Un veae de neatArnare ca un Aliscarea revolutionara de sub
portret 971 conducerea lui : Hor a, Clo5ca
Autonom a Ardcaluim 971 si (irisan 275
Sub robin ha liIi uris ic1 272 Reclesteplarea constintel natio-
Subjuoi ea Ardt alului de ciare nale. Nlioarca lui AV1aM lancu 276
Ilabsburgi . 272 Ultímele decenii de rol, e . . . 277
Catha imp5ral) de seama . . 272
STAREA II OMANILOR ARDELEM SUBT OBLAOUIRFA UNGUREASCA
Cc(f.apte portretc
Pag. Pag.
Asupririte halar:11e de Ronti'inii Tracia Calvinilor dc a distiga pe
arde:eni (le:1111119W veacurilor- Romani de pattea lar . . . 286
en un portrel 278 Un martir al credirdel 286
Lupia pentru apararea credintei 278 Cele mai vechi ttparituri arclele-
Intetirta astil)]. 'Por 279 nesti 287
Base alele poportilui impo liN a Alt martir ar crediutei . . . 287
impilZtlor lor 279 Miga dueli papista,e 2S8
Utm, ri.e Glicurgbe Un lea cu catol c,i 288
IJ ja 280 Priv.leg ile acorciate
Indalor rile unt,fintele oba- un ti 289
gului 280 Manifestul un tilor 269
liare la nectieptatire a obag.lor Dar ja impotiW e a po)orului de
romat 1 281 jos l'ata de un re 290
Subt °carnal ic a liabsbul,i CS 281 Lupta Romitnilor impotriva un'rii 291
Sub dcrun a blajittului I s f Cativa luptilturi a ciedintei, vred-
II-le.1 282 n ci de pomen t 291
0.1jungerea euti alta la es . . 282 Suferintele Romanilor pena% cie-
Inceic,,ii de u}ttlare a traittlui
obaf_ilor 283
d uta lor ........ .
Lipsa de inraurile a catolic smultd
.291
Sdrobirea obagiei '2.83 asupra Roman lor un ti . . . 292
In6lobava Atdialului la regalul Sub pastor rea ep scop lor sarbi 292
unguresc 284 Pana la revolut a dela 1848 . 292
Lupta polit ca dusii impot.na a- Ala! ele Saguna 293
supritoillor 281 Lupia j'entra dreptur le Roma-
Curma ea sufe: i,itelor umili-
i nilor 294
mi( r initt l'ate vi eme ue nru:. Roadele luptei pentru I bertale 294
veacuri 285 Setca de lamina 294
Marea reliltiottsA a Rontatnior Starea eulturala a Romnnitor Ar-
cu un portrel . . 285 . IIPICIli eu cinci portrete . . . 295
.
ISTORIA
ROMANILOR DIN BASARABIA
Cu clouti ilustrafii
Pag. Pag.
llaga sfinul patriel-mame ca na le 319
douei ilustra(ii 315 Amfilohie Hotiniul 319
Intre prieteni i vrajmasi . . . 315 Gavril Banulescu 319
Pana la riipirea muscaleasca , . 315 Dona gramatici pentru Basarabeni 320
Rapirea Basarabiei de catre Rusi 316 Ion Pralea 320
Tradarea fratilor Moruzi . . . . 317 Alexandru Petriceicu-Hasdau. 321
Sub jugul moseovit 317 Constantin Stamati 321
Lupta pentru rusificarea Basara- Alecu Russo 321
biei 317 Bogdan Petriceicu-Hasdau . 322
Tainele destinului 318 Alte lucrad ale luí Hasdau . . 323
Starea eulturahl a Basarabenilur Victor Crasescu 324
sub rabia ruseaseit . . . , . . 318 Dumitru C. Moruzi 324
Prigonirea graiului romansec . . 318 Alexandru M. Mateievici . . 324
Indrumatorii constiintel. natio-
www.dacoromanica.ro
- 431 -
PAGINI DIN ISTORIA ROMANIEI MARI
1NCORONAREA PRIMULUI RIME AL TUTUROR ROMAN1LOR
Cu zece ilustrafii
Pag. Pag.
Din zArile trecutului 325 Prasnuirea Incoronarii In Capi-
Sbuciumärile de altadata . . 325 talh 333-
Sf arsitul främânt5rilor 325 La Mitropolie 339
Räsbunarea vremurilor 326 Defilarea otirii. Cortegiul istoric 339
Prima zi a Ineoronarli cu fret A treia zi 339
ilustra(ii si o hand 326 Suveranii in mijlocul reprezentan-
Spre cetatea Incoronarii . . . 326 tilor satelor i oraselor . . 339
Dela catedrald la locul Incoronarli 326 Spre zarile viitorului 345
Clipa cea mare 327 Areul de nitwit cu
Cuvantul Senatului 327 smote ilustralii1) 333
Cuvantul Camerei deputatilor . 328 Felul i marimea constructiei 333-
Cuvantul celui mai fericit Suveran 329 Fatada dinspre Mogosoaia i BA-
Hrisovul Incoronarii 330 neasa 334
Proclamatia M. S. Regelui cdtre Launtrul arcadei de trecere . 338
popor 332 Fatada dinspre Capitalä . . 340
Parada ostaseasch 333 Fetele laterale ale monumentului 345
Ziva a doua 333
9. Parte dintre vederile arcului de triumf mi-au fost Imprumutate de d-1 arhitect
Peine Antonescu, afara de vederea arcului, luata din aeroplan, pe care o am dela
d-1 lose! Hermann, fotograful presei din Bucuresti, precum i vederea fatadei din-
spre Capitala, care e reprodusa dupa revista -Lumea Hustrata", cu Invoirea d-lui
M. Herz, editorul numitei www.dacoromanica.ro
reviste.
- 432 -
Pag. Pag.
Ndscuti pana la 1840 368 Nascuti 'Ana la 1870 376
Nascuti pana la 1850 370 Nascuti panil la 1880 378
Mihail Eminescu 371 Nascuti pana la 1890 381
Naseuti pand la 1860 374
tel
www.dacoromanica.ro
eirannSfaMeasr...earrararensweaseimsiseserrasamorrascassrangsfaastaanerrerreassearawasessertrasememic
0:44-W A OtiLl
IEEMENZWEMMS
LUCRARE PREAIIATI. DE ACADEMIA ROMANA
CARTEA
OMULUI
MATUR ALCATUITÀ DE m
.
I. POPESCII-BARNARII
Directorul icoalei primara
de 610 Nr. 17 Principele
Mihai" din Bu cure, ti,
PENTEN FOLO.MIL
gcoalelor de adulti de
once fel, §coalelor in-
dustriale : de ucenIcl qi
lucratorl, qcoalelor
complementare, e t c.;
precum qi
PENTRU FOLOSUL
ORICARUI RO/TAN
DORNIC D'A SE LUPINA e,
0OO
Aceasta lucrare este pre.
''` miat& de Academia Ro.
intuir, La concursul din
1923 a fost premiatfi de
Cassa §coalelor
filtre toate lucriírile pre-
zentate la acest concurs.
Este aprobata de Ministe-
rul Instructiunii Publica ti
PREMIATA iNTAIA DE CASSA SCOALELOR de Ministerul de Riisboi.
O00
Ziarul ,,71.31ER1CR" din Cleveland-Ohio, Statele-Unite
ale Rmericii unde a phtruns R TEN 0MilL 111
Ar T U R" zice: ,,Rceastd lucrare nu ar fi iertat sd
lipseascd din nici o casd cu adevdrat romdneascd I"
ooo
CARTEA 011ULUI flATUR ESTE
O CONOARA DE CUNOSTINTE
CUPRINDE : ABECEDARUL, SCRIEREA CIRILICA.I RUSEASCA, BUCATI DE
CETIT SI POEZII, SFANTA SCRIPTURA: VECHE I NOCA, RUGACIUNI,
CUNO§TINTE DESPRE NATURA §I OM, HIGIENA, MEDICINA, GOSPODARiE,
GEOGRAFIA PAMANTULUI, POVESTEA NEAMULUI ROMANESC, VIATA
IdARILOR ROMANI, GRAMATICA LIMBII ROMANE, PUNCTUATIE, COMPU-
NERE, ARITMETICA, CONTABILITATE, GEOMETR1E §I O SUMA DE ALTE
MULTE CUNO§TINTE, A§TERNUTE PE PRICEPEREA FIECARUI ROMAN.
Este o adeviratà enciclopedie. O biblioted 'nitro carte.
OOO
EDITIA VII-a ARE 1008 PAGINI Cu 596 GRAVURI, SI ANUME : 395
ILUSTRATII, 121 PORTRETE, 3 ICOANE, 25 HART/, 49 FIGURI GEOME-
TRICE, etc. COPERTELE FRUMOS COLORATE. LUCRAREA E SOLID
CARTONATA. COSTA 250 LES
1 KarAt=t1716cM. Witl_WfgS.
'''' www.dacoromanica.ro
E E .
vola
nazwaselazassearasneasisezezasiseasissesuaaaaussa
i *1,11
POPOR a
VECHIUL SI NOUL
- TESTAMENT
pREcum ir
KUGACIUNILE
folosite de fiecare cre§tin In
viata de toate zilele.
Abecedarul adultifiui
alcatuit in asa chip, csá in TR.EIZECI DE. 1-ECTI-
UNI, erice nestiutor de cante peale invellds
scrie i sd ceteascet.
Cuprinde si serierea ruseasen. Are -a ilustratil, 17 portr. te V o
hartA. Coperta coloratit (OSTA NUMAI 23 1. El.
Toate 1ncrri1e pomenite mai sus suut iutocznite de
I. POPESCU-BAJENAREJ
peetru folosel poporulei roma/ileso.
-- ---- -
Asupra alcatuirii lucraHl de fata, ¡mi rezerv toate
dreptutile legale
--------------
P
Flecare exemplar va purta sematura mea:
9re/M,Irf-t.4
7
ik
.i
Wir'tfw'e-'7S)g
ciwt- t_.=Ite.&_,wc..
kc-w-ar-wammc-w-a.mmmmcc .3e- J;E
A 0. 1
www.dacoromanica.ro