Sunteți pe pagina 1din 4

Malutan

Războiul hibrid reprezintă o combinaţie de război convenţional, neregulat,


economic, energetic , cibernetic , război identitar şi proxy, combinate într-o formă
complicată şi instabilă, cu un război limitat.

În acest context, am asistat la apariţia războiului hibrid, o combinaţie de


război convenţional, neregulat, economic, energetic, cibernetic, război
identitar şi proxy, combinate într-o formă complicată şi instabilă, cu un
război limitat, dar în acelaşi timp şi fără limite, fără restricţii, în sensul
desfăşurării capabilităţilor de toate tipurile, fără reguli: capabilităţi criminale
cu economice şi cele informaţionale, propaganda şi războiul neregulat prin
intermediari, insurecţie şi terorism, toate în acelaşi teatru, unde, potrivit
abordării realiste a lui Machiavelli,
adev.ro/o4hq4h

Golasu

Războiul din a patra generație (4GW) este un conflict caracterizat printr-o


estompare a liniilor dintre război și politică, combatanți și civili. Termenul a
fost folosit pentru prima dată în 1989 de către o echipă de analiști din
Statele Unite, inclusiv de paleoconservatorul William S. Lind, pentru a
descrie întoarcerea războiului într-o formă descentralizată. În ceea ce
privește războiul modern generațional, cea de-a patra generație înseamnă
pierderea de către statele naționale a aproape monopolului lor asupra
forțelor de luptă, revenind la modurile de conflict comune în vremurile
premoderne. Cea mai simplă definiție include orice război în care unul
dintre participanții majori nu este un stat, ci mai degrabă un actor nestatal
violent. Exemplele clasice ale acestui tip de conflict, cum ar fi revolta de
sclavi sub Spartacus, predau conceptul modern de război.
Malutan

- misiunile şi operaţiunile sunt efectuate de grupuri mici de luptători, care


acţionează în tot spaţiul unde se află inamicul sau unde acesta acţionează,
în întreaga societate;

- flexibilitatea şi capacitatea de a lupta cu un grad ridicat de autonomie,


fără să necesitelogistică centralizată semnificativă; un nivel ridicat de
mobilitateşi spaţiu pentru a se mişca şi acţiona;

- capacitatea de manevrare este mult mai importantă decât puterea de foc


în confruntările moderne. Aceasta asigură superioritatea pe teren;

- distrugereainamicului din interiorşi a centrelor sale de putere, gravitate şi


rezistenţă reprezintă obiectivele atacului şi modul de a aborda lupta.

Golasu

Sursa primară a războiului hibrid este cartea chineză „Unrestricted War” a


col. Qiao Liang şi col. Wang Xiangsui, o carte lansată în 1999 de Editura PLA
Literature and Arts7 . Cartea tratează subiectul gândirii inovative şi a găsirii
unor modalităţi de a lupta cu orice adversari şi capabilităţi se află în faţa
ta.8 Aşa a fost introdusă prima caracteristică a războiului hibrid: un război
fără reguli şi restricţii. Nerestricţionat şi nelimitat în sensul particular al
normelor în uz.

Malutan

Războiul hibrid implică următoarele elemente:

Este complex și pe termen lung


Terorism (tactic)
O bază non-națională sau transnațională - foarte descentralizată
Un atac direct asupra culturii inamicului, inclusiv a actelor genocidului împotriva
civililor.
Război psihologic extrem de sofisticat, în special prin manipularea mass-mediei și
prin lege
Se folosesc toate presiunile disponibile - politice, economice, sociale și militare
Apare într-un conflict de intensitate scăzută, implicând actori din toate rețelele
Non-combatanții sunt dileme tactice
Lipsa ierarhiei
Dimensiuni reduse, răspândirea rețelei de comunicare și sprijin financiar
Folosirea tacticii insurgenței ca subversiune, terorism și tactici de gherilă

Golasu

Războiul informațional sau mediatic este nou apărut în marele cadru al


războaielor informaționale (războiul psihologic, războiul imagologic,
războiul de comandă – control și cel electronic, războiul web), aceasta
datorită atingerii unui grad de globalizare al mijloacelor de comunicare în
masă.
Războiul informațional poate fi întreprins pe diferite căi:

1. Transmisiile de televiziune și de radio inamice pot fi supuse


bruiajjului.
2. Transmisiile de televiziune și de radio pot fi atacate pentru pretinse
campanii de dezinformare.
3. Rețele sau întregul sistem logistic advers poate fi scos din luptă,
neeficientizat.
4. Rețelele de comunicație inamice pot fi scoase din luptă sau
subminate.
5. Tranzacțiile de acțiuni la burse pot să fie sabotate prin intervenții
directe, electronice, sau prin derutante știri senzaționale, fie prin
plasări înșelătoare dezinformante.
Malutan

Lawfare este o formă de război asimetric, constând în folosirea sistemului juridic


împotriva unui dușman, cum ar fi distrugerea sau delegitimizarea acestuia, legarea
timpului sau câștigarea unei victorii de relații publice.

Colonelul Charles Dunlap descrie legislația drept "o metodă de război în


care legea este folosită ca mijloc de realizare a unui obiectiv militar" . În
acest sens, legea poate fi un substitut mai uman pentru conflictele militare.
Colonelul Dunlap consideră legislația generală o "manipulare cinică a
statului de drept și a valorilor umanitare pe care le reprezintă"
Proiectul Lawfare argumentează că legislația este exclusiv negativă, definind-o
drept "abuzul legilor și sistemelor judiciare occidentale în atingerea scopurilor
strategice militare sau politice" . Din această perspectivă, legislația constă în
"manipularea negativă a legilor internaționale și naționale privind drepturile
omului pentru a realiza alte scopuri decât sau contrare acelora pentru care au fost
inițial adoptate"

Golasu

Din evaluarea multiplelor dezvoltări şi definiţii dar şi a evoluţiilor


contemporane ale războiului hibrid, am raţionalizat şi adus la zi propriile
definiţii ale diferitelor categorii de conflicte. De reţinut că ele sunt
componente ale războiului hibrid, dar sunt totodată instrumente distincte.
De asemenea, nu tot ceea ce e într-un teatru şi toate dezvoltările ce
concură la atingerea obiectivelor unui război hibrid îi sunt componente, îi
aparţin, ci doar cele care sunt direct coordonate, aşezate secvenţial şi
determinate planificat de către un conducător unic al acestui război. În
dezvoltările prezentate am folosit evoluţiile ISIL din Irak şi Siria, dar şi
evoluţiile distincte din Crimeea şi respectiv Estul Ucrainei. Conceptul în
varianta sa modernă are 10 ani, dar el se dezvoltă în măsură în care reuşim
teoretizarea evoluţiilor de pe teren a formelor de manifestare. Cred că
acesta e noul tip de război al viitorului pe care ni-l propune începutul
secolului 21.

S-ar putea să vă placă și