GUVERNUL ROMÂNIEI

Rezumat

1. În sens larg, prin Guvern se înţelege totalitatea organelor politice ale statului; într-
un sens mai puţin larg se înţelege totalitatea organelor care formează puterea
executivă (şeful statului împreună cu consiliul de miniştri/guvernul), în sens restrâns
se înţelege acea parte a puterii executive formată din ansamblul miniştrilor.
2. Guvernul României are un rol bidimensional: politic şi administrativ, astfel
precum reiese din prevederile art.102 din Constituţie.
3. Guvernul României este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabilţi
prin lege organică, anume prin Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Guvernului şi a ministerelor. Actualmente, conform normelor constituţionale, nu se
poate vorbi despre o structură ierarhică în cadrul Guvernului, toti membrii aflându-
se pe poziţie de egalitate, între aceştia existând exclusiv raporturi de colaborare.
4. Data depunerii jurământului este momentul de la care Guvernul, în ansamblul său
şi fiecare membru în parte, îşi încep exercitarea mandatului.
5. Învestitura Guvernului reprezintă complexul de acte şi fapte juridice, precum şi
procedurile corespunzătoare, cerute de Constituţie, pentru a fi în prezenţa unei
echipe guvernamentale legale şi legitime.
6. Etapele învestiturii Guvernului României sunt: desemnarea candidatului la funcţia
de prim-ministru; solicitarea votului de învestitura; acordarea votului de învestitura,
numirea şi depunerea jurământului de credinţă.

7. Prim-ministrul nu poate fi revocat din funcţie de Preşedintele României, conform

prevederilor constituţionale.
8. Funcţia de membru al Guvernului înceteaza prin demisie, revocare, pierderea
drepturilor electorale, stare de incompatibilitate, deces.
9. Guvernul României poate adopta acte cu caracter politic (programe politice,
rapoarte, declaraţii politice) şi acte juridice.
10. Hotărârile Guvernului sunt acte administrative ce pot avea caracter normativ sau
individual şi care sunt supuse controlului judecătoresc în faţa instanţelor de
contencios administrativ.
11. Delegarea legislativă reprezintă posibilitatea Guvernului ca, în anumite limite şi

Page 1 of 2
cu respectarea anumitor condiţii, să adopte ordonanţe (acte care conţin norme cu
putere de lege).
12. Guvernul poate adopta ordonanţe simple în temeiul unei legi de abilitare
adoptate de Parlament; iar odonanţe de urgenţă direct în temeiul Constituţiei, dar
numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.
13. Controlul parlamentar asupra activităţii Guvernului îmbracă următoarele forme:
prezentarea informaţiilor şi a documentelor solicitate în temeiul art.111 alin.(1) din
Constituţie, adresarea de întrebări sau interpelări, precum şi adoptarea unei moţiuni
simple în condiţiile stabilite prin art.112 din Constituţie; iniţierea şi adoptarea unei
moţiuni de cenzură potrivit art.113 din Constituţie, precum şi o modalitate indirectă
de control asupra Guvernului care este provocată chiar de către acesta, anume
angajarea răspunderii Guvernului în condiţiile stabilite prin art.114 din Constituţie.
14. În ceea ce priveşte răspunderea Guvernului şi a membrilor acestuia, putem
distinge între: răspunderea politică şi răspunderea juridică.

Page 2 of 2