TUDOSE ADRIAN-VIOREL AMG I H

REFERAT – HRANA PENTRU VIATA

Energia furnizată organismului ar trebui să provină 60-70% din glucidele din cereale,
fructe, legume și zarzavaturi, 20-30% din lipide și 10-12% din proteine. O alimentație
sănătoasă implică reducerea consumului de alimente bogate în colesterol (slănină, unt,
margarină de consistență crescută, smântână gălbenuș de ou, carne – în specila carnea roșie). S-
a demonstrat că un aport crescut de crăsimi crește riscul apariției bolilor de inimă, a vezicii
biliare,obezitate și chiar a unor tipuri de cancer. Cel mai potrivit pentru organism este un
consum moderat (<30% din totalul caloriilor) de grăsimi mai sănătoase, uleiuri vegetale
(nehidrogenate), floarea-soarelui, soia, măsline. Este important să ne hrănim cu alimente cu
conținut redus de zaharuri și dulciuri rafinate, iar alimentația zilnică să fie bogată în cereale,
fructe și legume.proteinele au rolul lor în metabolismul zilnic, dar nu trebuie să depășească 1/3
din totalul caloriilor zilnic consmunate.
Un aport prea mare de proteine suprasolicită funcționarea rinichilor și induc o pierdere
accentuată de Ca din organism. Surse de proteine sunt: leguminoasele uscate (fasolea, mazărea,
lintea), nucile, pâinea din cereale integrale, cerealele, laptele, ouăle și carnea.
Busuiocul, cimbrul, mărarul, usturoiul, pătrunjelul, menta, salvia, cimbrișorul, chimionul
și ienupărul pe lângă faptul că ameliorează mult gustul mâncării, contribuie la procesul de
digerare și eliminare a grăsimilor. Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, căpșunele,
afinele, zmeura, mango, grapefruit și lămâia au rol în distrugerea proteinelor. O hrană sănătoasă
este o hrană proaspătă, variată, bogată în substanțe vitale, alcaline, cu multe săruri minerale și
oligoelemente.
Alimetația reprezintă domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrănește într-un mod nesănătos, mănâncă neregulat și mult. Așa se face că o persoană din două
suferă de exces de greutate (depășirea cu peste 10% a greutății normale), aceasta efect nefast
asupra sistemului osos, a scheletuluiși aspura aparatului motor, în special asupra părții
inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu atât crește și procentul
persoanelor care suferă de maldii coronariene (angină pectorală, infarct miocardic,
ateroscleroză) sau cu afecțiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arată că
peste 30% dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot
avea probleme mult mai marindecât cei cu greutate normală în cazul unor intervenții
chirurgicale. Cea mai mare greșeală facută în domeniul nutriției, privește absorbția excesivă a
hidraților de carbon, care sunt lipsiți de valoare nutritivă și care se găsesc în: zahăr, dulciuri,
făină și băuturi aclcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grăsimi.
Obezii se află în interiorul unui cerc vicios. Aceștia se confruntă cu un stres psiho-social care în
general în determină să mănânce tot mai mult.
Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sinteză pentu slăbit, care au
efectul de a le suprima pofta de mâncare acționând ca un laxativ. Folosirea permanentă a
acestor medicamente creează dependență și perturbă metabolismul apei și a sărurilor din
organism, provocacă edeme, afectează rinichii, produc tulburări psihice și de ritm cardiac.
 Au apărut regimurile pe bază de pulberi care, în primă fază, produc o scădere însemnată
în greutate, deoarece organismul pierde multă apă, dar nu scade și grăsimea. Toate aceste cure
de slăbire restrictive au marele dezavantaj că persoana nu învață să-și înlocuiască modul de
nutriție nesănătos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel ca majoritatea îți regăsesc vechea
greutate la numai câteva săptămâni de la terminarea regimului.
Regimul disociat propune o alternativă blândă și eficace, pe termen lung, în curele
radicale și restrictive, care au ca scop scăderea greutății prin prevenirea persoanei asupra
anumitor alimente. Acesta însemnă că unele alimente se potrivesc mai bine între ele decât
altele. Dacă alimetele care nu se potrivesc se consumă împreună, se produce pentru scurtă
durată o dereglere digestivă, în primul rând balonare, apoi o mărire a organelor digestive.
Digestia are loc mai ușor dacă sucurile gastrice prelucrează un singur fel de alimente. De
exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, decât cu cele care conțin amidon, deoarece
acestea din urmă se digeră în mediu alcalin, spre deosebire de carne căreia îi trebuie un mediu
acid.
Pentru a avea o alimentație sănătoasă este foarte important să știm ce, cât și cum să
măncăm. Alimentația sănătoasă nutritivă trebuie să îndeplinească 5 criterii:
1. să fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă nutrienți
esențiali, fibre și enrgie în cantități suficiente pentru menținerea sănătății și a greutății
corpului;
2. să fie echilibrată, trebuie respectatăă o anumită proporție între nutrienți (piramida
aliementației este un bun ghid în acest sens);
3. să fie controlată caloric pentru a asigura controlul greutății corporale;
4. să fie moderată,moderația în alimetație se referă la posibilul exces de sare, zahăr și
grăsimi;
5. să fie variată, varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment,
zi după zi, pentru perioade lungi de timp (trebuie să consumăm alimete din toate
treptele piramidei).
Un comportamentul alimentar normal presupune o atitudine sănătoasă faţă de alimente şi actul
alimentar, caracterizată prin:
- număr de mese: 3 mese principale şi 1-2 gustări/zi;
- ritmicitate ( mâncaţi regulat şi nu săriţi peste mese);
- repaus alimentar nocturn;
- evitarea "ciugulelilor" între mese;
- aport alimentar adaptat nevoilor ( de ex cei care fac sport au nevoie de un aport energetic
superior);
- masticaţie corespunzătoare;
- servirea mesei într-o atmosferă relaxată;
- alocarea de timp şi spațiu corespunzatoare pentru servirea mesei, cu evitarea altor activităţi
(citit, vizionare TV, etc.);
- gătitul prin fierbere, coacere, înăbuşire la cuptor şi mai puţin prin prăjire;
- din produsele de carne să alegem carnea de pui, curcan, peşte şi carne slabă de vită;
- atenţie la consumul de sare şi alimente sărate (murături, conserve, mezeluri, brânzeturi).