1.

Introducere

Din cauza cererii de trafic tot mai mare, societățile moderne, cu sisteme de management al drumurilor
bine planificate,

și infrastructuri suficiente pentru transport încă se confruntă cu problema congestionării traficului. Acest

are ca rezultat pierderea timpului de călătorie, precum și costurile sociale și economice uriașe. Drumuri
noi ar putea construirea

una dintre soluțiile pentru manipularea problema congestionarea traficului, dar este adesea mai puțin
posibil datorită

preocupările politice și de mediu. O alternativă ar fi utilizarea mai eficientă a existent

infrastructură. În această lucrare, vom lua în considerare a doua abordare, cu un accent deosebit pe
autostradă

de gestionare a traficului și de control.

abordări de gestionare a traficului și de control sunt utilizate pentru a controla fluxurile de trafic și
pentru a preveni

sau de a reduce blocajele din trafic, sau mai mult, în general, pentru a îmbunătăți performanța
sistemului de trafic. Posibil

măsuri de performanță în acest context sunt tranzitează, timpii de călătorie, siguranța, consumul de
combustibil, emisiile,

fiabilitate, etc. abordări implementate în mod curent de gestionare a traficului face în primul rând,
utilizarea

măsuri de control al traficului bazate pe marginea drumului (cum ar fi contorizarea la sol, semnale de
trafic, informații dinamice traseu

panouri, și limite de viteză dinamice) și echipamentele bazate pe infrastructură (inclusiv senzori și

centre de control al traficului). Aceste măsuri, precum și echipamentul corespunzător va fi indicat de

către

Termenul "infrastructură rutieră", în restul lucrării.

Ca o extensie a abordărilor actuale de control al traficului, tehnologii avansate în domeniul

sisteme de comunicare, de control și de informații au fost combinate cu transportul existent

infrastructură și echipament [53]. Acest lucru marchează apariția unui nivel următor / următoarea
generație de

de control al traficului și abordările de gestionare și servește ca motivație pentru "Intelligent

Transportation

Sisteme "(STI) sau" Sisteme de vehicule inteligente "Highway (IVHS) [31,95]. / IVHS STI încorporează

inteligență atât infrastructura carosabilă și în vehiculele cu intenția de a reduce congestionării

și impactul asupra mediului, precum și de îmbunătățire a performanței traficului, prin exploatarea

Distributed

natura sistemului și prin utilizarea de cooperare și coordonare între diferitele vehicule

și diferitele elemente ale infrastructurii rutiere. În restul acestei lucrări, vom folosi

IVHS ca un cuvant generic pentru a indica aceste sisteme.

IVHS cuprind sisteme de gestionare a traficului, sisteme de informare a conducătorului auto, și sistemele
de control ale vehiculului.

În special, aceste sisteme de control ale vehiculului au ca scop dezvoltarea unui vehiclehighway
automatizat

sistem care transferă sarcinile de conducător auto de conducătorul auto la vehicul [105]. Aceste sarcini
șofer

include activități, cum ar fi de direcție, de frânare, precum și luarea deciziilor cu privire la controlul
vitezei și headways în condiții de siguranță.

Sisteme de Autostradă automată (AHS) merge un pas mai departe decât IVHS și implică complet

automatizarea activității de conducere. Pentru o mai bună coordonare (la nivel de rețea) de activități de
trafic, de asemenea, AHS

distribuie informații între vehicule și infrastructura rutieră. În această lucrare, vom

se concentreze pe AHS și pe relațiile și interacțiunile dintre vehiculele din AHS și pe marginea drumului

infrastructură. În special, vom lua în considerare aspectele de control ale acestor sisteme.

O componentă importantă a IVHS și SHA sunt vehiculele inteligente (IVS), care sens,

mediul din jurul lor folosind senzori (cum ar fi radar, lidar, sau tehnici de viziune mașină) și să depună
eforturi
pentru a obține o funcționare mai eficientă a vehiculului, fie prin asistarea conducătorului auto (prin
avertizări sau avertismente)

sau prin controlul complet al vehiculului (adică, automatizarea parțială sau totală) [11]. Aceste
picuratori, de asemenea,

sprijinirea între vehicule și comunicații vehicul pe marginea drumului.

Bazat pe măsura în care marginea drumului și vehiculul se poate lucra împreună (fără șofer uman

intervenție), putem discerne diferite tipuri de AHS după cum urmează:

• sisteme autonome: Vehiculele sunt echipate cu senzori și computere pentru a opera

fără asistență pentru infrastructură rutieră și fără coordonarea cu vehicule învecinate.

• Sisteme de vehicule de cooperare: Vehicule utilizează senzori și tehnici de comunicare fără fir pentru a

coordonează manevrele lor cu vehiculele vecine, fără nici o intervenție pe marginea drumului.

• Sisteme de suport de infrastructură: Vehicule comunică între ele și orientări pentru

în scopul de luare a deciziilor sunt furnizate de către infrastructura rutieră.

• Sisteme gestionate de infrastructură: Vehiculele indică acțiunile dorite, cum ar fi modificările benzilor
de circulație,

ieșirile și intrările la infrastructura rutieră. Sistemul de pe marginea drumului prevede apoi instrucțiunile

pentru coordonarea între vehicule a acestor manevre.

• Sisteme controlate de infrastructură: Infrastructura rutieră ia întreg controlul asupra vehiculului

operațiuni, monitorizează traficul și optimizează operațiunile vehiculului, astfel încât

rețea este utilizat cât mai bine posibil.

Fiecare dintre aceste categorii se caracterizează prin propria sa scară de timp și "regiune" acoperite,
adică, numărul

a altor vehicule și măsuri de control al traficului implicate în acest proces. În acest context, în mod
autonom

și sistemele cooperative operează în mod obișnuit în milisecunde la interval de secunde și se acoperă

grupuri mici

vehiculelor învecinate. Pe de altă parte, sistemele bazate pe infrastructură (de exemplu, administrate și
controlate)
de obicei, lucrează în secunde la interval de ore și implică un număr mult mai mare de vehicule

și mai multe link-uri de pe autostrada sau chiar rețele de autostradă întreg

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Tehnologia nformații (IT) a transformat multe industrii,de la educație la asistență medicală la guvern, și
este acum în stadii incipiente de transformare a sistemelor de transport. În timp ce mulți cred că
îmbunătățirea sistemului de transport al unei țări înseamnă exclusiv de constructive drumuri noi sau
repararea infrastructurilor de îmbătrânire, viitorul transportului consta nu numai in beton si otel, dar, de
asemenea, din ce în ce utilizarea IT. IT permite elementelor din cadrul sistemului de transport vehicule,
drumuri, semafoare, semne de mesaje, etc-pentru a deveni inteligent de încorporându-le cu microcipuri
și senzori și oferindu-le să comunice între ele prin tehnologii fără fir. În națiuni lider în lume, ITS aduc o
îmbunătățire semnificativă performanța sistemului de transport, inclusiv congestie redusă și Siguranță
sporită și confort călător. Din păcate, United Statele se situează liderii la nivel mondial, în special în
Japonia, Singapore, și de Sud Coreea în implementarea STI. Pentru cea mai mare parte, acest lucru a fost
rezultatul a doi factori cheie: lipsa continuă a unei finanțări adecvate pentru STI și lipsa sistemului de
organizare dreptul de a conduce ITS în Statele Unite Statele, în special lipsa unei abordări a condus
federal, spre deosebire a "fiecare stat pe propria abordare", care a predominat până în present

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sistemele inteligente de transport (ITS) au fost puse în funcțiune pe mai multe tronsoane
de autostradă: A1 București – Pitești (sistem pilot), A2 București – Cernavodă, A2,
Cernavodă – Constanța, Nădlac – Arad loturile 1 și 2, Orăștie – Sibiu lotul 4 și Centura Arad.
Sistemul ITS asigură participanțiilor la trafic o informare în timp real asupra condițiilor meteorologice
(prin senzorii montați în asfalt) și a condițiilor de trafic (punctele în care traficul este aglomerat) și
furnizează informații către administratorul drumului, în urma cărora se pot lua decizii asupra sectorului
de drum afectat, dar și asupra îmbunătățirii fluidizării traficului și a circulației pe un sector de drum.
Toate acestea țin de siguranța circulației, furnizând și informații autoritățiilor privind accidentele
petrecute.
Sistemele inteligente de transport oferă și servicii suplimentare de informare în timp real a
utilizatorului, constituind și baza viitoarelor aplicații de comunicare inteligentă între vehicul, drum și
autoritățiile competente.
De asemenea, sistemul ITS monitorizează elementele de infrastructură și detectează eventualele
acte de vandalism, de deteriorare de bunuri sau de furturi de elemente componente ale rețelei.

Tot prin acest sistem, poate fi cântărit dinamic un vehicul și poate fi alertată poliția în cazurile de
depășire ale gabaritului, informează CNAIR (CNADNR).

În vederea dezvoltării sistemelor inteligente de transport, CNAIR SA are în prezent în derulare

Strategia de Dezvoltare a Sistemelor de Transport Inteligente și Planul de Acțiune ITS (cu finanțare de
la Comisia Europeană în cadrul POIM) pentru rețeaua de drumuri naționale din România, pentru
perioada 2014 – 2020.

În viitorul apropiat se vor implementa următoarele proiecte:

 Sistem monitorizare și informare asupra traficului și a condițiilor de circulație pentru Autostrada
A1, București – Pitești (upgrade de sistem), Autostrada A2, București – Cernavodă, Autostrada A3,
București – Ploiești și DN 1, București – Ploiești;
 Sistem punct de acces național.
Pe termen mediu, compania va dezvolta și proiectul “Centrul Național de Monitorizare și
Management al Traficului”, unde vor fi interconectate toate centrele regionale de monitorizare a
traficului.
Referitor la sistemul de comunicații pentru loturile 1 și 2 ale Autostrăzii Orăștie – Sibiu,
precizăm că acesta este finalizat, dar în prezent nu este operațional întrucât sistemul de comunicații
aferent lotului 3 este în lucru și astfel nu poate fi încă realizată conexiunea la Centrul de Monitorizare
Săliște.

CNADNR estimează că Sistemul ITS va fi integral funcțional în anul 2017 pe Autostrada Sibiu – Orăștie
loturile 1 – 4. Lucrările aferente sistemului de comunicații ITS pentru lotul 3 se vor achiziționa în
perioada următoare, deoarece contractul încheiat în anul 2011 a fost reziliat la începutul anului 2016.

„Precizăm că implementarea acestui sistem este de natură să îmbunătățească siguranța circulației, dar
lipsa temporară a acestuia nu este un element care să o pună în pericol. De asemenea, menționăm că
și în cazul nefuncționării sistemului, respectarea regulilor de circulație este obligatorie, ca în toate
cazurile”, se arată în comunicatul CNADNR.

Conceptul „Sisteme Inteligente de Transport“ (ITS=Intelligent Transport Systems) se refera la

utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor in managementul procesului de transport,
pentru a-l face mai eficient, mai sigur si mai ecologic, si presupune un complex de aplicatii,
servicii si echipamente folosite in toate domeniile: rutier, naval, aerian si feroviar. De promovarea,
corelarea cu nivelul national si armonizarea la nivel european a implementarii si integrarii
domeniului ITS se ocupa Organizatia Romana pentru implementarea Sistemelor Inteligente de
Transport - ITS Romania - iar stadiul la care se afla tara noastra in adoptarea acestor solutii este in
concordanta cu tendintele europene. E drept ca rezultatele multora din proiectele incepute deja se
vor vedea abia intre 2014 si 2020. Dar ele trebuiau pornite.

Deoarece transportul este un domeniu cu larga aplicabilitate si presupune probleme de siguranta,

cercetare, impact asupra mediului s.a., ITS Romania nu colaboreaza doar cu MTI (care insa are
ponderea cea mai mare, de 50%), ci si cu Ministerele Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (30%),
Cercetarii si Educatiei, Administratiei si Internelor, Mediului s.a.
Colaborarea cu MTI se deruleaza pe mai multe cai: atat cu ministerul in sine, cat si cu autoritatile sau
companiile din subordinea acestuia. „Este vorba de un sprijin profesional din partea noastra, ca asociatie
profesionala si corporatista cu expertiza profesionala net superioara celei a MTI, care e o structura
administrativa, dar trebuie sa ia inclusiv decizii tehnice. MTI, fata de alte ministere, nu e constituit ca
entitate economica, deci nu poate incheia contracte, cum avem noi, pentru consultanta, cu
Telecomunicatiile. Astfel ca avem cu MTI relatii de parteneriat si, in plus, de 8-9 ani, colaboram oficial cu
Directia Generala de Transport Naval, care se ocupa de partea politica si administrativa, ne sustine sa
participam in grupurile de experti si este de acord ca noi sa coordonam tehnic implementarea si
dezvoltarea domeniului ITS naval“, explica Dorin Dumitrescu, presedintele ITS Romania.
Organizatia a participat de curand cu idei de configurare la POS-T si a oferit consultanta pentru
elaborarea studiilor de fezabilitate, a cererilor de finantare si a specificatiilor tehnice pentru pregatirea
licitatiilor pentru proiectele „Sistem de management al traficului pe canalul Dunare-Marea Neagra” si
„Sistemul de management al traficului pe Dunare - RoRIS faza II”. De asemenea, organizatia a depus
oferte si pentru supervizarea implementarii acestor proiecte, castigand doar pentru primul.
Asociatia are o relatie foarte stransa cu Autoritatea Navala Romana - de altfel, unul dintre membrii sai cu
drepturi depline - iar cu ARR, RAR sau Registrul Feroviar are colaborari punctuale, pentru proiecte de
interes. De exemplu, ITS a realizat un proiect de reglementari si tehnologii pentru tahograful digital si a
colaborat cu RAR, care trebuia sa-l implementeze, iar acum lucreaza alaturi de AFER pe probleme de
securitate, legata tot mai mult de solutiile electronice.
ITS Romania este si membru al consiliului interministerial pentru siguranta rutiera, unde promoveaza si
genereaza proiecte de imbunatatire a sigurantei rutiere prin utilizarea tehnologiilor ITS.
Organizatia colaboreaza si cu RATB, cu municipiul Bucuresti si Metrorex, avand la activ proiecte de
cercetare, consultanta, supervizare - de exemplu, pentru taxarea si informarea calatorilor si pentru
managementul traficului urban. Si cu alte regii de transport din tara exista proiecte comune, cel mai bine
functionand cel de la Timisoara, unde „sistemul se dezvolta de la an la an, spre deosebire de Bucuresti,
unde a ramas cum era initial. In plus, Timisoara are politica ITS pana in 2030 si autoritatea locala si
universitatea se implica in domeniu, am organizat cu ei conferinte deosebite, mai multe decat la
Bucuresti“, explica presedintele ITS Romania.

Transportul feroviar a dat startul

Sistemele folosite la transport rutier sunt cele mai vizibile, deci si cele mai cunoscute, si se folosesc
pentru managementul transportului public, informarea calatorilor, informarea pe autostrada, monitorizarea
traficului in orase sau in afara lor, navigatia la bord, taxarea electronica, identificarea numarului masinilor
s.a.
Dar, daca e sa mergem pe firul istoriei, domeniul a fost initiat de transportul feroviar, care nu poate
functiona fara sisteme de reglare automata a circulatiei, existente pe piata, in varianta electromecanica,
de peste 50 de ani, si care intre timp au devenit complet electronice si securizate, permitand transmiterea
de comenzi direct de la centru catre locomotivele de viteza, de peste 160 km/h, in cazul carora reactia
omului nu poate fi suficient de rapida. Sistemul include si statiile, pentru un control total al vitezei, pozitiei,
ordinului transmis, sigurantei traficului, si e unificat la nivel european, Romania fiind si ea parte, deoarece
European Rail Traffic Management System se implementeaza acum si la noi, la proiectele care se
reabiliteaza in prezent (Bucuresti-Constanta, Bucuresti-Brasov si portiunile catre Ungaria). In plus,
pentru feroviar mai exista aplicatii legate de logistica - urmarirea vagoanelor de marfa, pentru a sti mereu
unde se afla, unde merg, ce incarcatura au, cand trebuie sa ajunga s.a. - si in prezent se incearca
aplicarea lor la containerele care se muta de pe tren pe camion.
Pentru navigatie, cele mai noi aplicatii sunt legate de managementul traficului pe apele interioare (River
Information Services): urmarirea, identificarea si afisarea pozitiei navelor cu ajutorul unor harti electronice
disponibile atat la bordul navelor, cat si la autoritatea de management, pentru a fi informate in legatura cu
situatia traficului sau cu distanta dintre nave si ecluze, transmiterea in format electronic catre navigatori a
avizelor referitoare la starea vremii, lucrarile din cursul raului - informatii care pana acum se transmiteau
prin radio sau se afisau undeva. Transmiterea electronica permite, in plus, codarea, astfel incat, indiferent
in ce limba a fost redactat, mesajul sa ajunga la bord in limba dorita. In acest domeniu, Romania e mult
peste media europeana, asa cum declara Dorin Dumitrescu, „desi am inceput mai tarziu. Dar noi am
generat proiecte, am facut investitiile necesare si suntem mai avansati in asigurarea de servicii
interoperabile, fiind prima tara care implementeaza noile tehnologii, tocmai pentru ca am aderat mai
tarziu, cand tocmai aparuse directiva.“

Colaborarea pan-europeana e inevitabila

Deoarece colaborarea cu asociatii similare din alte state este determinanta, asa cum apreciaza Dorin
Dumitrescu, ITS este membra a retelei europene a asociatiilor ITS nationale, care asigura suport tuturor
tarilor UE pentru aplicarea reglementarilor din domeniile rutier, feroviar si ape interioare si maritime. Cele
mai noi se refera la transportul pe sosea si interfatarea cu celelalte moduri.
In cazul directivei referitoare la implementarea ITS in domeniul rutier si interfatarea cu alte moduri de
transport (2010/40/EU), asociatia romana a participat la elaborare ca reprezentant al societatii
profesionale si apoi ca membru in echipa de la minister. Iar obiectivul, in ceea ce priveste transportul
rutier, este sa se lucreze in parteneriat cu MTI, mai ales ca acesta s-a reorganizat de curand si, in loc de
patru directii generale, pentru fiecare mod de transport, are acum o directie de infrastructura si una de
reglementari pentru transport terestru. Reorganizarea aceasta este de bun augur, explica Dorin
Dumitrescu, deoarece inainte era o competitie nu tocmai corecta intre modurile de transport. Si, oricum,
ministerele de profil din alte tari au o structura integrata de transport, iar Suedia si Finlanda au facut chiar
o administratie de transport unica pentru toate modurile.

Viitoarele autostrazi de la noi includ servicii ITS

Cum o directiva intra de obicei in vigoare in 24 de luni de la aprobare, in august 2011 s-a desfasurat
prima etapa obligatorie, in care fiecare tara a raportat stadiul de implementare, si peste inca un an trebuie
sa faca planul national de actiune. Romania sta, si aici, mai bine decat alte state, si va fi gata la timp, asa
cum declara reprezentantii ITS. „Deoarece era si parte a unui proiect european de armonizare, pentru
care UE ofera, in perioada 2007-2013, fonduri structurale si de coeziune, am intrat in proiect, s-au
generat ghiduri care arata regulile de implementare, iar in 2010 am convins CNADNR ca e bine sa
atragem astfel de fonduri, asa ca Administratia a solicitat un set minim de servicii ITS pentru Romania.
Noi l-am elaborat, ei l-au aprobat si acum orice constructie noua de autostrazi si drumuri nationale de la
noi trebuie sa-l includa. Si, chiar daca unii au crezut ca nu va fi efectiv, toate licitatiile organizate in
decembrie 2010, pentru cele 11 sectiuni, au inclus ITS la ultimul nivel - de altfel, nici nu se putea organiza
licitatia daca infrastructura inteligenta nu era integrata cu cea construita, deoarece TEN-T defineste
infrastructura de transport ca infrastructura construita plus infrastructura inteligenta plus integrarea
vehiculelor“, explica Mihai Niculescu, director general ITS Romania.
In acest domeniu este vorba de doua mari categorii de sisteme: de monitorizare a traficului si
infrastructurii (senzori de masurare a greutatii, de contorizare, de verificare a gabaritului, de masurare a
vitezei, de identificare a vehiculului prin citirea placutei, de stabilire a conditiilor meteo-rutiere s.a.), si de
informare asupra traficului si calatoriei (informarea administratorului, politiei, ambulantelor, a altor institutii
interesate si mai ales a utilizatorului, cu masini private sau de marfa, care, avand o imagine mai clara
asupra a ceea ce se intampla pe sosea, isi poate optimiza ruta, timpul si consumul.
Pentru drumurile deja existente se poate implementa in timp ceva similar, dar eficienta si costurile ar fi
mult mai mari decat la cele care se construiesc acum. „Or, ITS s-a impus prin necesitate si avantaje
economice mai mult decat prin reglementari. E drept ca acum apar si reglementarile, dar asta pentru a
sigura interoperabilitatea. De aceea, intr-un fel, noi suntem avantajati de faptul ca nu avem autostrazi si
deci putem implementa aceste sisteme inca de la construirea lor, spre deosebire de francezi sau
germani, care acum amana punerea in practica, deoarece au deja astfel de solutii - care insa nu sunt
interoperabile - si nu mai vor sa investeasca in altele. Astfel ca vor intarzia procesul asteptand fie sa
primeasca finantare, fie sa se termine durata de amortizare sau de folosire a sistemelor deja existente“,
explica presedintele ITS Romania. De achizitia sistemelor se va ocupa constructorul autostrazii, iar
vehiculele vor avea, in curand si din fabrica, pentru ca vor fi obligatorii pe masinile noi, echipamente care
sa comunice cu infrastructura. Acestea pot fi cumparate din fonduri europene de infrastructura, asa cum
se intampla si cu echipamentele de la feroviar sau naval. „Pentru naval s-au dotat deja din fonduri de
armonizare europene 250 de nave, care cu greu au fost gasite“, declara presedintele ITS.
ITS elaboreaza si studii strategice. Si, pentru ca la autostrazi trebuiau realizate caietele de sarcini, si
nimeni nu mai facuse asta in Romania, a beneficiat de sprijinul expertilor din grupurile europene, iar acum
este una dintre putinele organizatii de la noi care poate face asta eficient - daca nu, ar fi trebuit adusi
specialisti din strainatate, care ar fi costat mai mult si ar fi venit cu o solutie de calitate mai slaba,
deoarece nu ar fi fost adaptata local.

Firmele de profil din Romania nu sunt cu nimic mai prejos

Competitia intre producatorii acestor sisteme - care sunt alesi prin licitatie - este puternica, apreciaza
reprezentantii organizatiei, existand inclusiv la noi foarte multe firme de profil. „Noi am sustinut ca
implementarile nu se pot face fara un partener roman care sa ramana aici si sa faca intretinerea si
dezvoltarea sistemelor. Pentru ca, de exemplu, pe A1 exista un astfel de sistem care nu a functionat
complet niciodata, iar intre timp contractul a fost reziliat, deoarece firma straina care l-a implementat a
plecat apoi din Romania“, explica Dorin Dumitrescu.
Astfel ca producatorii romani de sisteme inteligente au inceput sa participe la licitatii, dar in aproape toate
cazurile o fac in asociere cu un partener extern care are deja solutia si o ofera in mai multe tari, deci
poate propune costuri mai mici. In plus, firmele romanesti participa si la licitatii din strainatate si au birou
la Bruxelles. „Lucrurile se misca. Nu spectaculos de repede, dar in directia corecta“, concluzioneaza
presedintele ITS Romania.

eCall, pentru transmitere si mai rapida a datelor in caz de accident

ITS Romania mai lucreaza la un proiect la care este initiator la nivel european, European Harmonized e-
Call Pilot - HeERO, pentru transmiterea mesajelor digital in caz de accident, folosind infrastructura 112, la
care noi stam foarte bine, asa cum apreciaza reprezentantii organizatiei. „Romania a fost initiatoarea
noului proiect acum circa cinci ani, iar acum suntem in stadiul de proiect-pilot european alaturi de alte
noua tari, cu finantare UE, si suntem coordonator national, avand sase parteneri romani“, explica Dorin
Dumitrescu. eCall presupune ca masinile sa aiba la bord echipamente care sesizeaza accidentul prin
acceleratie, deformarea caroseriei, declansarea air-bag-urilor s.a. si transmit automat un mesaj referitor la
masina si la pozitia exacta a acesteia, mesaj care se afiseaza automat la operator si tot automat se
deschide si un canal de voce, pentru a vorbi cu pasagerii. Proiectul a inceput in 2011, dureaza doi ani si
la final se transforma in reglementare europeana, deci si acest echipament va fi obligatoriu pe masinile
noi si va putea sa comunice cu infrastructura din toate tarile Europei. Ba, mai mult, pentru ca rusii au un
sistem al lor similar, cele doua au fost armonizate.