Dar cred ci merit. De-ar piiti-o Ca mine toji seducdtorii, sar stinge, poate, stirpea lor; S-ar teme, n-ar mai da nivala (Ciitre Sceledrus) Si mergem. (Cite spectatori) Voi, aplaudati, ULCICA (Comedie fn cinci acte in romaneste de NICOLAE TEICA. Tithal latin: AULULARIA,PERSONAJELE: ZEUL LAR, prologul EUG) un bitran STAPHYLA, o sclava bate EUNOMIA, Sora lui Megadorus MEGADORUS, un bitran STROBILUS, un sclav ANTHRAX V pucsitari ANTHRO } bucitar PHRYGL eae cAntireje din flaut * PYTHODICUS, un sclav STROBILUS (?), sclavul ‘ SyoNES cia aoe PHAEDRIA, iubita lui Lyconides “Acfiunes se petrece fa Atena, SUBIECTUL COMEDIE! () Batran zgfeit si-n nimeni inerezator, Buclio, Peste-o ulcicd plin’i cu aur dnd in cast, ngiilbenit de spaime ‘o-ngroapa mai adine ge ‘vogheazi-ntruna. Un vind, Lyconides, vecinstise fiica, Batranul Megadorus, mpins la-nsurlitoare de sora Jui bastrdnd, Ti cere de sotie zedrcitului copila. Zgarcitl se tot Iasi rugat si, temton, Uieica si-o ascunde mereu in alte locuri. Dare pandit de sclavul Tui Lyeonides — cel Ceri siluise fata, si care-1 hoviriste Pe bunul Megadorus sii lase Jui mireass Riimmas fair eich, 0 vreme — regasind-o, Cand isi pierduse toate nédejdile ~ Euclio i da, cu bucurie, lui Lyconides fata.SUBIECTUL COMEDIE! (11) Un ins, Euclio, dnd de-o oali cu bani, in preajma-i Luat de spaime. Lyconides, cdndva,finecinsise fate Cu ea bitranul Megadorus s-ar insoti si bucitari Laduce-n casi, Ci Euclio ascunde aurul pe-aiurea. Cum i se furi, Lyconides i-1 napoiaza. $i primeste ‘Acea comoari-n schimb, sofia si pruncul de curdnd nscut, PROLOGUL ‘ZBUL LAR Nu vi mirafi de mine: va spun pe dati cine-s. Sunt Larul din ciiminul de unde m-ati vizut Tesind. in casa asta mi-am intocmit de mult Licagul si culeusul, din anii cand trfiaw $i tatdl, si bunicul stipanului de-acuma. Bunicul lui pe vremuri mi-a-ncredinfat 0 mare Comoar,-n mare tain’: sub vatri a-ngropat-o, Si m-a rugat fierbinte si i-o piizesc chiar eu. ‘Zgarcit din cale-afara, pe patul lui de moarte Nici fiului cu-o vorb& nu s-a destainuit, Ba nespundndw-i locul comorii, s-a-ndurat ‘Si-1 lase-n siricie pe propriul siu fiu. N-a vrut decat si-i deie o palma de ogor, ‘Abia si-si duc viata muncind din risputeri. Murind cel ce lasase in seama mea comoara, ‘Am vrut si vid de are mai multi griji fiul De mine, sau mi face uitat, ca tatil lui, $i riu a fost, ci-n fiece zi el mi-a purtat ‘Tot mai putin de grija, necum si ma cinsteasci. Dar i-am plitit, la rindu-mi: s-a prip%dit sirman. Si fiul lui, Euclio, stipanu-acestei case, E buciiticd rupti din tatt si bunic. El are-o fati; alts plimada — zi de zi Ea-mi diruie timAie, si vin gi cate alte; ‘Cununi imi pune-adesea, Din griji pentru ca L-am ajutat pe tata si dea peste comoar’, Ca s-o milrite lesne, cdnd vrea si si-o mitite, C-a fost batjocoritii de-un tanir de neam mare. Ci tinirul o stie pe fat’, nu si ea 1, Lares, in mitologia romani, divinitii protectoare ale familie stale casei, 135Pe dansul, iara nu-i banuie necazul. Chiar azi pe batranelul de-alaturi il imping ‘Si-i ceard mana. Asta, c: limping, la randu-i, Pe tantir si ia fata mai grabnic de sotie. ‘Sa stiti cd batranelul care-o si-i cearai mana E unchiul celui taniir, ce-a necinstit-o silnic fn noaptea cand, fecioar’, pe Cerest o veghea. Dar a-nceput sé strige Euclio, cum i-i felul: Ii scoate-n strada sclava, ca sti nu-i afle taina. Vrea aurul si-si vad’, cici eam’-i e de hofi, 1. Ceres san Demeter era zeija fertilititi a grinelor. 136 ACTUL INTAI SCENA I BUCLIO, STAPHYLA % BUCLIO igi spun si iesi! Afar! Pe Hercle! vreau indatt Stiiesi de-aici, iscoad cu ochi scormonitori! STAPHYLA De ce mi bati, vai mie? EUCLIO Aga, ca si te vaieti, $i si primesti ce merifi, batrind ticiloast, STAPHYLA Dar pentru ce, stipane, imi ceri st ies din casi? BUCLIO Vrei si-ti dau socoteali, ogor de striimuriri? Departe stai de usii! Mai mult, mai mult! Priviti Cum vine mai aproape! Nu biinui ce te-asteapti? Pe legea mea, de-oi pune mina pe strimurare sau ciomag, Fac pasul tiu de broaseif testoasi si- lungesti. STAPHYLA (aparte) ©, si-mi ajute zeii, mai volnicd mi spanzur’ Dect cu pretul tista sii mai slujese la tine! EUCLIO Tot zice, tieXloasa, tot zice printre din( Pe Hercule!-ti scot ochii, pe amandoi Dar nu te las, nipirci, si iscodesti ce fac scot, GETOTECR TUDE RR, OP Ne Se wi. ineHai, mani mai departe, mai, mai departe... Stai Acolo! Si, pe Hercle! Dac te migti din loc C-un pas, c-un varf de deget, cu-o unghie, micar, Sau dacii-ai sii privesti in urma nainte si-(i ingdui eu, Pe legea mea, te sui pe cruce si supugenia te-nvit, (Aparte.) ‘Mai mare ticiloasi ca asta n-am vazut in Viaja mea, gi tare mi tem ca nu cumva, Si-mi facé pocinogul firi-a baga de seami, Adulmecéndu-mi locul unde-am pitit comoara; Mi-e teama si nu aib vreun ochi la ceafi, hoasca, ‘Acum, sé vid de-mi este la locul ei comoara Care-mi cigun4-atita neliniste gi zbucium, (lntrit in casi.) SCENA IT STAPHYLA (clminind singe in stead) Pe Castor! nu-mi dau seama si nu m-ajuta mintea Si spun de ce nipast’ gi de ce nebunie Mi-e bantuit st{panul daci mi urgiseste-aga mereu, ‘Scofandu-mii din casi de zece ori pe zi. Pe Pollux! nu m-ajuti mintea si spun ce furie- apuck; ‘Sti noptile de veghe; nu se umeste ziua Din casi niciodat, ca pantofarul schiop. Sinu m-ajuti mintea si thinuiesc mai mult Rusinea fetei noastre, copila Iui, al cirei Soroc e-atét de-aproape-acuma; si cea mai bund treabii-ar fi, Cea mai cinstiti pentru mine, si mi lungesc ca un /mare, Cu-o funie risinnodati si petrecutd peste gat EUCLIO, Capacte) Acuma plec de-acasi cu inima-mpiicat Si-ncredintat c& totu-i acolo neatins, (Citre Staphyla.) ‘Te du gi stai de veghe in casi, STAPHYLA (ivonica) Ce vorbesti? Si stau de veghe-n casi? De teamii ci ti-o prada? Cand de la noi talharii n-au ce si ia, stii bine. (Ci-i plink cu nimica si panze de paianjeni. EUCLIO. M& mir c&, pentru tine, nu face Iupiter Din mine-un rege Filip sau Darius, vidjitoare. Vreau si mi se vegheze piianjenii din casi. 13 Siu, sunt srac, dar nu pling; primesc orice-mi dau zeii. ‘Te du si-ncuie usa; m&-ntore intr-o clipiti. ‘Vezi, nu lisa pe nimeni strain si intre-n casi. Poate-o gindi vreunul si ceari foc, tu stinge-}, Ca si nu-ncerce nimeni si ceara de la noi. ‘De nu stingi focu-ndatiy, pe tine-am si te sting. De tise cere api, si spui ci s-a virsat. Cutit, satér, sau piu, sau pisitlog pe scurt Ce Iucru vor vecinii $4 ceara cu-mprumut, S& spui c-au fost furate, ci ne-au cilcat talharii. \Vreau si nu lasi pe nimeni, in lipsa mea, pe nimeni Sa treacd pragul casei. {fi spun: nici pe Fortuna Cea Bun’, daci vine ea insisi, n-o lisa. STAPHYLA Ea nu cunoaste piedici, cred eu, cand vrea sit intre. Nuri face drum spre casa noastri, micar c& nu sti prea departe. 139EUCLIO Ct i it ACTUL AL DOILEA STAPHYLA ‘Tae simi duc So ‘BUNOMIA, MEGADORUS EUCLIO Pome EUNOMIA ‘Zavoarele-amandoud. Mi-ntore intr-o clipitil Crezare di-mi, 0, frate, cd yorba mea de-acuma ay ne ocbbee ie ae Din dragoste pomeste gi din erija ‘M4 chinuie piné si gandul ca trebuie si ies din casi. Pe care-o sora bund, ca mine, ti-o piistreazi. N-ag vrea st plec, pe Hercle! dar bine fac ce fac. ju cf in ochii vostri nesuferite suntem: ‘A dat conducitorul curieit noastre veste Cu toate, pe dreptate, noi trecem drept flecare, Cé astizi ne imparte eéte-un biinut de-argint, jba chiar Se spune-adesea c& nimeni, niciodati, $i daci nu-mi iau partea, si daci nu mi-oi vere-o, Femeie mut n-a vizut pe lume. (Cu tolii bamui-vor eam in casi aur. Cu toate astea, frate, gndesle-te ci-ti sunt Doar nu se poate crede cli nu-gi ia un calic Cel mai aproape suflet, cum si tu mie-mi esti; Banutul de pomand ori c& nu vrea si-l cea, cl ic, si-i bine, c& doar’ e-n folosul nostra, Micar cf eu ma stridui si-mi tin ascunsti taina, .cea trebuie, sic ‘Si ne dim bune sfaturi si vesti sine aducem, De pe acuma-mi pare ci multi au si aflat-, ‘bim netemiitori , a , ic s8 nu ne-ascundem, frate, si ne vorbi (C& prea multi mi salut plecindu-mi-se-n fags. nc ganisele ‘pe fa si ni le spunem intre noi. __ {In cale-mi ies, mi cheamii, zoresc si-mi string mina; "" De-aceea-n tain, iat, am vrut s& vii afar, De sindtate mi intreabi, si cum 0 due, si'ce mai fac. Ca si vorbim firiteste de treburile tale. Dar si alerg, mai bine, la treburile mele; Ca si ma pot intoarce cat mai curand acasi. MEGADORUS ese.) Minune de femeie,-ntinde-mi mana. EUNOMIA Cum? Cine ti-e minunea de femeie? MEGADORUS Tu. EUNOMIA eat 7 Eu? |. Obie roman, La ieput ors ea np in cui are avec tinplal gh MEGADORUS cll Lr, sale canoe ceremonii era celebrate ce im preot (curio, maaistercurtae) Dact zici nu, zic si cu nu 140 aEUNOMIA Cinstit e si ne spunem adevirul ___ Femei-minune nu gisesti niciunde: ‘Sunt Iucrul cel mai ru din lume, iubite frate, MEGADORUS Nu gindese Nici eu in alt fel, scumpa sor’, si nu te contrazic defel, EUNOMIA Asculti-mif, te rog. MEGADORUS Vorbeste sau di-mi porunei; sunt al thu, EUNOMIA. De viitorul tu e vorba gi vin Ja tine cu-o povagi. MEGADORUS O, sori, esti aceeasi! EUNOMIA. Prin fapte-ag vrea si fiu MEGADORUS, $i despre ce e vorba? EUNOMIA De fericirea ta: Si odriislesti si w niste copiit, 1. Alt obicei roman. Un eetijean se insira cu seopul declarat de a-siasigura descen- clenfa; cisitoria lul avea loc adeseori pent ci de nevasti”, dup chi divortat, Spurius Carvilins Ruga, {in fafa censorului ci se insoara cu scopul de a avea copii 142 «4 odistit eu vreuna gi... a luat-o Formula Ini Plaut din Cypeivi, Primul cetijean roman care a -a izgonit sogia pentru ci era sterilé gi el jurase MEGADORUS ©, sti-mi ajute zeii EUNOMIA. ‘Tare mult ‘Ag vrea s& te insori. MEGADORUS Vai mie! EUNOMIA Cea? MEGADORUS Caro piatri-n creier parc mf izbesti Cu planurile tale, sora drag&. EUNOMIA Urmeaza sfatul meu de sora. MEGADORUS Dac mi-ar place, l-ag urma. BUNOMIA [i-ar prinde bine... MEGADORUS ‘Sa mi spinzur, ci nu, pe Hercle! sii mi-nsor. De miai gisit nevasta, o iau, dar cu-o-nvoialA: ‘Mi-nsor cu dansa maine, si-o-nmormantez poimaine. ‘Asa ti-o iau, nici vorbit; ci pregateste nunta. EUNOMIA ‘Am dibuit eu una cu-o foarte mare zestre; Dar e-o femeie coapti; cam intre dou varste. Daca mi-ngidui, frate, pe dati i-o petese. MEGADORUS Dar tu mi-ngidui o-ntrebare? 143EUNOMIA EUNOMIA si-mi mai spui ceva? Cum nu? Intreabi-mi ce vrei Vrei si-mi mai spui MEGADORUS MCAD SEE ta une Cand un birbat © copt de-a bine si ia, la fel, sotie coapta, Si pasi-mi-te odrisleste la bitranefe, nu gisesti EUNOMIA pruncul lui, niiscut in urmi-i, primi-va numele Postum aoe Dar sii te crul imi sti-n putere si si te scap de grija asta, B) tie, Arahs Sunt, slava zeilor, si slavii strabunilor, un om bogat, MEGADORUS Nu-mi past de acea femeie cu zestre mare i trufasi, Potuncitoare, tip&toare, cu mantii, car de fildes, purpuri, $i care, irosindu-mi banii, mi poate cobori-n sclavie, i si-l vid. 2e Buclio, de-o fi acasi, vreau si i vad. ; Dar iach ideas $tiu unde se-ntoarce chiar in clipa asta. EUNOMIA SCENA IL Atunci cu ce fel de femeie ai vrea site insori? BUCLIO, MEGADORUS MEGADORUS EUCLIO Joes iti spun, ind de-acasi, ci bat in van atta cale; f : ~ iam, plect r ae Tsu pe vein nostes, Lucio, un Ben sma? Sea ide voie, Sinimeni n-a venit din partea ‘atonal ce trebuia si-mparté bani. Curiei, nici conduc’ pac Bi Uinom de tabi peat cert pl, dr MEGADORUS acorn (atini-i calea) Vreau si mi-nsor cu fata Ini, 1 Bucurie gi fericire iti dorese, O taniiré neprihaniti. Nu, drags sora, taci din guri. Salut, Euclio! Stiu: vrei sd spui cd ¢ stiracii, Dar mie i stracii-mi place. EDU —. Tubi-te-ar zeii, Megadorus! ce MEGADORUS. i Ce faci? Esti bine-stinitos? “___ MEGADORUS. ‘Trag niidejde. isnee (apatte) et Nu fark pricin bogatul pe siriican il miigulest eth AS os ae i restuile de pr erau folositein vejitori. 155.‘As povesti mai multe, dac-am avea ritgaz. Dar eare-i cel mai iute de mand dintre voi? : ANTHRAX Eu, fliri doar gi poate, STROBILUS Ca bucitar, nu hot. ANTHRAX Ca buciitar, nici vorbi, STROBILUS (eatre Congrio) Siw’? CONGRIO (Gofunurn) ‘Sunt cum mi vezi. ANTHRAX E] bucitar de tirg é: la nouii zile-neinge Cuptorul.t CONGRIO _- M&defaimi, cand numele-ilse serie Cu litere-abia sase? Talhar! ANTHRAX eae ‘Talhar esti tu. 1. Nandinwete din origina era lle de try, ary Se nea Ia Romo dtl noe ‘Aone avea Loe © mare aflien de loci a ptf dela ear vena in os Si vind produsee, penn camps ge ntereseze de proces te. fn forse agra buctari sub cru iho, sani busta de eazie mn Incran dedt fn aceste aie, singuralriscosn find preitzesunor mancSni mediocre. 156 STROBILUS (Gitre Anthrax) ‘Tacere. [a mielul cel mai gras (Siintri-n casa noastri.)! ANTHRAX ‘Am injeles. STROBILUS Tu, Congrio, Ia cellalt miel si intr akturi. (lmpirtind in doud grape sclavii care duc proviziile.) Voi, urmati-l. Voi, cestilalti, vai ducett la noi. CONGRIO ‘Vid c&-mpiirteala-i Nedreapti; ei, pe Hercle!, au mielul cel mai gras. STROBILUS iti las pe cea mai grasi din flautiste tie. Mergi, Phrygia, cu sta; Eleusia, tu, in casa noastri du-te. CONGRIO ‘Ah, Strobilus, viclene, De ce ma dai pe mana bitranului zgarciob? Mi osandesti si urlu cerdndu-i oarece, Vreun flecustet din casi. STROBILUS Esti un neghiob; te-ai zbate Ca si-i ajungi datornic, ci nu si tragi foloase. 1 Lacunié in original; text presupus. 197158 CONGRIO Atunci? STROBILUS Mi-ntrebi? in primul si-n primul rand aici Prea multi lume nu e: de-{i trebuie vreun lucru Hiei gi-l duci acasi, nu zibovesti cerdindu-1 La noi e, dimpotriva, puhoi de lume-n casi Averi sunt, giuvaeruri, covoare -arintirie. Si dacd piere-un lucru = si te cunosc: nu ici, Ba nici n-atingi cu. mana ce nu {i-e la-ndemand ~ S-ar spune: “Bucitari-s tilharii, inhiitati-i, Legat-i, degelati-i, si-nchideti-i in beci". Odati-ajuns acolo, nu mai gisesti, cum sti, Nimic de sterpeleal’. Si mergem. CONGRIO. ‘Te urmez, SCENA V. STROBILUS, STAPHYLA, CONGRIO STROBILUS Hei, Staphyla, deschide-ne usa, STAPHYLA Cine siriga? STROBILUS * Eu, Strobilus, STAPHYLA, Sice vrei? STROBILUS Primeste bucitarii $i fetele si-aceste cumpiraturi de nunta. ‘Trimis de Megadorus am fost cu tot ce vezi. STAPHYLA mi spui cinstit: € vorba de nuntile STROBILUS De ce? STAPHYLA in toate astea nu vid un strop de vin. STROBILUS Cand vine de Ia pia\ stipanu-meu, v-aducem. STAPHYLA N-avem un lemn in cast. CONGRIO : Dar grinzi si stélpi aveti? STAPHYLA, Destui. CONGRIO ‘Atuncea‘s lemne, nu cereti cu-mprumut, STAPHYLA Asculti, secitur’, cirac al lui Vulcan, Nu cumvacti di prin minte ef pentru cina asta Si ca si-ti iei t plata ne-om pune foc la casi CONGRIO Nu, nicidecum: STROBILUS Gitee Staphyla) Mai bine desehide-ne. STAPHYLA Veniti. (ntrs cu togii in casa tui Euctio.) 159SCENA VI PYTHODICUS (iesind din case lat Megadorus) Munciti, Eu am bittaie de cap cu bucitari; Azi nu-i un fleac, pe Pollux! supravegherea lor, Eu, unul, i-as trimite si ne giteasci-n beci; Si-am ridica la unm’ bucatele-n panere, Dar daca cei de-acolo, de jos, miinénci tot, Noi, cei de sus, rdmanem cu totii nemancati, Dat flecdresc, de parca necazuri n-ag avea Cu hriparetii astia de care-i plin’ casa.t SCENA VII BUCLIO, CONGRIO BUCLIO (ingur) ‘Mi-am luat si cu, pe Hercle! azi inima in dingi, Vrand si petrec in lege la nunta fiicei mele. Ma duc intins la pial, cer peste, era scump, Carnea de miel, tot scumpi, asijderi cea de vact, Vitelul, scump, si porcul, si tonul, scumpe toate. Pareau cu-atdt mai scumpe cu cat n-aveam un ban, covargit mania ci nu puteam sii cumpar, i ce mai sépuneala pungasilor le-am tras. Pe urm, am luat calea spre cast cugetnd: “Daca azvarli la zile de srbitori cu banii, ‘Te mustri-n alte zile ci n-ai fost mind stransa”, Si astfel cugetindu-mi si pantecul, si mintea, M-am reintors la-ntaia-mi parere, s-o mirit De-ai Le-oi pune pe ciminul maritului zeu Lar, Casit adued fetei noroe in eisnicie: Dar pentru ce deschisi vid usa casei noastre? Ce larmi-i inauntru? Vai mie, arn fost pridat’ CONGRIO (din inteciorul ease) \ ‘jmprumutai vreo oalii mai mare din veeini; ‘A voastri e prea mica gi nu ajunge. BUCLIO Vai, Je! mor: imi furl comoara, cere-o oalli. ee om mort, de nu ma reped mai iute-n casa. )I ‘Te rog frumos, Apolo, ma apiira gi-ajuti-mi. Strapunge-icu sigeata pe holii de comori, | at, cum se vorbeste, si alti niplistuti ca mine. ‘Dar nu alerg, ci-ntérziu, gi-mi piere tot avutul. SCENA VITT ANTHRAX (iesind din casa lui Megadorus) ‘Tu, Dromo, cureti pestii de solzi; Machaerio, tu, jupoaie-mi si nu vita tiparii, Be ples ca Gites 8 tavi de copt painea, Lui Congrio. Tu esti mester la jumulit, si-mi faci Cocogul sta neted ca dansatorii spani. Dar ce vifictireali s-aude la vecin? : Pesemne buciitarii si-aw dat cam mult in petec. Mi-ntore, si nu se-ntample vreo pozni si la noi Pe fiicd-mea cu ct mai putin cheltuiala. NSS eee Si deci am luat timaie: si-aceste coronite; 1. Vers probabil interpola 2. Textul si sensulversul sunt nesigure, De asemen ee {ea a Apollo se ret bitin: pate I pedepsites ge “Agamemnon a refuaat s-0 redea pe roaba sa, Brisss, tail zeului solar (nceputul Made) nea, nu se stie sigur la ce interven ‘Troia, dupi ce sare era preot al a 1. Monolog prohabil interpola, intrucdt textul lui este inutil, iar personajul care i ‘osteste nu mai apare in nici o altk parte a piese lol 160162 ACTUL AL TREILEA. SCENA I CONGRIO Giesind din casa tui Euclio) Buni cetifeni, vi rog din suflet, buni ini ‘ suflet, buni ordgeni, vecini, strini, Ba tog si-mi faceti loc de fugi, vi rog Hisai-mi drum dese Neots facut bucitirealii unor facnii in bachanale, Care-mi desea ucenci imi degeli ex ciomagul i 4 {4 doare trupul, mor; atta m-a ciomagit bitranul Asta, Nam mai vit, eve un alta drs len; am Zburat cu tofii-afary, ciomagul lui ne-a rupt spinarea a iatd-1, sunt pierdut, vai mie! Incepe iar Meee -a urmirit. Stu ce-mi rimane si fac: el singur m-a-nviat. SCENA IL EVCLIO, CONGRIO and EUCLIO Hei, vino-ncoace! Unde-ai sters-0. Oprifi-l! CONGRIO De ce strigi, nebune? os EUCLIO triumviri mi duc, de-a dreptul, cu par impotriva ta, Beth CONGRIO. BUCLIO C& ai cuit, CONGRIO Unealti-i de-a bucdtarului BUCLIO Dece L-ai scos la mine? CONGRIO Riu imi pare cl nu i -am varat in coaste. EUCLIO N-am pomenit si nu se aflti mai mare ticalos ca tine, $i nu stiu alt& bucurie decat s& te snopesc, mi jur. CONGRIO Nu osteni ricindu-{i gura; vorbeste fapta de la sine. Doar m-ai ficut, bitnd la mine, ca dansatorii de subire. Cu ce drept dai in noi? Rispunde, calic netrebnic. EUCLIO Cu ce drept? “Ti mult s& stii? Gisesti, pesemne, ci n-ai primit ce-i datoram? CONGRIO Nu-mi past, dar pliti-vei totul, cat mai am cap si bine- EUCLIO Pe Pollux! nu stiu cé urmeazii; dar cred c& simte bine-acuma, (Bbate,) Ce te-a adus la mine-n cas, ce-ai cdutat in lipsa mea Si fird siti fi dat porunc&? Si-mi spui. ‘CONGRIO -oi spune. Am venit, Aici, si pregttim ospatul de nunta, BUCLIO Ha! Si ce, ce-ti past De-mi place crud sau fiert ospatul, sau poate mi-esti cumva tutore? CONGRIO ‘Vreau mult si stiu dact ne-ng&dui si pregitim aici ospigul? 1637 EUCLIO ‘Vreau mult si stiu daci-mi rimane tot ce-i in casi, neatins CONGRIO ‘Si iau doar ce-am adus cu mine, atita cer si nu mai mult Nimic de-al ti nu-mi trebuieste. BUCLIO (ionic) Da, stiv: si nu mi-nvefi; cunose, CONGRIO Ci spune tu de ce ne-mpiedici si pregitim aici ospatul? Ce fi-am ficut? Ce vorbi-a noastri oare-a putut sii te mnie? EUCLIO Cum, mai si-ntrebi, lepidaturi, cAnd v-afi porn sii scormoniti Prin toate col{urile casei, intrand in fiece odaie? De-ai fi rimas unde-aveai treabi, in preajma focului, adici, Nu fi-ar fi spart& cipitana; asa, ai cipitat ce merifi Si-acuim, asculti-mi hotirdrea, si nu te-aud ci n-ai stiuteo: Un pas nu faci spre usa asta, Far porunca mea, si sti Ci vai si-amar va fi de tine, ascult& bine: vai si-amar, Imi stii acuma hotirarea (lated in casit) CONGRIO Unde-ai plecat? Ia vino-ncoace, Ah, pe stipana mea Laveral, de nu te-nfiitigezi pe dati Cuustensilele-mi, vedea-vei ce tiriboi ifi creste-n usa, Acum, ce si mai fac? Pe Pollux! rit gind avui venind aici, Pe un sestert mi-a fost tocmeala gi dau mai mult ca si mii vindec. 1, Zeita protectoare a hotilor. Aves, pe via’ Salata, o piidure sacri si o statuie fn fat “a lreia eredinciogii ei se rugau in ticére, ca si nu lise ale planurile, 164 SCENA IIT BUCLIO, CONGRIO EUCLIO (dinind cata in brage) zk Oriunde plee de-neum, pe Herc! o iu si-o port merew cu mine, Ca nu mai vreau s-0 las in calea primejdiilor fara sean. (Cire Congo cea) oj intra-naiuntru si bucdtari, si flautiste. : Hal does pices mni-tturma de mocitani bunt ee Bucitireste-acum, lucreazi, giteste-acuma cAt iti place. CONGRIO Ma-mbii acum, dup ce capul ciobitu-mi-L-ai eu ciomagul, BUCLIO : fn cas migc¥-te: la munc&, nu la palavre-ai fost tocmit ae tras-o astizi iti pla e Hercle! biitaia ce mi-ai tras-o 5 itrdne,-am Si-{i platese, pe Hercle! bit i tras-0 nau fost sl fac mancare, sinu si mi zdrobesti cu parul. EUCLIO ’ Ci di-mi-n judecati; last amenintirile, Sau intri Si faci mancare sau di fuga si spinzuri-te. CONGRIO Ducte tu (Bucitarii intra in casa lui Euclio.) SCENA IV BUCLIO i eingindt-si oats la plep)) (singue, steangindursi oats Ia pep ffir’ de moarte, ii vine greu gi i se cere sului, nu glum, si-ncheie-o treabi cu bogatul Curaj sir 165Vedeti cum cearci Megadorus pe orice cale sii ma prinda. imi vardi-n cas& bucktarii, spundnd ca astfel mi cinsteste, ind colo, vrea sii-mi sterpeleasci — ce ticilos Ba, ca si puna varf la toate, chiar si cocogul meu, cocosul Pe care-I datorez bitranei, n-a fost departe si mi piarda. Prinsese chef de scormoneali cu ghearele-i prin locul chiar Unde-o-ngropasem. Arati oats) Ei, si-atuncea, pe dati firea mi se-ncinge, Apue ciomagul si dau mor(ii talharul prins asupra faptei. Aveau de gind, nu-ncape vorbi, si-| rispliteascd bueitarit Daca le-arati-ascunziitoarea. Ci le-am luat din mand arma. (Deci, cheltuiclile de lupti cocogul le-a platit, pe toate.)! Dar, iat, vine Megadorus, iubitu-mit ginere, din for, Nucl las sii treaci mai departe pan nu schimb cu el 0 vorbi. SCENA V MEGADORUS, BUCLIO MEGADORUS (fic s¥-1 vadit pe Evelio) Am povestit mai multor prieteni cum c& vreau ‘S& mi insor: cu tofii mi-au ridicat-o-n slivi Pe fata lui Euclio; mi-au spus cX bun mi-e géndul. Socot si eu cH daci ar face tofi ca mine, Daci bogatii,-adic&, s-ar insura-ndeobste Cu fete far zestre de cet&teni siraci, Unire mult mai multi ar fi-n cetatea noast’, ‘Mult mai putine pricini de pizm’ intre oameni, Nevestele s-ar teme ceva mai mult de noi Si-am cheltui cu ele mult mai putin ca astizi. tru folosul nostru, al tuturor, ce spun, Si prea putini, pesemne, s-ar ridica-mpotriva, Hulpavii, nesituii ce nu stiu de vreo lege, 1. Vers probabil intexpolat, 166 = ulcica asta, (Cum nu stiu pantofarul pears lor. “i ri “par fetele avute cu cine se miritl, Vor spune, dact sta e-un drept al sirintonce Cu cin'le place -averea doar sé n-o ia cu ele. ‘Aga, vor fi siite si strangi-n chip de zestre, Nigte virtuti de care aluminteri nu Je past. ci aii = ‘Si-aga, catarii — astiizi mai scumpi ca armisari S28 Me, cred, mai ielin decat caluit galic. EUCLIO (aparte) Pe zeii fit" de moarte, imi place sil ascult Framos mai ghisuieste despre economic, MEGADORUS i zice: “Bat li dus Femeia n-ar mai zice: “Barbate, {i-am ai vestre mai bogati dec averea ta. As awe rept si-mi dirui rochii de purpurs, podosbe, SES Sa-mi dra slujtoate, cali si eatirsih, $i sclavi sii mA-nsojeasc’ si care de plimbare. BUCLIO. * lor dene ste obiceiul matroanelor de near bniivs Mi-ar fase i-l gtiu prefectul moravurilor femeiestit MEGADORUS ‘Mai multe-astfel de care-s la casa din orag Casntr-o gospodirie i erm de be far. Dar asta e nimic pe Kinga atftea alte cheltuieli Ti vin curiititorul de stole, aurarul, ae Cel ce brodeazi, fesitorii de pana, ciueurarii, dr Vin cimitarii, boiangii in rosu, galben, vioriu, eee ee TS ai ‘jn calitale de supraveghetor al bunelor moravur, pr cleapsi moral, nota censoria, La Atena 1. Aceasta era censorul, ear, ectus moribus, putea pronunta um fel de pes ‘exista un gyneconomes, insircinat cu supravegberea femeilor. 167Vin cei ce parfumeaza pantofii, manecariis [Ui vin telali de inuri, telali de ari, ‘Cavali ce stau pe scaun si fac pantofi de dama, Cavatii de sandale si boiangiii-n mov; Ili cer bani croitorii, iti cer curititorii; Vin negustori de panglici gi cingitori Ja rand, pat te crezi, risuili; dar alti o mie vin Si ceari bani, si-n atriu agleaptit ceaprazari, Si mesteri de Lidife gi-n ale pieliiei. igi dau, le dai; gi iar te crezi scipat de ei, CAnd iat boiangii in sofriiniu venind — Mereu, mereu céte-un nemernic se-nfitiseaz dup bani. 1LUCLIO G@patte) Mi tem, daca m-apropii, si nu desfir aceste Moravuri de femeie; mai bine-i si-1 ascult, MEGADORUS Abia plitcsti multimea de vanziitori de fleacuri, Si vine militarul s3-si cear’ banii luit ‘Tu la zaraf dai fuga si faci cu el socoata, Lagi militaru-acas4, flimand, visindu-si banii. Dar incheind socoata, ajungi cu minunare afli cd tu insuli dator esti la zaraf, Si tocmai militaru-1 ami pe alti dati, Deci iat ce necazuri ~ milcar ci mu sunt toate — Si cAti cheltuial& aduce-o zestre mare. Fomeia fir zestre atarna de birbat; Femeile cu zestre adue pritpid tn casi. Da-l vid pe tata-socru, Ce spui, ce faci, Euclio? I. Plata soldei pe are senatil roman o votase in anul 349 i,Cli, in favour ‘urolati m armati, i 168 SCENA VI EUCLIO, MEGADORUS EUCLIO iyi ascultam cuvantul gi tare-mi mai plicea, MEGADORUS Mai auzit? EUCLIO O vorbi, nici una, n-am pierdut, MEGADORUS Cu toate astea mi se pare ci n-ar fi rau ca barem azi Sa te ariti mai damnic la nunta fiicei tale. BUCLIO Cand omul potriveste cu-averea-i dimicia $i faima cu norocul — obarsia-si cunoaste. Eu, unul, Megadorus, ca orice sirantoc, N-am nici o bogiitie in casa mea, nimic. MEGADORUS Ba da, si (ai destuli)!, si si-i ajute zeii Si {i-0 sporesfi intruna si sit pistrezi ce ai. BUCLIO (apaste) ‘Nusmi place vorba asta: “si sit pistrezi ce ai”. Da, slie de comoari, da, m-a tridat batrana. MEGADORUS, (citre Euclio care isi intorsese fia de la el) De ce-fi convoci senatul, aici, de unul singur? -beilor 1. Lacund in original; text presupus. 169CLIO Veoau sii te iau, cum merifi, la rost. MEGADORUS, Si pentru ce? BUCLIO Auzi, mai si intreabit! Cand orice coltigor Al bietei mele case mi-l umple cu talhari; Cfnd buciitari cinci sute in casii imi aduce, Cu mini tot cfte gase, un neam de Geryoni Nici Argus?, cel de-a-ntregul acoperit de ochi, Care-a fost pus de Hera pe Io s-o piizeasca, Nu poate si-i vegheze. Pe flautista-aceea N-o mai socot, cu toate c-ar bea, umpluti varf Cu dulce vin, ffntina Pirenei din Corint. Cat despre ale guri MEGADORUS Ai pentru-o oaste-ntreagtt Un miel fi-am dat eu insumi, EUCLIO He! nu stiu animal A curion s-adue mai mult ca mielul tu, MEGADORUS Dar ce-nelegi tu, care, prin mielul-curion? |, Geryon ~ monstru cu trei capete si tri trupuri unite, stipan peste nemainirate cirezi de boi: a fost ncis de Hercule, 2. Monstru fabulos, cu o suti de cchi. A fost pas de Hera (Iunona) si pizeasea pe Io, iubita lui Zeus, care fusese metamorfozatl fm vaed, Ucis de Hermes cu o piatrt azvinliti de la distant, ochi lui Argus au impodobit eoada piianulu 3. Izvonul Pirenei a existatintr-adevir, iar pe vremea lui Plaut alimenta Aerocorintal ‘ca api, Dupi legends, din el se pregitea si bea calul inaripat Pegas, edd Bellerop- thon I-a Dnedlevat pe neasteptate sia porit si pte a Himera 170 BUCLIO Ca-i os si piele,-atdta de curie-i skibit. Daci-l privesti in soare,-i ghicesti in miruntaie: De striveziu, el pare fanar cartaginezi. MEGADORUS, e. L-am Iuat pentru EUCLIO Mai bine bai fi luat Ca sil ingropi, sirmanul; era, pesemne, mort. MEGADORUS Oricum, {in mult, Euclio, sa beau cu tine astizi. EUCLIO N-am chef de biuturi. MEGADORUS. Ai si primesti Indat& Un butoiag din parte-mi cu vinul cel mai vechi BUCLIO. Sunt hotarat, pe Hercle! si mu beau decat ap’. MEGADORUS Micar ci ji atata la apt, de-oi tri Am sf te-nmoi de-a bine in vin. EUCLIO (aparte) L-am priceput. Vrea-ntai pe orice cale cu vin si mii adoarm, Pe urma sli c’-si schimbi ulcica mea culeusul. Dar o veghez; departe am s-o ascund de casi. fac si-si piard’ vremea si vinul; las’ pe mine. 1. Felinarele eartagineze erau din fildes. a7ae MEGADORUS Dac-am sfargit, mi due la baie, sit mi pie pentru jertt i ese.) BUCLIO. z ni __ Gingur) Sirmana mea ulcici, ai tare multi dugiiani Si tu, dar gi comoara incredintata ti omoara at te Am ste duc in tempt Tune. Crodinge, nda {lee mea ub ne mi tascam ae ioe ‘mult, 0, Buni-Credings $i mi-riered Tn tne, dr sna facrenunce de as ‘in, iati-mi, zeit, cu-neredere la tine. (Intel in tempta,) ACTUL AL PATRULEA SCENA I STROBILUS! Un sclay e bun si de ispravai numai cénd face, cum fae eu, Fara carti gi nezbavnic tot ce stipanu-i porunceste. ine ca stipanul s& fie mulgumit de ely Su se pandeascl nu la sine, ci la stipan, tn primo rand. Cand doarme, si-si adued-aminte sien somnul dulce ci ¢ sclay Thatgostt dee stipanul, cum buntioarl este-al me, Si daci-nfierbaostat fl vede, menirea lui de sca éinstit 1 sil fereascl gi sl scape, i ‘nu-n primejdii si-] impingt. ‘Aga cum iL ajuti pluta, cand vrea si-noate, pe copil, De nu doboar’ oboseala gi bratuc! mise’ Iesnicios, Ta fel zic sii ajute sctavull stapanului indrigost ink zaravin, s mu cadi, ca un ede de pmb la fund, Sct amid vrerea, si pe trunte-i, din ochi, dorinia Si citeasc’. Cu repejune de cvadrigit sii mplineasci orice vrere. CAnd pui la suflet toate astea, mustrarea biciului o-mpiedici, Si nick nu lstruiesti vreodata cAtusele cu pielea ta. ‘Almeu e-ndrigostit de fata acestui om sirman, Euclic ‘Si mea trimis aii, la pind, sK aflu fot ce Se PEI Bic iau, socot, de bamuiakd, dack m-asez pe-acest alla De-aici, eu viid orice migcare sia unora, gi-a celorlalti. SCENA IL EUCLIO, STROBILUS EUCLIO esind din temp Piri st-1 vad pe Strobilas) 4 nu spui niminui, o, Bund-Credint cl-mi pistrezi coment Nu, nu mi tem ci mi-ar pisi-o; ¢ bine, tare bine-ascunsi, Sin ee 1. Sclaval Ini Lyconies. 173174 Si-ar fi, pe legea mea, 0 prad nemai ala plind vart cu aur! Ci rox ‘Acum mi due gi eu la baie, teple, lar fiici-mea si si-1 urmeze la cea dintai chemare-a lui Deci, ochiul reaz, Bunii-Credinti, ca si-mi gisesc intreagi oal Credinfei tale-mi las comoara, in templul si-n dumbrava ta, dese.) ati pentru-oricine STROBILUS Gesind din ascunzitoare) Zei fra moarte! bine oare I-am auzit pe omu-acesta Car fi ascuns, acolo,-n templu, o oak plinit varl cu aur! S% nu te-ariti, Bund-Credinfi, mai credincioasi lui ca mie, ‘Batranul cred c&-i tatal fetei iubita de stpanul meu, Mi due si scormonesc prin templu si poate aurul descopiir Pani la-ntoarcerea hui. Buni-Credinti, o, si daci-laflu, Incredintata fii ci-ti dir ulciorul plin de vin ca mierea, Tiel dau; si dupa ce-ti ici darul, desert ulcioru-n cinstea mea, ntti fn templu,) SCENA TIT EUCLIO Gatorcéindu-se) ‘Nu fir pricind pesemne in stnga mi-a cAntat un corb, Cu gheata récdia-n giran’ si cronclinea din risputeri: $i inima s-a pus deodata si diin{uiasci-n pieptul meu, De m-am temut ci-mi sare, biata, Dar zibovese, in loc si-alerg? SCENA IV EUCLIO, STROBILUS EUCLIO. (tiigindy-I pe Suobitus de guler) Afard, ivgi, billoas% rami care te vari pe sub pimint. Nu te zirisem mai nainte: acum te vad, si ai si pieri. MB jur si-ti dau ceea ce meriti, ingekitor nelegiuit. STROBILUS he, Ce fui te-auaprins, batrane? Ce vic ce treabival uu eu rine, De ce mienpingi incoa’ si-ncolo? De ce mi tragi? De ce EUCLIO ; nN ‘Ab, mai si-ntrebi, rob demn de bice, cind est, nu hof, de tei ort STROBILUS Ce ti-am furat? BUCLIO Di-mi-o degrabi. STROBILUS Ce vrei siti dau? Seca Ce, mai si-ntrebi? STROBILUS N-am luat nimica de la tine. , EUCLIO Stemi dai ce {ii la tine-ascuns. faci? STROBILUS Ce sii fac? CLIO Ta seama: nu pleci cu ca. LUS side Dar ce vrei, ce? BUCLIO Si mi-o ara. 195176 STROBILUS vede treaba c-ai fost deprins si i se-arate, EUCLIO Arati-mi-o, $i lasi gluma; e& eu, baiete, nu glumesc, STROBILUS Dar ce vrei s N-am luat si n-am atins nimica, EUCLIO. Arata mainile-amandoud, STROBILUS Ei bine, iati-le! EUCLIO Da, bine, Acum arati-mi-o pe-a treia, STROBILUS E sau nebun, sau aiureaz’, sau mintea i s-a tulburat, E drept si faci ce-mi faci acuma? EUCLIO Nu, ct vreme nu te spanzur, Dar dacii nu spui adevarul te-nalt in funii. ‘STROBILUS Ce sii spun? EUCLIO. Ce-ai luat de-ai STROBILUS Si mi trisneased mii m Tuat ci, dad ti Ceva, (aparte) dar ag fi vrut, pe Pollux! wit, pe Hercle! Ci spune lucrului pe nume. EUCLIO ‘Acuma scutura-ti mantaua, STROBILUS Cum vrei BUCLIO Nimic n-ai sub tunic’? STROBILUS Ci pipaie-mi unde-ti place, RDI fst , 1m m-asculti, ucigasul, ca simv-1 biinui de hotie. Be fi miros inseliciunea, Hai, inc-o dati, mana dreaptit STROBILUS Poftim. EUCLIO Si stinga. STROBILUS Ci iati-le pe amandout. ‘ EUCLIO Da, bun, nu te mai caut; di-mi-o. STROBILUS, Ce vrei si-ti dau? EUCLIO Glumesti! si doarit La tine-o ai. STROBILUS Om la mine? Si ce amy, ce”? wTEUCLIO Nu spun, ed sti, Dar, fie-orice, e-a mea — gi di-mi-o, STROBILUS Tu esti nebun; m-ai scotocit Un ceas intreg cu de-amiinuntil si n-ai glsit nimic de-al tu (Veen si plece.) Siai, Cine cot? Cu Gee i. Cine celilalt? Cu cine erai in templu adines Vai mie! celilalt di iama... Pe Asta, d eh ae L-am ciutat, la urma umeis nimicnuate, (Chtre Strobitus.) Poti s& pleci. STROBILUS ‘Triisni-te-ar lupiter si zeii! EUCLIO Nu-mi mulumesti defel urat, pe fuga-n templu, si partagul eclcjendatk il gta ‘i-mi pieri din ochi! Nu pleci odatt? STROBILUS Ba ple, EUCLIO. Si nu mai da pe-aici CIntré in tempt.) ee SCENA V STROBILUS (singur) wirdzeascd Zeii cea mai cumplité moarte fac pocinogul batranului chiar astizi 178 2 1 aurul nu poate si-1 mai ascundii-aici; Cred c& si-Jia cu sine si-i schimbi-ascunziitoarea. y, iat, se deschide poarta: igi mut aurul bitranul. Ci si mi dau o clip’ mai Hing’ uga asta, SCENA VI ‘EUCLIO, STROBILUS EUCLIO (strngénd oala la piept) Credeam c& potin Buna-Credin{a si mi-nered, Si doar printr-o-ntamplare n-am fost minjit Ja gurd.t Fir-acel corb, acuma, vai mie,-as fi pierdut, (, tare mult, ag vrea, pe Hercle! si dau cu ochii iar de corbul Care mi-a dat stiuta veste, cuvinte vii de mulyumire Si-i spun, ci nu st-i dau méncare; a da, totuna-i cu a pierde, ‘Sa facem rost acuma de-o buni-ascunzatoare. Piidurea lui Silvanus?, cu salcii mari, departe De drumuri si cetate —e locul potrivit. Nu mai mi-nered in Buna-Credinti, (lese.) ¥ -n Silvanus. STOBILUS (singur) , de minune, zeii mi scapi gi ajut&! Fug inainte pan-acolo, mii sui frumos intr-un copac Si vad ca-n palmi-n ce cotloane ascunde aurul batranul, Macar ci mi-a cerut stipanul si stau aici si s&-Lastept ~ Un chilipir ca asta face ct o bitaie cu ciomagul, (lese.) ‘picileali, impronautati de la un joe de copii, eare 1, Expresie eu sensul de “renghi”, conista fn a manji pe neasteplate fata univia dite ei 2. Zeul pdusilor gi al crangurilor. 179_ SCENA VI LYCONIDES, EUNOMIA, PHAEDRIA , LYCONIDES {i-am povestit, 0, mami, intreaga mea ispravii Cu fata lui Euclio, $i-acum te rog din suflet, Pe tine, scumpi mami, te rog, cum te-am rugat Si la-nceput: vorbeste cu unchiul, mami draga. EUNOMIA Dar voia nu mi-i alta decat si-{i fac pe voie: Socot sii am izbindd pe lingt frate-meu, lar cererea ti-c dreapt, daci-i adevirat Ci, prins de biutued, ai siluit copila. g LYCONIDES, Mi crezi, miticugi drag’, in stare sii te mint? PHAEDRIA ia casi) Mor, doici, mor! ajuta-mi! Durerea mi ucide. Ajuti-mi, funona Lucinal! LYCONIDES Mami,-auzi Dovada cea mai bun’: se chinuie si nase&. EUNOMIA (Cu mine-ndata vino la frate-meu, biiete, Sinu ies pin-oi smulge incuviintarea lui. LYCONIDES Mami, ntr-o clipit (Eanomia iese; Lyconides rkmine singur.) Ma mira ci muel vad 1. Zeija ocrotitoare a nasterilor ga nou-niscutior. 180. Pe Strobilus al nostru, cfind chiar aici iam dat Porunca sii m-astepte, Dar dacii el se zbate Cumva si 1a ajute, n-am dreptul sii mai sup, Sa intru la comijiul ce-mi hotiraste viata. (Inte in casa tui Megaddonns.) SCENA VIII STROBILUS (venind in goana cu oala in braqe) Si pe grifonii! paznici ai muntilor de aur [-ntrec in bogitie. Cat despre-ai lumii regi, Fi tofi pe ling’ mine-s ca niste cergetori. ‘Sunt mandrul rege Filip. O, fericita zi! q PlecAnd de-aici intaiul si-ntaiul ajungénd, Pan-a sosi bitranul urcasem in copac $i Fam vizut de-a bine unde-a-ngropat comoara. Cand el se depirteaz, alunec din copac, Dezgrop frumos uleica si-ndati-o rup la fag’. {1 vid cum intri-n casi; ¢] ins nu ma vede, Cici mu mergeam, din prevedere, decat pe-aliturea de drum, Dar, iati-I; vine gi batranul! Pug SCENA IX EUCLIO, LYCONIDES EUCLIO Sunt mort, ucis, pierdut! Imi scapa? S-a dus? Opriti-I! Cum? Pe cine? Nu stiu, nimic nu vid, mi tardi ca orbii, nu stiu unde merg, Nici cine sunt, mi-e capul vraiste, Va rog pe voi si m-ajutati, 1. Animale fabuloase, cu cap si aripi de vultur si eu trup de leu, considerate drept pizitoare ale aurului din ginuturle nordice 18Va rog, de mili, aritati-mipe omul care mi-a furat-o, (Citee public.) Cum? Ce spui tu? Mi-nered in tine; dupa obraz, pari om de treal Ce? De ce rade4i? Va cunose eu: sunt droaie hotii printre vol, Cu straiul indlbit de creti si stand ca oamenii cin {4 nimeni nu e? Ma ucideti. La cine-i? spuneti. Tu na sti? Vai mie, mor, nenorocitul! Cumpliti zi, m-ai pricopsit Cu Tacrimi, jale si tristefe, cu strdcie si lihnealt (9. sunt ucis, ueis! Nu-mi past de mai tese, cénd am pierdut Tot aurul pistrat cu geija! De toate cele m-am lipsit, ‘Sheu, si geniult meu, de toate; si-acum se bucurs un altul De jaca mea. Nu pot si-ndur, LYCONIDES Au cine-n fata casei noastre se plinge-alata si se vaiti? Vai mie, pare-a fi Euclio. S-a zis cu mine; stie tot. Da, stie ea niiscut, nici vorbi, copila lui. Si plee, st stau, ‘Si fug de el, si ies in cale-i? Pe Pollux! nu sliu ce si tac. SCENA X BUCLIO, L YCONIDES BUCLIO i Cine-i? LYCONIDES Un om bitut de rete. EUCLIO. Batut de rele gi pierdut Sunt eu, si coptesit de-o jale fra de margi LYCONIDES Hai, curaj! EUCLIO (Cum as putea s& mi-l mai capat? ]ONIDES Fi ie ‘Acea, uriti tie, fapti jnf&ptuitt-a fost de mine, marturisesc. EUCLIO ae Cum? Ce spui tu? LYCONIDES Vai, adevirul. EUCHOS aviajis-g i Dar ce rele pricinitu-j-am, btiete, Ca sii ne dai, asa, pierzirii, pe mine si copiti mei LYCONIDES Un zeu m-a imboldit, bitrdne, si m-a purtat spre ea. EUCLIO ca Hau LYCONIDES: i vina-ntreagit mi-o cunose; imi recunosc intreg picatul gi Yaa aisaeh me eee De-aceea vin acum la tine gi te implor s. EUCLIO a Cum indriznit-ai, cum, de lucrul ce nu-i al thu si te atingi LYCONIDES Ei, ce vrei? Sivargit e riul; si nu mai pot schioba a A ‘Aga au vrut pesemine zeii: altminteri mu -ar fi EUCLIO. Tot zeii or fi vrut pesemne si te usuci legat in kanturi soles bees ohne 1. Geniusera divinitatea wtelari a fect LYCONIDES in individ cu care se i asinila Su nu spui asta, 183 182,184 EUCLIO. Cui cerut-ai ingdiduinga s-o atingi? LYCONIDES De vini-i dragostea si vinul, BUCLIO Esti curajos din cale-afart Daci-mi arunci, far’ de rusine, astfel de vorbe ticdloase, Si dac-ar fi ingiiduite asemenea dezvinuiti Ne-am duce-n plini zi si smulgem podoabele de pe femei; Pe urmi,-am cipata iertare spundind: din dragoste-am flicut-o $i la betie. Cost ieftin, prea ieftin, dragostea si vinul, Dac& betivii si amantii isi fac de cap nepedepsiti. LYCONIDES De buniivoie vin la tine si nebunia cer sii-mi ierti. EUCLIO ‘Nu mits pe plac s& ceri iertare dup’ ce rful Iai ficut, Stiai ci nui a ta, bifiete; se cuvenea si n-o atingi, LYCONIDES Ei bine, pentru c-am atins-o, in Fituri nu mi dau, ci tocmai ‘Vreau 5-0 pistrez. pe totdeauna, EUCLIO (Cum asta: fair voia mea? LYCONIDES Nu, fiir voia ta n-oi lua-o, dar binui cX mi se cuvine. De-altminteri, ai si spui indata ci trebuie si fie-a mea. EUCLIO Pe Hercule! te duc la pretor acum, pe loc, gicti fac proces, Daca nu-mi dai... LYCONIDES Si-ti dau, ce? BUCLIO Bunul pe care mi I-ai sterpelit. LYCONIDES am sterpelit cova? De unde? Ce-mi spui? EUCLIO ironic) Si te iubeascit zeii, ‘Asa cum n-ai habar! LYCONIDES : ‘Arat, miicar, ce cauli, co-mi tot ceri? EUCLIO. 4 i Uleica mea cu aur plini, pe care —mai nainte-ai spus — Mi-ai sterpelit-o. LYCONIDES 1N-am furat-o gi nici n-am spus. EUCLIO, aq ‘Tigiduiesti? LYCONIDES ridviesc, féru-ndoialé: de nici un aur sau uleici Nustiu nimic. pate Jui Silvanus. Pe care-ai uat-o, azi, din padurea lui Silvanus. Di-mi-o-ndirit, si eu, pe Hercle! o-mpart cu tine pe din dou’. Mai talhirit, dar nu-ti port pict, Ci numai di-mi-o indarat. LYCONIDES 9 it ‘M& faci talhar, gi n-ai dreptate, Credeam c& ai aflat, Buclio, De 0 cu totul alti treabi, in care sunt amestecat, : treabi mult mai insemnati, daci ai vreme si m-ascult 185- : BUCLIO. Sil mi te juri acuma,-ndata: n-ai luat tu aurul? LYCONIDES ‘Ma jur. Sau i — junit ene ou LYCONIDES Ma jur. BUCLIO. Te juri eX tu mi-1 dai pe mand? Chaar dete | LYCONIDES Ti-l dau pe loc. BUCLIO , Si nu primesti Sté-mpari cue, si nici nu cau sé timtiest pe hot? LYCONIDES Mi jur. BUCLIO $i de-o si-i calci fgiduiala? LYCONIDES ‘S&imii trisneasci lupiter. fs EUCLIO imi ¢ de-ajuns. Hai, spune-acuma ce ai de spus. LYCONIDES ne De nu ne stii Pe mine gi pe-ai mei — acolo sti Megadorus, unchiul meu; 186 Mica fost pirinte Antimachus, eu Lyconides mi numese, $i Eunomia-i spune mamei EUCLIO ‘Vi stiu. Si ce vrei de la mine? ‘Tin mult si aflu. LYCONIDES Aio fat EUCLIO Da, se-nfelege, si-i acasi. LYCONIDES Pe care i-ai figiiduit-o unchiului meu, EUCLIO Sti tot, bag seama, LYCONIDES Ei bine, unchiul mA trimite si-fi spun ci nu mai ia copila, EUCLIO Cum n-o mai ia, cAnd toate cele sunt pregiitite pentru nunt&? Si-l piardi-n veci nemuritoriizei si Zeite, cfti or fi, C4 din pricina-i, eu, sarmanul, tot aurul mi l-am_ pierdut. LYCONIDES Curaj, sinu zi vorbe grele. Acuma, pentru fericirea Si-a ta, si-a fiicei tale, spune cu mine: si-i ajute zeii! BUCLIO i ajute zeii LYCONIDES Si mie!-Ascult-mi, te rog, Si omul cel mai riu din lume de-o faptd rea se rugineazi, Si-i cauté cumva-ndreptarea. Ci iartd-mi, te rog, Buclio, 187TWA owl pllu, de vind-s in fata ta si-a fiicei tale, INl-o de solie-ndata, asa cum legea porunceste, pring de Vin si tinereqe mfrturisese c-am siluit-o f nouptea cand stiteam de veghe la sirbitorile Cererei. EUCLIO Vai mie, vai, ce grozavie mi-e dat s-aud? LYCONIDES De ce te vaieti, Cand te-am ficut bunic, pe Hercle! fn ziua nunfiifiicei tale? Chiar dupa zece luni ca naste, cum singur poti si socotesti. Si asta-i pricina c& unchiul mi-o las mie, n-o mai ia Ci du-te-n casi, cerceteazii, si vezi ci nu mint, EUCLIO Sunt pierdut, ‘Vai, toate relele din lume se privalese pe capul meu, Alerg si aflu adevirul, LYCONIDES ‘Vin si eu dupa tine,-ndati, Ab, intri-n port si nava noastr, aproape iat’-ne scApati Dar nu-nteleg pe unde poate si umble Strobilus, nu-1 vid. ‘i mai astept o clip, dou’; pe urma fug si-l intdlnesc Pe socru-meu, Asa-i las vreme si afle totul de la sclava Care-i si doica fiicci sale: ea stie tot ce s-a-ntamplat, ACTUL AL CINCILEA SCENA I STROBILUS, LYCONIDES STROBILUS Zei fri moarte, bucuria tot sufletul mi-a nipidit! {in oali-i aur, patru livre: au cine-i mai bogat ca mine? $i cine din Atena-ntreagii ¢ ‘mai iubit acum de zei? LYCONIDES ; ‘Nu, nu cred si mi-nsel; imi pare c-aud un glas pe-aici. STROBILUS Nu-l vid Pe chiar stipanul meu acolo? LYCONIDES ‘Nu+i Strobilus acela, oare? STROBILUS Da, ele. LYCONIDES Ele, si nu altul STROBILUS ities in cale. LYCONIDES s Si m-apropii. A fost, cred, la batrana doici a Phaedriei, cum i-am cerut. 189STROBILUS 0 sk (apatte) e, adic, nu i-ag spune de prada mea... er eliberarea. M duc la el si-i povestese, (Cite Lyconides.) LYCONIDES Gasit? . STROBILUS lu ceea ce cauta it Cee ‘aut n bob copii iB LYCONIDES Iti arde, ca totdeauna, si glumesti? (Wrea 88 plece.) r STROBILUS ‘Stapéine, stai si-ti spun; asculti. LYCONIDES Ci, hai, vorbeste, STROBILUS Mari bog’ii, aay LYCONIDES Cum? STROBILUS O ulcic’, igi spun, cu aur, patru livre, OD 1. Lacuni in original 2. Aluzic ta un joc de cop care consta ina de i eens pil care consta fn a desehide o simi de bob pentru asi gs 190 LYCONIDES Ce-mi tot ingiri? STROBILUS Lam sterpelit-o bitranului de-aici, Euclio. LYCONIDES Si unde-o tii? STROBILUS i libertatea, La mine,-n ladi. Te rog si-mi di LYCONIDES Si-ti dirui libertatea tie, Un ucigas fir’ de pereche? STROBILUS Destul, st&pine,-am inteles. ‘Ti-am tras, pe Herele!-o piclleal: te pregittisesi si mi-o-nhati. Dar ce fiiceai, de-ag fi gisit-o? LYCONIDES Nu, nu mi picilesti cu fleacuri. Di-mi aurul. STROBILUS Si-fi dau, ce aur? LYCONIDES Di-mi-l, ca si i-I dau. STROBILUS Ce aur? LYCONIDES Cel, cum ai spus, dosit in lad. 191STROBILUS Glumeam, pe Hercle! doar mi stii.. Cuvantul meu... LYCONIDES Stii bine ci. STROBILUS Dar n-ai si-mi smulgi nimic, (Sbirgitalpiesei lipseste dia manuscrise?,) 1, Din acest loc textul original este intrerupt de numeroase lacune. 2. Din subiectele comedic (I, Il) se stie ci, pani la urma, Strobilus inapoiazit uleica ui Buclio, care i-o di, ca zeste, fiiee sale 192 Ucide-ma, de vrei, pe Hercle! PUBLIUS TERENTIUS AFER FATA DIN ANDROS: Comedie in cnc acte Ia romineste de, NICOLAE TEICA Tithal latin: ANDRIA