Data: 04.06.

2015
Unitatea de învăţământ: Colegiul Național ,,I.L. Caragiale” Ploiești
Clasa: a XI-a H
Profilul: Filologie
Prof. : Jungheatu Georgeta
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu. Structura romanului
Tipul lecţiei: Comunicare de noi cunoştinţe - lecţie de receptare a unei opere epice
Locul desfăşurării: Sala de clasă
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: formarea deprinderii de analiză a unui text literar.

Competenţe generale:
1. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
2. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare

1
Competenţe specifice:
2.2. identificarea temei textelor propuse pentru studiu
3.1. identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta
3.3. identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
Competenţe operaționale (derivate):
La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:
1) să-l încadreze pe scriitorul Camil Petrescu într-o perioadă a literaturii române;
2) să precizeze, cel puțin, patru trăsături ale romanului modern, realist, de tip subiectiv, al experienței, psihologic;
3) să indice tema principală a romanului şi pe cele adiacente, respectiv viziunea camilpetresciană despre viaţă şi lume;
4) să identifice secvențe relevante pentru cel puțin patru particularităţi ale compoziţiei: incipit/final, temele romanului, secvenţe
narative semnificative pentru ilustrarea trăsăturilor unui personaj,conflicte, perspective narrative, structură, relaţii de
simetrie/opoziţie;
5) să utilizaze adecvat concepte precum personaj-narator, personaj-reflector, personaj-confesor.

PRINCIPII DIDACTICE: - principiul însuşirii conştiente şi active;

- principiul continuităţii;
- principiul accesibilităţii;

2
 STRATEGIA DIDACTICĂ:

1) METODE ŞI PROCEDEE:
 Conversaţia euristică, conversația catehetică, explozia stelară (starbursting), metoda Știu / Vreau să știu / Am învățat,
explicaţia, schematizarea, analiza de text.
2) MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE învăţământ:
 Manualul, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu, fişe pentru portofoliu, fișe cu citate și fișe de
lucru, caietele elevilor, tabla, cutia cu surprize.

3) FORMA DE ORGANIZARE:
 Activitate frontală
 Activitate în perechi
 Activitate individuală
4) RESURSE
a) umane:
 Capacităţile intelectuale ale elevilor, cunoştinţele asimilate anterior despre curentele literare și romanele specifice
b) temporale:
 Timpul de lucru 50 de minute

5) Evaluarea:
 Realizată de profesor: continuă (observaţie sistematică, apreciere verbală, feedback)
 Autoevaluarea pe baza schemei din fişa de autoevaluare
Bibliografie:
1. Adrian Costache, Florin Ioniţă, M. N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română - manual pentru clasa a XI-a, Ed. Art
2. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ed. Agora, 2012
3. Cristian Ciocaniu (coord.), Limba și literatura română – Ghid de pregătire, Ed. Niculescu, 2013
4. Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române, Ed. Corint, 2010
5. Ilie Emanuela, Didactica literaturii române, Ed. Polirom, 2008

3
 SCENARIUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII Strategii didactice Obs.

Etapele
Forme de Resurse Resurse
lectiei Evaluare
ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR org. a materiale procedurale
Timp
PROPUNĂTORULUI învăţării
-
I. Moment Salută, verifică prezenţa elevilor, Salută. Frontal Catalogul Conversaţia
organiza- creează o atmosferă favorabilă Răspund întrebărilor profesorului.
toric desfăşurării activităţii. Se pregătesc pentru oră.
1 min.

 Profesorul verifică tema Modernismul – termen pus în

II. calitativ, prin sondaj, făcând observaţii circulație de Eugen Lovinescu - Frontal -expunerea
Captarea şi aprecieri după caz. promovează imperativul ralierii la Cunoştin- -dialogul
atentiei/  Se anunță elevii că vor discuta valorile civilizației și culturii ţele problema-
discuţii despre un roman din perioada europene, considerând că perpetuarea anterioa- tizant
pregăti- interbelică, un roman modern care îi va modelelor entice învechite generează re ale
toare antrena destul de mult în prima oră, o inadmisibilă provincializare și elevilor
dedicată structurii romanului. izolare a culturii românești. Observa-
3 min.  Se pleacă de la chestionarea Prozatorii reprezentativi sunt: L. Frontal re
elevilor: Rebreanu, gib. I. Mihăescu, A. Individu- Brainstor- sistemati
Ce înseamnă modernism pentru Holban, M. Sadoveanu – fără a fi un al ming că
literatură? Care sunt prozatorii scriitor modern, ci tradiționalist, Conversaţia
consacrați ai acestei perioade?Ce George Călinescu, Hortensia euristică
tipuri de romane înfloresc?Care Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, fișa
sunt temele predilecte? M. Eliade și M. Blecher pentru
 Se distribuie fișa pentru Mediul citadin, intelectualul, viața portofo-
portofoliu ce sintetizează trăsăturile burgheziei cu tarele ei, experiența liu

4
 romanelor din diferite perioade, războilului, dramele ființei văzute din
atrăgându-se atenția asupra ceea ce unghi diferit Frontal Tabla
contează pentru lecția de zi: romanul După succesul romanului obiectiv, Individu- Conversaţia Chestio-
subiectiv, psihologic. vine rândul prozei subiective. al euristică nare orala
Se reamintesc trăsăturile stabilite, fiind Urmăresc fișa pentru portofoliu
prezentate drept caracteristici ale realizată ca suport pentru analize
romanului modern, de analiză (cf. G. comparative și buna înțelegere a
Ibrăileanu), ionic (cf. Nicolae Mano- trăsăturilor romanului interbelic. Manualul
lescu): interes pentru interiorul fiinţei Frontal şi fişele Chestio-
umane , discurs la persoana I, existenţa de lucru nare orală
unui personaj-narator, perspectivă Problemati-
narativă subiectivă, nerespectarea zarea
succesiunii cronologice a Individu-
evenimentelor, inovarea tehnicilor al
narative : fluxul memoriei involuntare,
monologul interior, discursul analitic,
introspecția.
Se punctează și faptul că în lit. fișa
occidentală evoluția civilizației a fost pentru
dublată de cea literară, trecerea de la portofo-
romanul obiectic la cel psihologic liu
realizându-se într-un secol întreg, iar în
lit. română, în mai puțin de douăzeci de
III. ani (sincronizarea cu lit. univ.).
Anunţarea
subiectului Se notează pe tablă titlul lecției. Notează în caiete.
lecţiei şi a
competen-
ţelor
vizate
Se face o succintă prezentare a Elevii ascultă, apoi își amintesc faptul

5
 personalității scriitorului și a operei că anul 1930 a însemnat un punct de Conversaţia
literare, expunerea continuând cu cotitură pentru proza românească ce a Manualul euristică
IV. participarea activă a elevilor. abordat formula romanului şi
Dirijarea Profesorul solicită prezentarea psihologic, la zece ani de la primul fişele
învățării subiectului romanului. roman modern – Ion al prozatorului de
L. Rebreanu. lucru
Li se spune elevilor că s-a preluat Răspund sintetizând acțiunea roma-
tehnica
D narativă a scriitorului francez nului. Frontal
marcel Proust, dar că memoria Romanul cuprinde 13 de capitole, cutia Problemati-
i
involuntară este declanșată de un având substanţa epică divizată în cu zarea
conflict
r de idei și nu de o senzație două părți, asemănându-se cu surprize
precum în cazul teoreticianului amintit. romanul rebrenian Ion, cu deosebirea Individu-
i
În plus, C. Petrescu interpretează că este scris în două cărți și structurat al tablă
trecutul,
j ceea ce nu caracterizează și pe trei planuri ce surprind povestea cretă
personajul – narator al lui Proust care cuplului Ștefan Gheorghidiu - Ela,
a
doar îl rememorează. războiul şi societatea modernă.
r Se atrage atenția asupra elementului Manualul
autobiografic al romanului experiența şi
e
frontului cu urmări pe toată viața. fişele
a Li se precizează variantele de
anterioare ale titlului: Jurnalul lucru
căpitanului Andreescu și Proces-verbal
de dragoste și de război
cutia
 Anunță elevii că vor aborda cu
romanul din punct de vedere structural, Sunt atenți la explicațiile cadrului surprize
gradat și că vor veni individual să didactic și desenează tabelul pe
extragă câte un bilețel, scopul fiind caiete. tablă
acela de a vedea ce știu ei, ce vor să Frontal cretă
știe și ce trebuie învățat în lecția de zi.

6
  Desenează pe tablă un tabel cu Elevii vin, aleatoriu, la catedră pentru Manualul
trei coloane, invitând elevii să-l a demara studiul structurii romanului. Individu- şi
completeze, în funcție de situație. Fiecare citește, cu voce tare, cerința al fişele
Bilețelele vizează următoarele aspecte de pe fluturaș și completează rubrica de
structurale: din tabel, conform situației sale. lucru
 temele, experiențele romanului; Răspunsuri posibile
 tipologia justificată; 1. Știu temele romanului:
 titlul denotativ și conotativ; dragostea și războiul, cutia
 compoziție binară: prima parte, cunoașterea și setea de absolut, cu
Cartea I, cu șase capitole tema moștenirii, a societății surprize știu / vreau
(precizate) – pură ficțiune, o bucureștene în preajma să știu / am
radiografie a unei iubiri, a doua Primului Război Mondial. tablă învățat
parte, Cartea a II-a, constituită 2. Roman psihologic, de analiză a cretă
din șapte capitole ale căror vieții interioare, sumă a unor cutia cu
titluri vor fi, de asemenea, dosare de existență, structurate surprize
amintite – reconstituit după pe o ide sau o pasiune, iar ca Frontal
jurnajul de campanie al formulă epică, ilustrează
autorului, o monografie a romanul subiectiv, ionic cu
războiului; narașiune homodiegetică,
 instanțele comunicării narative; viziune / focalizare internă. Individu-
 tehnici narative noi ce vor fi 3. Romanul nu are subiect, al
scrise sub forma unui dicționar urmărind fluxul conștiinței Manualul Conversaţia
al lecției: autenticitate, personajului-narator. şi euristică
memorie involuntară, fluxul 4. Tehnica inserției, a alternanței fişele
conștiinței (plan interior – și a contrapunctului, completate de
trăiri, sentimente, reflecții), de monologul interior etc. lucru
introspecție, acronie, substanți- 5. Există o realitate interioară,
alitate, relativism, anticalofilie, subiectivă – care rememorează
dosar de existențe, paranteză, „anotimpurile” iubirii și o cutia Problemati-
tehnica jurnalului – preluată de realitate exterioară, obiectivă cu zarea
Camil Petrescu de la André centrată pe societate, mediul surprize

7
 Gide și de la Marcel Proust studențesc, lumea oamenilor de Frontal
 discursul narativ este unitar afaceri, a vieții politice și a celei tablă știu / vreau
prin unicitatea conștiinței care mondene. cretă să știu / am
analizează efectele celor două 6. Pendularea lui Ștefan învățat
experiențe organizat în așa fel Gheorghidiu între real și ideal, Individu- Manualul
încât să reflecte disponibilitatea între iubirea pragmatică a Elei al şi cutia cu
eroului de a depăși drama și iubirea lui supremă, gene- fişele surprize
iubirii înșelate și de a intra rând modernitatea acestei de
mereu în alte orizonturi ale structuri contrapunctice. lucru
cunoașterii. 7. Artificiu compozițional –
 formula narativă: roman în timpul real, obiectiv al
roman (roman cu sertare, a evenimentelor din primul cap. Individu- cutia
tiroar, cu frame-story), La Piatra Craiului, în munte, al cu
prezența unui singur eu narator, urmează timpului propriu surprize Conversaţia
o singură conștiință analitică, poveștii de iubire. euristică
atificiu compozițional – cap. I,
o premisă care motivează în
plan artistic ieșirea din timpul Manualul
obiectiv și intrarea în timpul Elevii caută citate concludente pe şi
psihologic. fișa adusă de profesor sau propun ei fişele
 notele infrapaginale care altele, dacă au la îndemână romanul. de Problemati-
adaugă un plan auctorial și lucru zarea
pentru a spori impresia de
autenticitate
 funcțiile estetice ale cap. I Ies la tablă pentru a completa cutia
(descriptiv, prin enunțuri de tabelul cu propriile răspunsuri, cu Individu- cu
orientare care fixează timpul și cele sugerate de către colegi sau de al surprize
spațiul real), rol persuasiv către profesor.
(comentează critic pregătirile
pentru intrarea în război), rol
de situare a eroului în raport cu

8
 realitatea și rol de premisă
teoretică, motivând artistic Manualul știu / vreau
epicul (concepția lui Eram însurat de de doi ani și jumăta- şi să știu / am
Gheorghidiu despre iubire prin te ... Frontal fişele învățat
evocarea vieții sentimentale de
proprii). lucru cutia cu
 Element definitoriu al cap. I: Personajele: Ștefan Gheorghidiu, surprize
discuția de la cantina ofițerilor student la filozofie, Ela – studentă la Individu-
joacă rolul madlenei Filologie, unchiul bogat al eroului, al cutia
 Excursia de la Odobești, Tache, milionari analfabeți precum cu
drumul cu mașina, discuția cu Vasilescu Lumânăraru, politicieni și surprize
avocatul, la masă, trei zile de afaceriști veroși – Nae Gheorghidiu,
crâncenă suferință pentru „distinsa” protipendadă pentru care tablă
Ștefan care retrăiește seismul iubirea, onoarea, morala și cultura cretă Conversaţia
sufletesc cu maximă luciditate, sunt noțiuni fără sens – avocatul euristică
rănit în orgoliu Grigoriade etc.
 Absența ei de acasă Manualul
 cap. al II-lea începe „ex şi
abrupto”, intriga, universul Precizează că această parte reface fişele
sufletesc al personajului sub expriența războiului. Campa-nia din de
zodia suspiciunii și a Erosului Transilvania, când Gheor-ghidiu Frontal lucru Problemati-
ca suferință devoratoare. descoperă camaraderia bărbă-tească, zarea
 Aflarea datelor preliminarii sentimentul responsabilității față de
 Menționează faptul că de la plutonul pe care îl conduce și cutia
cap. al II-lea până la Cartea a solidaritatea necondiționată, Individu- cu
II-a există un timp afectiv, solitudinea ființei în fața morții, al surprize
interior, calitativ, al memoriei inconștiența criminală, precaritatea
încapsulat în timpul exterior, pregătirii militare și incompetența tablă
obiectiv, mărurabil, cantitativ. comandanților. cretă
Romanul în roman. Timpul Manualul
afectiv se dilată în cadrul de la şi

9
 începutul romanului, cel al serii Planul criminal și zădărnicirea lui Frontal fişele știu / vreau
de război. de să știu / am
 Punctul culminant – absența lucru învățat
Elei de acasă când Ștefan se Psihologia groazei, a panicii, dar și a
întoarce de la Azuga. puterii omului superior de a se ridica Individu- cutia cu
 Finalul Cărții I – întoarcerea la deasupra trăirilor instinctuale, ca eu- al cutia surprize
regiment în compania unui conștiință. cu
locotent-colonel. Titlul cap. – o metaforă pentru surprize
 Partea a doua – prezentată, la experiența colectivă.
fel ca experiența iubirii, din Identifică persoana I sg. și pl. în tablă
perspectiva conștiinței perso- citatele adecvate. cretă
najului-narator și în forma unui
flux al conștiinței., relevant Conversaţia
fiind cap. Ne-a acoperit Identifică citate euristică
pământul lui Dumnezeu, Dezastrul de pe câmpul de luptă, Manualul
cuvintele soldatului Marin rănirea eroului. şi
Tuchei. Întâlnirea fără sentimente fişele
 Scindarea personajului aflat pe de
front, în două egouri lucru
 Punctul culminant al acțiunii – În permisie, întâlnirea cu Ela îi Frontal Problemati-
 Biletul anonim demonstrează că s-a schimbat. Pleacă zarea
 Desprinderea din mreaja a doua zi la hotel, lăsând totul în cutia
incertitudinilor iubirii urmă. cu
 Deznodământul rezolvă con- Individu- surprize
flictul psihologic dintre rațiune al
și pasiune, starea inițială de tablă
criză de valori demitizând cretă
iubirea (își pierde valoarea
absolută, devine relativă vezi
teoria relativității a lui Einstein
sau cuantica)

10
  Final deschis. Drama lucidității fişele
provenită din percepția iubitei de
precum o monadă. Sentimentul lucru
de ratare, decepție, însingurare.

Feedbackul are loc permanent, pe Frontal

V. Răspunsurile, participarea efectivă a Observa-
parcursul conversaţiei, prin aprecieri
Asigurarea elevilor pe parcursul orei. rea
feedbacku- verbale făcute de profesor, vizând sistemati-
lui Individu- că
participarea elevilor, calitatea
al
exemplelor şi a argumentaţiei,
claritatea şi corectitudinea exprimării
Aprecie-
Moment ortografic Grila de rea
Folosiți în enunțuri doar formele autoeva- verbală
VI. corecte din perechile de mai jos: Completează grila de autoevaluare. luare Autoeval.
VII. Ridicol/ridicul
Asigurarea A se decide / a decide manualul
retenției și Înșeală / înșală
a Comunicare / comunicație
transferului
Evaluare formativă prin participare.

Tema: exercițiile 4 de la p.
218, 6 de la p. 219 și 7 de la p. 222.

11
 GRILĂ DE AUTOEVALUARE GRILĂ DE AUTOEVALUARE

CRITERIU/ SLAB MEDIU BINE FOARTE EXCELENT CRITERIU/ SLAB MEDIU BINE FOARTE EXCELENT

NIVEL BINE NIVEL BINE

Creativitate Creativitate
Originalitate Originalitate
Motivaţie Motivaţie
Participare Participare

12
 Fişă cu citate

Motto:
Câtă luciditate, atâta conștiință, câtă pasiune, atâta dramă.

 Dar m-ai iubit?[...]De ce s-ar fi dat unui student sărac?

 [...] căutam o verificare și o identificare a eului meu. Cu un eu limitat, în infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de
raporturi nu mai era posibilă și deci nicio putință de realizare sufletească.
 [...] nevastă-mea, amantul ei...Bucuriile și minciunile lor sunt puerile față de oamenii aceștia dintre care unii vor muri peste zece-
cincisprezece minute...
 [...] începusem totuși să fiu măgulit de admirația pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaș iubit de una
dintre cele mai frumoase studente și cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.
 Vedeam cum femeia mea se înstrăina zi de zi, în toate preocupările și admirațiile ei, de mine.
 Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală. [...]-Ce scandal? Ți s-a părut ție. Nu ai văzut
că - ți-am spus – toate femeile fac la fel? Așa sunt petrecerile astea. O dată acasă, nici una nu se mai gândește apoi la cunoștințele și
întâmplările de aci. Ai să vezi că nici tu nu ai să te recunoști cu toată lumea de aci...Ești de o sensibilitate imposibilă.
 Iubești întâi din milă, din îndatorire, din duioșie, iubești pentru că știi că asta o face fericită.
 Fată dragă, destinul tău este și va fi schimbat prin mine.
 N-ai spirit practic...Ai să-ți pierzi averea [...]. Cu filosofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla al dumitale și cu Schopenhauer nu faci
în afaceri nicio brânză. Eu sunt mai deștept decât ei când e vorba de parale.
 Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu dacă ne-am despărți?
 Aș fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare, plăpândă și având nevoie să fie protejată, nu să intervină atât de
energic interesată.
 Eram înalt și elegant...;Lipsit de orice talent în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aș fi putut realiza - și am încercat-
o – decât într-o dragoste absolută.
 Niciodată nu m-am simțit mai descheiat de mine însumi, mai nenorocit. [...]Simțeam din zi în zi, departe de femeia mea, că voi
muri.[...]nu pot gândi nimic. Creierul parcă mi s-a zemuit, nervii, de atâta încordare, s-au rupt ca niște sfori putrede.
 Nu, n-am fost niciodată gelos, deși am suferit atâta din cauza iubirii.
 Nervii plescnesc, pământul și cerul se despică, sufletul a ieși din trup, ca să-și revină imediat, ca să vedem că am scăpat. [...]încleștezi
dinții cu mâna îndoită deasupra capului, într-o convulvusie epileptică și aștepți să fii lovit drept în moalele capului. [...]Animalic,
oamenii se strâng unii în alții. Nu mai e nimic omenesc în noi.

13
 Fișă pentru portofoliu

ROMANUL
Trăsături din perioada clasică a lit. rom. din perioada modernă a lit. rom.
OBIECTIV SUBIECTIV OBIECTIV SUBIECTIV
(Doric) (Ionic) (Doric) (Ionic)
Naratorul -heterodiegetic (auctorial), - homodiegetic / autodiegetic -heterodiegetic - homodiegetic / autodiegetic (actorial);
cu omniscienţă, (actorial); (auctorial), cu -narator-personaj, implicat
omniprezenţă, ubicuitate, -narator-personaj, implicat; omniscienţă, -naratorul cunoaşte tot atât cât ştie şi pers.;
-naratorul cunoaşte tot atât omniprezenţă,
cât cunoaşte şi pers.; ubicuitate,

Perspectiva -auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă -auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă

narativă
Naraţiune la a III-a I şi a II-a a III-a I şi a II-a
persoana
Focalizarea/ - focalizare zero, viziune - focalizare internă, viziune - focalizare externă, - focalizare internă, viziune avec (împreună cu)
Viziunea ,,dindărăt” (par derrière), avec (împreună cu) viziune par derrière,
din spate din spate
Personajul - tipul ţăranului patriarhal, autentic - tipul intelectualului în plin avânt spre o viaţă modernă;
ce se confruntă cu mentalităţile specifice perioadei istorice, -decide în mod independent pentru viaţa sa;
character puternic, reprezentativ al unei categorii sociale. -nu se preocupă de concepţiile celorlalţi vizavi de modul său de a trăi.
Tehnici -înlănţuirea, pauza - monolgul interior şi stil indirect -înlănţuirea; -rememorarea patetică;
narative descriptivă, detaliul liber; discontinuitatea -tehnica detaliului
semnificativ şi - pers.-narator; discursului -introspecţia,
anticipator -flashback (flashback); -retrospecţia
-timp sub./obiectiv; -tehnica detaliului;
-pauza descriptivă -pauza descriptivă
-tehnica detaliului
Problematica -confruntarea omului -confruntarea omului
cu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, cu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, naşterea,
naşterea, moartea; moartea;
-confruntarea cu problem morale; -confruntarea omului cu societatea în schimbare, industrializare, în plin
-monografie a vieţii tradiţionale process de civilizaţie care învinge definitiv concepţiile desuete;
-radiografie a şcolii româneşti din perioada interbelică

14
15