Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De Gheorghe Asachi
Gheorghe Asachi:
o prozator şi dramaturg român pasionat de istorie care s-a născut
la Herţa, în nordul Moldovei (azi în Ucraina); pune în versuri legende
istorice ca “Traian şi Dochia”, „Ştefan cel Mare înaintea Cetăţii
Neamţț”;
o precursor al generației paşoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din
întemeietorii nuvelei istorice la noi
o a condus numeroase reviste literare
o a publicat prima gazetă românească din Moldova, Albina
Românească (1838)
conform lui George Călinescu “întâiul mit” simbolizând “constituirea însăşi a
poporului român” este mitul “Traian şi Dochia”;
caracterul baladesc-legendar al textului tempereaza spiritul poetic, aduce
textul mai aproape de lumea reală;
2. REZUMAT
Dochia este fiica lui Decebal, conducătorul Daciei, iar Traian, împăratul
Romei se îndrăgosteşte de aceasta şi încearcă să o cucerească. Dochia,
speriată, nu se lasă amăgită şi fuge în pădure, însă Traian o urmăreşte şi o
găseşte în cele din urmă. Nedorind să îşi trădeze patria, Dochia îl roagă pe
zeul Zamolxis să o salveze, transformându-se astfel în stană de piatră. Chiar
şi aşa, Traian nu încetează să o iubească.
3. VIZIUNE ISTORICĂ
„Traian şi Dochia” este o legendă versificată de Gheorghe Asachi
se bazează pe un fapt real şi anume cucerirea Daciei de către romani;
în text sunt prezente personaje istorice precum Decebal şi Traian;
apar elemente de mitologie tracă: Zamolxis - unicul zeu;
4. VIZIUNE MITICĂ
Mitul etnogenezei
- legenda prezintă formarea poporului roman prin contopirea a
două mari popoare: dacii şi romanii; există adevăruri istorice care atestă
acest mit;
- în maniera legendei mitice, textul explică apariția pietrelor
megalitice din Ceahlău, Pietrele Doamnei sau Babele (personalitatea veche a
Daciei) şi Sfinxul (Bucegi);
Dochia
- există două variante ale mitului:
o cea prezentată de Gheorghe Asachi în legenda „Traian şi Dochia” –
variantă în care se spune că Dochia ar fi fost fata regelui Decebal, de
care s-a îndrăgostit Traian;
o cea care susține că Dochia ar fi avut un fiu, Dragobete, care s-a
însurat împotriva voinței sale, iar ea, vrând să scape de nora ei o
supune la tot felul de încercări imposibil de realizat;
5. VERSIFICAŢIA
rima este încrucişată
ritmul este trohaic
măsura versurilor este de 7-8 bătăi
prin versificarea unei legende se demonstrează maturitatea limbii noastre;
versificaţia clasică reprezintă echilibrul specific literaturii iluministe
6. INTERPRETARE
7. SIMBOLURI
Muntele:
reprezintă un Axis Mundi, o axă a lumii;
locul de întâlnire dintre cer şi pământ;
simbol masculin, impune stabilitate şi tăria de a rezista vicisitudinilor
timpului;
pentru romani munţii şi codrii erau locurile de refugiu;
în mentalitatea oamenilor trecutului, urcarea unui munte era
întotdeauna o ascensiune cu caracter ritual, iar pe plan psihologic
semnifică încercarea omului de a depaşi propriile limite, o ascensiune
spirituală, o ridicare prin cunoaştere de sine.
contemplarea muntelui ne provoacă un elan spre piscuri, ne îndeamnă
la o participare activă;
ascensiunea Dochiei reprezintă ritualul prin care se conservă identitatea;
Piatra:
o simbol al pământului, participă la procesele fecundării şi naşterii
miraculoase a unor zei şi eroi mitici( zeul persan Mitra s-a născut
dintr-o stâncă);
o legătura mistică dintre piatra şi naştere este susţinută de diferite
basme şi legende care povestesc transformarea eroinelor în
stane de piatră;
o simbol al încremenirii identităţii primordiale=> eternizarea
spiritului Daciei;
Zece:
decada era considerată drept numărul desăvârşit care se află la baza
întregii creaţii universale;
simbol al totalităţii, o regăsim şi în Decalog: cele 10 porunci formează o
unitate( Legea Divină);
Codrul:
topos labirintic, adeseori simbolozează o ameninţare;
dezvaluie o lume haotică care îşi aşteaptă geneza;
locul unde Dochia caută refugiu de ameninţarea romană:
reprezită naşterea într-o nouă dimensiune => Dacia se va conserva în
plan spirtual =renaştere.