Curs1clasificare Drumuri Si CF

CĂI DE COMUNICAȚII
ANUL II
s.l.dr.ing.Izabela Galusca
Programul de învățământ
Prezentul curs: CĂI DE COMUNICAȚII

corespunde programei analitice disciplinei de
profil din Planul de învățământ al
specializării, din cadrul Facultății de
Construcții.
Programul de învățământ
Disciplina Căi de Comunicații face parte

din categoria disciplinelor opționale și este
structurată în 28 ore de curs și 14 ore de
lucrări (precum și 58ore/sem. de SI), având
un număr de 4 credite, finalizându-se
printr-un examen.
Căi de comunicații
 Cursul abordează aspecte legate de drumuri și

căi ferate dar și de lucrările de artă inginerești
prin care acestea își pot continua traseul.
Căi de comunicații
 Asigura transportul oamenilor, marfurilor si a

valorilor materiale si culturale intre doua
puncte: origine (plecare) si destinatie (sosire);
 Contribuie la viata economica, sociala si

culturala.
Realizarea transporturilor se face prin:
INFRASTRUCTURA
– cai rutiere, lucrari de arta, puncte de origine si
destinatie;
- asigura deplasarea mijloacelor de transport.
SUPRASTRUCTURA
– mijloace de transport (au caracteristici tehnice
specifice cailor pe care se deplaseaza) cu un nr.de
peste 5 mil.
Modul de transport
 Reprezinta complexul:
INFRASTRUCTURA + SUPRASTRUCTURA
Mod de transport: rutier, feroviar, aerian, naval, si

transport prin conducte.
Fiecare dintre ele are domenii de activitate diferite si
caracteristici specifice: V, nat. transporturilor,
consumul de energie, capacitatea, impactul asupra
mediului.
Modul de transport rutier
 Avantaje:
 Accesibilitatea
 Mobilitatea (traseu si orar)
 Operativitatea
 Rol de legatura intre celelalte moduri de transport
 Dezavantaje:
 Consumul de energie fosila pe tona transportata
 Poluarea mediului inconjurator
Istoric
 7000 i.e.n. –sf.erei primitive, primele dr.o data
cu inventarea roții;
 Antichitate:
 3000 ien - dr.pt.constructia piramidelor (Kheops)
 1000 ien – dr. adiacente Zidului Chinezesc
 Sec.IV ien – dr. romane
 312 ien VIA APIA cu cca. 200.000 Km asigurând o
vit.de deplasare de 45…60 Km/zi
Drum Pompei
Pompei – Via Munita
(1). Sol nivelat, și eventual tasat.

(2). Pietriș.
(3). Moloane lipite cu ciment roman
(4). Rămășițe de olărie lipite cu ciment fin
(5). Blocuri poligonale de silex, sau blocuri rectangulare de tuf vulcanic
sau de alte pietre din împrejurimi, formând suprafața drumului.
(6). Trotuar sau drum pentru pietoni.
(7). Bordură.
Drum roman – Franța
Istoric
Teritoriul Daciei
- dr.romane necesare pătrunderii mărfurilor
- 102-105 e.n.
- podul peste Dunare la Drobeta
- drumurile pana la Apullum si Napoca
Drumul roman se află în zona comunei
Bucium din judeţul Alba, are o lungime de
peste zece kilometri
1650 - mentinerea curateniei pe drumuri
- strazile centrale din Iasi si Bucuresti
sunt ”podite cu bârne”
1832-1859 s-au pietruit 682 km de drumuri
conf.primului Regulament Organic
1868 – prima Lege pt. drumuri si clasificarea
acestora: DN, DJ, DC, dr.vicinale
1906 – erau 25.000 km dr.pietruite
1908 – primul Congres Mondial de Drumuri de la
Paris la care a participat si Romania – s-au discutat
recomandările tehnice privind proiectarea și
construcția dr.
1929 – 57.000 km dr.pietruite
1932 – drumuri modernizate realizate de firme străine
1934-1935 prima ”șosea laborator” sub conducerea
ing. D.Atanasiu, prof.la Fac. de Construcții Iași
1944-1985 – 35.000 km dr.modernizate
1972 – prima autostrada A1, 113 km
1974 – Transfagarasanul, 96 km, cota 2043 m
– ” Lege a drumurilor - Legea nr.13” și cls.dr.în:
DN, DJ și DC
2013- L dr.publice = 82.386 km
Autostrazi – 655 km
 A1 – Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Deva – Timisoara – Arad – Nadlac,
620/313 km (2014)
 A2 – Bucuresti – Constanta, 225/202 km (2007)
 A3 – Buc – Bv – Sighisoara – Cj – Oradea – Bors, 545/107 km, (2012)
 A4 – Iasi – Sv – Baia Mare – Petea, 360/21 km
 A5 – Ploiesti – Focsani – Albita, 314/0 – 2016
 A6 – Lugoj – Calafat -11 km
 TOTAL 655 km in noiembrie 2014
Autostrazi propuse in Romania
Autostrazi in Romania la 1.01.2017
Autostrada A1 Bucuresti - Nadlac
 Lungime: 576 km. Stadiu: în executie.

 Legenda: in exploatare (63%); in executie
(14%); planificata (23%).
 Autostrada A1 incepe in Bucuresti si asigura
iesirea spre granita cu Ungaria la Nadlac,
trecand prin Pitesti, Sibiu, Deva, Timisoara si
Arad.
Autostrada A1 Bucuresti – Nadlac
Tronson I
 Lungime: 109,6 km
 Termen lansare in exploatare: 1972.
 In 2007 completat cu centura ocolitoare a
orasului Pitesti si cu pasajul subteran de
legatura cu DN7 in Bascov.
Autostrada A1 Bucuresti – Nadlac
Tronson II Pitesti - Sibiu
 Stadiu: Planificat, centura Sibiu in exploatare
 Lungime: 116,6 km + 17,2 km centura Sibiu
 Termen deschidere: 2021
 Tronsonul Pitesti - Sibiu prin Curtea de Arges
este planificat.
 Centura orasului Sibiu in regim de autostrada
(Selimbar - Sura Mica), cu o lungime de 17,2
kilometri, a fost data in exploatare in
Decembrie 2010.
III.Tronson Sibiu - Orastie
 Stadiu: In exploatare
 Termen deschidere: decembrie 2013 pentru
loturile 1, 2 si 4; noiembrie 2014 (si
Octombrie 2016 dupa reparatii) pentru lotul 3
 Tronsonul este impartit in patru loturi.
 In Aprilie 2011 au fost selectati constructorii
pentru toate cele patru loturi.
 Loturile 1,2 si 4 au fost deschise circulatiei in
decembrie 2013, iar lotul 3 in noiembrie 2014.
III.Tronson Sibiu - Orastie
 Lot 1 Vintisoara - Orastie, 24,1 km: Constructor:
Strabag, Cost: 551,04 milioane lei
 Lot 2 Cunta - Vintisoara, 19,8 km: Constructori:
Straco Grup si Studio Corona, Cost: 377,78
milioane lei
 Lot 3 Saliste - Cunta, 22,1 km: Constructor:
Impregilo, Cost: 604,79 milioane lei
 Lot 4 Sibiu - Saliste, 16,1 km: Constructori: Astaldi,
Euroconstruct Trading '98 si Astalrom, Cost: 484,83
milioane lei
IV.Tronson Orastie - Deva
 Termen deschidere: Dec 2012 pentru 14,8 km,
Mai 2013 pentru diferenta de 17,7 km
 Pentru acest tronson constructorii au fost Strabag
si Straco. Costul tronsonului a fost de 220
milioane euro. Sectiunea Simeria - Deva din
cadrul acestui tronson (14,8 km) a fost deschisa
circulatiei in decembrie 2012, iar diferenta a fost
deschisa in mai 2013.
V.Tronson Deva - Lugoj
 Stadiu: Lotul 1 deschis, restul in executie

 Termen deschidere: Decembrie 2013 pentru 17
km din Lotul 1, decembrie 2015 pentru diferenta
din lotul 1; 2017 lotul 3, lotul 4 si lotul 2
 Tronsonul este impartit in patru loturi. Lotul 1 a

fost deschis partial circulatiei pe o portiune de 17
km in Decembrie 2013 (intre Traian Vuia si
Balint); restul de 10 km au fost deschisi circulatiei
in decembrie 2015 (Balint - Sanovita):
 Lot 1 Traian Vuia - Sanovita, 27,4 km: Constructori:
Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte d'Acqua
si Cossi Costruzioni, cost: 681,04 milioane lei.
 Lot 2 Cosevita - Traian Vuia, 28,6 km: Constructori:
JV Salini SPA si Secol SPA, cost: 128 milioane euro
 Lot 3 Ilia - Cosevita, 21,2 km: Constructori: Teloxim
Con SRL, Comsa SA, Aldesa Construcciones SA si
Arcadis Eurometudes SA, Cost: 132 milioane euro
 Lot 4 Soimus - Ilia, 22,1 km: Constructori:
Tehnostrade, Spedition UMB, Cost: 419,4 milioane
lei fara TVA
VI.Tronson Lugoj - Timisoara
 Termen deschidere: Lot 1 deschis in octombrie 2012, Lot 2
deschis in decembrie 2015
 Tronsonul este impartit in doua loturi:
 Lot 1 Izvin - Giarmata (Centura Timisoara), 9,5 km:
Constructori: Spedition UMB, Tehnostade si Carena SpA
Impresa di Costruzioni, Cost: 210,36 milioane lei
 Lot 2 Sanovita - Izvin, 25,6 km: Constructori: Tirrena Scavi
si Societa Italiana per Condotte D'Acqua. Cost: 94,7
milioane euro fara TVA.
 Lotul 1 a fost deschis circulatiei in octombrie 2012, iar lotul
2 in decembrie 2015.
VII.Tronson Timisoara - Arad
 Lungime: 32,3 km + 12,3 km centura Arad
 Termen dare in exploatare: Dec 2011
 Constructorii Astaldi si FCC Construccion au fost selectati in
2009. Costul tronsonului este de 194 milioane euro.
 Tronsonul Timisoara-Arad a fost dat in exploatare in
decembrie 2011.
 Centura Arad in regim de autostrada are o lungime de 12,3
km, din care 11,3 kilometri cu o banda pe sens si 1 km cu
ambele benzi pe sens au fost dati in exploatare in decembrie
2011, iar lucrarea completa a fost data in exploatare in iunie
2012. Constructori: FCC si Porr, Cost: 117 milioane euro.
VIII.Tronson Arad - Nadlac
 Termen deschidere: Lotul 1 si 6km din lotul 2 deschise in
decembrie 2014, diferenta lot 2 in iulie 2015
 Tronsonul este impartit in doua loturi, iar constructorii au fost
selectati in aprilie 2011:
 Lot 1 Pecica - Nadlac, 22,2 km: Constructori: Astaldi si Max
Boegl, selectati in august 2013 ulterior rezilierii contractului
atribuit in aprilie 2011 catre Romstrade, Monteadriano
Engengharia e Construcao si Donep Construct. Cost: 248,4
milioane lei
 Lot 2 Arad - Pecica, 16,7 km: Constructori: Astaldi SpA - Max
Boegl Romania SRL, contract semnat in septembrie 2014 ulterior
rezilierii contractului initial ca urmare a falimentului
contractorului Alpine. Cost: 89.348.287,63 RON fara TVA.
Autostrada A2 Bucuresti - Constanta
 I.Tronson Bucuresti - Cernavoda
 Stadiu: Finalizat, in exploatare

 Lungime: 152 km
 Termene lansare in exploatare: 1987 (Fetesti -
Cernavoda), 2004 (Bucuresti - Fundulea -
Drajna) si 2007 (Drajna- Fetesti).
II.Tronson Cernavoda - Medgidia
 Stadiu: Finalizat, in exploatare

 Constructorii Astaldi si Max Boegl au fost

selectati in septembrie 2011. Costul
tronsonului a fost de 618,4 milioane lei.
Tronsonul a fost deschis circulatiei cu o banda
pe sens in iulie 2012 si cu doua benzi pe sens
in noiembrie 2012.
III.Tronson Medgidia - Constanta
 Pentru acest tronson constructorii au fost tot

Astaldi si Max Boegl, iar costul a fost de 739
milioane lei. In iulie 2011 sectiunea Murfatlar -
Valu lui Traian (14,5 km) a fost deschisa cu o
banda pe sens, iar la sfarsitul lunii septembrie
2011 au fost deschise toate cele patru benzi pe
aceasta sectiune. Tronsonul Medgidia - Constanta
a fost deschis integral circulatiei in iulie 2012.
Autostrada A3 Bucuresti - Bors
 I.Tronson Bucuresti – Ploiesti

 Stadiu: Finalizat partial, restul in constructie
 Lungime: 62 km
 Termen deschidere: Iulie 2012 pentru 55,5 km

(Centura Bucuresti - Ploiesti); 2017 pentru
diferenta. Pentru ultimii 3,3km din diferenta
ramasa, constructorul selectat este asocierea
Aktor-Euroconstruct, pret: 129,2 milioane lei.
II.Tronson Ploiesti - Brasov
 Stadiu: Planificat
 Termen deschidere: n/a
 Tronsonul este impartit in doua sectiuni: Ploiesti -

Comarnic cu o lungime de 48,6 km si Comarnic -
Brasov cu o lungime de 58,0 km. Doua loturi din
tronsonul Comarnic - Brasov (situate la cele doua
capete ale tronsonului, 10km in total) sunt in stadiul
de licitatie.
III.Tronson Brasov - Tg. Mures
 Stadiu: Planificat
 Lungime: 161 km
 Tronsonul este impartit in trei sectiuni: Sectiunea

1A Brasov (Cristian) - Fagaras cu o lungime de 53
km, Sectiunea 1B Fagaras - Sighisoara de 52 km
si Sectiunea 1C Sighisoara - Tg. Mures (Ogra) de
56 km. Pentru niciuna din aceste sectiuni nu a fost
selectat un nou constructor, ulterior rezilierii
contractului cu constructorul Bechtel.
IV.Tg. Mures - Gilau
 Stadiu: Finalizat partial, restul in curs de

executie/semnare contracte
 Lungime: 108.5 km
 Termen de deschidere: 2009-2010 pentru Campia

Turzii - Gilau, 2017 pentru sectiunea Targu Mures -
Ogra - Campia Turzii
 Tronsonul este impartit in doua sectiuni. Sectiunea 2A

Targu Mures - Ogra - Campia Turzii de 56,5 kilometri
este in stadiul de semnare a contractelor.
V.Gilau - Bors
 Stadiu: In executie partial
 Lungime: 164 km
 Termen de deschidere: 2017
 Tronsonul este impartit in trei sectiuni: sectiunea

3A Gilau (Cluj-Napoca Vest) - Mihaiesti de 24
km, sectiunea 3B Mihaiesti - Suplacu de Barcau
de 76 km si Sectiunea 3C Suplacu de Barcau -
Bors de 64 km.
Autostrada A4 By-Pass Constanta
 Autostrada A4 reprezinta centura ocolitoare a

orasului Constanta, realizata in regim de
autostrada. Aceasta este deschisa integral.
Autostrada A6 Lugoj - Calafat
(Autostrada Sud)
 Stadiu: 11 km deschisi, restul planificat
 Termen de deschidere: Decembrie 2013 pentru

11 km, restul neanuntat
Autostrada 10 Sebes-Turda
 Stadiu: In executie
 Termen de deschidere: 2017
 A10 este autostrada care va face legatura dintre Autostrada

A1 si Autostrada A3, pe traseul Sebes - Turda. In luna iulie
2013 a fost anunata organizarea unei licitatii pentru
portiunea Sebes-Turda, iar rezultatele acesteia au fost
anuntate in decembrie 2013.
 Lucrarile ar urma sa fie finalizate din fonduri europene

(85%) si de la bugetul de stat (diferenta). Un proiect viitor l-
ar putea constitui prelungirea autostrazii pana la Targu Mures
Autostrada A11 Arad - Oradea
 Stadiu: 3.5 km deschisi, restul planificat
 Termen de deschidere: neanuntat
 Autostrada A11 este o autostrada propusa pe

traseul Arad - Oradea. Cei 3.5km deschisi fac
legatura dintre Autostrada A1 si DN7.
Alte proiecte de autostrazi in Romania!!!
Coridorul IV Nădlac-Constanța
Nădlac-Arad: 16,66 km 75% realizat
Coridorul IV Nădlac-Constanța
Arad-Timișoara: 32,25 km terminat
Autostrada Brasov - Cluj - Bors
 Brașov-Făgăraș: 53 km în curs de realizare
 Câmpia Turzii – Cluj: 52,5 km – realizat 97%
 Suplacu de Barcău – Borş: 64 km realizat

50%
Autostrada Bucureşti - Braşov
 Bucureşti - Moara Vlăsiei: 19,5 km realizat

54%
Autostrada Bucureşti - Braşov
 Moara Vlăsiei – Ploieşti: 42,5 km realizat 53%
Autostrada
Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni
 O km din 310 km
Drumuri
 DN – 16.357 km
DE – 6.188 km (37%)
 Dr.modernizate – 25.171 km (90%)
 Dr.nemodernizate – 1.560 km (10%)
 52% - dr.cu durata de exploatare depasita
 48% - dr.cu stare satisfacatoare
 IASI – 3.402 km
Lucrari de arta ingineresti
 Poduri, pasaje, viaducte – 3.631 buc.

164.075 ml
 Tuneluri – 9 buc., 1627 ml
 Ziduri de sprijin – 736.955 ml
Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri Din
România
Lungimea Lungimea
Nr. Nr.
DRDP drumurilor DRDP drumurilor
poduri poduri
(km) (km)
Iași 3.402 804 Craiova 1.953 495
București 2.735 516 Brașov 1.823 445
Cluj 2.395 489 Constanța 1.758 179
Timișoara 1.996 446
Cai ferate
 21.228 km
 20.777 km – ecartament normal
 356 km – ecartament ingust
 95 km – ecartament larg
CLASIFICAREA DRUMURILOR
Criteriul proprietăţii şi destinaţiei
 drumuri publice
 drumuri proprietate privată, destinate

satisfacerii cerinţelor de transport
(forestiere, petroliere, miniere, agricole,
energetice, de construcţii, etc.)
Criteriul circulaţiei permise
 drumuri deschise circulaţiei publice
 drumuri închise circulaţiei publice
Criteriul amplasării
 căi rutiere interurbane, în afara localităţilor,

numite şi drumuri sau şosele
 căi rutiere urbane, în localităţi, numite străzi
Criteriul funcţional şi administrativ-
teritorial
 drumuri de interes naţional

 drumuri de interes judeţean
 drumuri de interes local: DC, dr.vicinale
(deservesc mai multe proprietăți), străzi.
Străzi
 Sunt amplasate în interiorul localităților

 Se clasifică în:
 Magistrale – 6 benzi de circulație
 Str.de legătură – 4 benzi
 Str.colectoare – 2 benzi
 Str.de deservire locală – 1 bandă
În loc.rurale se împart în: str.principale și

str. secundare
Denumirile drumurilor publice
Criteriul clasei tehnice
Clasificarea tehnică se foloseşte la planificarea şi

proiectarea lucrărilor de drumuri.
Pentru clasificarea tehnică se ia în consideraţie

intensitatea traficului.
Criteriul clasei tehnice
Criteriul traficului preponderent
 drumuri europene
 drumuri de tranzit
 drumuri de tranzit ocolitoare (rocade
urbane)
 drumuri turistice
 drumuri strategice
Drumuri strategice - destinate transporturilor
militare
acestea pot avea o clasă tehnică mai înaltă în raport cu categoria

funcţională şi administrativ-teritorială
Criteriul gradului de perfecţionare
tehnică
 drumuri moderne – imbracaminti asfaltice sau

b.c.
 drumuri de tip intermediar (de tip
tranzitoriu) – imbracaminti pietruite
 drumuri de tip inferior (rudimentare) –
drumuri de pamant
Clasificarea CF
Dupa importanta acestora:
 Cf magistrale
 Cf principale
 Cf secundare
 Cf de interes local
Dupa ecartament
 Cf normale: e=1435 mm
 Cf largi: Fr-1440 mm, Rs-1524 mm, Brazilia-
1600 mm, Sp-1676 mm
 Cf inguste: Egipt-1067 mm; Jp,Gr,Algeria-
1000 mm
Dupa numarul de cai
 Cf simple
 Cf duble
 Cf multiple
Dupa modul de actionare a fortei de tracţiune
 Cf cu aderenta – rostogolirea rotilor pe sine

 Cf cu cremaliera – locomotiva are o roata
dintata, iar intre sinele de cf exista o sina
speciala dintata
 Cf funiculare – tractiunea se face prin
intermediul unui cablu
 Funiculare pe sine (tractiune prin cablu+deplasare
pe sine)
 Funiculare pe cablu - teleferice
Cf cu cremaliera
Funicular Italia
Funicular Elveția
Funicular Paris
Funicular Brazilia
Funicular Spania
Funicular Africa de Sud

Curs1clasificare Drumuri Si CF

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs1clasificare Drumuri Si CF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂI DE COMUNICAȚII

Prezentul curs: CĂI DE COMUNICAȚII

Disciplina Căi de Comunicații face parte

 Cursul abordează aspecte legate de drumuri și

 Asigura transportul oamenilor, marfurilor si a

 Contribuie la viata economica, sociala si

Mod de transport: rutier, feroviar, aerian, naval, si

(1). Sol nivelat, și eventual tasat.

- dr.romane necesare pătrunderii mărfurilor

 A2 – Bucuresti – Constanta, 225/202 km (2007)

 A3 – Buc – Bv – Sighisoara – Cj – Oradea – Bors, 545/107 km, (2012)

 A4 – Iasi – Sv – Baia Mare – Petea, 360/21 km

 A5 – Ploiesti – Focsani – Albita, 314/0 – 2016

 A6 – Lugoj – Calafat -11 km

 TOTAL 655 km in noiembrie 2014

 Lungime: 576 km. Stadiu: în executie.

 Stadiu: Lotul 1 deschis, restul in executie

 Tronsonul este impartit in patru loturi. Lotul 1 a

 I.Tronson Bucuresti - Cernavoda

 Stadiu: Finalizat, in exploatare

 Stadiu: Finalizat, in exploatare

 Constructorii Astaldi si Max Boegl au fost

 Pentru acest tronson constructorii au fost tot

 I.Tronson Bucuresti – Ploiesti

 Termen deschidere: Iulie 2012 pentru 55,5 km

 Termen deschidere: n/a

 Tronsonul este impartit in doua sectiuni: Ploiesti -

 Tronsonul este impartit in trei sectiuni: Sectiunea

 Stadiu: Finalizat partial, restul in curs de

 Termen de deschidere: 2009-2010 pentru Campia

 Tronsonul este impartit in doua sectiuni. Sectiunea 2A

 Stadiu: In executie partial

 Termen de deschidere: 2017

 Tronsonul este impartit in trei sectiuni: sectiunea

 Autostrada A4 reprezinta centura ocolitoare a

 Termen de deschidere: Decembrie 2013 pentru

 A10 este autostrada care va face legatura dintre Autostrada

 Lucrarile ar urma sa fie finalizate din fonduri europene

 Stadiu: 3.5 km deschisi, restul planificat

 Termen de deschidere: neanuntat

 Autostrada A11 este o autostrada propusa pe

 Brașov-Făgăraș: 53 km în curs de realizare

 Câmpia Turzii – Cluj: 52,5 km – realizat 97%

 Suplacu de Barcău – Borş: 64 km realizat

 Bucureşti - Moara Vlăsiei: 19,5 km realizat

 Moara Vlăsiei – Ploieşti: 42,5 km realizat 53%

 Poduri, pasaje, viaducte – 3.631 buc.

 Tuneluri – 9 buc., 1627 ml

 Ziduri de sprijin – 736.955 ml

 drumuri proprietate privată, destinate

 drumuri deschise circulaţiei publice

 drumuri închise circulaţiei publice

 căi rutiere interurbane, în afara localităţilor,

 căi rutiere urbane, în localităţi, numite străzi

 drumuri de interes naţional

 Sunt amplasate în interiorul localităților

În loc.rurale se împart în: str.principale și

Clasificarea tehnică se foloseşte la planificarea şi

Pentru clasificarea tehnică se ia în consideraţie

acestea pot avea o clasă tehnică mai înaltă în raport cu categoria

 drumuri moderne – imbracaminti asfaltice sau

Dupa importanta acestora:

 Cf cu aderenta – rostogolirea rotilor pe sine

S-ar putea să vă placă și