Asigurarea trasabilităţii oţelului la structurile din beton armat

1
2
3
 Câteva aspecte privind structurile pe zidărie
19th May 2016 / 2 - construcţii civile, industriale şi agricole

4
 a. clasa minimă de beton pentru zidărie confinată este C12/15; în proiect se va
prevedea clasa de rezistenţă şi clasa de consistenţă; diametrul maxim al agregratului
este de 20mm, dar se recomandă mai puţin în cazul când secţiunile sunt mici şi
aglomerate; se recomandă clasa de tasare(consistenţa, lucrabilitatea) S4; grinzile şi
placa vor avea acelaşi tip de beton şi se admite ca stâlpii şi pereţii să fie realizaţi din alt
tip de beton; pentru betonul simplu(ex. fundaţie) se poate folosi clasa C4/5, iar pentru
cel slab armat(pardoseli pe umplutură) este de C8/10;
b. lungimea maximă a tronsoanelor de zidărie este de 50m;
c. soclul de fundaţie la structurile de zidărie va fi cel puţin egal cu grosimea
peretelui structural;se admite o retragere cu maxim 5cm în raport cu faţa exterioară a
peretelui;
d. în zidărie se pot realiza şliţuri cu adâncimea de maxim 30mm şi lăţimea între
100mm..200mm (în funcţie de grosimea peretelui);
e. grosimea minimă a plăcii este de 13cm, iar în caz contrar se vor lua măsuri
speciale pentru protecţie împotriva zgomotului;
f. procentul de armare total(se raportează aria de armătură de pe cele două
feţe la întreaga arie a peretului) din pereţii de beton armat de la subsol este de 0,20%
pe vertical şi 0,15% pe orizontal;
g. bordarea golurilor realizate în pereţii din beton armat se va face prin
prevederea de armătură cu 20% mai mare decât cea care a fost întreruptă de gol;
h. zidăria structurală şi nestructurală va fi ţesută;

5
 i. ancorarea mustăţilor de stâlpi în soclul de fundaţie va fi de 60d, dar nu mai
puţin de 1,00m;
j. aria armăturilor din soclu va fi cu 20% mai mare decât aria maximă a
armăturii din centurile superioare;
k. procentul minim de armare al stâlpişorilor de confinare şi al centurilor din
beton armat este de 1% pentru zonele seismice cu ag> 0,25, 0,8 pentru ag=0,15 şi
ag=0,20 şi 0,6 pentru ag=0,10; stâlpişorii se vor dispune la maxim 4,00m în lungul unui
perete la sistemul cu pereţi rari, sau 5,00m la sistemul cu pereţi deşi; stâlpişorii se vor
monta pe conturul exterior al clădirii acolo unde există un colţ; la fiecare intersecţie de
pereţi se vor amplasa stâlpişori (excepţie atunci când un stâlpişor se află la mai puţin
de 3 x grosimea peretelui de acea intersecţie);
l. latura minimă a stâlpişorilor va fi de 25cm; diametrul minim este de 12mm;
grosimea minimă de etrier este de 6mm, amplasaţi la maxim 15cm în câmp curent şi
10cm pe lungimea de suprapunere a barelor longitudinale şi 60cm peste şi sub
intersecţia cu centura – grinzile din beton armat; suprapunerea barelor longitudinale
este de 50d, excepţia zona de deasupra încastrării în fundaţie-soclu sau pereţii de la
subsol şi unde va fi de 60cm;
m. la maxim 3,20m se vor prevedea centuri(excepţia la nivelul mansardelor
unde se poate amplasa doar la partea superioară); centurile se dispun pe toată
lungimea peretelui şi vor forma un contur închis; întreruperile nu se pot face decât
6
printr-un stâlpişor; lăţimea minimă a centurilor va fi de 25cm, iar secţiunea de
500cmp(25cm x 20cm); înălţimea va fi egală cu minim dublul grosimii plăcii; diametrul
minim este de 12mm; etrierii vor fi de minim 6mm dispuşi la maxim 15cm în câmp
curent şi 10cm la intersecţia barelor şi la 60cm lateral intersecţiei cu stâlpii;
suprapunerea barelor va fi de 60d(inclusiv în zona colţurilor), fără cârlige, dar nu se
suprapun mai mult de 50% din care în aceeaşi secţiune, decalajul între suprapuneri
fiind de minim 1,00m;
l. se admite controlul redus a calităţii lucrărilor dacă beneficiarul solicită
acest lucru şi se menţionează acest lucru în proiectul tehnic pentru clădirile amplasate
în zonele fără risc seismic - clădiri de importanţă III, ag <=0,08, nniv<=3 şi pentru
clădirile de importanţă IV dacă ag<=0,16;
m. la clădirile de clasă I, II, III se pot folosi mortare preparate pe şantier; la
clădiri de importanţă IV nu se admit mortarele preparate pe şantier;

Sunt considerate conditii de control normal al executiei dacă:

– Lucrările sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic cu
executia atestat conform legii;
– Proiectantul urmăreste/ controlează, în mod ritmic, desfăsurarea lucrărilor;
– Responsabilul tehnic al beneficiarului verifică, în mod permanent calitatea
materialelor si modul de punere în operă;
– Se efecutează toate verificările preliminare si în etape intermediare luând ca
referential reglementările în vigoare.
Sunt considerate conditii de control redus al executiei dacă:
– Lucrările nu sunt supravegheate, în mod permanent, de un responsabil tehnic
cu executia atestate conform legii;
– Proiectantul nu controlează decât rar sau foarte rar executia lucrărilor;
– Reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifică sistematic calitatea
materialelor si modul de punere în operă;
– Nu se efectuează verificări preliminare si în etape intermediare (cu exceptia
fazelor determinante) luând ca documente normative de referintă.

Condiţii livrare şi punere în operă beton conform NE012

4th May 2016 / articole diriginţi de şantier
7
 - temperatura betonului proaspăt nu trebuie să fie mai mică de +5C în
momentul livrării şi nu mai mult de +30C; se admite livrarea la temperaturi mai mari dar
numai cu luarea de măsuri care să demonstreze(prin încercări prealabile) că nu este
afectată calitatea betonului întărit; dacă dozajul de ciment este mai mic de 240kg/mc
sau se folosesc cimenturi cu căldură de hidratare redusă temperatura la livrare nu va fi
mai mică de +10C; dacă temperatura aerului este între -3C … -10C temperatura de
livrare va fi de +10C; nu se admit betonări la temperaturi mai mici de -10C; pentru
betonarea pe timp friguros, sub +5C, se folosesc cimenturi cu degajări mari de căldură
şi /sau aditivi ce accelerează priza şi anti-îngheţ;
- adaosul de apă este interzis la livrare; se admite adaosul de aditivi în cantităţi
admise;
- la fiecare nivel se va reface trasarea în funcţie de elementul de bază şi nu prin
raportare la etajul precedent;
- abaterile geometrice admisibile se vor preciza prin proiect, iar în caz contrar se
vor considera conform NE012 sau alte reglementări specifice;
Atenţie la procedurile de decontare a banilor din fonduri publice
7th August 2016 / anunţuri diriginţi de şantier

Aducem al cunoştinţa diriginţilor de şantier şi câteva aspecte cu privire la modul

de decontare a lucrărilor executate din bani publici.
Există numeroase situaţii în care diriginţii de şantier au fost traşi la răspundere
pentru diverse situaţii ivite.
Vă expunem mai jos câteva criterii:
- nu se va face decontare decât la lucrări real executate, nu la cele proiectate;
- lucrările prezentate spre decontare trebuie să se regăsească nemijlocit şi pe
amplasament;
- nu se va face decontare decât pe baza articolelor de lucrări ofertate şi pe baza
preţurilor unitare ofertate; nu se admit alte preţuri decât cele ofertate;
- constructorul nu va executa lucrări altele decât cele pentru care există ofertate
preţuri pe articole de deviz; dacă executantul doreşte introducerea unor alte articole,
este nevoie a se aduce la cunoştinţa beneficiarului acest lucru şi să aibă loc
negocierea lor; nu se admite executarea de lucrări neofertate decât după negocierea
acestora şi după ce beneficiarul şi-a dat acordul; în consecinţă, dirigintele de şantier nu
va permite prezentarea la decontarea decât de lucrări ce au la bază articole ce se
regăsesc în ofertă sau au fost negociate în prealabil; procedura de negociere este
responsabilitatea biroului de achiziţii şi contractare şi nu a dirigintelui de şantier;
- lucrările real executate nu trebuie să depăşească cantităţile ofertate;
Prezentarea de lucrări suplimentarea poate veni din următoarele situaţii:
- solicitarea de lucrări suplimentare; acestea nu se vor realiza decât după ce
beneficiarul le-a adus la cunoştinţa executantului prin intermediul proiectantului; în
acest sens vor exista dispoziţii de şantier ce vor cuprinde şi liste de cantităţi pe articole

8
de deviz; nu se permite executarea de lucrări anticipat existenţei de dispoziţii de
şantier şi acte adiţionale la contract;
- cantităţile prezentate la ofertare de proiectant au fost greşite; în acest sens
executantul va aduce anticipat acest lucru la cunoştinţa investitorului, se va informa
proiectantul, iar cel din urmă va prezenta un punct de vedere cu privire la greşelile
realizate şi cantităţile reale.
- nu admiteţi şantier fără ca executantul să dispună de şef de şantier,
responsabil tehnic cu execuţia şi responsabil cu controlul calităţii; aceste
persoane trebuie să deţină competenţele necesare (spre exemplu nu se vor
admite ca şi şefi de şantier decât specialişti în construcţii cu studii superioare);
- nu se admite negocierea preţurilor unitare ale articolelor deja ofertate;
- dacă apar lucrări suplimentare ca urmare a nerespectării proiectului tehnic ele
nu se vor admite spre decontare (exemplu o grosime de placă mai mare decât cea din
proiect);
- Chiar dacă există presiuni din partea investitorilor porniţi de la premiza că
este vorba de un act cu responsabilitate penală, putând exista acuzaţia de
complicitate la deturnare de fonduri. Nu prezintă importanţă dacă are loc o
întârziere a deciziilor, documentaţia trebuie să fie conformă, chiar şi cu riscul
pierderii finanţărilor.
- Diriginţii de şantier nu sunt şi manageri de proiect. Procedurile de negociere nu
sunt sarcina dirigintelui de şantier.
Când se va prezenta o situaţie de plată diriginte de şantier va verifica:
- că articolele prezentate spre decontare există în lista ofertată sau negociată
ulterior;
- că preţurile unitare corespund cu cele ofertate sau negociate ulterior, dacă este
vorba de articole suplimentare ce nu se regăsesc în ofertă;
- că listele de cantităţi prezentate spre decontare se regăsesc nemijlocit pe
şantier şi au fost corect executate;
- că listele de cantităţi corespund cu situaţia din proiectul tehnic(corespondenţa
dintre proiect şi execuţie).
Lista proceselor verbale ce se întocmesc la o construcţie normală(exemplu
locuinţă)
27th July 2016 / anunţuri diriginţi de şantier

Iată lista completă de procese verbal ce se întocmesc la o construcţie normală:

Fişa Obiectivului;
Numiri pentru diriginte de şantier, responsabil tehnic cu execuţia, responsabilul
cu controlul calităţii, şeful de şantier;
Proces verbal de predare-primire amplasament;
Proces verbal de trasare al terenului şi al construcţiei;
Proces verbal de stabilire a cotei de fundare;
Proces verbal de stabilire a naturii terenului de fundare;
Proces verbal de lucrări ascunse- armare fundaţie;

9
 Proces verbal de recepţie calitativă a aspectului betonului din fundaţie;
Proces verbal de lucrări ascunse – armare grinzi fundaţie;
Proces verbal de recepţie calitativă a aspectului betonului din fundaţie;
Proces verbal de lucrări ascunse – compactarea argilă între grinzi fundaţie şi
strat rupere capilaritate;
Proces verbal de lucrări ascunse – armare placă cotă o;
Proces verbal pe faze determinante;
Proces verbal de recepţie calitativă a aspectului betonului de cotă o;
Proces verbal de recepţie a infrastructurii;
Proces verbal de recepţie calitativă a zidăriei parter;
Proces verbal de lucrări ascunse – armare stâlpi parter;
Proces verbal de recepţie calitativă – aspect beton stâlpi parter;
Proces verbal de lucrări ascunse – armare placă peste parter;
Proces verbal pe faze determinante;
Proces verbal de recepţie calitativă – aspect beton placă peste parter;
… similar celelalte niveluri;
Proces verbal de recepţie calitativă – şarpantă de lemn;
Proces verbal de recepţie calitativă – ignifugare elemente şarpantă de lemn;
Proces verbal de recepţie a suprastructurii.
Se va mai asigura: completarea condicii de betoane, întocmirea proceselor
verbale de trasabilitate, păstrarea agrementelor şi certificatelor tehnice aferente
materialelor.
Proces verbal de recepţie calitativă a armării pentru lucrări ce devin
ascunse
4th May 2016 / articole diriginţi de şantier
- Conform art. 8.5.4 din NE012-2 : Recepţia armăturii montate reprezintă
confirmarea conformităţii acesteia cu proiectul şi prevederile reglementărilor tehnice
aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea procesului verbal de recepţie
calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului
beneficiarului lucrării; în cazul recepţiei armăturii elementelor structurale, şi cu
participarea proiectantului.
- Verificarea armăturii se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de
punerea în operă a betonului.
Recepţia instalaţiilor
18th August 2016 / 6 - reţele şi construcţii edilitare, 8 - instalaţii aferente clădirilor

Recepţia este activitatea prin care beneficiarul / investitorul declară că acceptă

lucrarea si că o preia, cu sau fără obiecţii, pentru a fi dată în folosinţă. Recepţia se
efectuează atât la lucrări noi cât si la intervenţiile în timp asupra instalaţiilor existente
(modernizări, extinderi, reparaţii capitale) si se realizează în două etape:
– recepţia la terminarea lucrărilor
– recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.

10
 În vederea recepţiei se urmãreste, dacǎ executarea lucrãrilor s-a fãcut în
conformitate cu prevederile din proiect, a reglementãrilor tehnice privind execuţia
lucrãrilor aferente, precum si a instrucţiunilor de montaj ale producãtorului de
echipamente. În acest scop comisia de recepţie examinează:
– proiectul de execuţie;
– dispoziţiile de santier;
– programul de control al calităţii execuţiei si documentele aferente;
– procesele verbale întocmite la terminarea fazelor determinante;
– procesele verbale pentru lucrări ascunse;
– procesele verbale întocmite cu ocazia probelor instalaţiei;
– procesele verbale întocmite cu ocazia reglarea instalaţiei;
– cartea tehnică a construcţiei, referitoare la instalaţiile sanitare din clădiri si de
alimentare cu apă si canalizare din ansamblurile de clădiri.
La recepţia lucrărilor se au în vedere condiţiile tehnice privind :
– echiparea cu obiecte sanitare si aparate corespunzãtoare;
– folosirea echipamentelor prevãzute în proiect ;
– respectarea traseelor conductelor ;
– funcţionarea normalã la parametrii prevãzuţi în proiect a echipamentelor din
staţiile de ridicare a presiunii, din centrale si puncte termice etc. ;
– montarea si funcţionarea corespunzãtoare a obiectelor sanitare si a armãturilor
aferente de alimentare cu apã si de scurgere, precum si a pieselor auxiliare ;
– rigiditatea fixãrii elementelor de instalaţii de elementele de construcţii ;
– asigurarea dilatãrii libere a conductelor ;
– modul de amplasare a armãturilor si aparatelor de reglare si control si
accesibilitatea acestora ;
– aplicarea mãsurilor pentru diminuarea zgomotelor si vibraţiilor ;
– calitatea izolaţiilor si vopsitoriilor ;
– aspectul estetic al instalaţiilor.
Documentele necesare la intrarea în exploatare sunt:
– instrucţiunile (manualul) de exploatare;
– programul de urmărire în exploatare;
– jurnalul evenimentelor;
– registrul de exploatare;
– contractul de exploatare,după caz.
Câteva aspecte privind instalaţiile de canalizare
18th July 2016 / 6 - reţele şi construcţii edilitare, 8 - instalaţii aferente clădirilor

Câteva aspecte ce trebuiesc luate în considerare în cazul reţelelor de canalizare:

a. instalaţia interioară de canalizare se racordează la cea exterioară prin
intermediul unui cămin de vizitare amplasat la nu mai puţin de 1,50m de clădire dar nici
mai mult de 10,00m de clădire;
b. viteza maximă admisă în reţelele exterioare din PVC este de 3m/s pentru
canalizarea menajeră şi maxim 5m/s pentru cea pluvială; la debitul orar maxim se va

11
asigura o viteză de autocurăţire de minim 0,7m/s; se recomandă ca panta să nu fie mai
mică de 0,05%; pe distanţe cu pante mari se vor folosi cămine de rupere pentru a se
asigura panta minimă de autocurăţire;
c. gradul de umplere maxim admis este de 0,70(conducte mai mici de 450mm)
sau 0,80(conducte mai mari de 450mm);
d. abateri limită la pante: +-10%, la cote +-50mm dar nu mai mult decât abaterile
la pante;
e. se vor proba tronsoane de maxim 500 de m de canalizare;
f. se recomandă ca racordul dintr-o incintă la un punct de canalizare să se facă
într-un singur punct;

g.
h. la maxim 8 niveluri, dar nu mai mult de 45m se vor realiza devieri sub unghi de
45o a coloanelor verticale din clădiri; înainte şi după deviere se va monta piese
de curăţire;
i. se vor monta piese de curăţire la baza coloanelor, deasupra ultimei ramificaţii
şi la fiecare două niveluri; montarea se va face la 0,40-0,80m de la pardoseală;
j. coloanele de la grupurile sanitare şi cele de la bucătării nu se admit decât
separate; de asemenea nu se admit aceleaşi coloane pentru apartamente alăturate de
pe acelaşi nivel;
k. coloanele de scurgere de la bucătării sunt de minim 70mm pentru maxim 3
niveluri şi 100mm pentru mai multe;
l. fiecare coloană verticală va avea asigurată ventilarea directă; conductele
orizontale ce deservesc mai mult de 3 closete vor avea asigurată ventilarea
secundară; la clădiri mai înalte de 45 m se va prevedea ventilare auxiliară pentru
coloane şi legare la maxim 3-4 niveluri;
m. canalele de ventilare se prelungesc peste nivelul acoperişului cu minim 50cm
cu conducte din fontă şi capace de protecţie;
n. se admite legarea mai multor coloane de ventilare într-una singură;
o. la coloanele de scurgere a apelor meteorice la clădiri cu maxim 45 m se vor
prevedea piese de curăţire la primul şi ultimul nivel;

12
(adică o viteză medie de 0,5m/s)
p. coloana de ventilare naturală poate avea diametrul mai mic cu un diametru
decât al conductei, dar nu mai puţin de 50mm;
- pentru conductele de canalizare se vor face următoarele probe: proba de
etanşeitate, proba de funcţionare;
- proba de etanşeitate se face la apele meteorice prin umplerea întregii
coloane iar la apele menajere până la nivelul de refulare prin sifoane de
pardoseală sau prin obiectele sanitare;
- se va verifica etanşeitatea conductelor şi îmbinărilor; proba de
funcţionalitate se va face prin deschiderea de robinete suficiente care să asigure
debitul de calcul şi prin verificarea condiţiilor de scurgere;
- se verifică pantele, starea pieselor de susţinere, existenţa pieselor de
curăţire.

Cele 7 exigenţe esenţiale

4th May 2016 / articole diriginţi de şantier

Cele 7 exigenţe esenţiale definite conform legii 10 privind calitatea în construcţii,

sunt definite în
Art. 5
Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii
realizarea şi menţinerea, pe întreaga durata de existenta a construcţiilor, a
următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile:
a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e) protecţie împotriva zgomotului;
f) economie de energie şi izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

13