EXEMPLE PROBLEME REZOLVATE PENTRU EXAMENUL DE

AUTORIZARE A ELECTRICIENILOR

1. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m, va

trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A, la tensiune de 220 V. Ce secţiune
minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se
de 3% (U = 3x 220/100 = 6,6 V), iar  = 1/34  mm2/m.

Pierderea de tensiune este:

U = 3x 220/100 = 6,6 V

Conform legii lui Ohm (U = R x I) aplicată în acest caz:

U = 2 x R x I, respectiv R = U / 2I

Formula pentru rezistenţa electrica este:

R =  x L / S, din care se deduce secţiunea S =  x L / R

Înlocuind rezistenţa în formulă,

S =  x L x 2I/ U
S = (1/34  mm2/m) x 2 x 30A x 150m / 6,6V
S = 40 mm2
Notă secţiunea standardizată este 50mm2

2. O linie electrică trifazată, având lungimea L=200 m şi secţiunea S=25 mm 2,

alimentează un electromotor de 10 kW, 3x380 V, cos  = 0,8, randamentul  = 0,9; se
consideră  = 1/32  mm2/m. Să se determine:
a) curentul electric I n absorbit de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor,
releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) I n.

a) Pmec  Pel 
Pmec 10000W
Pel    11111,11W  11,11kW
 0.9
Pel  U  In  3 cos 
rezulta
Pel 11111 ,11W
In    21,12 A
U 3 cos  380V 1,73  0,8

1
 l 1 mm 2 200m
U   In 3 cos    21,12 A  1,73  0,8  7.29V
S 32 m 25mm 2
b) U 7,29V
U [%]  100  100  1.91%
U 380V

c)
I max  1,2 In  1,2  21,12 A  25,34 A

3. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu,

alimentează un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  =
1) R = 20 , situat la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la
tablou este de 220 V. Se consideră  = 1/32  mm2/m
Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

a) Căderea de tensiune pe linia de alimentare este:

U = 2 x r x I
I = U / (2 x r +R)
r =  x L / S = 192 / (32 x 6) = 1 
I = 220 / (2 x 1 +20) = 10 A
U = 2 x 1  x 10 A = 20 V

Tensiunea la bornele receptorului este:

Ureceptor = Utablou - U =220 V- 20 V = 200 V

b) Energia electrică consumată de receptor este:

W = Preceptor x t = U x I x t = 200 V x 10 A x 0,5 h
W = 1000 Wh = 1 kWh

c) Energia electrică consumată în linie (pierderea) este:

W = P reţea x t = (2r) x I2 x t = 2  x (10 A)2 x 0,5 h
W = 100 Wh = 0,1 kWh

4. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit

separat, un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară de 50
. Tensiunea la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune
din circuit până la reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi;

2
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

Căderea de tensiune pe linia de alimentare este:

U = (10/100) x 230 V = 23 V
Tensiunea la bornele reflectorului
U = 230 V – 23 V = 207 V
I = 207 V / 50  = 4,14 A
a) Energia electrică consumată lunar de reflector este:
W=Pxt=UxIxt
W = 207 V x 4,14 A x 30 zile x 10 h = 257094 Wh
W = 257 kWh
Rezistenţa liniei se determină cu relaţia:
U = 2r x I
r = U / 2I = 23 V / (2 x 4,14 A) = 2,78 
b) Energia electrică consumată de linie este:
W = R x I2 x t
W = 2 x 2,78  x (4,14 A)2 x 30 zile x 10 h = 28589Wh
W = 28,6 kWh

5. O linie electrică aeriană monofazată dintr-o fermă alimentează la capătul ei

lămpi incandescente la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W.
Lungimea liniei, având conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea ei
este de 16 mm2;  = 1/34  mm2/m. Să se calculeze:
a) procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

a) Căderea de tensiune pe linia de alimentare este:

U = 2 x r x I
I = P / U = 3300 W / 220 V = 15 A
r =  x L / S = 200 / (34 x 16) = 0,37 
U = 2 x 0,37 x 15 A = 11,10 V, sau în procente
U% = 100 x U / U = 100 x 11,10 V / 220 V = 5,05 %

b) Energia electrică consumată de lămpi este:

W=Pxt
W = 3300 W x 30/60 = 1650 Wh
W = 1,65 kWh

3
6. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care
alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm 2, montate în
tub, să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz
contrar să se redimensioneze circuitul.
Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la
pornirea electromotorului strungului.
Se cunosc:
 puterea electromotorului strungului: 7 kW,
 tensiunea de alimentare 380/220 V,
 cos  = 0,8
 randamentul  = 0,9
 curentul de pornire IP = 6 Inominal,
 lungimea circuitului 20 m,
  = 1/34  mm2/m,
 pierderea de tensiune la pornirea electromotorului  10% ,
 densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN=6 A/mm2,
 în regim de pornire δp=20 A/mm2.

1. Calculul curentului absorbit de motorul strungului

P 7000
P= 3 U I cosφ  In = 3U cos 
= 3  380  0,9  0,8
= 14,7 A
2. Pierderea de tensiune în regim normal, în V,
3  l  I n  cos  3  20  14,7  0,8
ΔU = 3 RIncosφ =  s
= 34  2,5
= 4,8 V
U  100 4,8  100
şi în procente ΔUp %= U
= 380
= 1,26 %
3. Verificarea densităţii de curent în regim permanent
In 14,7
δN = = 2,5 = 5,88 A/mm2 < δNa =6 A/mm2
s
4. Pierderea de tensiune la pornire, în V
3  l  6  I n  cos 
3  l  I p  cos  3  20  6  14,7  0,8
ΔUp= 3 RIpcosφ= =  s
= 34  2,5
=28,7V
 s
U  100 28,7  100
şi în procente ΔUp % = U
= 380
= 7,55 % < 10 % admisibil
5. Verificarea densităţii de curent în regim de pornire
Ip 6  In 6  14,7
δp = = = 2,5
= 35,28 A/mm2 > δpa =20 A/mm2
s s
Nu este îndeplinită condiţia, deci se alege secţiunea superioară, respectiv
s = 4 mm2
Cu noua secţiune
Ip 6  In 6  14,7
δp = = = 4
= 22,5 A/mm2 > δpa =20 A/mm2
s s

4
 Nu este îndeplinită condiţia nici cu aceastză secţiune, deci se alege secţiunea
superioară, respectiv s = 6 mm2

Ip 6  In 6  14,7
δp = = = 6
= 14,7 A/mm2 < δpa =20 A/mm2
s s
7. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează
un tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea  = 34 m/(Ω mm2), cos  = 0,7 şi = 0,9. Curentul
maxim admisibil în regim permanent, pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm 2
este 30 A, iar densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim de pornire
δp=20A/mm2.
Ţinându-se seama de încărcarea echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină
sarcină a tuturor receptoarelor, să se determine secţiunea coloanei.

Se va face verificarea la densitate de curent în regim de pornire simultană a motoarelor

şi la cădere de tensiune.

Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează
la faza R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respectiv la faza T. Cea mai încărcată
va rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare
curentul total din faza R, unde este racordat electromotorul monofazat.

Rezolvare
1. Calculul curentului absorbit de motorul trifazat

P 4000
P= 3 U I cosφ  In1 = 3U cos 
= 3  380  0,9  0,7
= 9,6 A

2. Pierderea de tensiune în V, în regim normal

U  U% 380  2
ΔU = 100
= 100
= 7,6 V

3. Calculul secţiunii necesare motorului trifazat

3  l  I n  cos  3  l  I n  cos  3  25  9,6  0,7
ΔU = 3 RIncosφ =  s
s =   U
= 34  7,6
s1 = 1,12mm2

5
4. Calculul curentului absorbit de motorul monofazat

P 2000
P = U I cosφ  In2 = U cos  = 220  0,9  0,7 = 14,4 A
5. Pierderea de tensiune în V, în regim normal
U  U% 220  2
ΔU = 100
= 100
= 4,4 V

6. Calculul secţiunii necesare motorului monofazat

2  l  I n  cos  2  l  I n  cos  2  25  14,4  0,7
ΔU = RIncosφ =  s
s =   U
= 34  4,4
s2 = 3,3mm2
7. Secţiunea necesară:
s =s1+ s2=1,12+3,3 = 4,42 mm2 ; Se alege secţiunea standardizată s = 6 mm2

8. Verificări
8.1 Încărcarea maximă în regim permanent
I= In1 + In2 = 9,6 + 14,4 = 24 A < Iadm.= 30 A
8.2 Densitatea de curent la pornirea simultană a motoarelor
Ip 6 I 6  24
δp = = s
= 6
= 24 A/ mm2 > δpa = 20 A/ mm2
s
Se alege secţiunea superioară, respectiv s = 10 mm2
6  24
În aceste condiţii, δp = 10
= 14,4 A/mm2 < δpa =20 A/mm2
8.3 Pierderea de tensiune la pornire

2  l  I p  cos  2  l  6  I  cos  2  25  6  24  0,7

ΔUp = RIpcosφ =  s
=  s = 34  10
= 14,8 V
În procente
U  100 14,8  100
ΔUp % = U
= 220
= 6,7% < ΔUpa = 10%

8. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat

din cupru, montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de
20 kW, 3 x 380 V, cos  = 0,7; = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de
maximum 12%. Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 I n.
Pierderea de tensiune (de durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar
 Cu = 57. Conform tabelelor pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm 2
6
montate în tub, încărcarea maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de
curent la pornirea electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35
A/mm2.
Rezolvare
1. Curentul absorbit de motor
P 20000
P= 3 U I cosφ  In = 3U cos 
= 3  380  0,9  0,7
= 48,3 A
2. Pierderea de tensiune în V, în regim normal
U  U% 380  3
ΔU = 100
= 100
= 11,4 V
3. Secţiunea necesară în regim normal

3  l  I n  cos  3  l  I n  cos  3  50  48,3  0,7

ΔU = 3 RIncosφ =  s
s =   U
= 57  11,4
s= 4,5mm2
Se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară, deci s = 6 mm2

4. Verificări
4.1 La încărcarea maximă de durată
Pentru s = 6 mm2, conform datelor, Imax. adm. = 42 A < I = 48,3 A, deci secţiunea
trebuie majorată.
Se adoptă secţiunea standardizată imediat superioară, deci s = 10 mm2
4.2 La densitatea curentului la pornire

6I n 6  48,3
δp = = 10
= 29 A/mm2 < δadm.p = 35A/mm2
s
4.3 La căderea de tensiune la pornire

100 3  l  6 I n  cos   100 3  50  6  48,3  0,7  100

ΔUp % = 3 RIpcosφ • = = ΔUp % = 8%
Un   s U n 57  10  380
< ΔUadm.p % = 12%

5. Concluzie: Secţiunea de 10 mm2 este corespunzătoare.

7
9. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric
conectat în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea
activă consumată în circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi
anume: prima fază are rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a
doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia
fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.

Rezolvare
1)Se cunosc:
R1 = 3 Ω R2 = 6 Ω R3 = 8 Ω
XL1= 4 Ω XL2= 8 Ω XL3 = 6 Ω

2) Rezultă impedanţele şi cosφ pe faze:

2 2 2 2 R1 3
Z1 = R1  X L1
= 3 4 = 25 =5Ω ; cosφ1 = Z =
1 5
= 0,6

2 2 2 2 R2 6
Z2 = R2  X L2
= 6 8 = 100 = 10 Ω ; cosφ2 = Z =
2 10
= 0,6

2 2 2 2 R3 8
Z3 = R3  X L3
= 8 6 = 100 = 10 Ω ; cosφ3 = Z =
3 10
= 0,8

3) Curenţii şi puterile pe faze, având în vedere că Uf1 = Uf2 = Uf3 = U = 220 V

rezultă:

U f1 U 220
If1 = Z1
= Z1 = 5
= 44 A Pf1= Uf1 If1 cosφ1 = 220 • 44 • 0,6 = 5808 W

Uf2 U 220
If2 = Z2
= Z2 = 10
= 22 A Pf2= Uf2 If2 cosφ2 = 220 • 22 • 0,6 = 2904 W
U f3 U 220
If3 = Z3
= Z3 = 10
= 22 A Pf3= Uf3 If3 cosφ3 = 220 • 22 • 0,8 = 3872 W
4) Puterea activă consumată în circuit

P = P1 + P2+ P3 = 5808 + 2904 + 3872 = 12584 W = 12,584 kW