Estimarea costului produsului constructie prin documentatia tehnico- economica de deviz Documentatia de deviz ico-economica: Brin care se essimeazi costul unui produs constructe, Documentatia de deviz este necesari peau execufia lucrarilor de construcfi si in acelasi timp pentru decontarea realizScii acestora Documentatia de deviz se compune dintr-un ansamblu de pieze scrise care fac parte integranti din aceasti documentatie gi care se prezintl astfe! . Antemisuratori; + Devize; 5 * Liste cuprinzind consumurile de resurse; + Liste cu utilajele si echipameatele tehnologice si fincfionale care necesiti montaj, inclusiv dotiri; © Liste si cataloage cu PRETURI UNITARZ DE DEVIZ proprit . firme; 5 * Normative si legislatie de profil < + Iydica beer de porme fe devi pe cok gor? ae hicrary 1. Parametriutilizati in elaborarea documenatiei de deviz 1. ARTICOL DE DEVIZ Definitia 1 + Incadrarea anicolufui de Iuerare in indicatoare de nome de deviz Corespunzator categoriei de lucrari, precum gi in liste de prefur unitae pe articole de deviz aferente, transformd articolul de lucrare tn articol de deviz. nui aricol de lucrare poate si-i corespundi um singur articol de deviz sau mai multe articole de deviz.‘Atasarea la articolul de lucrare a consumurilor specifice de resurse corespunzitoare nommelor de deviz pentru realizarea luctisii considerate, precum sia prepurilor unitare de deviz ale acestora, transformi articolul de lucare in articol de deviz Modul de reprezentare a unui articol de deviz in cadrul unei documentatii de profil este urmitorul Exemplu: 97.08.GA 02 Cl Tumarea betonulul armat class construcfillor, exclusiv cele executate in cofraje glisante, in fundatii contime Vero Dins" heb xL 125,735 me Rotund 126 me J. Simbolul sau codul articolului de deviz 02.04.CA 02 Cl : © 02=> Stadiul fizic (parte de obiect de construcfie) din care face .. in elenentele parte articolul de lucrare. " Seructurarea construed in stadii fizice se reslizeaz de proieetant de comun acord cu tehnologul executant derulindu-se in ordinea telnologico- organizatoric’ a executiei lucririlor. Stadiul fizie: Fundatii © 04 => Pune in evident’ pozifia articolului in cadn stadiului fizic, stabiliti pe criterii tehnologico-organizatorice. 04=1marea betonului armat in cuzineti (01=tumares betonului simplu in blocul de fundatie) (02=cofrare cuzinet) (03=armare cuzinet) © C~ categorie de lucrari in care se incadreaza aricolul de ucrare supus analizei “C*=construcfii - lucriri de construcfii industiale, agrozootehnics, locuinte i cohmale Sect /— cuthvroe Cosine for / Ente Fine t* C(A) - Simbolul capitolului de lucriri in care se gaseste articolul de lucrare in discujie (‘A” insofit intodeauna de simbolul categoriei de lucriri “C”) Astumiri betoane * 02 ~ evidentiaz’ pozifia artcolului de lucrare in cadnul capitolului de lueriri (CA02) Capitolul=tumiri betoane CAO] ~tu area betonului simplu CA02 tumarea betonului armat * Cl ~ varianta adoptati pentru realizarea Iucrisilor conform condifiilor reale de executie Cl=fundatii continue Simbolul este sustinut si printr-un cod numeric al articolului de deviz: 791 252 01 03 01 utilizar in forma computerizat. 2. Denumirea (definitia) articolului de deviz Deaumirea articolului de deviz rezultS din incadrarea articolului de lucrare {in categorie, capitol, articol si variantei aferente execute! lucr: Denumires articolului rezult3 prin copierea completa si exacti a texnlui din indicaworul de norme de deviz corespunzitor fiecarei etape de incadrare. Tumarea betonului ~ capitol in elementele constructiilor in fundatii continue ~ variant’ 3. Unitatea de masuré a articolului de deviz ~ Teprezinté cantitatea de lucrare aferent unitafii din articolul de deviz * > Se exprimd in unitii de masurd fizice ( m*, m, m’, kg)4, Caleulul volumului de lucrare aferent articolului Volumul de lucrare se objine pe baza masuririt (antemasusaioare) a plangelor de profil din cadnul proiectului tehnic al obiectului de constructiein care se regaseste lucrarea considerati. Volumul de lucrare se exprima in unitatea de masuri fizieS aferenti articolului din indicatorul de norme de deviz, Calculul volumufui de lucrare ‘se realizeasi pe bara unui algoritm matematic corespunzitor fiecarei lucrari. Tet haxba [a] Vero! s.Rotunjirea cantitipi de lucrdrt calculaté la nivel de articol dedeviz se face intotdeama in plus asupra telei de a T-a cife numirate de la stings la dreapta, 123 — 125,735 — Rotund 126 me 123 —_ 1253. > Rotumd 1,26 me 123 — 10853,7 ———> Rotund 10900 kgElemente de .prezentare La inceputul fiecirui capitol corespunzitor unei categorii de lucrie existl © prezentare (o prefasa) structurati astfl: © Generalitig - cuprinde: 1. Confinutul capitotului 2. Condigii tehnice specifice avute in vedere la eleborarea normelor din capitol 3. Continutul nommelor: 3.1 Consumuri specifice de materiale 3.2 Consumuri specifice de forta de luc: (manoperd sau mana de lucy) 3.3 Consumuri specifice de ore-utilaj le de misurare a lucrisilor in cadrul capitolului se desfisoar’ articolele. in cadrul fecd: i articol de lucrare, se presinti denumirea articolului, variantele de executie, unitatea de masuri, evidentiaci consumutile specifice de materi Toate articolele corespunzatoare capitolelor conjin o suita de tebele ee ai wile a, le, fort de wun corespunzitor variantelor de executie a lucrarilor. Ordines de incadrare a unui articol de lucrare in indicatorul de nome de deviz este urmitoarea: Se alege indicatorul din care face parte Iucrarea (exemplu: indicatonal C - constructii ); se parcurge sumarul capitolelor de lucrir se alege capitolul corespunzitor lucr 2 deschide (se parcurge) tabla de matecii a capitolelor ce contine listarea articolelor, se alege articolul care corespunde ce! mai bine situatiei reale de execufie; Se deschide indicatorul de norme de deviz la articolul respectiv, alegindu-se varianta aferentd executiei lucrasii 2 G@se considera'UM si consumurile de resurse intabulate pe variante NORMA DE DEVIZ Definitie Reprezinti o specificatie tehnico-economici aferent& urai proces de lucru elementar (artical de Tucrare) sau pentru operatii simple pmind in evidentA consumurile specifice medii de resurse necesare executirii wast units de masuri din articolul de deviz aferent al lucr&rii considerate Consumurile specifice medii de resurse se referi la consumurile de materiale, manoperd si de utilae. Normele de deviz sunt grupate in indicatoare de norme de deviz corespunzitor categorilor de luctiri, find defalcate pe capitele, aticole $ variante de lucr&. : Consumurile specifice de resurse au 0 explicatie (descriere) ka inceputul fiecdrui capitol de lucrare Cuantificarea consumurilor de resurse se regiseste intr-o form: ntabulath la nivelul Sectrui articol de deviz din cadrul capitolelor de lucrir, Cleats pe variante de lucrare, Cele 3 tipuri de consumuri ce fac obiectul normei de deviz sunt: * de materials necesare a) Consumurile spevifice dc welerials cuprind cantitatl executiri unititi de masuri a articolului de deviz, luind th casiderare urmitoarele aspecte: “+ Consumul de material care intra real in lucrare; s Pierderile tehnologice rezultate prin prelucrarea si punerea i operd a materialelor, Pierderile netehnologice cauzate (produse) prin transport, manipulare, depozitare pe parcursul triectoriei de la locul de depozitare si pana la Jocul de punere in oper’. Pierderile sunt normate. Pierderile sunt luate in considerare din C/1981 Exemplu: La tumdri de betoane pierderile sunt de 0,8%> Ime Beton tumat wonccnsmee 1,008 me beton (0,8%) (C 1981) dn sistem centralizat.... 1,015 me~C 1999 (Ststie de beton) (2.5%) Cons: imurile de m: ale sunt apreciate Ia v: Scenarii, in cadrul aceleiasi tehnologti, vizind materialele semifabricas Prefabricatele necesare executirii uni deviz. Exempla: Materiale Cod resurs Denumire recurs UM. alori medii, pe bazi de sau fil de lucrare la care se referi anicolul de Beton monolit clas | m ( (marca) 1,008) | (1,008) | (1,008) | “Apa ™ 0,100 F 0,100 | 0,100 | ¢fectulrii operatilor ce intervin in procesul tehnologic de executie a lucrisi, find cxprimat in ore (om ~ ore) si acfiuni centesimale, defalcate pe meserii, categorie de calificare, trepte de salarizare pentru flecare m yormate ce partici la realizarea unitdtii de masurd a luerari Consumul de manoperi este exprimat si sub forma une valori totale ce semeazi timpii de participare ai tuturor membrilor form: unitatea de lucrare, ‘tiel normate ce executd Consumul de manoperi fine seama de consumul efectiy de muncd inglobat {in realizarea untii de lucrare cuprinzénd gi operat Object pind la punerea efectivi in oper’ le de la depozitul la nivel deExemplu: Operatiile considerate se referd la: % Transportul de orice fel de la punctul de preluare a materialului gi pani la punctul de lucru (frontul de lueru); tehnologice si de munc’ * Executia lucridi propriu-zise ce cuprinde toate operatiile % Curatirea gi intrefinerea locului de munci si a mijloacelor de munca; % Degajarea locului de munca de materiale si mijloace de muncé. Consumurile specifice de manopera sunt stabilite pe bazz aormelor de munci aferente activitiji de constructie si adaptate corespunzitor posibilitiy: firmelor executante, Deserierea confinutului ‘consumul de manoperi se regaseste la inceputul capitolului (in subcapitolul 3.2) Exemplu: Pentru tumare Ime beton Forti de muncé — manopera - mana de lucru jormelor privind consumurile specifice, implicit la | Cantata. Codul resursei_ | Denumirea resursei | UM. a z “Betoniss 32 | Ore = 0.06 ‘Betonist4.2 Or [| —- [032 | O13 Betonist 3.2 Ore | 074 | 023 | 045 Betonist 22 Or Dulgherconst.21 [Ore | 022 | 019 | 022 Dulgher const. 1.1 | Ore =| Fierar3.2 Ore [022 | 019 | 023 Muncitor deservire Oe | — | — | — 31 Muncitor deservire Ore | 243 | 196 | 243 24 Total NT; Or | 435 | 376 | 415tilaj se stabileste pe baza executiei Iucririlor la Utlajelor din constructi considerindu-se utilaje ice de utile sunt exprimate tn ore ce funcjionare ofetivd a uiljutu (vezi desctiere subcapitol 3.3 ) Exemplu: CA 02. C Utilaje Denumirea resursei Vibrator de adincime de 0.9 — 15KWw NT NTs~nomma de timp a uslajului Nomncle de deviz Seivesc la incadrarea jucririlor in artcolele de deviz, la materiale, fortd de munca gi utilaje de construct. hh situajiaincareo lucrare nu se incadreazi direct in indicatorul de norme de deviz gi nici prin asimilarea altor Articole, se recurge la elaborarea unor nome locale conform procedurilor de normaretehnicd in construct PRETUL UNITAR PE ARTICOLE DE DEVIZ Definitie: Preful unitar pe articol de deviz se stabileste sau se obsine prin inmultirea Consumutilor specifice de resurse din norma de deviz aferenti anicolul Prefurile unitare de deviz aferente ale acestor resutse, 5 4indicatoarele de profil, acestea avind un caracter onenten, Prefurile unitare pe articolele de deviz utilizate la intocmirea ofertelor se stabilesc pe baz de analize de pref intocmite de ofertant (operator economic) luind in considerare propdile sale consumuri de resurse (materials, tehnologii atestate ~ agrementate, manoperd, utilaje si transport) precum si pe baa, iprefurilor Si a tarifelor acestor resurse de la furnizori (valabile cu 28 aile anterior temenului limité de depunere a ofertei) web Sig uniter de deviz se elaboreaci pe baza consumurilor spcifice de Modul de calcul al prefului unitar pe articol de deviz Mro= consumus specifce de materiale (corespunzitoare normetde deviz) XX prejurle unitare de deviz ofectate ale materialelor (de la furnizori) (e/UM. material) mru= consumurile specifice de manoperi (mina de Iueru) din soma de wy) devi xo tar orar medi (eiforay > gonsumul spe cifie de exe feonahenere rely, eet Hbronee ab Loe ref te fir eri pore Mode (eve nfonthy ¢ Eb Le Late (oly rive You-consumul specific de ore functionare auto (nijloc de emspon) X Pregl tarfar orar See te ul de Fanspor(levort) feo"consumul specific de toneckm X prep uniter ””“%, leita x kal mijlocului de transport . Unitar - de la unitatea de misurd a articolului dé deviz Mou=prepul uniter al materialelor la nivelul articoiulut reprezintdt heltsie cu matelele penta realizarea units de masuri a artcohsg Meo=prepul unitar al manoperei — cheltuiel executa wi Yekee ofe gm Oto @ erhtofr/x; Uru-preful unitay al utilajului pentru executarea unitini de a : chebidelA 7 Ka mspishi mk tru=preful unitar al transporturilon Memmertrealizinii units de macurd a anicolului P.UsMex+ meu uot toy (lei/UM. articol) P.UsPUae+ PUin+ PUnt PU; (lei/UM, articol) Pref unitar pe articol de deviz i" (PU) 8) PUar— materiale b)PUia— manopers ©) PUiy = wellay Coloana 4 Formular3, 4) PU, = wansport Total=a)+b)¥epraystray . CH > Cu cantieayt de Twerart pe eanegonrae nica PROLECTANT Categoria de lucra: Nef Capitola de UM. |Cantica afer les onform prevederlor | : TOTAL CRELTUTELI DIRECTE: My rb m Uo w Ty eli indizene = Ty x % i (To =k) x%e Po “TOTAL GENERACENTRALIZATORUL lor pe categorii de lucriri, pe obiectede Fa tae de constnict, in care se cuprinde valoaren * Runctionare a utilajelor respective si din tariful mediu ores Corespuazator functionarii a Skeltuleli afereate consuimurllor priving racsporturile, in care se cuprind: a) Yaloarea transporurilor auto, CF, naval, ale materialelor , prefsbricatelo | Set tte. dela ptoducator sau furizor la denoted nan nediar, - oe 25 Tech oul de punere in opera ix raza de actimne a ae dt tdicat inclusive tavele aftrente acesiot iassene Se aesive tas Sor aesporturi, b) Valbwertansporunlor a Wine wee construcul” de ie basa Gz utileie Ia Punctual de Iucny sf remure 7 ©) aloarea tansportitior tehmologice, in masura in care acestea nu sunt rear dt jurteoe distinte Cransport de’ pamant, betoa, mortar, moloz Tezultat din demolari), " Cheltuielile eu manopera vor include si obligatiile antreprenorilor catre bugetul de stat si catre fondurile speciale, conform prevederilor legale in vigoare: © contributiile de asigurari sociale; * contributiile de asigurari sociale de Sanatate; © contributiile la fondul de somaj: * contribuliile pentru prevenirea imbolvanirilor si accidentelor; * .contributiile pentru concedii si indemnizatii * contributiile la fondul garantare salarii, etc. r ent, pana la 01 decembrie 2008, cuantumul acestor contribur ~ are ee ee vor ee whos 2009 80 Rata Pea82 8 CAS ; [20,876 in 2008 CASS | / 2% /0 2009 Contributie somaj / 25 %6 (22009 Contributie pentru prevenirea : imbolvanirilor si accidentelor ) 4 (pe clase CAEN) Keates / 0, 279°Z" in 2009 Contributie pentru concedii si i: i OSs; / 085% (1 2c? BD. / oar gees @ Crantele cafborst a beSTRUCTURA $1 CONTINUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE ‘A. CHELTUIELI DE INTERES GENERAL ST DE EXECUTARE A LUCRARILOR Ret > ii ale personalului de conduce economic, de alté spec de pazs; impozitul, contributia la asigurd fe gi la fondul de sora}, afe > Amortizarea mijloacelor fixe de interes g — F Meeniclt cu proteeiamenciy secures do te $f edna le to do meee! $+ Cheltuiell pentru prelucrarea prin mijloace de cal jmecanizat 3 > Salarii suplimentare ale muncitorilor di iia le {soma} asupea retribuflor totale ale aces . > eli privind utilaje de construct jnventar in folosing’. cu uctie (micul utilaj: tomberoane, roo lepozitare a apel, aparate Flectricd, dispozitive de fasonat, ef); > i pentru amenajarea gi intrejinerca > Cheltuietiin legiturt cu predarea le > Cheltuieli cu transportul muricitorilor § > Cheltuieli neimputabile pentru efe: smedierilor si refacerilor de tuerdrl + > Cheltuieli de protocol ; > pentru reclame, pliante ; > — Cheituieli pentru scolarizare ; } Alte cheltuieli de interes general gi de exe = cheltuieli pentru prevenirea calamititilor > costul lucrarilor de de sectie = chelwuieli de topometrie, ti . Rye ialslor de propaganda instructie educativé pentru prevents incendiilor ( panouri, brosuri, etc.) = cheltuieli privind i (costul proiectulul B. CHELTUIDL! ADMINISTRATIY ~ GOSPOPARESTI > — Fumituri debi > Cérti, reviste si abonamente; >. Cheltuieli PTTR; > — Deplasari in jard si in strdindtat F. Piekeriate pentru intefinerea gi curktenia clddirilor gi ator mijloace fixe; > © Reparatii curente la cladiri si alte mijloace fixe; > Materiale gi piese de schimb pentru functionarea mijioacelor de transport Wor > — Cheltuieli pentru incdlzit; 3 Energie electric pentru iluminat si fora motrice in scopuri administrat'y gospodaestis > Apé, canal, slubritate pentru nevot aéministrativ-gospodarestis C. CHELTUIELI NEPRODUCTIVE > Pierderi din intreruperi din cauze interne si externe: > Lipsur de inventar la mijloace circulante din magaziile unitait peste rnormele Regale de perisab} > Alte cheltuieli neproductive; D. CHELTUIELI PRIVIND ASIGURAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTU v sti prin conteacte Faconditile spe ind obligatori :13.1. Parametrit organizatorict 2. Volunut de tucriri pe obiect pen cantitatea ¢. antemésurdtoatea proiectului de executie, Pe aricole de deviz, exprima “ltGi naturale specitice procesului de cons uctii “i” analizat, notet [Q], este © pentru procesul “i”, stabilits prin be Volumil de tuerirt pe Sector pentru p cantitatea de Tu Volumul de luc - 2 esul “I") notat (Q), este Feet Procesul “i” existent pe un sector carecare 4, “Pe Sector pentru procesul “i” se determind in dou’ moduri: * dacd obiectul de Constructie permite structurare in sectoare eméndtoare, atunci volumul de lucrdri Pe Sector pentru procesul i" se determing prin impartirea velumului de lwerari pe obiect Q; la numaral de sectoare, 2 Tt Msnumarul de sectoare (1) rn * dacd objectul de Sonstructie nu permite o Structurare in sectoare asemindtoare, atunci volumul de lucrari Be sector pentru procesul i" se determina prin an} masurdtoarea proiectuluj de executie pentru fiecare sector in parte. Q = antemasureioarea proicctlui de exe Pentrs Procesiil "i" si sectoryl" 4" & Volumul de munca pe Obiect nentrn processt “i motes Evy, este Hupel™d pentraexecutarea velumulai ex wera! de constructie si care se exprima in om-ore narea volumului de mu; C3 V; necesar executérii volumutui ce lucr dri © realizeaz3 prin utilizareg Rormei de timp (NT) sau an mei de produc sis (NP), Se au fost stabilite pentzu process « ” considerat, NT;- norma de timp pentry Procesul “i” este volumul de muncd Seen unui Volum unitar de lucraei ie cadrul procesului “i”, Se exprim’ tn om-ore UM lucrare’' (me, mp, Keg,...), NP;- norma de Productie pentru procesul i” este voly Salté in urma consumatii in procestl “7, a unui Se exprim’ in cantitare lucrare/om-ord, can Pentru procese manusle eee 2, ul de lucrdrice ore)+ pentru procese mecanice hui eo) (134) vy we, tla ore) (14a) » unde : NTui si NPa reprezintd normele de timp gi respectiv de productie ale waljului folosit pentru executia mecanicd a procesului “i” . d. Volumul de munci pe sector pentru procesul cantitatea de manopera ce se consuma pentru executarea v Q* pentru procesul “i (om-ore). , notat [W/], este olumului de lucrai in cadrul sectorului oarecare “A” si care se exprimd in Acest volum de munca pe sector se determi muned pe obiect, prin inteemediul normelor de tim, nivelul proceswlui “i” supus analizei, in mod analog volurmlui de p sia normelor de products. de la + pentru procese manusle: (1.5) (om ~ ore) (1.6) + pentru procese mecanice: Vi =O} -(NTy) (utilaj -ore) (1.5.1) fe (utile - ore) (1.6.1) e, Numirul de muncitori din formatia de lucru ce executS procesul “i” pe un Sector oarecare “A” este notat [ri] si se determin’ pe baza volumului_de. munca V}* pe sectorul considerat si a duratei t}* de realizare a procesulut “i Duratele proceselor pe sectoore sunt alese, imouse sau se deduce din durata sbicctultl d fie Care pO pOCese componente, jar aceste durate sunt structurate pe sectoare sub forma lui t*. In aceste tii t}* este cunoscut, iar mt cu relatia: EOIN poopuss peatis cxcey! (7)in care: + Vit este volumul de munci pe sector pentru procesul exprimat in (om-zile); + th este durata de executie a procesului “i” pe sectorul “A”, fiind cunoscutd sau aleasd si exprimatd in (ile); * pj este indicele mediu planificat de realizare a normei Pi=0.90-1.20, Indicele p; de realizare a normei procesului “i” este o mirime ce caracterizeazi de executie a normei de muncd a procesului “i”, Limita inferioard pi=0.90 entru a asigura cel putin 90 % din salaciul tarifar al muncitorilor. Limite 1.20 este determinatd de faptul le se pot depasi cu cel Froport este stabili superiourd p, de extcutie si mult 20 % in condijii normale de munci, respectindu-se tehnologi calitatea lucrdrilor, cu masus! org Pentru determinarea numarului de muncitori din formatia de lucru ce executd Procesul “i” pe sectorul “A” se opereaza astf We rotsnjire in plus ee ee ae (as) Shu Pin ‘Mhmar int reg persoane ; Numarul de muncitori efectiv adoptat rer pentru executia procesulud « sectorul “A, trebuie comperat cu disponibilitetea sectorului de lucru gi locu! pentru un muncitor, pentru desfisurarea procesuiui ‘i, in condifii de lament maxim si deplina protectie & muncii. Se verificd daca: : Neg Sim numaral maxim de muncitoricese pot int reduce inlucru pesectqrul de desfasurarea procesului"i ne), unde: (umar persoc S.~reprezintd marimea sectorului de lucru pentru executia procesului al, ..2) 4ki = marimea locului optim de lucru necesar unui muncitor pent a dasfigura sctlvitatea de executis a procesului “i”, in condiii de randament maxim s2 deplins Fosepeauasaeli (mionzi, miiom-2, ...). ceeer/ ak of 2B rS4% omae 13.3. Parametri fe organizare tn timp 2) Riemul de lucru [1 este durata de executie’a procesului “i” pe un sector are VA", Ritmul de lucru se determin’ pornind de la volumul de munca pe sector pentru procegul “i:unde: Vi - volumul de muncd pe sectorul A pentru realizarea procesului “i" (om-ore, Ds x — numarul de muncitori din formatia de lucru, stabilit pentru executia procesului “i” (aumér persoane); 90-1.20 pi-indicele mediu planificat de realizare a normei pix Pentru determinarea ritmului de Iucru t', se considera ales, impus sau dat numacuf de nruncitort x, O orfentare privind alegerea numérului de muncitori pentru executia proceselor de constructii, 9 dau indicatogrele de norme-de deviz pe.catezorii - de lucrari, in cadcul consumurilor specifice de resurse aferente articalelar. Practic, ritmul de lueru t* al unui proces de constructi oarecare “A”, se determina ast! i” pe un sector a yp | rotunjire in plus wf = Vales 4 lanumarinreg ath, NT, Teles Ph mss Aon Pema neil desile,ore,schinburi ve cu ter secalculeaz’ p,, = ° the inter Exprimarea ritmului de Iucra t* trebuie sA contind un’ numér intres de ars schimbuti sau zile, pentru a evita deplasarea-formatiei de lucru de pe un sector pe altul in intervalul unui schimb sau al unei zile de lucru. In cagul proceselor mecanizate, ritmul de lucra sau durata de exccut procesuluf, se calculeazd prin analogie cu procesele manuale, astfel: i A rotunjire in plus of ui 1 yA ue in { = | ut imgus } 2G nee =——* 3 | larmumar intreg ae Mui ee wiimpusPuimax | da ile,ore, schimburi ! 2 5 y, cu thier se calculeazd fo (i Tudimgus "i ul de muncitori ry; ce participa la executia proceselor mecanizze va fi cel prevazut in norme sau ca formatie pentru deservirea unui utilaj. feDaca analizim corelatia dintre ritmul de executie al procesului “1” si mmicut de muncitori din formatia de lucru ce executd procesul “i”, constatiim cu usuningg cd cei doi parametti se regisese intr-o singurd ecuatie cu doud necunoscute t) le nivelul volumului de munca V;, ecuatie care are un grad de nedeterminare: 01.16) Matematic, ridicarea nedeterminarii se face prin a da valoci pentru una dintre necuroscute sia calcula valori corespunzitoare pentru cealalté, intrebarea ewe, rei oscute ii alecem valori gi pe care necunoscutd este indicat si 0 calculam. nec este 0 activitate detesminati de ii, se face pe baza Organizarea executiei proceselor de construct anumite conditii concrete si drept urmare rezolvarea nedete condi fi orgenizetorice. Acastes vor gum in evideos eee ace Vette ras exceupiely Germs oe ee diverselor Pressss, de conditile meteorologice, de duraté minima etc). cece ce conduce la impunerea lui t si calculul necesarului de muncitor! 4, sau restrictii in ce priveste Tamarul de muncitori, (in functie de numdrul de moseitod disponibili, suprafata limi @ sectorului de lucru ete. ), Ceea ce are ca efect fixarea numérului de muncitori 4 si determinarea duratel de executie ¢*, tehnologi In aceast8 situatie se pretinde 0 analizé a condit impuse de aceasta si o alegere convenab: 8) Pasul langului (KS) este intervalul de timp intre inceperea a doua procese succesive i si FT) pe aeelast Sector's. Pasul lantului este determinat de cond nologice de execusie ale praceselor de constructi, care imprima inceperea EfOces pe un sector fatd de procesul anterior. Marimea pasului K;" in rapoct cu aceea a ritmului t de e: “T", se poate gisi in trei ipostaze: cutie al procesului in care cutarea mmtitatea Hitatee pasului K* cu ritmul 4, constintie cazu! ectorul “A” poate sé inceapa i sector (Fig. 1.2, a), situatie care asigu procesuli Proceseior K} > ¢} - pasul lenutui Kj* mai mare ca ritmul t}, este cazul in care dupa tecminarea procesului “i” pe sectorul “A", procesul “i+1" na incepe imediat pe sectorul ig. 1.2, b), situatie care creeaz Fespectiv, ci numai dupa un anumit interval de timp ( decalarea proceselor "i" $f “I+1", Acest interval de timp de decalare este determinat de conditii tehnologice sau organizatorice, De exemplu, dupa executarea lucritilor de tumare a betonului (procesul “") Enniny fealizarea unor elemente de constructie, se lasi pind le decoftare (procesul Set") ‘un interval de timp (decals). tehnologic) Pentru int&cirea betonului, De Bee we fe cazul executici a dou procese rtmmice (acelagi etm e toate sectoarele), Gat cu rtmuri diferite de le un proces la altul (¢ #1), pentru a respecta continuitates in activitates formatilor de lucru, vor apare pe nei cecenn intervale de timp (decalaje sn2eoriee), Tntre terminarea procesulul i! inceperea procesului i+1 , deoarece Sincronizarea proceselor are loc numai pe un sector. 5g ()Kj} < ¢} pasul lantului K* mai mic ca ritmul t* , reprezinti cazul cénd procesul i+1 incepe inainte de terminarea procesului “i” pe sectorul respectiv (fig. 1.2., ¢), situatie de suprapunere a proceselor “i” si “i+ 1". Acest caz, este impus uneori de necesitatea de a obgine o reducere cdt mai mare a duratel de executie. Pentra asigurarea desfigurdiii suprapuse in acelasi sector a celor dou’ procese, este necesari o organizare adecvatd a lucratilor, astfel incat formatiile de lucru ce executd cele doud procese sd nu se stinjeneascd reciproc. Sector Secor? @ Gay a) /| b) decalaj kth Ke ted® Figura 1.2 Ragorul dintre pasul langului Kid, si ritmul de lucru tia cc) Modulul de rituic intervalul., de timp respectiv terminarea e: "A+1", procesul fi cu_components_si_dotare identic: este intre_imneepe: si u mai multe fonnetit de lucru “formatiilor se realiatici la in ervale egale Ge timp Kyi, up care acestea isi des fisoard activitatea continua. “Raportul dintre ritmul de Tera, numarul de formal de ritmicitate este stabilit prin relatia: ° de muncitori si modulul F (alle, sehimbur (1.14) (numar formatii ) (1.15) unde: t)- ritmul dé lucru al procesului 3", procesul fiind considerat ritmic, b, - numicul de formatii de lucru ce ex: cutd procesul ritmie yi”. \Pentru exemplificarea acestei situatii, consid Figura l3 Raportul dintre modulul de ¢ de formatii de muncitori Koj, num de lucru g, : $i ritmul sub forma unui numir intr rmatii de lucru de pe un sector nt, unui schim sau al unef zile de lucru, dar in acelagitimap teebute St fle un submultipiu al ritmului de tucru ¢, : ta deplasarea unor fo SgCa observatic ‘generals, tebuie 8 subliniem cf Ja determinarea valcrilog pear Parametri, fie c& acestia se referd la tealizarea unor procese simple sau a unoe Process complexe de construetii, trebuie S& fie luate in considerare cond ait considera amplasamentuluj siale executie? Propriu-zise_ Caracteristicile amplasamentului influenteass Puternic marimes parametcilor ¢° organizare in spatiu §!tnrmod speci i De asemenea , webuie si rem, am faptul ca di la de exzcutie investitiei inscrisa in d le afecteaza pr: tl de evatuare al parame ‘ganizat ra in timp $i ch: Procedurii de planifica i Projectar: ig Fesurselor , insctise in proiect ‘si ontract , disponibilicirite norilor d= specictitate : al furnéauilu: Constituiie factor’ ce trebuie avuti in vedere la cuantificarea $i delimitered valorilo: Parametilor organizatocici specific! activitati de construct Mod curent la proiectarea sistetelor de orzanizare ce vizeazi esslonares’ cratilor pe scara timpului , s¢ ile posibite ale parametriio, valori care satisfac atat exi nfele multiple pretinse de Gecumentatia tehnicd , edt gi pe cele alé agentilor economic: executariti ~~ Dspl itevuit Succesive 51 analiza Pinceestve » $¢ retin valorite rationale ale Parametrijor implicati-eare-eona UC 1d Obfitiéres aul Program optim de exSitie a Westie > CU asigurarea osturi_de productia minime.in cOonditiile pariemais ale fetarerexecuttin parte . -PROIECT DE ORGANIZARE DE SANTIER P.OS.. 1.) Aspecte generale Organizarea si conducerea executiei lucririlor de construcfii-montaj, in vederea realizarii produsului constructie, reprezinté 0 component a sistemului de management a oricdrui operator economic ce executa lucrari de constructii, constituind o cerinja esential’ a desfigurdrii normale gi eficiente a intregului sistem productiv de construire Organizarea executiei lucririlor si implicit a santierelor de constructii trebuie astfel conceputi, realizati si planificata incdt si respecte termenele contractuale de predare si . punere in functiune a obiectivelor de investiti, si asigure conditii adecvate de munca si viata personalului, 0 calitate corespunzitoare a lucrisilor si o deplind securitate si séndtate in mune’, f Rezolvarea acestor deziderate impune respectarea reglementirilor nationale, armonizate celor europene, a celor pretinse deSrzanizare si o conducere moderna $i eficient’ care si conduc la realizarea de lucriri ce sa satigfacd exigenjele de performanfa calilative si economice pretinse. Organizare executiei lucrirlor gia santierylui de construcii se materializeazi la nivel de de concent in cadrul proiectului de organizare #6 5077/49 2 * s ee in BI Provect de organizaes ia eatin te Pane nstructi-monte}tateszA conceptia de ansamblu a organizirii de santier, tindnd seama de specificul si de natura lucrarilor, de volumul de lucriri si de valoarea acestora, dar side durata de desfisurare a executici, ge gor kar privet Proiectul de organizaref@txecitiel tucririlor de construct reprezintdprincipalal instrament de coordonare a tuturor acjiunilor implicate in realizarea obiectivului sau a obiectului de constructie, prin. crearea unei viziuni unitare atat in ceea ce priveste tehnologia de executie cit si in ceea Re ese . plastrex raffonala a Rinuror Tesursetor tr-comUifile specifice Realizarea coresounzitoare a proiectului de organizare a executiei luerirlor si implicit une! caliiy adsovate orgaulzain de yantier, creeaza premiseié pentru ~ reducerea duratelor de executie + utilizarea eficientd $i cu maxim de randament 2 tuturor resurselor disponibile + asigurarea unor condifii optime de munca si viet pentru pesonal + cresterea productivitapii muncii + imbundtifirea calitatii executiei lucrarilor + limitares tiscurilor de producere a accidentelor de munca + diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului reducerea costyrilor de proguctie, Proiel de orgincare BE iCior ~ POE repre 0 documenta tehnico-economicd ce se aliniazi principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniul construcyiilor cuprinzind un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva probleme tehnologice $i ofahizitorice din cadrul gantierului de construct sober orivind Proiectul de organizare CRS Reker de construcfii se elaboreazi in dou’ etape interdependente: I= proiectul de ansamblu al organizirii lucririlor sub forma proiectului de organizare facal , care se intocmeste de cdtre proiectantul lucrarilor de baz’; Il - proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma proiectul de organizare IL, care se elaboreaza de catre operatorul economic executantPLAN ORGANIZARE DE SANTIER - PENTRU 2 BLOCURI ' SCARA 1 : 200 ~s Ne 4.89_6.06 af} aa 4391005159 9034.9 eee Gp” 7 ~~ : | BR@ Fa KO Ha Ha ea Fad] & i 7 a | | pl eel Beebe Hol) =q q i i i i i i ] i | ! | ! Fevehee y SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII IN CONSTRUCTII CALITATEA IN CONSTRUCTII Calitatea este o nofiune cu o foarte larga utilizare, ceea ce face extrem de dificila definirea ei din Punct de vedere stiintific. Conform standardului SR EN ISO 9000: 2001, "calitatea este masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele”. Calitatea in constructii este definita si reglementata prin legea nr. 10/24 ianuarie 1995 intitulatd “Legea privind calitatea in constructit”. Parter $i etaj $i anexele gospodaresti situate in mediul ual precum si constructiile provizorii, Legea 10 pnvind calitatea in constructii instituie sistemul calitétii in constructii care s& conduc la tealizarea si exploatarea unor constructii de calitate Societafii si a mediului inconjurator, Sistemul calitagii in constructii se aplicd diferentiat in functie de categoria de importanta a Constructiilor conform reglementirilor tehnice in vigoare - HGR 766/1997 ~ ‘onducerea si asigurarea calitatii in constructii. a- de importanja global, denumite cate; ‘Orit de importanté, care Privesc intreaga constructie, sub toate aspectele; b- de importanta Specifice, denumite clase de impartanté, care privesc intreaga Constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte,LEGEA 10/1995 privind calitatea in constructii CALITATEA CONSTRUCTIILOR este REZULTANTA TUTUROR PERFORMANTELOR de COMPORTARE a acestora in exploatare, in SCOPUL SATISFACERI] PE iNTREAGA DURATA de existenta, a EXIGENTELOR utilizatorilor si colectivitatilor. LEGEA 10/1995 7 DOMENI DE APLICATIVITATE | DOMENII iN CARE NU SE APLICA | J constructiile noi si ic afer euie ale acestora instaiay | echipamentelor tehnologice —— modernizari locuinte cu P, P+IE si bo transformari anexele gospodiresti ale > acestora din mediul rural si din satele ce apartin |! consolidari oraselor reparatiisi Standardelor SR EN ISO seria 9001, SR EN ISO seria 9002 sau SR 9003, diferentiate intre ele, in principal, prin numarul i continutul asigurare a calititii fata de elementele si conditiile referitoare la sis Categoria si clasa_de importanté a unei Constructii_se_stabilesc de catre proiectant si se vor inscrie in toate tele tebnice ale acesteia, in domeniul asigurarii calit3tii constructiilor se ay 3, reprezentind niveluri distincte de asigurare a calitt luate in considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai i Pretentios, spre modelul 3, mai simplu si mai i nivelul cerintelor si conditiilor. in acest sens se recoman nu marul corespondentei din tabel: plica trei modele, notate 1,2 corespunzator EN ISO seria I cerintelor de temul calitatii, ‘omplex si mai | Categoria de importanfa ~_ importanfi exceptional (A) = _modelul 1 | Model de asigurare a calititii_ | ~ importanti deosebiti (B) = _ important normala (C) > _importangi redusa (D) Pentru obtinerea unor construc = modelul I sau 2 = modelul 2 sau3 ~_modelul 3 (optional) 1. Rezistenti mecaniea si stabilitate Constructiile trebuie si fie proiectate si executate astfel Suscepuibile de a se exercita asupra lor in timpul construirii si in determine nici unul din evenimentele urmatoare: @~ prabusirea in intregime sau a unei parti din constructie; b— deformatii de o marime inadmisibila; ¢~ deteriorari ale unor parti ale constructiei, ale instalatiilor sau echipamentelor inglobate ca rezultat al un; fii de calitate Corespunzitoare sunt obli tealizarea si mentinerea pe intreaga duraté de existent a constructi ior deformatii importante ale structurii portante; d ~ distrugeri determinate de evenimente marime in raport cu cauzele primare. Putin exigent in ceea ce priveste da respectarea igator lor a ineat incarcarile exploatare si nu accidentale, disproportionate caJoyjel90se 1§ aoyqnd Heyo;ne ‘yoruya} tuadxe ‘ueyalidoud ‘ijuejnoaxa “YWOySeAU : dojijon4jsuoo easeziynysod ‘easeyeojdxa 40}}40}9eJ JO1N}n} aulAl ajeljuaso Aojajujia9 jnjaaru ey 401): lozIUIN, ‘Huedjiqey ‘a}2e101d OP WOJBOY IAA ‘enoexe no jojuye, ligesuod: “ajeuolsajoid $84 “WoyeZI4N ‘HUe}DaIONd ‘WO}P}aD199 ‘easezi|ead ‘earadaou0[ ul Heondui }9N4}JSUOD JOjajUeWOJed BaseZI/BOy :e}0N Injnjowobz eALjOdu Boa}01g Bowe} easejoz) 1 a[Biaue @p e}WioUlDZ doyeinfuoour nipew 1 npueouy aie}eo|dxe eye}eues e| eyeyunvag Ul a}eyUNDag ‘euab) eFeULIGe}S 1s pojuesaw | Bluaysizoy NLONYLSNoo a 1asnqdoud NYLNAd FIVILNZSA SiNIYaD2. Securitate la incendiu Constructiile trebuie s& fie proiectate si executate astfel incat, in cazul izbucnirii unui incendiu: a- stabilitatea elementelor portante ale constructiei si poati fi estimata pentru © perioada determinatd de tim b — aparitia si propagarea focului si furnului in interiorul constructiei si fie limitate; ¢ - propagarea incendiului la constructiile invecinate sa fie limitat’; 4 ~ utilizatorii si poata pirisi constructia sau si poati fi salvafi prin alte mijloace; e —si fie luata in consideratie securitatea echipelor de interventie. 3. Igiena, sindtate si mediul inconjurator Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incét s& nu constituie 0 amenintare pentru igiena si sindtatea ocupantilor sau a vecinilor, in special ca urmare a: a—degajarii de gaze toxice; b — prezenjei in aer a unor particule sau gaze periculoase; c—emisiei de radiatii periculoase; d— poluarii sau contaminirii apei sau solului; : © — evacuarii defectuoase a apelor reziduale, a fumului sia deseurilor solide sau lichide; #— prezenfei umiditatii in parti constructiei sau pe suprafetele interioare ale acesteia. 4. Securitate in exploatare Constructiile trebuie si fie Proiectate si executate astfel incat utilizarea sau functionarea lor si nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare, precum alunecare, cddere, lovire, ardere, electrocutare, ranire ca urmare a unei explozii 5. Protectie impotriva zgomotului Constructiile trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat zgomotul perceput de ocupanti sau de persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel atat de scdzut incat si nu afecteze sinitatea acestora si si le permita si doarmé, si se odihneasca si sa lucreze in conditii satisficatoare.6. Economia de energie si izolarea termica Constructiile si instalatiile lor de inc&lzire, racire si ventilare trebuie sa fie proiectate si executate astfel incdt consumul de energie necesar pentru utilizarea constructiei si rimna scdzut in raport cu condifiile climatice locale, ins fird a afecta confortul termic al ocupantilor. Obligatii privind asigurarea cerinjelor esenfiale, revin tuturor factorilor implicati-in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum gi in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecdruia. Acesti factori sunt: investitori, cercetitori, proiectanti, verificatori de proiecte, fabricanti si furnizori de produse pentru constructii, executanti, proprietari, utilizatori, responsabili tehnici cu executia, experti tehnici, precum si autoritatile publice si asociafiile de profil. SISTEMUL CALITATII IN CONSTRUCTII Sistemul calit&tii_in_constructii instituit de legislatia in vigoare, reprezinti ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitifi, regulamente, proceduri si mijloace, care concur la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de existenti ale acestora. Sistomut calisStii fn construciu.cuprinde urmaiourele componente: = reglementiri tehnice; - calitatea produselor; - agrementele tehnice; - verificarea proiectelor, executiei lucrarilor, expertizarea proiectelor sia constructiilor; - conducerea si asigurarea calitatii; - autorizarea si acreditarea laboratoarelor; - activitatea metrologica; - receptia constructiilor; = comportarea in exploatare si interventii in timp; - postutilizarea constructiilor; - controlul de stat al calitatii in constructii.REGLEMENTARI TEHNICE « se stabilesc prin regulamente si proceduri care au drept obiect: - conceptia, calculul si alcatuirea constructiilor; + executia constructiilor; - exploatarea constructiilor; - stabilirea conditiilor minime de calitate; ~ stabilirea modului de determinare si verificare a calitatii. Il PRODUSELOR CERTIFICAREA CALIT, « se efectueazi prin grija producdtorului; « este obligatorie pentru produsele care conditioneaza realizarea cerintelor; « se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, ARGREMENTE TEHNICE © pentru produse, procedee si echipamente noi, in constructii; © stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricat depozitare, de punere in opera si de intretinere a acestora, , de transport, de VERIFICAREA PROIECTELOR SI_A CALITATII EXECUTIEI © proiecte — specialisti atestati, verificatori de Proiecte; eexecutie — diriginti de specialitate autorizati, agenti economici de consultanta specializati; © expertizare — experti tehnici atestati. CONDUCEREA SI ASIGURAREA CALITATII ® obligatorie pentru toti factorii participanti la conceperea, realizarea si exploatarea constructiei; © implicd o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii; © agentii economici care executi luerari in constructii asigurd nivelul de calitate prin: - personal propriu; ~ responsabili tehnici cu executia atestati: ~ sistem propriu de asigurare a calitatii conceput si aplicat.AUTORIZAREA SI ACREDITAEA LABORATOARELOR DE ANALIZE SI INCERCARI © autorizare — obligatorie, conform prevederilor legale; © acreditare — facultativa, conform prevederilor legale. ACTIVITATEA METROLOGICA © etalonare; ¢ verificare si menfinere in functiune a mijloacelor de masura gi control. RECEPTIA CONSTRUCTIILOR © certificarea realizirii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentele de executie si documentele din cartea tehnica a constructiilor; © se efectueazi de citre investitor — proprietar in prezenta proiectantului si a executantului. URMARIREA COMPORTARIT iN EXPLOATARE « se face pe toata durata de existent in scopul mentinerii cerintelor; « interventiile (reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinfare) numai pe baz de proiect avizat le proiectantul! initial sau expertiza, * investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice. POSTUTILIZAREA © dezafectare, demontare, demolare a constructiilor; © reconditionare si refolosire a produselor recuperabile; reciclare deseuri cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii CONTROLUL DE STAT © inspectii ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) © privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii; © aplicarea unitard a prevederilor legeale in domeniul calitatii constructiilor.@. INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca, Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/ sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru. Perioada in care se desfasoara instruirea este considerate timp de munca. Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie sa asigure conditii penttru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si corespunzatoare domeniului securitati si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de Iucru, specifice locului de munca si postului sau. La instruirea personalului in domeniul securitati si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator. Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire-testare, pe meserii sau activitati Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se faca in deplina stare de sanatate a lucratorilor,fiind interzisa instruirea persoanelor in stare de oboseala, stare de ebrietate sau a persoanelor bolnave. Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstruite. Instruirea lucratorilor se va efectua atat in baza documentelor legislative, cat si a normelor specifice sia instructiunilor proprii Instruicea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde, conform HGRar. 1425/ 11.10.2006( pentru aprobarea “Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii itatii si sanatatii in munca nr.319/ 2006") trei faze: a) Instruirea introductiv-generala; b) Instruirea la locul de munca; ©) Instruirea periodica. @) Instruirea introductiv-generala ~ Instruirea introductiv-generala se face: a. La angajarea lucratorilor; b. Lucratorilor detasati de la o unitate la alta; ¢. Lucratorilor delegati de la o unitate la alta: 4. Lucratorilor pusi la dispozitie de catre un agent de munca temporar, Scopul instruiriiintroductive-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/ sau unitati respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul si/ sau unitati, in general. Instruirea introductiv-generala se face de catre: a. Angajatorul care si-a asumat atributile din domeniul securitati si sanatatii in munca; sau b. Lucratorul desemnat; sau ¢. Un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie: sau 4. Serviciul exter de prevenire si protectie, Instruirea introductiv-generala se-faceindividat- set-in grupuri de cel mult 20 de persoane. it it itatii si de riscurile pentru securitate Sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprindet si/ sau al unitati, in general. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruiri mica de 8 ore. Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de instruire aprobata de catre angajator. In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme: a. Legislatia de securitate si sanatate in munca; b. Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectari munca; &. Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii 1c 4. Masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor, in caz de accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. introductiv-generale; aceasta nu va fi mai legistatiei de securitate si sanatate in©. Masui caracteristice firmelor de constructii-montaj si aferente tematicii de insusire: ~ _ Importanta insusirii regulilor sanatatii si securitatii muncii in constructii-montaj; ~ Importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului ‘de organizare si functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si sanatatea in munca; ~ Drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare; + Reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistand asupra locurilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate; + _Respectarea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare; > _Interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor in functiune; ~ Peticolul pe care il reprezinta fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri; ~ Reguliprivind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele ‘greutatilor admise; ~ Reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice; ~ Necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de protectie prevazut in HGR nr.1048/ 09.08.2006, ~ Obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sanatate si de securitate si interzicerea improvizatiilor; + Interdictia pentru muncitori de a lucra in alt loc de munca decat in acela in care a fost repartizat sa lucreze; + Se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea utilajelor; > Interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de intretinere a utilajelor in timpul functionarii lor( ungere, curatire); - Notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat; + Interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platfornie de lucru; + Notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale. Instruirea introductiv-generala se va finaliza cv verificnrea riguroaca, pe baza de teste, a insus cunostintelor predate in timpul instruiti, Rezultatele verificarii vor fi consemnate in fisa individuala de instruire cu datele prevazute in imprimat si cu semnarea documentului de catre cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si cel care a verificat insusirea cunostintelor. In cazul in care, la verificarea cunostintelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de instruiti, se tepeta instructajul pana la asimilarea cunostintelor necesare( aproximativ de 3 x 8 ore). Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv- generala. 6) Instruirea la locul de munca: + Se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/ sau fiecarei functii exercitate; ~ Se face tuturor lucratorilor, inclusive la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/ sau al unitetii; ~ Se face de catre conducatorul direct al locului de munca individual sau in grupe de maximum 20 de personae; + Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenite si Protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru sif sau fiecarei functi exercitate; + Durate instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:Angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitati si sanatatii in munca: sau Lucratorul desemnat: sau Un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie: sau Serviciul extern de prevenire si protectie, Se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de cetre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea; Va cuprinde: a. Informatii_privind riscurile de accidentare si imbolnavice_profesionala specifice locului de munca si/ sau postului de lucru; b. Prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/ sau postul de lucru; ¢. Masuri la nivelul locului de munca si/ sau postului_de lucru_privind acordarea primului ajutor. stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor 4. Instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respective o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie. a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor; ¢. Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii- montaj_si_ale firmelor_de profil, cuprinse in tematicile specifice de instruire: = Desctierea mijloacelor tehnice si a dispozitivelor cu care sunt dotate locurile de munca, modul de utilizare a acestora, obligativitatea folositii corecte, a pastratii si intretinerii lor; ~ Descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora in timpul muncii; + Organizarea ergonomica a locului de munca, pastiarea ordinei, curateniei si a disciplinei in timpul lucruluis - Corectitudinea executarii operatiunilor I2 principalele faze cl lucrarilor si ordinea executarii lor pentru asigurarea deplinei securitati a muncitorilor in timpul procesului de munca, insistandu~ se asupra celor dificile si periculoase si, in mod special, a celor executate la inaltime; ~ + Evidentierea zonelor cu rise de accidentare sau imbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente; ~ Obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere, interzicendu-se depozitarea materialelor pe aceste cai; ~ Interdictia de a executa alte lucrari decat cele pentru care muneitorul este calificat si are instructajul facut; + Interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decat cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit; + Necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie inainte de inceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care il reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte; ~ Modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilizate: + Folosirea instalatiilor electrice in conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la instalatii electrice defecte pentru muncitorii de alta profesie decat cea de electrician de intretinere; - Mijloace de prim ajutor in caz de accidentare, cu care este dotat(o-—- (ol) punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la~__Reguli de lucru stabilite prin proiectele de executie, ta terminarea instructajulul se face 0 verifieare riguroass, pe baza de teste, a cunostntelor st a Aeprinderilor insusite si formate in timpul instririt Instructajul va fi eonsemnat in isa Individcals de i cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a tii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa ic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza si se semneaza in fisa de instruire individuala, la rubrica” Admis la lucru”. ©) Instruirea periodica: - se realizeaza in urmatoarele forme: 1) Instruirea periodica programata; 2) Instruirea periodica suplimentara; 3) Instruirea zilnica-nereglementata. 1) Instruirea periodica programata * Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in perioad: considerata, + _Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca, * Intervalul dintre doua instruiri periodice va i * Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instru cel mult T2 lini. ~~ é { _ Instruirea periodica se va completa in mod obligatoru si eu demonstrati practice * Tistruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de cetre angajatorul care sia asumat atributile din domeniul securitatii'si sanatati in munca si vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea, * Validarea instruici se face prin completarea rubricilor din “fisa de instruire individuala 8 fiecarui lucrator si prin semnarea acestora de catre cei instruiti, de cel care a tealions instruirea si de cel cave a vesificai insiruirea, * Verificarea instruiri periodice se face de catre seful ierathic al celui care efectueaza instruitea ‘si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnatiserviciul inter de Prevenire si protecte/ serviciile externe de prevenire si protectie, care vot semna fisele de instrure ale lucratorlor, confirmand astfel ca instruireaa fost facuta corespunzator 2) Instruirea perio a suplimentara * Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri: a. Cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; 6, Cand au aparut modifcar ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind sctivitati specifice ale locului de munca si/ sau postului de lucru sau ale instructiunilor propri, inclusive datorita evolutie riscurilor sau apartiei de noi riscuri in unitate; ¢. La reluarea activitatii dupa accident de munca; d. La executarea unor lucrari speciale; ¢. La introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; La modificarea tehnologiilor existente sau a procedurilor de lueru; 8, La introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de Iweru * Durata instruitii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre condi¢atorul TocuTt de munca FeSpeety-TprESIESa: a Angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatit si sanataii in munca; sau b. Lucratorul desemnat; sau¢. Un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau 4. Serviciul extern de protectie si prevenire. * Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre peaaiatorul care si-a asumat atributile din domeniul secutitatii si sana ta munca/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire. si protectie/ serviciul extern de Prevenite si protectie si aprobate de catre angajator si care vor fi pastate la Persoana care efectueaza instruirea, * Rezultatele instruirié periodice suplimentare se consemneaza prin completarea rubricilor din ‘fisa de instruire individuala"a lucratorilon, lar valdaves ‘novo se face prin Semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de cel care a verificatinstuires 3) Instruirea zilnica-nereglementata * Instruirea zilnica, nu este reglementata pi legislatia in vigoare, dar este recomandata pentru i i ilor de_securitate si sanstate in munca referitoare 1a ita activitati productive. , * Inainte de ineeperea programuiui zilnic, conducatorul punctului de lacru va efectua odata cu croomlGres sarcinilor de productie, un scurt instuctaj privind luerarle care ames se éxecuta in ziua respective.Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandurse asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de Protectie necesare si se vor face atentionari asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectat. * Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu sefii formatilior de lucra muncitorii prezenti * Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 mi ceptie facand lucrarile cu grad ridicat de rise si periculozitate, unde durata poate sa fie ‘majorata pana la stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protectie. “ [pstructajul zilni-nereglementat ‘nu se consemmneaza in fisele de instrire indi lucratorilor. iduale ale 11. FISA DE INSTRUIRE INDIVIDUALA PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA © Rezultatul instruiiilueratorilor in domeniul securitati si sanatati in munca se consemneaza in mod cbligatoriu in “fisa de instruire individuala”, conform modelulut prezentat in anexa nr.I1 din HG 1425) 2006, cu indicarea materialului predate, a duratei si datei instru, Completarea fisei de instrure individuala se va face eu pi verificarea instruiri, la toate rubricile, fara corecturi sau oméciu © Dupa efectuarea instruiri,fisa de instrure individuala se semnecoa de catre lucratoru! catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea ~~ 7 © Fisele de instruire care nu contin semnaturile in original, dupicatele, copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea” indescifrabil”suntJipsite de valabilita Fenttu persoanele aflate in intreprindere si/ sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind ° ° z a g EA 2 4 i/ Sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de ponuact de prestari de servicii in intreprinderea si/ sau unitatea unui alt angajator, angajetorul beneficiar al servcitor va asigura instruirea Iueratorilor privind cetivincie specifice intreprinderii si/ sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si le de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor sisau unitatiy in general Instruirea prevazuta la alin. Precedent se consemneaza in"fisa de instruire colectiva”, conform modelului prezentat in anexa nr. 12 din HG 1425/2006, °© Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua gxemplare, din care un exemplar se va pastra de Grigg epalstor/lucrator desemnat/ serviciu intem de prevenive i protestie eae efectuat instruirea si un exemplar se Pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupul © Reprezentanti autoritatilor competente in ceea ce priveste controll aplicarii legislatiei referitoare la Seaittat &i sanatate in munca vor fiinsotiti de eatre un reprezentany decemmees de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca este structurata astfel: > Date personale ale lucratorului; * TRstruirea la angajare( instuirea introductiv-generala, insrurea la loeul de munca, admis in lucru); > Instruirea periodica; + _Instruirea periodica suplimentara: ~ Rezultatele testelor; 7 Accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite; ~ Sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementatilor de securitate si sanatate in munca; + Controlul medical periodic; ~ _ Testarea psihologica periodica; ~ Reglementari legislative( obligatile angajatorlor si obligatile Iueratorlor fe _Prevazute in Legea 319/ 2006), ot “e © Fisé de instruire Tucratorilor vayfi pastratg de catre conducatorul locului de munca si Va fi insotita Ge copii ale fiselor de aptitudini, completate de cane medical de medicina muncii in urma examentlui medical Jeengajar.