Studiu de Zona II GAL Orizonturi 2012 PDF

Proiect finanțat prin Axa 4 Leader – ASOCIAŢIA GRUP DE ACŢIUNE LOCALĂ
PNDR | Contract de finanțare ORIZONTURI 2012

Str. Intrarea Europei, nr. 41, cam. 3, et.1, Com. Vișina Nouă, Jud. Olt
C431.2021243096002/21.12.2012 CIF 30817007 | Numar Registrul Special 9/11.10.2012
www.gal-orizonturi2012.ro| contact@gal-orizonturi2012.ro
Banca Transilvania – IBAN RO41BTRL02901205P35574XX
Telefon 0786.038.824
1
Telefon 0786.038.824
Cuprins:
Introducere…………………………………………………………………………………3
CAPITOLUL I - Turismul rural – definitie, tipologie, functii si obiective…………….6

I.1. Turism rural și agroturism. Definire, caracteristici, functii……………………..6
1.2. Bazele si motivatiile turismului rural ..................................................................9
I.3. Beneficiile sociale şi economice ale turismului rural pentru satul românesc......13
1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural…………………………. 13
I.5. Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice……………….. 16
CAPITOLUL 2. - Turismul rural si agroturismul – evolutii si forme la nivel international

si in Romania………………………………………………………………………………18
CAPITOLUL3 - Beneficiile sociale si economice ale turismului rural pentru satul
romanesc…………………………………………………………………………………….25
CAPITOLUL 4 – Metodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice…..29

4.1 Metodologii si indicatori în studiul de fundamentare a turismului durabil…….. 29
4.2. Analiza economică şi financiară în activitatea de agroturism ………………… 30
4.3.Afacerea in agroturism, metodologie şi implementare……………………… .30
4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale………………………………………… ……..33
4.5. Marketingul activitatilor de turism rural………………………………………....34
4.6. Implicaţiile turismului rural în dezvoltarea asezărilor rurale româneşti ………...42
CAPITOLUL 5 – Cadrul natural-teritorial economico-organizatoric al zonei GAL

ORIZONTURI 2012…………………………………………………………………………45
5.1. Prezentare generală ……………………………………………………………….45
5.2. Patrimoniul de mediu……………………………………………………………..46
5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural ……………………………………………….50
5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri.............................................................................52
5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati…. …….66
5.6. Situatia infrastructurii turistice……………………………………. ……………..68
5.7. Migratia si rata de dependenta generala a populatiei...........................................68
2
Telefon 0786.038.824
5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului……………………………………….72

5.9. Punctele forte si slabe, oportunităţi şi ameninţări ale zonei GAL Orizonturi
2012 ca destinaţie turistică (Analiza SWOT).......................................................79
CAPITOLUL 6 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltarea

turismului rural si agro-turismului in zona Vadastra din cadrul GAL Orizonturi
2012, concomitent cu dezvoltarea turismului cultural……………….........................83
6.1 Prezentarea zonei…………………………………………………………….83
6.1.1.Istoria asezarii……………………………………………………..........84
6.1.2. Mestesuguri specifice zonei.............................................................85
6.1.3. Cultura Vadastra, cel mai important factor de atractivitate turistica

al zonei......................................................................................................89
6.1.4. Situl arheologic Vadastra.................................................................91
6.2. . Situatia actuala a turismului in zona Vadastra...............................................93
6.3. Necesitatea infiintarii, in localitatea Vadastra, a unui centru de informare

turistica si posibilitatea de a include localitatea intr-un traseu turistic specializat...........94
CAPITOLUL 7 – Analiza potentialului de practicare a turismului rural si agro-

turismului in zona GAL ORIZONTURI 2012………………………………………..98
CAPITOLUL 8 - Concluzii, diagnostic si recomadari……………………………….105
3
Telefon 0786.038.824
Introducere
In Uniunea Europeana, sectorul “turism” reprezinta in momentul de fata peste 5% din

PIB, asigurand peste 7 milioane de locuri de munca.
Toate statele membre ale UE au beneficiat in ultimii ani de importante fonduri pentru
turism. In perioada 2000 – 2006, proiectele europene de turism au fost finantate cu
aproximativ 7 miliarde de euro. Incepand cu anul 2004, in noile state membre s-a inceput
implementarea unui plan complex de dezvoltare a turismului, dar pana in momentul de fata
rezultatele concrete sunt greu de cuantificat datorita procedurilor de evaluare complicate si a
documentatiei complexe. Cu toate acestea, aceste experiente ar trebui studiate de catre
Romania, pentru ca aceasta sa-si poate dezvolta turismul national, in special in conditiile in
care initiava in domeniu in Romania este destul de modesta, estimandu-se ca pana in prezent
este folosit doar 15% din potentialul turistic.
In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare,

dar se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum sunt slaba
promovare a oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la potentialii
investitori. Unul dintre principalele obiective al strategiei pentru turism rural este implicarea
atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat. Abordarea trebuie sa fie una holista,
fiecare program pentru turism implicand de asemenea resurse umane si dezvoltarea
infrastructurii.
Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezintă o serie de avantaje:

valorifică spaţiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti, produsele
agricole, realizează schimburi între veniturile urbane şi cele rurale, creează direct şi indirect
locuri de muncă, îmbunătăţeşte infrastructura. Există o serie de motive economice, sociale şi
culturale care recomandă dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone rurale ca şi stimulator al
economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendințe motivaţionale ale cunoaşterii
activităţii de turism rural, în condiţiile existenţei în România a unor posibilităţi remarcabile de
derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezenţa resurselor naturale și antropice
într-un spaţiu rural românesc cu multiple tradiţii etnofolclorice, monumente cultural-istorice,
muzee etc.
Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita unui
grad mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele urbane.
4
Telefon 0786.038.824
Este de relevat faptul că cercetarea şi mai ales, organismele decizionale de la nivel local,
judeţean şi departamental au foarte puţine informaţii, obţinute mai mult prin deducţii, decât
printr-o înregistrare riguroasă şi sistematică a lor. În prezent nu există informaţii directe
asupra întregii activităţi de turism rural dar, în schimb, se poate dispune de informaţii
indirecte, uneori incomplete şi care, în mod frecvent nu sunt obţinute în timp util.
Actualmente nivelul de cunoștințe, de informare și de practici manageriale ale

gospodarilor români este unul foarte scăzut şi acest fapt se resimte în procesul de
fundamentare a deciziilor și de derulare a activităţii lor.
În România, precum si în Uniunea Europeana, au aparut diferente majore între

regiuni, diferente în general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat un nivel de trai
mai scazut al populatiei din mediul rural (învatamânt, sanatate, posibilitati de angajare,
nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescânde, atragând dupa sine
necesitatea implicarii factorilor politici responsabili.
Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte

de referinta iar principiile sustinute de acestea au devenit parte integranta a politicii U.E.
Obiectivele Declaratiei de la Cork pot fi sintetizate în urmatoarele:
- prevenirea migratiei populatiei de la sate

- lupta împotriva saraciei
- crearea de noi locuri de munca
- eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescânde de sanatate, de
dezvoltare a personalitatii, a conditiilor de munca si de odihna
În ideile prezentate în Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele de dezvoltare

trebuie sa se bazeze pe avantajele locale si pe factorii regionali, sa sustina initiativa privata si
sa promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazata pe forte proprii.
În anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-un program larg
care avea ca obiective:
- pastrarea identitatii culturale
- salvarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca factor de
ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare sociala, economica si culturala. S-au
- avut în vedere mai multe tari, mai multe regiuni si mai multe tematici. Tematicile
5
Telefon 0786.038.824
au avut diverse semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.
Alături de cadrul natural, spaţiul românesc beneficiază şi de un potenţial etnografic şi

folcloric de mare originalitate şi autenticitate. Această zestre spirituală reprezentată prin
valori arhitecturale populare, instalaţii şi tehnici populare, meşteşuguri tradiţionale, folclor şi
obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă numeroase monumente istorice
şi de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică şi completează fericit potenţialul ecoturistic
al ţării.
De aceea, in cadrul proiectului de cercetare „Crearea unei oferte agroturistice

româneşti competitive pe piaţa internă şi internaţională prin dezvoltarea serviciilor
turistice şi de agrement specifice condiţiilor naturale ale spaţiului rural (munte, deal,
câmpie, litoral, deltă) şi zonelor etnografice”, realizat de Institutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare în Turism în anul 2002, au fost identificate 20 de zone etnografice reprezentative
pentru ţara noastră. Dintre acestea, unele zone etnografice, cum ar fi Ţara Moţilor, Ţara
Haţegului, Maramureş, Ţinutul Năsăudului, Vâlcea, Vrancea, Tulcea, Gorj, Bran se suprapun
sau se află în imediata apropiere a unor arii protejate importante, creând astfel premise pentru
dezvoltarea unor destinaţii de turism rural.
Din pacate, nici in perioada comunista si nici in cea postrevolutionara studiul
patrimoniului cultural rural nu a trecut de ariile „consacrate” ca valoroase de-a lungul
ultimelor decenii. De aceea, zone extrem de bogate atat in patrimoniu cultural material si
imaterial cat si in patrimoniu natural care pot constitui importante resurse pentru turismul
rural romanesc (in acest sens, un exemplu edificator este zona Vadastra din cadrul teritoriului
GAL Orizonturi 2012), au fost trecute cu vederea.
6
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL I
Turismul rural – definitie, tipologie, functii si obiective
I.1. Turism rural și agroturism. Definire, caracteristici, functii
Ca definiţie unanim acceptată, turismul rural reprezinta un tip de servicii turistice

practicat în zone rurale. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic,
fiind decorate într-un stil rustic, care aminteşte de locuinţele tradiţionale. Se acordă o atenţie
deosebită gastronomiei locale tradiţionale şi de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem
familial.
"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi

condusă de populaţia locală, având la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi
uman" (H.Grolleau,1987)
Conceptul de turism rural. Turismul în spaţiul rural s-a practicat dintotdeauna, dar a
fost conturat, apreciat şi solicitat pe măsura evoluţiei civilizaţiei, în condiţiile accentuării
fenomenelor de industrializare şi urbanizare. Turismul rural, în forma sa pură, ar trebui să fie:
localizat în zone rurale; rural din punct de vedere funcţional; redus la scară , atât în ceea ce
priveşte construcţiile, cât şi aşezările; tradiţional, de diferite tipuri (reprezentând modelul
complex al mediului înconjurător, economia, istoria şi amplasarea).
Agroturismul, ca formă particulară a turismului rural, este limitat la nivelul
gospodăriei ţărăneşti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare şi a serviciilor
agroturistice, având o ofertă de cuprindere mai restrânsă decât turismul rural. Din toate acestea
reiese că turismul rural poate fi redat conform următoarelor elemente: al structurii de primire
turistică, al activităţilor, al economiei locale.
Deşi se desfăşoară în acelaşi spaţiu, agroturismul şi turismul rural sunt două noţiuni
care se identifică până la un anumit nivel, fiecare fiind completat şi conturat de diferite
elemente de departajare, cum sunt: inputurile, outputurile, activitaţile de transformare şi mediul
extern. Un element specific turismului rural este reprezentat de celelalte tipuri de structuri de
primire: motelul, hotelul, cazarea în pensiunile turistice, taberelor şcolare.
Satul reprezintă “agregatul” care include îmbinarea armonioasă a capacităţii de primire,
servire a mesei şi de desfăşurare a unor activităţi de agrement, a serviciilor aferente acestora, a
resurselor naturale şi antropice şi a vieţii cotidiene specifică localităţilor rurale, cu dimensiunea
7
Telefon 0786.038.824
umană, de la simpli localnici până la remarcabili artizani şi meşteşugari, cu intimitatea

socială şi animaţia locală în contextul promovării tradiţiilor culturale, etnofolclorice, a păstrării
şi conservării mediului rural.
În sens larg, turismul rural a fost definit de OECD prin “petrecerea vacanţei în spaţiul
rural”. Această definiţie include practicarea, într-o perioadă limitată, a unor activităţi turistice
în mediul rural, de către turiştii care sunt găzduiţi în structuri rustice special amenajate în
scopul creerii climatului favorabil derulării acestui tip de turism.
În tarile din Europa de vest, oamenii isi pot permite vacante de vara în orice zona a
lumii; cu toate acestea, dupa observatiile sociologilor, majoritatea statelor vest europene au
început sa se vindece de consumul excesiv, recunoscând avantajele turismului practicat in
comuniune cu natura.
De asemenea, noua criza economica reprezinta un factor accelerator al reorientarii
spre zonele rurale, ceea ce ofera oportunitati excelente investitorilor în turismul rural.
Turismul rural are o definitie formata din doi termeni: turism si spatiu rural, cu
sensuri complementare:
1. Turismul - este o activitate economica caracterizata de un ansamblu de bunuri si
servicii oferite turistilor.
2. Spatiul rural, cealalta componenta a produsului turistic, este mult mai dificil de
definit. In general, putem aprecia ca spatiu1 rural este un spatiu cultural rezultat din relatia
dintre natura si activitatea umana de-a lungul mai multor secole. Astfel, în zona rurala,
urmele activitatii productive legate de sectorul primar, cum ar fi cladirile, modificarile
peisajului sau amenajarea si dezvoltarea teritoriului sunt înca prezente si active.
Ca definitie unanim acceptata, turismul rural este un tip de servicii turistice în zone
rurale, de cazare si servire a mesei, caracterizat printr-o oferta de servicii localizate în mici
centre rurale. Cladirile au capacitate redusa, de obicei prezinta interes arhitectonic, fiind
decorate într-un stil rustic, care aminteste de locuintele traditionale. Se acorda o atentie
deosebita gastronomiei locale traditionale si de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem
familial.
Practicarea turismului rural se face într-un spatiu rural bine pastrat, cu specificul sau
rustic, dar nu necesita neaparat activitati în sectorul primar.
Un spatiu fara oameni si fara produse nu poate raspunde atentiei turismului rural si la
fel turismul rural nu-si gaseste toate dimensiunile decat în modul viu de primire al populatiei
autohtone.
8
Telefon 0786.038.824
Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural.

Ospitalitatea spontana este importanta, dar trebuie însotiita de o formare turistica.
În spatiul rural, pe de alta parte, initiativa proprie trebuie sa se integreze atât într-un
plan de dezvoltare locala, cât si într-unul general.
În ciuda faptului ca zona rurala se transforma permanent, trebuie admis faptul ca
trasaturi de ruralitate, cum ar fi prezenta unor dovezi apartinand activitatii primare
traditionale (agricultura, cresterea animalelor, exploatarea lemnului) sunt necesitati esentiale
pentru a putea vorbi despre o zona rurala pregatita pentru exploatarea turistica.
Forme ale turismului rural:
a) turism rural de tip familial, in care gospodaria gazda pune la dispozitia turistilor
bucataria proprie, urmând ca acestia sa-si asigure singuri prepararea mesei si
procurarea majoritatati alimentelor prin reteaua comerciala locala, pregatita la rândul
ei sa faca fata unor asemenea solicitari
b) turism rural practicat de gospodariile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de
gospodarii apropiate care practica turismul rural în solutia limitata de cazare si mic
dejun
c) turism rural spontan, care se refera la circulatia turistica interna, ocazionala,
nedirijata, cu ramâneri solitare sau în grupuri restrânse în gospodariile taranesti pentru
scurt timp si fara pretentii deosebite, pentru confortul cazarii, prepararea mesei sau
alte servicii
Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane intr-o localitate rurala
nepoluata, asezata intr-o zona pitoreasca, finalizata prin sederea a cel putin 24 ore si prin
consumul de produse alimentare si nealimentare specifice, completata cu coabitarea si
integrarea in societatea rurala privita in toata complexitatea sa.
Aceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitatea turistica propriu-
zisa, concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit, echitatie), alte
servicii curente, iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola) prestata de proprietarul
fermei (pensiunii) agroturistice gazda, concretizata in producerea si prelucrarea primara a
produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor direct la turisti sau prin alte
retele comerciale.
9
Telefon 0786.038.824
Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului

rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un potential
turistic valoros.
Agroturismul constituie o forma particulară a turismului rural, fiind limitat la nivelul

gospodariei tărăneşti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a serviciilor
agroturistice
1.2. Bazele si motivatiile turismului rural
Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de turism rural, dar si satul are
nevoie de turism rural.
Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi doreste o
vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul. Pe de alta parte, satul are nevoie de
turism rural.
Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o de
mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea veniturilor din
agricultura, exodul rural, pierderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea turismului rural ca
stimulator al economiei rurale.
Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole, resursele
naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza schimburi între
veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca, îmbunatateste
infrastructura.
Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda dezvoltarea
initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.
Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept proiectat de
tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme create de situatia
zonelor rurale si anume:
- reducerea puternica a veniturilor agrare
- îmbatrânirea si abandonarea agriculturii
- noua cerere privind mediul
- stabilitatea populatiei
10
Telefon 0786.038.824
Motivatiile principale ale turismului rural sunt cele de ordin social, cultural si economic,
putând fi sintetizate astfel:
Motive sociale:
- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina

tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale
- abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural
- cresterea somajului în rândul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la

oras pentru a-si cauta de lucru
Motive culturale
- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau întretinute
- slaba folosire a cladirilor traditionale
- disparitia mestesugurilor
- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor
- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura
Motive economice:
- veniturile foarte mici provenite din agricultura
- dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile

taranesti
- evolutia preturilor
- surplusul de produse agricole

Însa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai
sustinuta a turismului rural, remarcându-se:
11
Telefon 0786.038.824
Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere
Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta în general un factor important al

dezvoltarii turismului rural.
Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea
perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea efectuarii
esalonate a concediilor de odihna.
Corelând acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul
sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii
mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte de
timp.
Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii
Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere

spectaculoasa. Chiar daca în prezent, în tara noastra, modul de obtinere a alimentelor este,
din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu este mai
putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica, hipertrofierea,
disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident starea de sanatate a
populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre activitati de recreere, sportive,
de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se înscrie într-o strategie mai mult sau
mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .
Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si
sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în aer curat la escalade sau
excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea
bauturilor si mâncarurilor traditionale.
Autenticitatea
Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor dintr-un

mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri
anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea, naturaletea
vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.
12
Telefon 0786.038.824
Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se

plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, între motivatiile care stau la baza optiunii
pentru sejurul la tara.
Linistea si confortul psihic
Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt
deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor. Mecanismele
care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine frecvent aspiratia
voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare în natura se regaseste aproape
unanim între dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori în mediul
rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu cele animate si, ca atare, nu este
surprinzator abandonul domiciliului în favoarea posibilitatii de a se putea regasi cu placere
într-un mediu linistit, nepoluat, departe de constrangerile activitatilor citadine, mediul rural
fiind cel care îi poate raspunde la toate aceste dorinte.
Afirmarea individualitatii pe piata
Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru câstigarea unui

segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod curent, pentru impunerea
diverselor produse pe pietele de consum.
În pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,

turismul rural este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica 'în
conditiile în care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vânzarea ofertei,
respectiv primirea turistilor.
Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de marca
de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie autentica,
originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere a si ulterior
recunoasterea si cautarea ei. Extrapolând acest aspect la satul românesc, este evident ca, la
nivelul majoritatatii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este multipla :
calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de tehnica populara,
îndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac corp
comun. Cheia consta în perpetuarea acestei diversitati, dar si decelarea elementelor care
confera un plus de specificitate locala si care pot deveni în consecinta produse de marca, a
caror unicitate le poate asigura consacrarea în circuitul turistic.
13
Telefon 0786.038.824
I.3. Beneficiile sociale şi economice ale turismului rural pentru satul românesc
Avantajele care se obţin în urma practicării turismului rural pot fi de natură

economică şi de natură socio-culturală. Dintre acestea putem menţiona: stabilizarea forţei de
muncă, crearea de noi locuri de muncă, diversificarea modului de utilizare al forţei de muncă,
promovarea şi dezvoltarea serviciilor, reabilitarea patrimoniului şi atragerea de investiţii.
1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural
În ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul caruia
se delimiteaza urmatoarele tipuri:
Turismul cultural
Implica cele mai diverse categorii sociale si de varsta si consta în vizitarea siturilor
rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor memoriale,
muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini traditionale (pelerinaje
religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente sociale din viata comunitatii
(hramuri, nunti).
O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile tinere, în special
elevi si studenti, sub forma turismului scolar de învatare sau descoperire. Din pacate, desi
este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a habitatului rural si
absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie aproape exclusiv de
pasaj, impactul economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic fiind practic insignifiant.
Turismul curativ
Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta

poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta izvoarelor de
ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate asociate eventual
cu posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate în medicina populara (fitoterapia,
apiterapia, hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot conduce la elaborarea
14
Telefon 0786.038.824
unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare si climaterice consacrate.
Turismul sportiv, turismul de aventura
Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor sportive
de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi
de iarna, orientare turistica.
În anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci când
obiectivul îl constituie practicarea unor activitati, desemnate în limbajul de specialitate prin
sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic, zbor fara motor s.a.).
Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica manageriala a

produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).
Altele în schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata desigur
de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de iarna,
pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).
Turismul religios
Poate avea de asemenea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin

conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, în acest sens,
exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes în Franta si Stonehenge
în Marea Britanie.
Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spirituale remarcabile, au

intrat de mult timp în sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor,
Agapia, Neamt, Tismana si multe altele carora li s-ar putea adauga, in conditiile unei
priomovari corespunzatoare, bisericile si manastirile din mediul rural al judetului Olt.
Turismul de agrement
Se practica sub forma neorganizata si consta în petrecerea partiala sau integrala a

concediului individual sau cu familia, într-un spatiu de cazare (casa, camera mobilata)
existent în mediul rural, obtinut prin diverse modalitati: mostenire familiala, închiriere pe
durate de timp variabile, cazare la prieteni sau rude.
15
Telefon 0786.038.824
În linii generale, îmbina caracteristicile turismului pentru natura cu cele ale turismului
de sanatate.
Turismul ecologic
Este tipul de turism care se desfasoara în zone naturale cu o ridicata valoare

ecologica.
Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale abilitate

(Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul Mondial pentru
Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Salbatica,
numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este una benefica, fiind conceputa ca un
instrument util in asigurarea bunurilor naturale si culturale valoroase prin activitati si politici
speciale de protectie.
Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale traditionale,

care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane perene, care sa contribuie
substantial la evolutia comunitatilor locale.
Ecoturismul a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar

pentru a materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia
patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a UNESCO
(1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua elemente ale mediului
inconjurator: naturala si culturala.
Romania se afla intre primele tari din lume care a abordat protectia mediului
inconjurator pentru turism, care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism
specializat: Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului XX,
la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.
I.5. Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice
Creşterea economică este privită ca o sporire a capacităţii unei zone de a furniza în

măsură crescândă bunuri economice, capacitate bazată pe tehnologii de vârf şi adaptări
instituţionale şi ideologice.
16
Telefon 0786.038.824
Implicarea factorilor direcţi în creşterea economică se mai poate prezenta şi sub

următoarea formă: factorul uman, factorul material, factorul informaţional tehnologic.
În procesul dezvoltării, a efectelor ce le produce şi implicit a creşterii economice, are
loc o sporire a veniturilor populaţiei, a consumului de bunuri şi servicii, asigurându–se astfel
satisfacerea cererii la cote ridicate, creşterea gradului de cultură şi civilizaţie, sporirea
măsurilor de protecţie şi securitate, a calităţii vieţii.
Turismul contribuie la producerea de venit naţional şi prin valorificarea resurselor

nevalorificate, exploatarea suplimentară a celor ce aparţin altor domenii, sau a creaţiilor
realizate în alte scopuri. Pentru populaţie, cheltuielile turistice reprezintă cheltuieli peste cele
legate de satisfacerea nevoilor elementare, în acest fel turismul constituind instrumentul de
regularizare a circulaţiei băneşti.
Una din potentialele zone agroturistice este şi zona GAL Orizonturi 2012, unde foarte
multe gospodării ar putea fi incluse în circuitul agroturistic. Ca orice sector de activitate, şi
sectorul serviciilor agroturistice a evoluat de la forme incipiente de completare a activităţilor de
bază, până la structurile actuale, care se caracterizează printr-o maximă utilitate pentru indivizi
şi societate.
Pot fi enumerate şi anumite constrângeri legate de: cerere şi ofertă, de primire, confort
turistic, formele tehnice şi de mediu, de timp, forma de divizibilitate a serviciilor
administrative sanitare, a resurselor de susţinere, a echilibrului financiar a pensiunii
agroturistice, condiţionările politice şi sociale, lipsa de cunoştinţe şi/sau informaţii.
Efectul multiplicator al turismlui. Efectele directe, indirecte şi induse ale turismului

asupra altor sectoare ale economiei sunt tratate de specialişti în strânsă corelaţie, fiind
prezentate sub denumirea de efect multiplicator al turismului.
Determinarea efectului multiplicator în turism, constituie un instrument de stabilire a
structurii cheltuielilor turistice şi a influenţei pe care acestea le au asupra economiei.
Cuantificarea turismului în viziunea dezvoltarii durabile, presupune iniţierea şi
promovarea unor acţiuni care să includă pe de o parte derularea proceselor de educare şi
formare a unei mentalităţi adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte accentuarea
dezvoltării durabile în regiunile de recepţie. Impactul turismului asupra sectoarelor economiei
unei zone este divizat în efecte de multiplicare şi stimulare în planul producţiei, veniturilor şi
ocupării forţei de muncă.
Alături de zonarea turistică, prin amenajarea teritoriului şi politicile corespunzătoare
17
Telefon 0786.038.824
trebuie să se găsească soluţii pentru ameninţările la adresa mediului pe care le exercită unele
activităţi turistice sau activităţi industriale cu impact direct asupra rezultatelor în sectorul
turistic.
Aplicarea criteriilor dezvoltării turistice durabile este inevitabil însoţită de apariţia unor
aspecte specifice de concepere a programelor care abordează în mod explicit problemele de
spaţiu a economiilor şi comunităţilor locale. În literatura de specialitate sunt prezentate şi
argumente din care rezultă favorabilitatea activităţilor de turism rural tocmai prin factorii care
influenţează apariţia şi dezvoltarea acestei forme de turism: poluarea accentuată a mediului
urban, agravarea problemelor de sănătate, pitorescul şi ineditul aşezărilor rurale, oferta
diversificată şi excepţională a zonelor montane, accentuarea nostalgiei privind locurile natale,
sporirea complexităţii muncii, reducerea duratei săptămânii de lucru, scăderea accentuată a
puterii de cumpărare, preţurile accesibile pentru toate categoriile de consumatori, accesibilitate
în consumarea alimentelor proaspete, existenţa tradiţiilor etnofolclorico-culturale, tendinţa de
îmbătrânire a populaţiei.
Alternativă a dezvoltării durabile a României, turismul rural este considerat un agregat
de tipul produs-preţ-consum, care conferă ţării multiple şanse după procesul de aderare prin
care se beneficiază de toate mecanismele de funcţionare a Uniunii Europene.
18
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 2.
Turismul rural si agroturismul – evolutii si forme la nivel international si in Romania
2.1. Aspecte privind premisele apariţiei şi dezvoltării turismului rural
Turismul se dezvoltă ca activitate economică în interdependenţă cu toate domeniile,

manifestându-se astfel rolul lui multiplicator în relaţiile cu acestea. Turismul rural poate fi
abordat tridimensional şi anume: din perspetiva sistemului exploataţie agricolă - familie; sub
aspectul cercetării identităţii profesionale din mediul rural; prin prisma relaţiilor economico-
sociale din mediul rural.
Însăşi etapele de restructurare a economiei sunt corelate cu cele privind dezvoltarea
durabilă a turismului rural românesc, care vizează: orientarea spre activităţile din mediul rural,
conturarea şi stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural; dezvoltarea
efectivă a turismului rural.
Problema turismului rural în circuitul mondial este redată în diferitele lucrări de
specialitate unde sunt semnalate evoluţii ale acestei activităţi pe zone geografice.
Se pot reliefa situaţii cum sunt: în Franţa ( în care forma de agroturism este considerată
o soluţie a problemelor din agricultură, ce se bazează în primul rând pe casele de vacanţă
cunoscute sub denumire de “les Gîtes de France”.
Totodată 60% din turiştii care îşi petrec vacanţele în mediul rural preferă sejururile
lungi de patru săptămâni şi doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni); în Austria ( la care
turismul rural se identifică prin existenţa “satului turistic de recreaţie” şi a “staţiunii de
odihnă”, iar prin numărul şi structura populaţiei, acest sat turistic este considerat pe o treaptă
superioară în categoria noilor tipuri de localităţi turistice ); Germania ( ce se situează printre
ţările cu tradiţie în practicarea turismului rural, care-şi pune amprenta în sens pozitiv asupra
comerţului şi micii industrii germane ), Belgia ( prin care turismul rural este prezent prin
19
Telefon 0786.038.824
fermele a căror activitate se desfăşoară prin asocierea a cinci sau şase familii ), Danemarca ( ce
promovează în turismul rural aşa numitele “vacanţele active”, ce se bazează pe oferirea cazării
sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a campingurilor ); Finlanda ( la care
cazarea turiştilor se face în ferme sau gospodării ţărăneşti, fiind specifică practicarea
agroturismului şi derularea unor activităţi de agrement sub forma echitaţiei şi schiului, fie în
mici “castele” de lemn); în Irlanda ( turismul rural se practică în special pe litoralul vestic şi
partea centrală, remarcându-se zonele tradiţionale ); în Portugalia, ( unde turiştii preferă să fie
promotori ai diverselor manifestări tradiţionale şi să practice diferite sporturi ca: înot, tenis,
echitaţie, pescuit, vânătoare sau golf. ); în Bulgaria ( unde turismul este canalizat spre
petrecerea vacanţelor în “sate unicat”, oferite cu prioritate turiştilor cu venituri foarte mari şi
reprezentanţilor intelectualităţii ).
Zonele pentru agroturism pun in evidenta specificul unor zone rurale (cadrul
natural, constructii, obiceiuri, activitati, traditii gastronomice) diferite de la o zona la alta.
Exista spatii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai putin extinse, in care odihna
se imbina cu recreatia, plimbarea, activitatile practice, lectura in unele situatii valorificandu-
se chiar unii factori naturali de cura balneara. Experiente importante inregistreaza in acest
domeniu tarile alpine europene, acestea fiind printre primele tari in care s-a practicat aceasta
forma de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).
Intre acestea, Elvetia este tara in care a aparut "aventura turistica" (denumirea de
inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d' Oex, unde
englezii au descoperit o lume mirifica (peisaje montane, ape de munte, pajisti bogate cu turme
de vite, oameni primitori) si in care s-au revarsat (peste 700 de turisti in anul 1878), ocupand
toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elvetia gazduieste astazi 10
milioane de turisti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai mare parte functia
agroturistica (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).
Franta are o veche si bogata traditie in organizarea turismului rural, activitatea fiind
aici coordonata de asociatia generala TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez
incurajeaza dezvoltarea acestor zone, inspre care se dirijeaza persoanele cu venituri mai
modeste, promovand un sistem de creditare avantajos si o politica fiscala stimulatoare.
Aceasta explica evolutia rapida a numarului de adaposturi rurale (Gites de France) clasificate
si a numarului de nopti de cazare petrecute (2,5 milioane in 1994).
20
Telefon 0786.038.824
Austria a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural (satele turistice de

recreatie), promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacantele familiale. Sunt
bine reprezentate in Tirol si zona Salzburg pe Valea Dunarii.
Germania a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960, prin organizarea primara a
unui inventar al siturilor care se preteaza la practicarea turismului, cu deosebire fermele bine
intretinute. Cele mai multe au fost inregistrate si functioneaza in Muntii Padurea Neagra
(Schwartzwald), dar la fel de importante sunt si cele raspandite in celelalte landuri de la
Marea Nordului.
In Muntii Alpi, in zonele montane din sud, turismul rural se manifesta ca un puternic
ferment de stimulare a productiei artizanale si a comertului cu produse proaspete de ferma.
Polonia detine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajari turistice rurale aparand
in jurul anului 1970, zonele rurale preluand importante efective turistice interne si
internationale, descongestionand astfel marile zone si centre, practic sufocate in timpul
sezonului. Satele turistice au aparut ca urmare a initiativelor locale pe baza unui nomenclator
de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de catre Centrul National de
Informatii Turistice.
Belgia si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii
care investesc, deruleaza activitatile si impart profitul. Prezenta turismului rural a incurajat
productia locala alimentara, cointeresand direct micii producatori.
Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit "vacante active". Sunt oferite
servicii complete (pensiune la ferma) in 22 de asezari rurale cu 3000 de locuri de cazare.
Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacitati de 6-10 persoane, in care se ofera
servicii complete sau partiale, completate cu activitati de agrement diversificate (echitatie,
pescuit, escalada, golf).
Italia a trecut la promovarea pe scara larga a "vacantelor verzi", in care un rol important
revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile, case traditionale,
castele), situate in 20 de regiuni ale tarii (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo,
Calabria, Sicilia). Aceasta activitate este puternic stimulata printr-o publicitate constanta,
ghidul Agroturist care apare din 1995, mentionand informatii foarte pretioase. Traditiile
21
Telefon 0786.038.824
culturale, gastronomia si vinurile, folclorul, fac din Italia un principal receptor si, in acelasi
timp, un emitator al turismului rural european.
Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare.
Beneficiind de un cadru natural de exceptie, rezultat din alaturarea oglinzilor de apa (18800
lacuri) cu paduri (68% din teritoriul tarii), precum si prezenta noptilor albe, Finlanda ofera
doritorilor de liniste si destindere posibilitati de agrement multiple (schi, pescuit, sauna,
echitatie), inclusiv participarea la diverse lucrari agricole in fermele agroturistice gazda.
In Romania, bazele institutionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972,

cand Ministerul Turismului, a selectat 118 asezari rurale reprezentative, ce urmau a fi
promovate in turism (OMT 297/1972).
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate "sate
turistice" un numar de 14 asezari rurale din 10 judete ale tarii: Bogdan Voda (Maramures),
Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata
(Bacau), Recas (Timis), Tismana (Gorj), Vaideeni (Valcea).
Ulterior, Planul de Amenajare a Teritoriului Național ( conf. O.U. nr. 142 / 28

octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a
VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificările și completarile ulterioare), a determinat
zonele cu resurse turistice de pe teritoriul Romaniei. Din pacate, in ciuda patrimoniului
natural si mai ales cultural deosebit, nici o localitate din zona GAL Orizonturi 2012 nu este
inclusa in acest plan.
Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare -

dispersie:
- concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni verzi;
- dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism fluvial) in

spatiul rural;
Turismul rural are o sfera de cuprindere mult mai larga, un caracter continuu si dispune
de o structura de primire eterogena, reprezentata nu prin gospodariile taranesti, ci prin
campinguri, popasuri turistice, sate de vacanta cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor
spatii comune pentru masa, distractii sportive. In acest caz, activitatea de baza a
22
Telefon 0786.038.824
persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter
permanent (Candea, Erdeli, Simon, 2001). In Franta el reprezinta 28% din totalul sejururilor
estivale si 28% din cel al sejururilor de iarna.
Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct de vedere
economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare a unor modele
culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port, gastronomie) si care, dincolo de
functiile politice, administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau permanent,
functia de primire a turistilor.
Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea acestor sate

(Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adica elementul esential care
contureaza motivational actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:
- sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran), Tismana

(Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Candreni
(Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanta);
- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov, Garina -

Caras Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);
- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in Subcarpatii
Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu (Gorj), Geoagiu si Vata de
Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);
- sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului,
Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stanesti, Pocruia,
Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras Severin), Pui,
Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului);
- sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna,

Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi,
Tismana (in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian - cu
renumitele biserici fortificate (in Transilvania);
- satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rasinari
23
Telefon 0786.038.824
(Sibiu), Vama (Suceava), Sapanta (Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujoreni

(Valcea), Naruja (Vrancea);
- sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava), Corund

(Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta (Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu
Flori (Dambovita);
- sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovita), Cotesti,

Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzau), Radaseni (Suceava), Siria
(Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Bucium (Iasi), Dabuleni
(Dolj).
Prin O.U. nr. 142 / 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național, Secțiunea a VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificările și
completarile ulterioare), a fost adoptat Planul de Amenajare a Teritoriului Național.
Printre unitatile administrativ - teritoriale cu resurse naturale si antropice mari si

foarte mari se regasesc si cateva localitati din judetul Olt: orasele Caracal si Corabia, satele
Brancoveni, Calui, Dobrosloveni, Oboga si Poboru.
In ciuda patrimoniului cultural istoric de valoare europeana si a traditiilor

folclorice si mestesugaresti exceptional conservate si inca practicate, localitatea
Vadastra de pe teritoriul GAL Orizonturi 2012 nu se afla pe aceasta lista.
În Europa, în ultimii ani, tot mai multe organisme şi institute s-au pronunţat în
favoarea dezvoltării turismului în general şi în special a turismului rural.
Consiliul Europei a elaborat campania “Lumea rurală”, iar raportul Adunării
Parlamentare cu privire la turismul rural şi integrarea sa într-o politică globală, invită toate
statele membre să promoveze turismul rural. Comunitatea Europeană şi iniţiativele de
dezvolare a activităţilor agroturistice şi artizanale au la bază: considerentul că spaţiul rural
şi viaţa rurală reprezintă bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, iar marele potenţial al
spaţiului rural este în egală măsură de interes pentru toţi.
Instrumentele principale folosite de Comunitatea Europeană pentru aplicarea politicii
sale în domeniul dezvoltării rurale sunt: Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă
(FEOGA); Fondul European al Dezvoltării Regionale (FEDR); (FSE).
24
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 3
BENEFICIILE SOCIALE SI ECONOMICE ALE TURISMULUI RURAL PENTRU
SATUL ROMÂNESC
Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice ale

populatiei rurala. Avantajele care se obtin în urma practicarii turismului rural pot fi de natura
economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:
Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca
Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale,

confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a absentei
unei perspective materiale certe a locuitorilor
Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea locurilor
de munca în servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta medicala.
Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici, pescarilor. Chiar daca
conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin atragator decât crearea de
noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea comunitatilor rurale si în special a celor
de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele de polarizare urbana. Studiile efectuate în
zonele rurale au confirmat rolul turismului în conservarea locurilor de munca si diminuarea
fenomenului de poluare.
Crearea de noi locuri de munca
Crearea de noi locuri de munca este posibila în conditiile în care implementarea

locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat în special practicilor
hoteliere si de restaurant. În spatiul rural, reusita acestora creaza perspective pentru cazarea
turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor legate de comertul
cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea patrimoniului local etc.
Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca
Marea majoritate a zonelor rurale prezinta o slaba diversitate în modul de utilizare a

fortei de munca, ocupata aproape în totalitate în sectorul agricol. Diversificarea activitatilor
25
Telefon 0786.038.824
într-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine, de asemenea, stabilizarea
populatiei rurale.
Pluriactivitatea
Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza

situatia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin
prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), în completarea activitatii de baza.
Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta administratia
locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi s.a.).
Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul

declinului unui tip de activitate, cât si în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea
sezoniera a activitatilor agricole.
Promovarea si dezvoltarea serviciilor
Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu atât mai mult cu cât
numeroase colectivitati rurale sunt grevate înca frecvent de absenta unor facilitati de servicii
corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica a clientelei
(inclusiv a celei turistice), poate permite expansiunea retelei comerciale, sustinerea unor
lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari, electrificari,
semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului în comun, a serviciilor postale si de
comunicatie .
Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, cât si sporirea acesteia;

acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata a tuturor
variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa
dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de
reînnoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.
În special în cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura si

sustine servicii numeroase, turismul rural poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor. Evident,
este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de atractie turistica,
26
Telefon 0786.038.824
iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin comercializarea adecvata
a ofertei turistice.
Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora în mediile economice si

politice. Numeroase studii efectuate în tari cu traditie în turism rural au evidentiat ca
veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme de cazare, prin
promovarea vizitelor în fermele agricole care poseda diverse functii de atractie (echitatie,
vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vânzarea produselor specifice gospodariei sau
satului.
Pe lânga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze în

activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca urmare a contactelor cu
citadinii, pe langa aportul de varietate. În modul de viata specific, adeseori solitar, satenii pot
deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot avea impact
favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.
Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat
Arta si artizanatul rural ocupa un loc important în patrimoniul cultural al fiecarei tari.
Turismul rural poate ajuta aceste activitati atât prin recunoasterea importantei lor, cât si prin
comercializarea produselor de artizanat.
Ţara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma diversitate
si autenticitate a creatiilor artistice rurale .
Pe lânga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta

mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale românesti
si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de stimulare a interesului
turistic.
Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale care

faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza atractia
turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui prima parghie
apta sa asigure înscrierea unei asezari rurale în sfera activitatii turistice.
27
Telefon 0786.038.824
Pe lânga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile si

alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul în mediul respectiv a altor colectivitati
artistice, ceea ce contribuie la îmbogatirea vietii culturale.
Reabilitarea patrimoniului edilitar
Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza în conditiile existentei unui flux

turistic, în principal pe doua cai. În primul rând conservarea sau restaurarea obiectelor de
interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces. În al doilea
rând, crearea unui potential de cazare implica restaurarea si repunerea în circuit a imobilelor
parasite ca urmare a fenomenului de depopulare.
Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru

închiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit,
promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative
benefice pentru comunitatea însasi, ca beneficiara a investitiilor facute.
Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot
contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.
28
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 4
METODOLOGII ŞI SISTEME DE INVESTIGARE A ACTIVITĂŢILOR

AGROTURISTICE
Cuantificarea turismului, implicit a progresului economico-social, în viziunea

dezvoltării durabile, presupune abordarea şi aplicarea unor principii şi metode care constituie
fundamentul formării şi utilizării unui set cât mai complet de indicatori.
4.1 Metodologii si indicatori în studiul de fundamentare a turismului durabil.
Este necesară abordarea şi aplicarea metodelor adecvate, cum sunt: metoda istorică,
metoda geografică, metoda instituţională, metoda interdisciplinară, metoda sociologică,
metoda produsului, metoda economică, metoda managerială, metoda sistemelor.
Sistemul de indicatori care trebuie să se înmănuncheze într-un set cât mai complet, a
fost analizat de forumul OCDE, care consideră că eficienţa lor este cu atât mai ridicată cu cât
sursa de informaţii este mai largă şi mai diversificată. Principalele categorii de indicatori
utilizaţi la scară largă şi la nivel mondial, sunt: indicatorii valorici, indicatorul rezultatului
dezvoltării economico-sociale, indicatorii compuşi.
In mod sintetic, turismul durabil poate fi analizat şi apreciat prin intermediul tipurilor
de indicatori, cum sunt: indicatori fundamentali: de protecţia sitului, presiunea exercitată de
numărul de turişti, intensitatea utilizării în perioadele de vârf, impactul social, raportul
turişti/rezidenţi, indicatori rezultaţi din metodele de studiu a mediului ambiant, gestiunea
deşeurilor, procesul de planificare, existenţa unui plan metodic pentru destinaţia turistică în
cauză, ecosistemele fragile, satisfacţia populaţiei locale, contribuţia turismului la dezvoltarea
economiei locale ); indicatori suplimentari ( utilizaţi numai pe zone turistice (zone de litoral,
zone montane, zone de coastă, zone culturale, zone ecologice unice, parcuri naţionale
amenajate, mediul urban, patrimoniu cultural, insule mici).
Sistemul de indicatori utilizat în comensurarea activităţilor turismului rural. Pot fi
structuraţi şi prin evidenţierea principalelor funcţii şi anume: măsurarea cererii turistice,
măsurarea ofertei turistice funcţionale, analiza impactului turismului internaţional (inbound şi
outbound). Exprimarea complexităţii activităţilor agroturistice impune frecvent analize implică
cunoaşterea următoarelor grupe de indicatori: indicatorii generali, indicatori ai eficienţei
activitãţii de cazare, indicatori de eficienţã ai alimentaţiei, indicatorii eficienţei activitãţii de
transport turistic, indicatori de eficienţã economicã utilizaţi la fundamentarea investiţiilor
turistice noi.
29
Telefon 0786.038.824
Indicatorii calităţii activităţii turistice rurale, reflectă calitatea ofertei, a efectelor

sociale, cultural-educative şi politice.
4.2. Analiza economică şi financiară în activitatea de agroturism.
Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie că acestea sunt
destinate pentru obiective noi, fie pentru amenajări sau reamenajări interioare şi exterioare.
Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activităţi (agricole, turistice, servicii,
etc.) trebuie să se stabilească un buget de venituri şi cheltuieli din care să rezulte sursele de
venituri şi costul resurselor utilizate.
Estimarea eficienţei economice şi sociale în activitatea de agroturism sunt legate de
necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural.
Legat de aceste probleme un rol important revine cunoaşterii eficienţei economice a
producţiei agricole într-o fermă agroturistică. Nivelul acestei eficienţe se poate exprima prin
indicatori tehnici (structura de producţie, producţia medie anuală, producţiile totale fizice) şi
indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producţie, venituri
totale, preţurile de valorificare, costuri de producţie, profitul, rata profitului).
Pe lângă o eficienţă economică, care se urmăreşte în orice activitate şi implicit în cea de
agroturism şi o eficienţa socială. Aceasta reliefează rolul pe care agroturismul îl are în
edificarea unui proces evolutiv privind, în principal: îmbunătăţirea calităţii vieţii, înviorarea
vieţii sociale a satelor, crearea de noi locuri de muncă, menţinerea şi dezvoltarea patrimoniului,
înfrumuseţarea zonelor cu potenţialităţi agroturistice.
4.3. Afacerea in agroturism, metodologie şi implementare
Necesitatea extinderii afacerilor în turism rural la nivel mondial este un fenomen prin
extinderea unor categorii de factori preponderenţi. Afacerile din zonele rurale trebuie să facă
faţă unor condiţii unice, care nu se găsesc la oraş.
Pentru acest motiv se impune necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural care
reprezintă rezultatul creerii condiţiilor favorabile de armonizare a unor elemente redate prin:
tipuri variate de ofertă pentru cazare; aprovizionare cu produse agroalimentare, de artă
populară tradiţională, meşteşuguri şi folclor; oferta împrejurimilor naturale şi cerinţele
ecologice; oferta de locuri de muncă plătite în mediul rural; echipamentul infrastructural în
sectorul serviciilor publice şi private.
Planul de afacere în agroturism se întocmeşte pornind de la: analize care ţin spre
exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, încadrarea în oferta agroturistică, cunoaşterea
scopurilor pe care ni le propunem, conducerea şi participarea în afacere etc. Metodologia de
30
Telefon 0786.038.824
întocmire a unui plan de finanţare impune evidenţierea următoarelor elemente legate de

servirea şi satisfacerea clienţilor/turiştilor, existenţa de inovaţie/invenţie/imaginaţie,
productivitatea, conducerea activităţilor turistice, utilizarea resurselor,
programarea/planificarea acţiunilor şi activităţilor, răspunderea civică/socială, rezultatul net.
De reţinut faptul că transpunerea în practică a oricărei afaceri trebuie să se regăsească
în conţinutul politicilor de dezvoltare rurală, aliniate la noile tendinţe pentru integrarea în UE.
Managementul structurilor de primire prin informatizarea activităţilor din turismul rural

Site-urile existente în acest domeniu pentru pensiunile rurale sunt încă la început, dar cu bune
orientări de perspectivă, încă nu se poate spune că există site-uri de acest gen concepute în
scopul realizării unor afaceri şi, datorită acestui fapt, constituie o oportunitate.(Alecu, 2006).
Sistemul informatic al unităţilor de turism rurale
Brandingul local
Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei persoane,
companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care consta in identificarea
acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii geografice, este insa unul
dificil, datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile clientului.
Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana trebuie sa:
- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume
- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este etichetat
- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja, raspunzand la
intrebarea “care este diferenta intre acest brand si altele?”
- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt asteptarile
acestuia
Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de branding.
Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale distinctive,
impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi promovat si dezvoltat in
mod natural. Principala functie a unui brand local este de a naste curiozitatea si de a determina
turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai mica, cu atat brandul local este mai
concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este mai dificil ca brandul sa-si indeplineasca
functia de baza, respectiv sa atraga.
Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui grup format din
membrii ai comunitatii – preferabil persoane in varsta – care sa identifice principalele traditii si
31
Telefon 0786.038.824
evenimente istorice petrecute in regiune. Este important de definit care dintre aceste traditii
mai sunt inca de actualitate si care au devenit deja legenda. In ambele cazuri vor deveni parte a
brandului, pentru ca multe dintre initiativele din turismul local au avut la baza vechi traditii si
credinte – asa cum este cazul Branului, care s-a identificat ca fiind casa Vampirului Dracula,
atragand anual un numar impresionant de turisti straini.
Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta unui simbol
puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe acestia sa consume
respectivul serviciu. “Dezavantajul” este ca un brand bun atrage multi turisti si in aceste
conditii regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur, pentru a satisface
nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi contracarate printr-o planificare
corecta si o campanie de marketing bine structurata.
Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit – va atrage
clienti in mod punctual.
Un brand este mai puternic daca se va concentra pe elementele sale distinctive si nu se
va pierde in detalii fara semnificatie.
Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de o campanie
media – articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate vorbi despre brand, alte
evenimente de relatii publice
Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic care sa
transmita esenta brandului
Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si demonstreze
autenticitatea
Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar poate sa fie inclusa in acesta.
Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de salbaticia acesteia
decat de gradul de confort
Un brand este cu atat mai puternic cu cat este mai greu de reprodus si astfel ramane
singur pe piata, reprezentand un principal punct de atractie. Uneori, atunci cand apare un brand
similar il poate distruge pe cel original, in special daca acesta nu este protejat. Pentru
mentinerea si dezvoltarea unui brand local este nevoie si de o sustinere legala a acestuia
Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si
promovarii unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt mai
sustenabile
32
Telefon 0786.038.824
4.4. Deschiderea unei pensiuni rurale
Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare : Noţiunile de pensiune turistică

rurală şi pensiune agroturistică sunt definite prin Legea nr. 145/1994, reactualizate în 1999 ca
urmare a Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 61, pentru a fi redefinite şi
contopite într-o singură noţiune de "pensiune turistică rurală" prin prevederile Hotărârii
Guvernului nr.1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și
brevetelor de turism, hotărâre care se aplică prin ORDINUL MDRT NR. 1051/03.03.2011
pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a
licențelor si brevetelor de turism.Ordinele anterioare acestuia , care au fost abrogate o dată cu
intrarea lui în vigoare au fost Ordinul 899/09.02.2011, Ordinul nr 1296/2010 prin care s-a
abrogat la Ordinul 636/2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice.
Clasificarea pensiunilor:
In functie de numarul si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile rurale pot fi notate
din punct de vedere relag cu 1,2,3,sau 4 margarete.
Scopul principal al acestui mod de clasificare il reprezinta protejarea turistilor prin
asigurarea unui set de standarde de confort si calitate a serviciilor
Clasificarea structurilor turistice este decisa de catre Oficiul pentru Autorizare si
Control in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care are
dreptul sa autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activitati turistice.
Legislatia romaneasca stipuleaza o serie de criterii de selectie pentru pensiunile rurale
si urbane, incluzand:
- Numarul de camere
- Facilitatile pentru prepararea si servirea mesei
- Disponibilitatea unor anumite produse
- Elemente sanitare
- Servicii complementare
Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de:
- Maximum 10 camere si maximum 30 de locuri – in zonele rurale
- Maximum 20 de camere in zonele urbane
Pensiunile pot functiona in casa proprietarului sau in cladiri independente care asigura
spatii de cazare adecvate si spatii pentru alimentatie pentru turisti.
33
Telefon 0786.038.824
Pensiunile agroturistice trebuie sa aiba capacitatea de a-si produce 30% din

ingredientele pentru mese.
Amplasarea pensiunilor, atat rurale cat si urbane, trebuie realizata in zone ferite de
poluare sau alte elemente care ar putea afecta viata sau sanatatea turistilor.
Spatiile destinate turistilor vor fi in totalitate la dispozitia acestora. Depozitarea oricaror
obiecte personale ale proprietarilor in camere sau in grupurile sanitare (imbracaminte,
incaltaminte, alte obiecte personale care ar putea crea disconfort pentru clienti) este interzisa.
Autoritatea nationala pentru turism clasifica pensiunile luand in considerare si spatiile
utilizate pentru pregatirea si servirea meselor. Este important daca aceste spatii sunt doar
pentru clienti sau si pentru persoane din afara pensiunii. Aceasta situatie ar putea avea insa loc
numai daca numarul de locuri in restaurant depaseste cu minim 10 locuri numarul de locuri de
cazare.
4.5. Marketingul activitatilor de turism rural

Odata ce ia nastere o afacere in domeniul turismului rural, pensiunea este autorizata,
brandul locat identificat si cererile pietei sunt luate in considerare, incepe munca de promovare
a serviciilor de asa natura incat sa atraga un numar mare de consumatori.
Pentru aceasta, orice proprietar de pensiune va avea nevoie de un plan de
marketing.Conceptul de marketing este o inovatie a secolului 20 care guverneaza teoria
economica si practicile economice de zi cu zi.
Originile etimologice ale cuvantului “marketing” se gasesc in limba engleza, unde
verbul “to market” inseamna a dezvolta anumite operatiuni pe o piata de natura tranzactiilor
(vazare si cumparare).
In ziua de azi marketingul este vazul ca un element esential al oricarei organizatii, o
“solutie miraculoasa” care rezolva orice problema.
Notiunea de marketing este folosita in practica in mai multe contexte diferite:
1. Procesul de marketing, care opereaza la nivelul canalelor de marketing facand
legatura intre productia unei companii si piata acesteia.
2. Conceptul de marketing, care este limitat la considerarea marketingului ca un proces
de schimbare sociala, care implica producatori si consumatori.
3. Marketingul ca un ansamblu de actiuni menite sa asigure relatia companiei cu clientii
sai, relatie ce include cele 4 componente ale mixului de marketing (produs, pret, distributie si
promovare).
34
Telefon 0786.038.824
4. Orientarea catre marketing, care ii ia in considerare atat pe consumatori cat si pe

producatori, facilitand in acelasi timp procesul si conceptul de marketing.
5. Marketingul ca o modalitate de maximizare a profitului
Marketingul turismului rural impune o dubla referinta, atat la nivel macroeconomic cat si
la nivel microeconomic.
La nivel macroeconomic, marketingul turismului rural trebuie privit ca procesul de
schimb al produselor si serviciilor la nivel national, regional si local. In mod similar, la nivel
micoreconomic marketingul reprezinta procesul de realizare a profitului ca rezultat al dezvoltarii
unor activitati de schimb cu turistii de produse si servicii ale unei companii, pensiuni, etc.
Similar marketingului general, si marketingul turismului are o serie de instrumente care
actioneaza ca un tot si sunt interdependente conform teoriei sistemelor: astfel, compomentele
mixului de marketing – produs, pret, distributie si promovare – sunt intr-o relatie de
complementaritate, fiind conditionare reciproc si pastrand un echilibru impus de o anumita
strategie de markting.
Principalele elemente care diferentiaza marketingul in turismul rural de alte forme de
turism pot fi sintetizate dupa cum urmeaza (dupa Rosca E. R., 2001)
- Decizia de cumparare a clientului este bazata in mod special pe factorul emotional, si
nu pe cel rational. Acesta este motivul pentru care turismul rural se practica de cele
mai multe ori in familie si succesul depinde foarte mult de imagine si de experienta pe
care toti membrii familiei au avut-o.
- Complexitatea serviciilor in turismul rural are un caracter relativ, intelegand prin
aceasta ca diversitatea activitatilor complementare (odihna, tratament, activitati
culturale, etc.) este mai mica in comparatie cu alte forme de turism.
- Promovarea produsului in turismul rural se bazeaza de cele mai multe ori pe
intermediari (agentii de turism, companii specializare, companii de gazduire pe
Internet, etc.) sau se realizeaza direct prin intermediul cataloagelor de servicii. In
aceste conditii, decizia de cumparare a clientului depinde exclusiv de imaginea pe
care intermediarii (canalele de distributie) o ofera asupra serviciului, din punct de
vedere al calitatitii serviciilor turistice rurale
- Caracterul sezonieri al produselor si serviciilor turistice cauzate de factori naturali,
sociali sau culturali care influenteaza direct mixul de marketing. Acesta este motivul
pentru care activitatile de promovare au loc de cele mai multe ori in perioadele din
extra-sezon, pretul si distributia ating valorile optime in timpul sezonului, iar dupa
aceasta perioada apar activitatile de reparatii si iau nastere noi proiecte pentru viitorii
35
Telefon 0786.038.824
turisti.
Produsul in turismul rural si agroturism
Produsul in agroturism este elementul esential al mixului de marketing, toate celelalte
elemente ale mixului de marketing fiind determinate strict de acesta deoarece produsul este
distribuit, promovat si tot pentru el se stabileste si pretul.
Produsul turistic trebuie sa satisfaca diversitatea nevoilor consumatorilor si din aceasta
cauza, pentru a putea obtine un profit, “producatorul” trebuie sa determine natura
multidimensionala a cererii de consum si ofertei numai pentru acele produse care sunt cerute de
catre turisti.
Produsul turistic oferit de catre turismul rural include un ansamblu de produse si servicii
(cazare, masa, divertisment, etc.) utilizate intr-un context anume, influentate fiind de factorii
naturali ai regiunii sau localitatii.
Calitatea produsului turistic este direct legata de exploatarea patrimoniului zonei,
intelegand prin acesta si resursele naturale, infrastructura si in special calitatea resurselor umane
din zona implicate in activitatea de turism.
Produsul in turismul rural poate fi conceput astfel incat sa faca leg gatura cu informatii
obtinute anterior referitoare la:
- Turisti (consumatori) – in acest caz se cauta o segmentare a pietei utilizand criterii de
varsta, profesie/ocupatie, loc de rezidenta, venituri, obiceiuri, etc.
- Concurenta – legatura existenta cu alte activitati turistice similare, care pot ajuta la
identificarea si adaptarea ofertei de servicii si produse, personalizand-o si diferentiind-
o pe aceasta de cea a concurentei
- Potentialul turistic al zonei – presupune o buna cunoastere si utilizare a resurselor
turistice din zona vizata: resursele naturale, valorile culturale, infrastructura,
divertismentul, obiectivele istorice si religioase.
Elementele fundamentale ale produsului turistic care trebuie distribuit de catre retele
specializate (agentii de turism, tour operatori, etc.) pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:
- Atractivitatea resurselor: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice –
ca o motivatie de a vizita din nou zona
- Infrastructura: drumurile de acces, mijloacele de transport, telecomunicatii, servicii de
transport – pot fi incluse in pachetul de servicii sau pot fi lasate la latitudinea
clientului.
Spatiile de primire si restaurantele: receptia, cazarea si ofertele culinare – sunt elemente
36
Telefon 0786.038.824
principale ale produsului turistic si reprezinta premisa revenirii turistului:

- Dotarile suplimentare
- Permanente: divertisment, constructii sportive si culturale, variate modalitati de
petrecere a timpului liber
- Ocazionale: culturale, artistice, evenimente comerciale (targuri, expozitii, festivaluri)
- Resurse umane: educatie civica, cunostinte tehnice, profesionale si culturale, simt al
frumosului, ospitalitate (turismul este o industrie a ospitalitatii)
Sintetizand caracteristicile produsului in turismul rural, trebuie mentionat ca acesta
trebuie sa indeplineasca exigentele oricarui alt produs oferit pe piata, precum si urmatoarele:
- Trebuie sa aiba o marca
- Raportul calitate/pret trebuie sa fie optim
- Particularitatea si originalitatea pietei turistice locale, regionale si nationala
- Diversitatea serviciilor turistic
Piata turismului rural
Piata turismului rural se refera la domeniul economic al ofertei turistice concretizate in
oferta turistica (productia turistica) si cererea pentru serviciile turistice rurale.
Spre deosebire de piata de bunuri de consum, piata pentru turismul rural prezinta
urmatoarele elemente specifice:
- Locul ofertei este acelasi in care aceasta este consumata, dar poate sa difere de locul
unde ia nastere cererea
- Oferta de turism rural este rezultatul unui imagini mentale pe care potentialul
consumator (turist) si-o formeaza asupra informatiei primita direct si indirect
- Oferta de turism rural are un caracter neflexibil, intelegand prin aceasca ca nu este
elastica in timp si spatiu, si nu poate fi stocata sau transformata
- Cererea de turism rural este foarte elastica si supusa unei dinamici permanente
generate de mai multi facori economici, sociali si de natura circumstantiala
- Se adreseaza, momentan, unui segment de piata restrans (nisa de piata) care contine
consumatori de produse turistice si produse speciale si care sunt dispusi sa plateasca
preturi mai mari pentru acele produse care corespund cerintelor lor.
Spre deosebire de piata de bunuri, piata turistica, in special cea a turismului rural se
refera la vanzarea de servicii si produse cu un grad mai mare de abstractizare, produse si
servicii relativ invizibile care pot fi estimate cantitativ si calitativ doar partial sau indirect.
In realitate piata turistica rurala trebuie vazuta ca un raport dinamic intre cererea
37
Telefon 0786.038.824
turistica si oferta turistica, succesul echilibrului dintre cele doua parti fiind consecinta indirecta
a segmentarii permenente a pietei.
Elementele care constituie piata turismului rural sunt sintetizate dupa cum urmeaza:
- Oferta de produse turistice rurale poate fi prezentata de un numar mare de agenti
economici (SRL, agentii de turism, persoane autorizate, etc.) care isi dezvolta
activitati de transport, acomodare, alimentatie, divertisment, excursii, etc., toate
acestea fiind elemente ale produsului turistic.
- Cererea pentru produse turistice rurale este compusa dintr-o masa mare de
consumatori, atat interni (locali) cat si externi (din afara localitatii, incluzand turistii
straini)
- Cadrul legal in vigoare, care reglementeaza regimul circulatiei turistice, durata
vacantelor, conditiile de mobilitate pe un teritoriu, transportul public, acreditarea
serviciilor, categoria calitatica a serviciilor si produselor turistice
- Canalele de distributie a produselor turistice rurale, care au variate forme, de la
distributia directa a produselor pana la distributia prin intermediul unor retele
specializate, reprezentate in aceasta situatie de agentiile de turism.
- Mijloacele de informare si promovare necesare pentru a disemina si transmite
consumatorului toate produsele turistice orferite, prin intermediul companiilor
specializate.
- Concurenta produselor turistice rurale, reprezentate de un ansamblu de alte produse
rurale existente pe piata, oferite de alte companii turistice, agenti economici, etc.
(din tara sau din afara tarii) care exista pe piata in acelasi timp cu oferta personala
- Contextul turistic – care in spatiul rural se refera la mediul fizic in care exista
resursele naturale in prezent si, in acelasi timp, la influenta factorilor sociali,
economici, culturali sau chiar politici – in care agentii economici ai organizatiilor
turistice isi dezvolta activitatea
Pretul
Element al mixului de marketing, pretul reprezinta cantitatea de bani pe care
cumparatorul (turistul) este dispus si capabil sa o plateasca producatorului in schimbul
serviciilor si produselor turistice pe care acesta din urma este capabil sa le ofere.
Pretul este elementul cel mai putin controlabil pentru furnizorul de produse si servicii
turistice rurale, pentru ca nivelul sau real este stabilit pe piata sub influenta unor obiective
variate sau a unor factori subiectivi pe care acesta nu ii poate determina, ci doar influenta prin
cantitatea de produse turistice oferite si nivelul costurilor de productie obtinut. Cu toate
38
Telefon 0786.038.824
acestea, chiar daca este cel mai putin flexibil element din punct de vedere al capacitatii de
interventie din partea furnizorului de servicii turistice, pretul poate fi influentat mai usor pe o
perioada scurta de timp.
Chiar daca este elementul cel mai putin controlabl la nivel intern, pretul genereaza
efectele cele mai rapide, de fapt instantanee in comparatie cu alte elemente ale mixului de
marketing. Deci, atat cererea de servicii si produse turistice rurale si in special concurenta de
pe piata turistica reactioneaza mult mai usor la variatia preturilor decat la schimbarile de
imagine sau distributia produselor turistice.
Atunci cand elaboreaza politica de pret pentru produsele si serviciile turistice oferite,
furnizorul (pensiunea agroturistica sau operatorul de turism) trebuie sa se bazeze atat pe
factorii interni cat si pe factorii externi.
Factorii interni care intervin in proces sunt:
- Costurile de productie – reprezinta ansamblul cheltuielilor pe care un furnizor de
servicii turistice rurale le efectueaza pentru a realiza un anumit produs sau serviciu.
- Faza ciclului de viata al produsului/serviciului este un factor care trebuie luat in
consideratie deoarece de obicei in faza initiala se folosesc mai degraba preturi mari,
in faza de mijloc se utilizeaza preturi moderate, in faza de maturitate pretul incepe
sa scada si intra in declin, influentat si de alti factori.
- Strategia de distributie - influenteaza pretul prin facilitarea accesului la canalele de
distributie.
- Strategia de promovare – este corelata cu pretul, care devine un instrument de
promovare
- Organizarea interna – defineste responsabilitatile in domeniul controlului preturilor
in functie de structura organizatorica a companiei.
Factorii externi care au cea mai puterninca influenta asupra pretului unor produse sau
servicii turistice sunt:
- Cererea de produse si servicii turistice, cuantificata in numarul de turisti care
achizitioneaza produse si servicii turistice rurale pe o perioada determinata de timp.
De obicei intre pretul produselor si serviciilor turistice rurale si cererea pietei exista
o relatie de proportionalitate inversa.
- Concurenta scoate in evidenta structura pietei turistice locale, regionale si nationale,
din zona unde pensiunea isi ofera serviciile. In ceea ce priveste concurenta pe piata
este importanta diferentierea intre natura concurentei si adaptarea strategiei de pret
pentru produsele si serviciile oferite.
39
Telefon 0786.038.824
- Oferta de produse si servicii rurale se refera la capacitatea de productie a companiei,

care va fi relevata prin intermediul pretului. In aceasta mod, furnizorul de servicii
turistice trebuie sa aleaga intre un pret mai mare cu o oferta mai mica sau o oferta
mai mare cu un pret mai mic. Investigarea cererii ii va oferi posibilitatea de a selecta
solutia optima.
- Alti factori socio-economici cum ar fi: conjunctura economica, faza ciclului
economic, protectia sociala a consumatorilor, etc.
Promovarea
Promovarea este al patrulea element al mixului de marketing, multi teoreticieni
considerand ca este si cel mai important pentru succesul unei afaceri in turismul rural.
Promovarea se refera la ansamblul activitatilor, mijloacelor informationale si a modalitatilor de
captare a atentiei potentialilor clienti, cu scopul de a satisface nevoile si dorintele acestora si
implicit de a creste eficienta economica a serviciilor si produselor turistice furnizate.
Utilizarea complementara a instrumentelor si tehnicilor de promovare pentru a atinge
scopurile propuse este definitoriei pentru mixul promotional. Componentele mixului
promotional sunt: publicitatea, vanzarea directa, promovarea vanzarilor si relatiile publice,
fiecare dintre acestea avand particularitatile si modalitatile sale proprii de abordare.
Analizand din punctul de vedere al particularitatilor activitatii turistice rurale, se poate
spune ca dintre elementele mixului promotional cel mai eficient este publicitatea.
In promovarea produselor si serviciilor turistice rurale este recomandata utilizarea unor
servicii intermediare, in cazul de fata tour-operatori, care, de cele mai multe ori, sunt integrati
in retele specifice. Pentru a beneficia de avantajele pe care le ofera tour-operatorii, trebuie
avute in vedere urmatoarele: calitatea produselor si serviciilor oferite, volumul ofertei,
originalitatea/singularitatea operatorului agroturistic, adaosul comercial, necesar acoperii
costurilor si, in final, avantajul financiar care poate fi obtinut de catre toti partenerii implicati in
circuit.
Eficienta activitatilor de promovare a serviciilor turistice rurale poate fi crescuta daca
intregul proces de promovare este observat la urmatoarele niveluri:
- La nivelul pensiunilor: in acest caz se recomanda realizarea unor pliante sau brosuri
care sa prezinte facilitatile de cazare, conditiile de transport, informatii despre
meniul culinar, informatii despre mestesugurile practicate, etc.
- La nivelul satului, zonei turistice promotia se poate realiza utilizand materiale
promotionale scrise (ghiduri turistice), casete video, etc. Aceste materiale trebuie sa
clasifice toate pensiunile existente in regiune care sunt pregatite pentru agroturism,
40
Telefon 0786.038.824
incluzand de asemenea si informatii despre intregul teritoriu punctele de interes, etc.

- La nivel regional, trebuie realizat un material mai amplu care sa prezinte
caracteristicile intregii zone
- La nivel national, trebuie publicat un ghid agroturistic care sa prezinte potentialul
turistic al tarii.
In orice material care se promoveaza produsele si serviciile de turism rural trebuie
incluse urmatoarele categorii de informatii:
- Numele localitatii, numele familei, fotografia casei/pensiunii, simbolurile
animalelor care sunt crescute in ferma
- Informatii detaliate despre locatia agroturistica (numar de camere, numar de paturi,
facilitati, utilitati, etc.)
- Numarul de mese, produsele care pot fi consumate in ferma
- Alte elemente specifice: mestesuguri, magazine, etc.
- Modul in care se poate ajunge in regiune, in sat (drumuri, distanta pana la cel mai
apropiat oras, mijloace de transport, restrictii pe drumuri, etc.), chiar si o schema a
fermei si a modului in care aceasta este plasata in functie de principalele drumuri de
acces si mijloace de transport pe care le pot folosi turistii
Campaniile promotionale pentru serviciile agroturistice pot fi realizate de asemenea si
prin intermediul targurilor si expozitiilor care sa prezinte imagini ale zonelor respectice,
precum si prin organizarea de degustari de produse traditionale zonei pe diverse rute turistice.
In oricare dintre aceste sitautii vor fi distribuite materiale publicitare care sa prezinte zona si
pontentialul acesteia pentru agroturism.
O modalitate moderna de prezentare, accesibila turistilor, este aceea a Internetului,
utilizand un site de prezentare care sa contina:
- O scurta descriere a zonei, reliefului acesteia, climatului, vegetatia, fauna, etc.
- O pagina care sa prezinte folclorul local, miturile, obiceiurile, traditiile, etc.
- Oferta de servicii: un catalog al spatiilor de cazare disponibile, perioadele in care
acestea pot fi folosite, personalul, preturile, posibilitatile de acces, variantele de pretrecere a
timpului liber, serviciile suplimentare, etc.
4.6. Implicaţiile turismului rural în dezvoltarea asezărilor rurale româneşti

Asezarile rurale dispun de un cadru considerat pitoresc, cu case şi gospodării
confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi artistică proprie, cu mesteşugari
şi artizani talentaţi.
41
Telefon 0786.038.824
Totodată, materializarea serviciilor în mediul rural constituie o expansiune a

activităţilor de servicii în mediul rural, ale căror implicaţii economice pot fi considerate între
două raporturi: ponderea serviciilor în veniturile locatităţii rurale precum de creştere a
preţurilor reale (sau relative) ale serviciilor pe măsura avansării pe scara dezvoltării economice
Aceste elemente au fost analizate la nivelul regiunii GAL Orizonturi 2012.
Practicarea agroturismului are şi efecte de natură culturală cum sunt: creşterea
nivelului de cultură şi civilizaţie a locuitorilor din zona rurală respectivă; lărgirea orizontului
de cunoaştere a acestora; schimb de cunoştinţe şi de experienţe între sat şi oraş. Mutaţiile
intervenite în cofiguraţia cererii şi pieţelor agroturistice din România după anul 1989, pot fi
redate prin următoarele faze: turismul rural în contextul nivelelor dezvoltării stadiale a
economiilor rurale, conturarea şi stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a
activităţilor de turism rural şi de dezvoltare a activităţilor agroturistice.
Pentru gospodăria agroturistică şi capacitatea strategică a acesteia în cadrul
comunităţii spaţiului rural, au un rol esenţial, prin identificarea unor strategii de dezvoltare în
domeniul socialului şi economicului din localităţile rurale. Pot fi delimitate două direcţii:
a) de identificare a de gospodării familiale reprezentative în vederea modernizării;
b) a elaborării de studii şi proiecte pentru modernizarea de gospodării, a unor căsuţe de
tip camping pentru practicarea de agroturism.
De aici reiese că piaţa turistică rurală se caracterizează în prezent printr-o globalizare a
concurenţei între zonele cu vocaţie turistică şi nu printr-o mişcare de globalizare a serviciilor
agroturistice.
Referitor la utilizarea forţei de muncă active în mica gospodarie ţărănească se poate
delimita un aspect cantitativ, şi aspectul calitativ.
Specific zonei de câmpie e faptul că majoritatea gospodăriilor au suprafeţe încadrate
sub pragul de rentabilitate, limite de suprafeţe ce trebuie corelate cu forţa de muncă ( numărul
membrilor de familie). În acest context turismul rural din aceste zone poate fi considerat o
încadrare în acele activităţi care creează şi menţine un echilibru socio-economic al arealelor
teritoriale, constituind un factor de atractivitate acestor zone şi în final se concretizează printr-o
sursă suplimentară de venituri.
Încadrate într-o ierarhie de asigurări a serviciilor agroturistice în sistemul gospodăriilor
din judeţele din sudul ţării, acestea pot fi redate prin următoarea structură: gospodării cu
pensiune completă, sate agroturistice, turism de formă itinerantă ( cu angrenarea gospodăriilor
ţărăneşti în cadrul societăţilor de turism din zonă ). Reconsiderarea parametrilor tehnici,
economici şi financiari, în spaţiul rural, constituie o fază incipientă, care presupune cunoaşterea
42
Telefon 0786.038.824
gradului de complexitate a exploataţiilor agricole din zonă.

Elementele de ordin economico-financiar redate anterior şi care pot fi considerate
exemplificative pentru judeţele din subzona sudică, necesită a fi analizate şi sub aspectul
interpretărilor, prin: cheltuielile fixe; cheltuielile variabile, precum şi forma de recuperare la
venituri a sumelor băneşti rezultate.
Pentru acest motiv trebuie analizaţi principalii factori ce condiţionează desfăşurarea
activităţilor în gospodăria agroturistică, alături de recomandările de natură ecologică ce pot fi
încadrate în strategiile dezvoltării rurale.
Strategii privind identificarea şi amenajarea satelor turistice.
Satul turistic, prin varianta sa geografică, poate conduce la o definiţie variabilă a pieţei
turismului rural. Strategia activităţilor din satul turistic se bazează atât pe ceea ce există în
prezent în această formă a structurii agroturistice, cât şi pe ceea ce se poate face, sau ce le stă în
putere să facă locuitorilor satului turistic. Ca atare, satul turistic trebuie să întrunească un
cuantum de condiţii naturale şi istorice, social-economice obiective, care să fie definitorii şi
caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic.
Eficienţa ecologică şi impactul asupra ecosistemelor, este un criteriu ce
condiţionează/determină chiar, lansarea satului. Lansarea pe piaţa externă a satului turistic
românesc şi tranziţia la economia de piaţă pretind măsuri de asigurare a unor echipamente,
dotări şi amenajări raţionale, cu efecte scontate atât în domeniul eficienţei economice, dar şi
ecologice.
Exigenţe referitoare la criteriile de omologare a satelor turistice, trebuie să răspundă
unor criterii şi indicatori, ce se referă la nivelul normelor şi exigenţelor de la nivel UE la nivel
local, alături de impunerea şi cunoaşterea incidenţelor de natură financiară care pot apare în
satele turistice. Ca atare, prin conţinutul său, delimitarea regională a resurselor agroturistice
aferente satului agroturistic, printr-o lucrare de zonare, are o importanţă naţională deosebită, în
sensul materializării relaţiilor existente între turism şi agricultură, cu repercursiuni asupra
dezvoltării şi modernizării spaţiului rural românesc.
Strategii de lansare a satului turistic românesc pe piaţa mondială
Procesul complex de lansare pe piaţă a satului românesc, în calitate de produs turistic,
trebuie permanent urmărită prin utilizarea viziunii consumatorului/turistului. Din punctul de
vedere al turismului rural românesc considerăm că produsele turistice prin structura de
componenţă se comercializează, sunt testate, urmărite, şi - în momentul de faţă - se încearcă
creşterea calităţii serviciilor componente.
Analiza produsului turistic rural poate fi efectuată şi prin viziunea de marketing, prin
43
Telefon 0786.038.824
satisfacerea cerinţelor utilizatorului şi obţinerea de profit. Astfel, produsul turistic rural

românesc poate fi regăsit astăzi în întreg spaţiul rural românesc, la nivele de confort diferit (de
la 1 - 3 margarete în cazul fermelor turistice şi până la 4 margarete în cazul pensiunilor
turistice) şi în cel puţin două mari forme (echipamente clasice şi moderne).
În pregătirea lansării produsului turistic rural românesc, deosebit de importante
considerăm a fi politicile de marketing utilizate, iar din cadrul acestora în primul rând politica
de produs. Prin această politică de produs, se va ţine seama în prefigurarea sa de următorii
factori: naturali, infrastructura (generală şi specifică), calitatea serviciilor, realizarea la nivel
internaţional a standardelor de confort. În acest cadru produsele turistice pot fi adecvate
cerinţelor turiştilor, conform formelor de organizare acceptate de către proprietari.
44
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 5
CADRUL NATURAL-TERITORIAL ŞI ECONOMICO-ORGANIZATORIC AL
ZONEI GAL ORIZONTURI 2012
5.1. Prezentare generală
Teritoriul GAL – „ORIZONTURI 2012” este situat in partea de sud vest a Judetului
Olt, pe malul drept al Oltului, la limita de Sud a Campiei Romane, in subdiviziunea ce poarta
numele de Campia Caracalului, din Campia Olteniei.
Din punct de vedere administrativ, GAL “ORIZONTURI 2012” se încadrează în limita a

12 unităţi administrativ teritoriale, incluzând din punct de vedere al organizării administrative
11 comune în judeţul Olt: Bucinişu, Grojdibodu, Gura Padinii, Ianca, Obârşia, Redea,
Rotunda, Urzica, Vădastra, Vădăstriţa, Vişina Nouă şi una situată în judeţul Dolj: Amărăştii
de Jos.
ROMANIA – Regiunea SUD-VEST OLTENIA – judeţul OLT
Teritoriul este pozitionat in apropiere de orase importante precum: Slatina situat la o

depărtare de 76 km, Craiova la 77 Km, Caracal la 35 km, având în acest fel o bună amplasare
faţă de marile centre industriale: Craiova, Slatina, şi foarte aproape (25 km) de oraşul Corabia,
port fluvial la Dunăre.
Accesul la transportul feroviar este asigurat în oraşul Corabia de se poate ajunge la
45
Telefon 0786.038.824
Caracal şi Slatina. Cel mai apropiat aeroport de teritoriul GAL – „ORIZONTURI 2012” este
aeroportul internaţional din Craiova, distanţa de la cel mai îndepărtat punct al teritoriului
(Islaz) până la acesta fiind la 77 km.
Principalele drumuri sunt: DN 54A care străbate de la est la vest teritoriul şi DJ544
care-l străbate de la nord la sud.
Teritoriul se invecinează la vest cu Judeţul Dolj, la sud este mărginit de fluviul Dunărea
iar în nord şi est de următoarele localităţi din judeţul Olt: oraşele Caracal şi Corabia, comunele:
Drăghiceni, Deveselu, Vlădila, Grădinile, Brastavăţu, Vişina, Orlea.
5.2. Patrimoniul de mediu
Unităţile de relief ale teritoriului sunt reprezentate de un fragment al Câmpiei Române,

separată de Valea Oltului în două sectoare: Câmpia Olteniei, în vest şi Câmpia Teleormanului
în est sau Câmpia Romanaţi (parte integrantă a Câmpiei Oltene, şi Câmpia Boianului (parte
integrantă a Câmpiei Teleormanului).
Câmpia Română, unitate geografică mare, situată la sud de oraşul Slatina, este separată
de Valea Oltului în două sectoare : Câmpia Olteniei, în vest, şi Câmpia Teleormanului, în est
(Gr. Posea, L. Badea,1984).
Câmpia Română s-a format prin umplerea zonei respective cu aluviuni aduse de râurile
din Carpaţi şi Subcarpaţi, în timpul cuaternarului. Ea ocupă cea mai mare parte a judeţului Olt
şi are un relief uniform, ce coboară uşor spre sud, de la 180 – 200 metri până la circa 20 metri
în Lunca Dunării. Valea largă şi joasă a Oltului separă aici două subunităţi aparţinând celor
două mari sectoare : Câmpia Romanaţi, pe dreapta (parte integrantă a Câmpiei Olteniei) şi
Câmpia Boianului, pe stânga (parte integrantă a Câmpiei Teleormanului).
• Câmpia Romanaţi este formată dintrun câmp relativ neted, ce se inclină uşor spre sud
– est (Câmpul Leu – Rotunda) şi din terasele Oltului şi Dunării (Câmpia Caracalului), ce cad în
trepte spre est şi sud. În partea de nord-est prezintă o fragmentare accentuată, creată de văile
Tesluiului şi Oltului, văi cu terase bine individualizate. Terasele Dunării delimitează, pe
aliniamentul localităţilor Ianca, Grojdibodu, Orlea, Corabia, Giuvărăşti, Tia Mare, etc, luncile
joase, adevarate şesuri aluviale ale Dunării (8 - 9 kilometri lăţime în dreptul localităţii Ianca) şi
Oltului (5 – 6 kilometri laţime).(Enciclopedia Geografică a României, 1982) ;
• Câmpia Boianului este limitată la vest de râul Olt (printr-un versant abrupt de circa 50
46
Telefon 0786.038.824
– 60 metri inălţime) şi la est de râul Vedea.
Teritoriul este asezat in plina zona de clima temperat – continentala. Primeste influenta
climatului continental – excesiv, ce se caracterizeaza prin ierni geroase cu temperaturi cuprinse
intre - 15° si - 30°, iar vara, prin temperaturi ce se ridica, uneori, la 35°- 40°. Temperatura
medie anuala are o valoare ridicata de 10° - 11° C. Cantitatea anuala de precipitatii este de 500
- 600 mm. Vanturile predominante sunt cele care bat de la NE sau de la NV. Perioada de calm
atmosferic se inregistreaza vara si toamna.
Vanturile dominante in tot cursul anului sunt cele din sectorul nord-estic, cu frecvente
intre 25-29% toamna, 22-34% iarna, 26-36% primavara, 22-25% vara, si viteza de 3,3 m/s,
urmate de cele din directie opusa, sectorul sud-estic, frecventa medie de 5,3% si o viteza de 2
m/s.
Teritoriul se incadrează in aria cu umiditate suficienta. Sub aspect hidrologic, apele

freatice sunt cantonate la adancime mai mare pe platourile interfluviale, mijlocie pe podul
teraselor dinspre Olt si mica in depozitele deluviu-coluviale de versant sau in cele aluviale de
lunca. In general, apele din acest teritoriu sunt de calitate mijlocie-superioara.
Dunarea este principala apa care uda partea de sud a teritoriului. Ca apa curgatoare, pe
langa transportul fluvial, prezinta o importanta deosebita deoarece asigura apa necesara
platformei industriale si a sistemului de irigatii.
Prin formarea malului abrupt al Dunarii, actiunea de deversare a apelor este practic
nula, nefiind cazuri de inundatii in afara luncii, nici in anii cu cele mai mari cote de apa.
Panza de apa fratica se afla la adancimi cuprinse intre 0,5 – 8 m. In perioadele cu

precipitatii multe, se produc excese de umiditate in lunca. Teritoriul este brazdat cu canale de
irigatii.
Pe teritoriul GAL predomina vegetatia de stepa, urmata de cea de lunca. Dintre

culturile importante in zona, amintim: graul, porumbul si unele plante industriale, precum
sfecla de zahar si floarea soarelui. Plante de nutret, intalnim: lucerna, iarba de sudan si
borceagul. Pomii fructiferi cel mai des intalniti sunt: marul, parul, corcodusul si prunul.
In lunga Dunarii se gaseste papura, rogoz, trestie, iar dintre copaci, salcia, plopul
canadian si plopul alb. Copacii formeaza zavoaie in lunca Dunarii şi pot fi exploatati pentru
lemn de foc, sau celuloza.
47
Telefon 0786.038.824
Din vegetatia spontana intalnim: pir, troscot, volbura, stir, etc. In paduri si pe marginea
acestora gasim toporasi si viorele iar in zonele din Lunca Dunarii, unde balteste apa, cresc stuf,
papura, crini de balta si nuferi.
Fauna este formata din rapitoare: popandaul, harciogul si soarecele de camp. Un animal
obisnuit al faunei este iepurele, vanat pentru carnea delicioasa pe care o ofera.
Pasarile specifice zonei sunt prigoriile, ciocarlia, graurul si privighetoarea. Zavoaiele

sunt din ce in ce mai populate, dupa desecarile din Lunca Dunarii. Se mai intalnesc starci,
sitari, rate si gaste salbatice.
In apele Dunarii speciile predominanta sunt crapul, salaul, somnul si cega. In fauna
piscicola, predominante sunt bibanul, carasul si crapul.
Stejar din padurea Potelu Galbinele din padurea Potelu
Casa Pădurii din Pădurea Potelu este situată în lunca Dunării, mai precis în lunca
Potelu, la altitudine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu.
Pădurea este mică, suferind din plin efectele exploatărilor forestiere. Prin Legea nr.
5/2000, o suprafaţă de 1,5 ha a primit statutul de arie protejată. Trebuie arătat că în literatura
de specialitate a apărut mai demult ca rezervaţie forestieră-botanică, cu suprafaţa de 13,0 ha,
pentru ocrotirea a trei exemplare de stejar (Quercus robur), în vârstă de peste 400 ani,
monumente ale naturii.
Flora de la nivelul ierburilor este una variată și constituită din specii vegetale de:
obsigă (Bromus ramosus), mărgică (Melica uniflora), păștiță (Anemone nemorosa), brebenei
(Corydalis bulbosa), untișor (Ranunculus ficaria), plămânărică (Pulmonaria
officinalis), cerențel (Geum urbanum), piperul-ursului (Asarum europaeum), gălbinele
(Lysimachia punctata), sparanghel sălbatic (Asparagus tenuifolius), precum și din mai multe
48
Telefon 0786.038.824
specii de rogozuri.
Fauna este reprezentată de mamifere cu specii de: șacal galben (Canis aureus)
,iepure, (Lepus europaeus), bizam (Ondrada zibestichus) sau șoareci de câmp;păsări cu specii
de: ghionoaie verde (Picus viridis), uliu-păsărar (Accipiter nisus), vânturel roșu (Falco
tinnunculus), sticlete (Cardueliscarduelis), presură galbenă (Emberiza
citrinella), mierlă (Turdus merula), cinteză (Frinfgilla coelebs), cuc(Cuculus canorus),
șorecar comun (Buteo buteo) sau privighetoare (Luscinia megarhynchos).
NISIPURILE DE LA DABULEN / Ianca I - ROSPA0135 - 4695,68 ha
Situl deţine importante populaţii cuibăritoare de Falco vespertinus, Emberiza

hortulana, Coracias garrulus, Lanius collurio şi Lanius minor. Dintre speciile acvatice se
remarcă populaţia cuibăritoare de Aythya nyroca şi efectivele de Ardeola ralloides şi Platalea
leucorodia care apar în timpul migraţiei.
Situl se incadreaza in regiunea biogeografica continentală, fiind situat in Lunca

Dunării la est de confluenţa cu Râul Jiu. La vest până în dreptul localităţii Sărata, la nord de
fosta baltă Potelu(momentan zonă agricolă) şi de localităţile Dăbuleni şi Ianca, la est până în
dreptul localitatii Hotaru iar la sud de cursul Dunării. Cuprinde in principal terenuri agricole,
plantaţii de arbori, livezi, griduri fluviale, precum şi zone umede permanente şi ape
temporare. Climatul este temperat-continental cu influenţe mediteraneene. În zonă, prezenţa
aluviunilor nisipoase şi a deflaţiei eoliene a determinat predominarea solurilor nisipoase în
diferite grade de evoluţie, precum şi a nisipurilor nesolificate. Prezenţa nisipurilor determină
apariţia unui relief de dune, bine reprezentat în perimetrul acestui sit. Prezenţa unor soluri
nisipoase, care nu reţin apa, imprimă acestei zone un caracter semiarid, cu accente de
aridizare şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal).
CORIDORUL JIULUI / 533,6 ha
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintre
cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată în
dispariţie vertiginoasă. Acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni
(Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale
regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m, dispusă
între 50 şi 405 m alt. Din suprafaţa totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului
forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha (23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme
preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori
49
Telefon 0786.038.824
superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate
biogeografică de excepţie.
Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biod
5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural
Monumentele istorice existente pe teritoriul GAL :
Cod LMI Denumire Localitate Datare
Aşezarea neolitică de la Vădastra

Măgura Cetăţii 4500 –
3700 a.
OT-I-s-A- Sat VĂDASTRA; comuna Chr.,Neol
08538 itic,
VĂDASTRA Cultura
Vădastra
Biserica Adormirea Maicii

Domnului
OT-II-m-B- Sat OBÂRŞIA; comuna

1866
08961 OBÂRŞIA
Biserica Adormirea Maicii

Domnului
OT-II-m-B- Sat POTELU; comuna

1843
08998 IANCA
50
Telefon 0786.038.824
Biserica Sf. Nicolae / Sat REDEA

1721,
refăcută
OT-II-m-B-
comuna REDEA 1802-
09006
1804 şi
1886
Biserica Sf. Ioan Botezătorul
OT-II-m-B-
Sat REDEA; comuna REDEA 1834
09007
Biserica Intrarea Maicii

Domnului în Biserică
OT-II-m-B-
Sat REDEA; comuna REDEA 1830
09008
OT-II-m-B- sf. sec.

Conacul Gălăţeanu sat REDEA; comuna REDEA
09009 XIX
Biserica Intrarea în Biserică
OT-II-m-B- sat VĂDĂSTRIŢA; comuna

1860
09063 VĂDĂSTRIŢA
Biserica Sf. Voievozi sec.

XVII, pe
sat AMĂRĂŞTII DE JOS; ruine de
DJ-II-m-B- comuna
08175 sec. XV,
AMĂRĂŞTII DE JOS
extinsă
1759
DJ-II-m-B- sat AMĂRĂŞTII DE JOS;

Biserica Sf. Ioan Botezătorul 1864
08176 comuna
51
Telefon 0786.038.824
AMĂRĂŞTII DE JOS
Aşezarea de la Prapor sat PRAPOR; comuna
AMĂRAŞTII DE JOS"La
Delniţa., "La Planişte., la 200
sec. III -
DJ-I-s-B-07910 m S de satul Prapor, la
IV p. Chr
distanţa de 1,2 km de biserica
din satul Prapor; extravilan,

teren arabil
Sursa informatiilor: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale OLT
5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri
Spatiul rural al GAL – ORIZONTURI 2012 este important atat datorita potentialului
agricol ridicat, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu localizate
in acest mediu. In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de
urbanizare sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In
aceste conditii, strategia de dezvoltare a GAL – ORIZONTURI 2012 isi propune sa pastreze linia
de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al zonei, prin
dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii,
industriei alimentare si diversificarii economiilor rurale.
Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de munca,
dar mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii acerbe pe plan
european pe aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca a “produsului
Orizonturi 2012” cu o serie de caracteristici clare, usor de recunoscut de consumator si care sa
creeze asocieri pozitive cu specificul zonei care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere
respectivele produse altor produse alternative, si sa il determine sa plateasca un pret adecvat.
In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat
pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale
garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece
52
Telefon 0786.038.824
produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar
influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal
de comercializare a produselor agricole, alimentare de marca.
In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale, a
produselor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu
dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare.
Mai mult, mestesugurile traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in
circuite comerciale – excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de
agricultura, contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia,
precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole locale.
Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a
turismului rural si etnografic, care sa valorifice:
 forta de munca disponibila in mediul rural;
 modul de viata traditional bine conservat;
 mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in
conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar
fara a fi certificate ca atare inca);
 existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei,
care insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient
promovate si sunt rareori comercializate in afara judetului;
 diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona, festivalurile
folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in
sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua
intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de
atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare
adecvata;
 mestesugurile inca vii, care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor
beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan
local –pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea
unor produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii
festivalurilor, targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic,
daca ar fi valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara, cursuri de scurta
durata, ateliere de creatie deschise turistilor.
53
Telefon 0786.038.824
Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de mestesuguri traditionale poate fi

optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea, reabilitarea si
amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin
promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate,
industrialízate.
Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune
diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o serie de
provocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la
securitatea alimentara).
Toată Valea Dunării, de la Ianca la Giuvărăşti, dar şi ceva mai sus, spre Vădastra, este o
zonă bogată în istorie dar şi în tradiţii şi obiceiuri care, pe alocuri, se mai păstrează şi astăzi.
Îndeletnicirile locuitorilor acestei zone, modul în care aceştia şi-au câştigat de-a lungul
timpului existenţa au marcat felul în care trăiesc, muncesc sau se bucură. Majoritatea s-au ocupat
şi se ocupă în continuare cu creşterea animalelor, cu legumicultura şi pescuitul. Bogăţia în peşte
a apelor Dunării a permis practicarea pescuitului încă din preistorie. Mărturie stau chiar cuvintele
de origine latină intrate în lexicul românesc: peşte: (lat.) piscem, de unde pescar, pescărie.
Călătorii străini ce au vizitat aceste locuri au fost impresionaţi şi ei de acest aspect: elveţianul
Sulzer, secretarul lui Alexandru Ipsilanti, remarca faptul că în Dunăre, râuri şi heleşteie se
găseşte atâta peşte că nu poate fi socotit. Fauna ihtiologică specifică apelor din judetul Olt se
compune din: crap, somn, mreană, caras, ştiucă, scobar şi clean. Ca scule de pescuit se foloseau:
ostia, undiţa, scârtaşul, prostovolul. Aceste scule şi unelte de pescuit pot fi admirate în cadrul
muzeelor săteşti de la Potelu sau Orlea dar şi în muzeul orăşenesc Corabia.
Existente iniţial în vremea dacilor şi după retragerea romană, bordeiele au constituit
principalele spaţii de locuit, astfel că între secolul al V-lea şi secolul al VIII-lea populaţia din
Câmpia Boianului, Romanaţiului şi Doljului locuia în bordeie alcătuind sate compacte, dar de
dimensiuni reduse de-a lungul cursurilor de apă. În fostul judeţ Romanaţi, către sfârşitul
secolului al XIX-lea, se înregistrau foarte multe de bordeie de pământ folosite drept «case de
locuit». Din relatările bătrânilor din localităţile Ianca şi Potelu, bordeiul era aşezat pe o groapă
adâncă de 1-1,5 m având formă dreptunghiulară, mai joasă la unul din capete. În mijlocul gropii
se aflau două bârne groase pe care se sprijinea o alta, numită grindă, care la rândul ei sprijinea
căpriorii la unul din capete, celelalte fiind înfipte în pământ. Peste căpriori erau aşezate scânduri
late, la distanţe mai mari, peste care se punea trestie sau papură multă - care se găsea din belşug
în balta din Valea Dunării – apoi pământ, acoperind astfel şi golurile dintre scânduri. Pământul
54
Telefon 0786.038.824
era pus pentru a nu lua vântul trestia, dar şi pentru a camufla locuinţa împotriva năvălitorilor, şi
în special a turcilor, ţinând cont că satele erau aşezate în câmpie, în apropiere de Dunăre.
În interior, scândurile erau văruite, bordeiul neavând tavan, iar ferestrele mici se găseau la
nivelul pământului şi, în loc de geam era pusă piele de vită. Planul bordeiului era alcătuit dint-o
încăpere centrală în care se găsea vatra, iar de fiecare parte a acesteia se găseau două încăperi.
Vatra avea un coş piramidal, făcut dintr-o împletitură de nuiele lipită cu lut; ca accesorii
specifice vetrei erau: ceaunul cu lanţul de care era atârnat, pirostriile de fier, ţestul pentru copt
pâinea, o măsuţă joasă rotundă cu trei picioare şi scaunele scunde tot cu trei picioare. În odaia de
locuit se afla o sobă oarbă ce avea gura la vatră, două paturi dispuse în unghi drept, de regulă, în
colţul opus intrării sau în paralel, formate din scânduri aşezate pe pari bătuţi în pământ. Pe pat
era aşternută o rogojină din papură împletită pe care se dormea.
În odaia bună, care nu era locuită, se găsea un pat asemănător cu cel din odaia de locuit, pe
care se aşternea un ţol (velinţă), lada de zestre şi diferite ştergare care o împodobeau. La unele
bordeie se mai găsea şi o altă încăpere mai mică, folosită la depozitarea diferitelor lucruri,
numită celar. În faţa bordeiului era gârliciul care avea rolul de a proteja intrarea în bordei. În
55
Telefon 0786.038.824
gârlici, pe marginile laterale, se găseau două paturi făcute din pământ, numite „brăgar“, unde
oamenii dormeau vara, când era cald.
O imagine generală asupra tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor specifice teritoriului
ocupat de GAL – ORIZONTURI 2012 este prezentată în cele ce urmează :
Nr Localitatea Obiceiuri, Sărbători şi Meşteşugur Ansambluri Festivaluri

. Tradiţii locale i specifice folclorice,
Tarafuri,
Cr Grupuri vocale
t.
1 Bucinişu Sărbătoarea cireşului
2 Ianca Botezul viilor „Sfântul Ans. Folcloric Festivalul
Trifon“, Hora de „Izvoraşul“. Interjudeţean
pomană. de folclor
„Cântecele
Dunării“.
3 Redea Întâlnire cu fii satului.
4 Urzica Întâlnire cu fii satului.
5 Vădastra Govia Ceramică
de Vădastra,
Cojocărit.
Vădăstriţa Încuratul cailor,
Irozii (Vicleimul,Stelarii,
Craii) .
Sursa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale OLT
Ansamblul folcloric Izvorasul
56
Telefon 0786.038.824
DESCRIEREA OBICEIURILOR
ÎNTÂLNIRE CU FII SATULUI
In majoritatea localităţilor din teritoriu s-a împământenit obiceiul ca o dată pe an, de regulă
atunci când se împlinesc un anumit număr de ani de la prima atestare documentară a localităţii,
să fie chemaţi la vatra satului toţi cei risipiţi prin lume, pentru a sărbătorii evenimentul.
Tot cu acest prilej se acordă titluri de cetăţeni de onoare pentru cei cu merite deosebite şi
care prin aportul dumnealor au dus faima localităţii, se acordă diplome: veteranilor de război,
cuplurilor care au trecut împreună de cincizeci de ani de căsnicie, sportivilor, elevilor cu
rezultate la olimpiadele judeţene, naţionale şi internaţionale, etc.
Sărbătoarea se încheie în fum de mici, pastramă, frigărui, stropite din belşug cu bere, suc şi
voie bună, de care se fac răspunzători ansambluri folclorice din localităţi limitrofe, sau
dimpotrivă ansambluri şi artişti consacraţi, ce întreţin atmosfera de sărbătoare până înspre
cumpăna nopţii.
Acelaşi caracter îl au şi celelalte sărbători: a teiului, cireşului, nucului, rozelor, bujorului,
secerişului, lubeniţei, pâinii, etc.
GOVIA
Este un alt obicei de evocare a morţilor printr-un ritual sărbătoresc care se mai practică încă
doar în câteva sate din sudul judeţului (Vişina, Vădastra şi Orlea). Ea se mai ţine de Sf.
Gheorghe sau de Florii şi ca structură etnofolclorică este tot o horă în cadrul căreia se desfăşoară
un ritual de comemorare a tinerilor care au murit în anul premergător ţinerii Goviei.
57
Telefon 0786.038.824
Tinerii care organizează Govia (garanţii) vin în dimineaţa zilei în care se ţine hora la
familiile celor care le-au murit copii de tineri şi primesc de la aceştia diferite obiecte (odoare)
care au aparţinut celor dispăruţi.
Această procesiune are un caracter sărbătoresc, tinerii fiind însoţiţi de lăutari. Pe locul unde
se ţine Govia este improvizată o scenă din două căruţe alăturate împodobite cu covoare pe care
sunt expuse odoarele primite. Pe parcursul desfăşurării horei, în pause, unul dintre garanţi arată
câte un odor şi întreabă al cui este. Rudele celui dispărut vin şi iau obiectul plătind totodată o
sumă de bani cu care de fapt garanţii plătesc la rândul lor lăutarii şi alte cheltuieli legate de
organizarea Goviei.
BOTEZUL CAILOR
Obiceiul se practică de Bobotează (06 ianuarie), dată la care tinerii şi nu numai, în speţă
toţi cei care deţin cai, ies cu ei pe uliţele satului, frumos ţesălaţi, înşeuaţi şi se îndreaptă spre
biserică, acolo unde preotul după săvârşire sfintei slujbe, vine în mijlocul lor şi-i stropeşte cu
agheazmă pentru a fi feriţi de boli. După acest botez, are loc o paradă a celor mai frumoşi cai,
paradă ce se încheie cu un concurs structurat pe două categorii : viteză şi tracţiune. Câştigătorii
primesc diplome, şi premii în bani.
În alte localităţi, obiceiul este denumit „Încuratul cailor“ . Proprietarii de cai după ce-şi
botează animalele, pornesc pe uliţele satului într-o paradă cabalină, etalând deopotrivă
frumuseţea animalelor cât şi a harnaşamentelor cu care sunt „înveşmântaţi“ (clopoţei, ciucuri,
împletituri de coame şi cozi, etc.)
58
Telefon 0786.038.824
Botezul cailor
IGNATUL – TĂIEREA PORCULUI

Obicei de sacrificare a porcului. Fiecare familie, după ce a fost săvârşit actul de sacrificare,
capul familiei, într-un ritual devenit obicei, îi prinde pe cei mici şi le face din sângele animalului
sacrificat o cruce cu degetul, pe frunte, bărbie şi obraji, ceea ce semnifică sănătate şi să fie roşu
ca sângele porcului sacrificat, sau sunt prinşi şi încălecaţi pe porc înainte de a se începe pârlirea,
pentru a fi graşi aşa cum este porcul. Înainte de a se începe pârlitul propriu zis, gazda serveşte pe
toţi cei care au participat la tăiere cu ţuică fiartă.
După pârlirea cu paie şi spălarea cu apă fiartă, se curăţă cu lama cuţitului apoi când este
suficient de curat i se taie picioarele, stângul faţă, dreptul spate şi dreptul faţă, stângul spate, apoi
se practică pe ceafa porcului în spatele urechilor sub formă de cruce o tăietură pe care se presară
sare, urmată de urarea „să-l mâncaţi sănătoşi“, se taie şi căpăţâna plecând cu tăietura de la crucea
tăiată de pe spate, apoi se tranşează şi când totul s-a terminat are loc aşa zisa „pomana porcului“.
DATUL LA GRINDĂ
Are loc în prima zi a anului nou, când nepoţii (copiii mici) se duc însoţiţi de părinţi, la
moşi cu plocon. Moşul pune în pat un topor sau un vătrai (simbolizând urarea de acreşte tare ca
fierul din care este făcut toporul sau vătraiul), pe care se suie ţinând în braţe nepoţelul, iar
moaşa ţine deasupra capului nepoţelului un covrig de care este legată o panglică colorată,
albastră dacă este băiat şi albă sau roşie dacă este fetiţă, şi pe a cărui margine sunt înfipţi bănuţi
de argint sau în lipsa acestora, monede autohtone. Moşul ridică nepoţelul de trei ori până la
tavan atingând cu creştetul capului nepoţelului tavanul, urându-i de fiecare dată „’tâta mare“.
Pe covrig mai poate fi legată cu fir roşu, şi o bancnotă sau mai multe funcţie de bunăstarea
celui care este moş şi care automat îi revine nepoţelului. După săvârşirea acestui ritual, moşii şi
59
Telefon 0786.038.824
nepoţii se aşează la masă, ospătându-se din bucatele aduse de nepoţi dar şi din cele pregătite
de moşi.
TĂIATUL MOŢULUI
Ritual care se practică de către naşi, atunci când finul mic împlineşte vârsta de un an.
Dacă părul finului (fetiţelor nu li se taie moţul, ci li se rupe turta) este mai mare, este împletit
într-o codiţă cu o bentiţă roşie, este trecut prin mijlocul unui covrig şi este tăiat de deasupra
acestuia, cu un cuţit bine ascuţit sau cu o foarfecă. Dacă este mai mic şi nu se poate împleti în
codiţă se taie simbolic o şuviţă. Moţul astfel tăiat este aşezat cu grijă la un loc ferit şi nu-i este
arătat copilului decât atunci când acesta pleacă la şcoală sau atunci când se căsătoreşte, pentru
ai purta noroc în viaţă. Tot legat de tăiatul moţului se mai practică şi alegerea, simbolică de
altfel, viitoarei meserii, sau bunăstarea viitoare a copilului punându-se pe o tavă diverse obiecte
care au semnificaţii diferite (bani, carte, pix, pieptăn, oglindă, jucării, etc.) şi funcţie de ce va
alege copilul acela va reprezenta simbolic norocul lui în viaţă.
RUPEREA TURTEI
Acest ritual se practică de către naşi, finei la împlinirea vârstei de un an. Turta făcută de
naşi este ruptă în patru bucăţi, deasupra capului finuţei mici, şi împărţită celor prezenţi la ritual.
Se procedează întocmai ca şi la luarea moţului, când finuţei îi sunt aduse pe otavă diverse
obiecte pentru aflarea de asemenea simbolică, a norocului ce-i va călăuzi paşii în viaţă de la
acel moment.
CAPRA
Obicei practicat în seara de Crăciun când tinerii umblă cu capra prin sat pentru a căpăta
bani. Capra este purtată de un flăcău mai ager în mişcări, care este acoperit cu o velinţă
împodobită cu flori şi panglici de hârtie colorată, prinsă de un cap de capra din lemn şi care
este împodobit cu coarne din lemn sau naturale, ce au prinsă între ele o oglindă, panglici
multicolore, piele de oaie cu care este acoperită dând impresia de animal real, mărgele şi
clopoţei. Ca personaje se mai disting; ţiganul, doctorul şi alţi trei însoţitori.
60
Telefon 0786.038.824
Mersul cu Capra
SORCOVA
Obicei care se manifestă în prima zi după Anul Nou, când copiii de vârstă mai mică
pleacă din casă în casă ( de obicei la rude) purtând o sorcovă făcută din flori multicolore din
hârtie creponată prinse de un suport de lemn, făcând urări de sănătate pentru Anul Nou ce a
venit, primind în schimb (în trecut primeau mere, nuci covrigi, etc.), iar în prezent, cel mai
adesea bani.
IROZII (VICLEIMUL, STELARII, CRAII)

Manifestare dramatică ce reconstituie taina Naşterii Domnului Iisus Hristos, având ca
protagonişti pe cei trei Crai; Baltazar, Melhior, Gaspar, pe împăratul Irod, un soldat, un păstor,
şi pruncul divin. Manifestarea are loc în ziua de Crăciun. Trupa este alcătuită din tineri care au
costume specifice rolurilor interpretate.
PLUGUŞOR
Tineri care în perioada sărbătorilor de iarnă colindă pe la casele oamenilor, (în prezent
fără elementele consacrate vechilor obiceiuri: plug, buhai, etc.), primind pentru colindul lor în
loc de tradiţionalii covrigi, nuci, mere; bani. Urările de belşug şi bunăstare sunt subliniate prin
pocnetele bicelor cu „vârf de cânepă udată în zeamă de varză“ şi sunete- le clopoţeilor şi al
talăngilor.
61
Telefon 0786.038.824
STEAUA
Obicei ce se practică în Ajunul Crăciunului, având ca scop vestirea Naşterii Domnului
nostru Iisus Hristos. Tinerii poartă o stea în cinci colţuri multicoloră pavoazată cu panglici
multicolore. Cele cinci colţuri sunt amplasate în mod egal pe circomferinţa unui schelet de ciur
de cernut mălai sau făină.
FLORIILE
Sărbătoare religioasă care se ţine cu o săptămână înainte de Paşte. În unele localităţi,
credincioşii duc la biserică ramuri de salcie pentru a fi sfinţite, fiind date apoi de către preot
tuturor celor prezenţi la slujbă, care odată întorşi acasă, împodobesc cu aceste ramuri porţile,
icoanele, uşile de la casă de la grajdurile animalelor, pentru a fi ferite de boli şi de rele şi pentru
a aduce belşug, bunăstare şi sănătate.
Tineri sarbatorind Floriile
BOBOTEAZA
Ziua de Bobotează este închinată purificării apelor de forţele malefice. În ziua de

Bobotează, după liturghie, preotul şi enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor,
pentru slujba de Sfinţire a apelor.
Toţi românii creştin-ortodocşi se duc la biserică de Bobotează, pentru a lua apă sfinţită,
atât de necesară pentru tămăduire si purificare. Se spune că de Bobotează se soroceşte vremea
şi belşugul holdelor în următorul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele.
Se mai spune că apa sfinţită din acea zi are puteri miraculoase, că ea nu se strică
62
Telefon 0786.038.824
niciodată, că apele rămân sfinţite timp de două până la şase săptămâni, timp în care nu se spală
rufe în apă curgătoare.
Cu apa sfinţită se stropesc vitele şi nutreţul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puţin, pe
nemâncate, pentru a-şi curăţa şi sfinţi sufletul. De Bobotează se pregătesc şi câteva produse
specifice: piftia şi grâul fiert.
HORA DE POMANĂ
Hora de pomană este unul dintre cele mai vechi obiceiuri păstrate în câteva sate din sudul
judeţului Olt, şi are la bază păstrarea şi cinstirea memoriei celor dispăruţi de tineri şi care nu au
apucat să se căsătorească sau au fost căsătoriţi prea puţin timp.
În unele localităţi Hora de pomană se face pentru fiecare decedat, indiferent de vârstă
doar într-un singur an, în alte localităţi, mai ales pentru decedaţii tineri se face timp de trei ani.
Familia decedatului invită acasă, rudele, vecinii, prietenii, muzicanţii satului, cu care
pornesc spre centrul civic al localităţii, unde îi mai aşteaptă săteni, care se prind alături de cei
ce organizează hora de pomană, de rude şi prieteni în aşa zisa horă de jale, unde membrii
familiei decedatului împart celor prezenţi din bunurile ce au fost aduse de acasă, iar una din
rudele mai apropiate rosteşte în deschiderea horei: „această horă să fie în memoria fiului/fiicei
meu/mele decedat/ ă…“ şi face cunoscute împrejurările în care a decedat numitul/a.
Sunt localităţi în care se împart şi haine, obiecte şi lucruri de care s-a folosit decedatul în
timpul vieţii.
Hora se învârteşte doar în sensul acelor de ceasornic, iar în mijlocul ei sunt aşezate
coşurile cu darurile şi pregătirile făcute acasă.
Uneori se roşesc chiar ouă, care se aşează în coşuleţe alături de bucheţele de flori legate
la toarte cu fir de aţă roşie.
În cazul în care tânărul sau tânăra nu au apucat să se căsătorească familia îi împodobeşte
63
Telefon 0786.038.824
şi un brad, care este jucat în horă, iar o tânără sau un tânăr, funcţie de decedat, ai căror părinţi
trăiesc amândoi, este îmbrăcat în rochie de mireasă sau costum de ginere.
Oamenii din teritoriul GAL – ORIZONTURI 2012, respectă cu stricteţe aceste obiceiuri
şi tradiţii. Atunci când însă este nevoie să petreacă, să se bucure alături de cei dragi ştiu să facă
acest lucru la fel de bine. Astfel, în fiecare an, în localităţile Ianca şi Potelu are loc un mare
festival de folclor intitulat „Cântecele Dunării“. Acest festival la care participă interpreţi de
folclor, vocal sau instrumental se ţine în cursul lunii mai şi a derivat dintr-un alt festival care se
numea al piersicului, cunoscut fiind faptul că în zonă existau livezi întinse cu piersici şi caişi.
MEŞTEŞUGURI SPECIFICE
Colecţia de ceramică populară de la Valea Olteţului (comuna Vădastra, jud. Olt)
Cea mai importantă mărturie a preistoriei, pe teritoriul GAL, o constituie “Cultura

Vădastra”, caracterizată printr-o ceramică decorată, apreciată drept cea mai înaltă expresie a
ceramicii neoliticului european. Continuatorul acestei traditii este artistul in ceramica Ionel
Cococi.
Vasele ceramice de diferite dimensiuni confectionate manual dupa metode si tehnici

arhaice similare modului de realizare a vaselor de tip neolitic descoperite chiar in zona.
Vase cu umar, amforele sau figurinele realizate de Ionel Cococi decorate cu jocuri si linii
si hasuri identice cu cele de pe vasele din epoca neolitica au trezit un viu interes in lumea
specialistilor care saluta revitalizarea Centrului de ceramica veche de la Vadastra.
Atelierul este amplasat in cadrul gospodariei din localitatea Vadastra in apropiere de
orasul Corabia jud. Olt.
Expozitii personale:
- Paris. UNESCO, iunie 2006
64
Telefon 0786.038.824
- Strasburg Marche de Noel dec 2006

- Bruxelles Comitetul Regiunilor apr.2007
Centrul de cojocărie Vădastra (comuna Vădastra, jud. Olt)

Dumitru Liceanu, din localitatea Vădastra, este unul din ultimii cojocari traditionali din
zona etnografică a Romanatiului. Artistul popular cojocar realizează cojoace pentru adulti si
copii, căciuli confectionate din piele argăsită cu motive traditionale policrome cusute direct pe
piele. Florile si semnele preluate în mare parte de pe vechile vase ceramice din cultura
Vădastrei, mărturisesc o impresionantă continuitate si unitate a civilizatiei si culturii de pe
aceste meleaguri. Cojoacele sale înflorate, ale căror compozitii cromatice creează celor ce le
poartă un adevărat aspect martial si spectaculos, sunt la mare căutare printre artistii si
interpretii de muzică populară din Oltenia.
BUCATARIA SPECIFICA ZONEI
Ciorba de potroace
Ingrediente: 2 litri de apa, 1 litru zeama de varza, maruntaie de gîsca sau de

curcan, zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeata.La ciorba de potroace borsul este
înlocuit de zeama de varza. Se fierb aripile, picioarele, gîtul si pipota de gîsca sau de
curcan, taiate în bucati potrivite. Se adauga un morcov, un patrunjel, un sfert de telina si
o ceapa si orezul ales si spalat. Separat se fierbe zeama de varza, care se toarna în oala
65
Telefon 0786.038.824
cînd carnea si zarzavatul sunt fierte. Se potriveste cu sare. Se adauga patrunjel verde si
marar taiat fin.
C i o r b a de c r a p
Ingrediente: 2 litri de apa, 1 litru de bors, 6 bucati de crap (cam. 600 de

grame),zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeturi si sare.Se taie marunt un morcov,
un patrunjel si ceapa. Se pun sa fiarba cu apa, adaugând orezul ales si spalat.Se curata
crapul, se scoate osul amar de la cap, iar dupa ce a fost spintecat si s-au scos intestinele,
se spala repede fara a fi tinut mult în apa. Se taie bucati si cînd zarzavatul este aproape
fiert, se pune si pestele în oala ( de obicei se aleg bucatile frumoase pentru prajit sau alta
mîncare, iar la ciorba se pune capul si coada). Se lasa sa fiarba la foc potrivit. Se i-a spuma si
se potriveste cu sare. Cînd este aproape gata se toarna borsul fiert separat si strecurat, precum
si o mîna de verdeturi taiate marunt. Se lasa sa mai dea impreuna un clocot. Se serveste rece
sau calda. La fel se face si corba de peste marunt.
Tarta cu dovlecei si menta
Ingrediente: 400 g aluat sfarâmicios, trei-patru dovlecei mai mici (600 g), opt frunze
de menta, 100 ml lapte, 200 g smântâna, doua-trei oua, 50 g unt, sare, piper.
Preparare: Întindeti din aluat o foaie subtire si asezati-o într-o tava rotunda, cu
diametrul de 22 cm. Taiati dovleceii în felii foarte subtiri, pe care le înabusiti putin într-o tigaie
în care ati pus o parte din unt (le lasati doar un minut-doua, având grija sa nu se
înmoaie). Asezati dovleceii pe foaia de aluat, presarati deasupra frunzele de menta, calite putin
în unt. Amestecati laptele cu smântâna si ouale, bateti bine si apoi turnati amestecul în tava.
Dati la cuptor, la temperatura de 180˚C, timp de aproximativ 40 de minute.
5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati
In fiecare comuna exista un dispensar in care poate sa isi desfasoare activitatea un

medic de familie sau chiar un medic specialist, insa personalul medical este inca insuficient, iar
medicii, in cea mai mare parte a teritoriului fac naveta din orasele invecinate si presteaza
servicii medicale doar cateva ore pe saptamana.
Posibilitatea de desfasurare a activitatilor recreative este limitata in zona GAL –

ORIZONTURI 2012 data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea
acestor activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de
66
Telefon 0786.038.824
sport scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate insa. De asemenea parcurile, spatiile de
joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente.
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii medico-sociale din aria

teritoriala a GAL – ORIZONTURI 2012 afecteaza puternic calitatea vietii în spatiul rural si
constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice, respectiv a turismului rural.
Se constată, de altfel, o bună amplasare a teritoriului faţă de marile centre industriale:

Piteşti, Craiova, Slatina, asigurându-se în acelaşi timp, prin reţeaua rutieră disponibilă în
teritoriu, un acces facil şi rapid către drumurile europene E 70 şi E574.
Accesul la transportul feroviar este asigurat în oraşul Corabia de se poate ajunge la

Caracal şi Slatina. Cel mai apropiat aeroport de teritoriul GAL – „ORIZONTURI 2012” este
aeroportul internaţional din Craiova, distanţa din centrul teritoriului (Obârşia) până la acesta
fiind la 77 km.
Starea tehnică a infrastructurii rutiere din teritoriu este foarte bună ca urmare a faptului că
în ultimii ani, prin grija autorităţilor care o administrează şi cu ajutorul finanţărilor
nerambursabile din fondurile europene, au reuşit reabilitarea şi modernizarea a importante
tronsoane de drumuri judeţene.
Teritoriul are acces la transportul fluvial pe Dunăre prin portul Corabia, conexiunea
putându-se realiza prin DN 54A. Distanţa între centrul teritoriului şi portul Corabia este de 21
km.
Reţele de alimentare cu apă/ Reţele de evacuare ape uzate
Nu există la nivelul tuturor comunelor din teritoriu reţele de alimentare cu apă potabilă
şi nici reţele de evacuare ape uzate sau, dacă există acestea nu acoperă integral necesarul la
nivelul comunelor care posedă reţele de alimentare cu apă potabilă şi nici reţele de evacuare
ape uzate.
Lipsa şi/sau insuficienţa reţelelor de alimentare cu apă şi de evacuare ape uzate

constituie un impediment în calea dezvoltării locale, privind din punct de vedere al asigurării
condiţiilor de viaţă pentru cetăţenii comunităţii precum şi pentru vizitatorii zonei.
Energie electrică
Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, întreg teritoriul beneficiază de
67
Telefon 0786.038.824
reţele de distribuţie a energiei electrice. S-a constatat de curând, un interes deosebit pentru
dezvoltarea de proiecte pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile.
Gaze naturale
În teritoriul GAL nu exista alimentare cu gaze naturale. Realizarea în viitorul apropiat a

reţelei de alimentare cu gaze naturale a oraşului Corabia ar putea crea premisele necesare
alimentării cu gaze naturale a localităţilor din teritoriu.
Telecomunicaţiile
Infrastructura de telecomunicatii din teritoriu este bine dezvoltată, societatile care

actioneaza in acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea Europeană.
In ultimii 5 ani domeniul telecomunicatiilor a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare,

aspect care se datoreaza in principal aparitiei si promovarii unor produse si servicii noi si a
diversificarii celor existente. Cea mai mare rata de dezvoltare s-a inregistrat in domeniul
serviciilor de internet si al telefoniei mobile.
Cu toate acestea, potentialul in domeniul telecomunicatiilor este inca departe de a fi

epuizat.
5.6. Situatia infrastructurii turistice
Ca urmare a faptului că activitatea turistică în zonă este inexistentă, nu regăsim o

infrastructură care să asigure desfăşurarea unor activităţi în acest sens.
5.7. Migratia si rata de dependenta generala a populatiei
Soldul migrator înregistrat la nivelul teritoriului în anul 2010 este negativ (-29).
Mobilitatea populaţiei reprezintă o componentă importantă a dinamicii populaţiei,

soldul migratoriu fiind complementar soldului natural. La nivelul teritoriului mobilitatea
spaţială a populaţiei are un rol foarte important, fiind un factor al creşterii sau descreşterii
numărului populaţiei.
Cauzele ce determină mobilitatea spaţială a populaţiei sunt variate şi implică

întotdeauna existenţa unor factori de respingere în arealul sau regiunea de plecare (origine),
precum şi a unor factori de atracţie în arealul sau originea de sosire (destinaţie).
Deplasarea presupune luarea unui număr important de decizii personale complexe
68
Telefon 0786.038.824
referitoare la destinaţie, perioada de deplasare, mijlocul de deplasare sau costul deplasării.
Fiecare potenţial migrant evaluează astfel avantajele şi dezavantajele situaţiei personale

prezentate – care, de cele mai multe ori, are în vedere locuinţa, locul de muncă, nivelul
veniturilor – şi a schimbărilor, în general pozitive ce se întrevăd sau se speră că se vor produce
la destinaţie.
În cazul deplasărilor la mare distanţă, de cele mai multe ori schimbarea rezidenţei
înseamnă şi o schimbare a mentalităţii, comportamentului sau modului de viaţă, din această
cauză mişcările populaţiei sunt diferenţiate sau selective anumite sectoare ale populaţiei fiind
predispuse la schimbare de cât altele; astfel în rândul migranţilor predomină tinerii adulţi (20 –
40 ani), care se adaptează mult mai uşor noilor condiţii de viaţă decât alte grupe de vârstă. Altă
diferenţă percepută este cea legată de gen, în cazul deplasărilor la distanţe scurte predomină
femeile, în timp ce, în cazul distanţelor lungi predomină bărbaţii.
Nivelul de instruire este de asemenea o variabilă importantă în selecţia migranţilor,

deplasările fiind cu atât mai numeroase cu cât persoanele angrenate au un nivel înalt de
instruire; în acelaşi timp, persoanele fără un loc de muncă sunt mai predispuse la migraţie decât
cele angajate.
În cazul teritoriului GAL „ORIZONTURI 2012”, factorii cei mai importanţi care
determină deplasările populaţiei pot fi grupaţi astfel:
- factorii economici – perioada de după 1989, sub impulsul desindustrializării, a

stimulat o puternică mobilitate teritorială a populaţiei. Şomajul, nivelul scăzut al veniturilor,
sărăcia constituie factori puternici de respingere, care creează potenţiali migranţi.
- factorii sociali sunt de cele mai multe ori strâns legaţi de factorii economici,
bunăstarea materială şi cea socială fiind adesea corelate. Cel mai comun factor de respingere
este schimbarea statutului sau mărimii familiei: cuplurile tinere preferă să locuiască mai
departe de părinţi, iar apariţia copiilor determină schimbarea locuinţei, înlocuirea uneia mai
mici cu alta mai spaţioasă, lipsa unor activităţi sociale sau culturale din zonele rurale pot
constitui o cauză a depopulării satelor.
Formele de mobilitate a populaţiei sunt:
a) Deplasări obişnuite - care nu implică o schimbare de durată sau definitivă a

rezidenţei sau activităţii şi nici o mutaţie importantă în viaţa persoanei angrenată în această
69
Telefon 0786.038.824
mişcare. Aceste deplasări sunt legate de modul de viaţă, sunt repetative, ritmice, de durată
redusă şi nu exprimă nici un dezechilibru esenţial între zona de origine şi cea de destinaţie.
În cadrul acestor deplasări se remarcă: deplasările zilnice sau navetism, deplasările

ocazionale, deplasările duminicale, deplasările de week-end şi deplasările în vacanţă.
b) Mişcările migratorii propriu-zise – care implică o schimbare de durată sau definitivă

a rezidenţei şi de cele mai multe ori a activităţii, presupunând mutaţii importante în viaţa
persoanelor angrenate. Aceste deplasări impun în cele mai multe cazuri o schimbare a modului
de viaţă a persoanelor implicate, sunt de lungă durată sau definitive şi aproape întotdeauna
exprimă un dezechilibru între condiţiile de viaţă oferite la locul de plecare şi cele care există
sau se speră că există la locul de sosire.
Fenomenul cel mai caracteristic în cadrul mobilităţii populaţiei îl constituie migraţia

definitivă pe direcţia sat – oraş, care este însoţită şi de o mobilitate socio-profesională a
populaţiei.
Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, în special în ultimii

câtiva ani. Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta migrarii în
strainatate pare sa fie mai mare în rândul barbatilor decât în rândul femeilor si mai ridicata în
rândul populatiei tinere, fata de adulti si vârstnici.
Migrarea în strainatate are implicatii economice si sociale majore, îndeosebi în zonele

rurale.
Sumele de bani trimise în tara de catre cei care lucreaza în strainatate, creeaza fluxuri
financiare importante în economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine în ce priveste
migrarea în strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului
rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite în tranzactiile imobiliare (locuinte si
terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de
protectie în cazul eventualelor probleme financiare.
La nivelul teritoriului GAL „ORIZONTURI 2012”, în anul 2010, populaţia

vârstnică depăşeşte populaţia tânără, deoarece vârstnicii reprezintă 30,44 % din populaţia
totală, faţă de 19,42% cât reprezintă populaţia tânără, putem vorbi despre îmbătrânirea
populaţiei.
70
Telefon 0786.038.824
Populatia varstnica a teritoriului
Populatie varstnica
Restul populatiei
Procesul de îmbătrânire demografică nu implică doar schimbări ale ponderii grupelor

de vârstă în cadrul populaţiei totale, ci generează transformări ale relaţiilor existente între
diferite grupe de vârste, relaţii cu profunde implicaţii economice şi sociale.
După cum este cunoscut, grupele de vârstă de 0 – 14 ani, respectiv tinerii, precum şi
cele de 60 de ani şi peste, adică vârstnicii sunt consideraţi dependenţi economic de grupele
productive, respectiv adulţii cu vârste între 15 şi 59 de ani.
Există numeroşi indicatori, cei mai cunoscuţi fiind rata dependentă generală, care
raportează numărul total al tinerilor şi vârstnicilor la numărul adulţilor, rata de dependenţă
copii – adulţi, precum şi rata de dependenţă vârstnici – adulţi.
Pentru teritoriul GAL „ORIZONTURI 2012”, rata de dependenţă generală se

cifrează în anul 2010 la 49,86 %, de asemenea, rata de dependenţă vârstnici – adulţi la 37,78
%, iar rata de dependenţă tineri – adulţi la 27,92 %.
La nivelul teritoriului populaţia activă neocupată este reprezentată de şomeri. Definiţia

cea mai folosită pe care o dau economiştii şomerului este următoarea: “acea persoană care
caută un loc de muncă remunerat şi care nu are un asemenea loc în mod curent.” (N.Dobrotă
“Economia politică”; editura Tehnică, Bucureşti, 1997).
Numărul şomerilor în căutarea unui loc de muncă în anul 2010, la nivelul

teritoriului, era de 1.451 de persoane (4,24%), din care 971 bărbaţi şi 480 femei.
Asadar, teritoriul GAL Orizonturi 2012 se caracterizeaza printr-un potential agricol

important, dar insuficient valorificat, prin caracterul nespecific al ocupatiilor non-agricole
(comert cu alimente si textile de import care nu definesc specificul local), precum si prin
71
Telefon 0786.038.824
imbatranirea accentuata a populatiei si o rata a migratiei ridicata,
In acest context, dezvoltarea alternativelor ocupationale durabile poate deveni o

prioritate a teritoriului. Turismul rural si agroturismul, datorita faptului ca utilizeaza
resurse locale, poate reprezenta o ocupatei deopotriva durabila si rentabila.
5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului
Teritoriul vizat dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea

agriculturii ca funcţie economică de bază.
Din suprafaţa totală aferentă teritoriului de 62.728 ha, 53.584 ha o reprezintă suprafaţa
agricolă, din care : 48.553 ha teren arabil, 1.655 ha livezi şi pepiniere pomicole, 985 vii şi
pepiniere viticole şi 2.391 ha păşuni.
Agricultura teritoriului GAL ORIZONTURI 2012 este recunoscută prin rezultatele

obţinute de pe terenurile arabile. Principalele produse sunt: grâu, secară, orz, orzoaică,
porumb, sfeclă de zahăr şi legume în general. Şi zootehnia, este bine reprezentata în unele
comune, de sectoarele de cresterea a bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si păsărilor
pentru carne si ouă.
Dominanţa activităţilor agricole se datoreaza faptului ca teritoriul se află în mediul

rural şi cea mai mare parte din acesta este teren agricol (85,42%), dar o importanţă mare o
are impactul favorabil al proprietăţii particulare asupra pământului. Cu toate acestea, în
zona rurală se practică pe scară larga agricultura de subzistenţă.
Un alt inconvenient ar fi fragmentarea proprietăţii şi greutatea cu care se realizează

cooperarea între asociaţiile de proprietari care sunt constituite la dimensiuni care nu sunt în
măsură să măreasca eficienţa şi productivitatea.
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR LA NIVELUL TERITORIULUI

5,18%
3,67%
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră
2,29% (ha)
2,56%
0,88% Construcţii
(ha)
Drumuri şi căi ferate

(ha)
Ape şi bălţi
(ha)
Alte suprafeţe
(ha)
85,42% Suprafaţa agricolă totală

(ha)
72
Telefon 0786.038.824
Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt-Anul 2010
Cele mai mari suprafeţe agricole se află la Redea, 11.627 ha, reprezentând 21,69 %
din totalul suprafeţei agricole, urmată îndeaproape de comuna Ianca cu 7.342 ha,
reprezentând 13,70 % din total suprafaţă agricolă a teritoriului. Cele două localităţi se află
pe primele locuri în privinţa reprezentării terenului arabil, Redea având 10.965 ha, respectiv
22,58 % din total teren arabil iar Ianca 5.976 ha, reprezentând 12,30 % din total teren arabil
la nivelul teritoriului.
Terenurile cultivate cu livezi sunt destul de reduse ca suprafaţă (2,64% din suprafaţa
agricolă) şi se regăsesc pe teritoriul a şapte comune, cele mai importante fiind: Ianca,
Grojdibodu şi Gura Padinii.
Terenurile cultivate cu vii se regăsesc pe teritoriul tuturor localităţilor, însă pe

suprafeţe foarte mici, cele reprezentative fiind Ianca 333 ha şi Grojdibodu 125 ha.
Terenurile cu păşuni se regăsesc pe teritoriul majorităţii localităţilor, cele mai notabile

fiind Ianca 867 ha şi Redea 582 ha.
STRUCTURA SUPRAFEŢEI AGRICOLE TOTALE A TERITORIULUI
4,46% 1,84% 3,09%
0,00%
90,61%
Arabil Fâneţe Păşuni Vii şi pepiniere viticole Livezi şi pepiniere pomicole

(ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt
În zona vizată producţiile agricole sunt semnificative, datorită numărului mare de

persoane active în agricultură, incluzând aici, pe lângă persoanele salariate şi pe cele care
practică agricultura de subzistenţă, cuprinse ca vârstă în intervalul 18 -75 de ani.
Atât poziţionarea geografică a zonei analizate cât şi condiţiile climatice şi hidrografice

sunt favorabile dezvoltării unei agriculturi performante. Fertilitatea deosebit de ridicată a
terenurilor agricole şi existenţa terenurilor arabile de calitate superioară (clasele I, II si III
de calitate) sunt favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal şi în special al agriculturii
73
Telefon 0786.038.824
ecologice. Trebuie avut în vedere faptul că managementul inadecvat şi aplicarea unor

tehnici specifice agriculturii de subzistenţă ar putea afecta calitatea acestora.
În unele comune din zonă există amenajări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii, desecări,
combaterea eroziunii solului însă acestea nu sunt suficiente, existând zone în care sistemul
de irigaţii trebuie extins.
Potenţialul de dezvoltare al zonei este reprezentat de posibilitatea utilizării cerealelor

în zootehnie si/sau în producţia de biocombustibili şi de posibilitatea valorificării superioare
a potenţialului viticol şi pomicol prin organizarea mai eficientă a producătorilor.
Zona supusă analizei are o structura a fondului funciar favorabila dezvoltarii

sectorului agricol, datorita ponderii ridicate a terenurilor agricole 85,42 % din suprafaţa
totala. În aceste condiţii menţinerea calitaţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă
pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea si sporirea potenţialului agricol se are
în vedere încurajarea pluriactivitaţii în agricultură, prin crearea unor oportunitaţi de
diversificarea a activitaţilor economice.
Terenuri agricole
Restul suprafetei
teritoriului
Terenuri agricole
Terenuri agricole Restul suprafetei teritoriului
Măsurile de sprijinire este necesar sa se îndrepte deopotrivă spre lansarea economica a

localitaţilor cu performanţe, dar si spre atenuarea problemelor economice ale celor aflate în
dificultate.
Sectorul legumicol este bine dezvoltat în teritoriul GAL însă, în situatia actuala
legumele sunt asigurate numai pentru perioadele de sezon, inexistenta unor spatii de
depozitare face ca valorificarea lor sa fie in conditii de minima profitabilitate si in
74
Telefon 0786.038.824
perioade a anului cand exista excedent de legume pe piata.
Soluţia ar putea-o constitui constructia unui depozit pentru a putea pastra si valorifica
legumele (ceapa, ridichi negre, sfecla rosie, varza rosie, pepeni, tomate) pe o perioada cat
mai lunga a anului si pentru a satisface cerintele hipermarketurilor de a livra ritmic
produsele precum şi spatii frigorifice care vor fi utilizate pe timpul sezonului de recoltare a
produselor perisabile pentru preracirea acestora, inainte de a fi incarcate in mijloacele
frigorifice care fac transportul catre piata si hipermarket.
Soluţia constituie a alternativă pentru adăugarea de valoare produselor legumicole

deoarece produsele care sunt de calitate trebuie sa li se dea plus valoare prin pregatire
sau pastrarea pentru a fi valorificate optim si la preturi competitive. Daca, in plus, un
procent din productia legumicola ar fi valorificata pe plan local, prin agroturism,
rentabilitatea legumiculturii locale ar creste semnificativ.
Sectorul zootehnic suferă disfuncţionalităţi legate de transformările de după anul 1990

prin dispariţia fostelor cooperative agricole de producţie (CAP) si a întreprinderilor agricole
de stat (IAS). Având în vedere favorabilităţile naturale si de politică agricolă europeană,
potenţialul pentru cresterea animalelor este destul slab valorificat.
Efectivele de animale la bovine, porcine, ovine si păsări, sugerează pe lângă tradiţia în

cresterea animalelor, caracterul de autoconsum al producţiei animaliere.
Cresterea efectivelor de animale, după o scădere abruptă în primă instanţă începând cu

anul 1990, nu este una calitativă, progresele producţiei medii pe animal nefiind
semnificative - cu excepţia cazului unor societăţi private. Desi producţia de produse
animaliere principale (lapte, ouă si carne) s-a situat în general pe un trend ascendent, se
constată totusi valorificarea redusă a produselor secundare din acest sector. Un alt punct
slab legat de produsele animaliere este concurenţa mărfurilor importate.
După anul 2002 s-a înregistrat o încercare de redresare a efectivelor de animale si a

producţiei animale însă, raportând producţia din zona vizată la producţia judeţului, nu
putem spune că sunt ponderi mari ceea ce înseamnă că producţia animalieră pentru această
zonă este una cu potenţial de dezvoltare.
Practicarea pescuitului în zona propusă este o preocupare străveche. Lacul Potelu a

existat până in anii 1968, in lunca Dunarii, şi se intindea in sudul judetului Olt, de la
marginea vestică a oraşului Corabia până la comuna Ianca , sat Potelu, deci pe o distanta de
75
Telefon 0786.038.824
20 km si cu o latime medie de aproximativ 4 km pana aproape de Dunare. Deci un lac mare,

cu insule (grinduri, cum le spuneau localnicii) cu mult peste, pasari si flora bogata si variata
ca intr-un colt de delta.
Baltă în comuna Ianca
În teritoriul GAL funcţionează un număr de 160 întreprinderi. Analizând din punct de

vedere al numărului de salariaţi se constată o puternică cultură pentru micro-întreprinderi,
95 % din totalul întreprinderilor din teritoriu fiind micro-întreprinderi.
Micro-intreprinderi pe teritoriul GAL
5%
Micro intreprinderi
Intreprinderi mari si mijlocii
95%
Restul de 5 % sunt întreprinderi ce se includ în categoria cu 10-49 salariaţi.
Structura întreprinderilor active din industrie, comerţ şi alte servicii din teritoriul GAL
ORIZONTURI 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:
76
Telefon 0786.038.824
STRUCTURA ÎNTREPRINDERILOR PE DOMENII DE ACTIVITATE ÎN TERITORIUL GAL

1,88%
0,63%
1,25% 13,13%
6,88% 20,63%
Industrie
Comerţ agricol
Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea

si repararea autovehiculelor si a motocicletelor
Transport si depozitare
Informatii si comunicatii
55,63% Sanatate si asistenta sociala
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de

servicii
Elaborare proprie - Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt
Societăţile din teritoriu care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei

reprezintă, în anul 2010, doar 13,13 % din total întreprinderi. Cele mai numeroase
întreprinderi, adică 76,26 % din total, activau în comerţ, urmate de un procent de 13,13 %
în industrie şi 10,63 % în servicii .
Obligativitatea impozitului forfetar în anul 2009, combinat cu efectele crizei

manifestate încă din a doua parte a anului 2008 au determinat închiderea multor IMM-uri,
majoritatea dintre acestea fiind întreprinderi mici. Numeroase întreprinderi au o capacitate
redusă de adaptare tehnologică şi managerială.
Fiind dată situaţia actuală a peisajului economic al zonei, ar fi de bun augur

implementarea unor politici de management si marketing ţinând cont de resursele existente
în zonă si prin acapararea unor noi orizonturi care ţin atât de piaţa de desfacere cât si de
pătrunderea în peisajul autohton a unor noi alternative ocupationale. Dat fiind patrimoniul
cultural si natural al teritoriului precum si existenta resurselor agricole necesare, una
dintre acestea ar putea fi agroturismul.
Plecând de la situaţia economică a judeţului pentru dezvoltarea domeniului industrial

trebuie avut în vedere tipurile de industrie existente, cele precedente dar si valorificarea
actualului capital uman pentru potenţiale activităţi industriale. Prelucrarea şi desfacerea
produselor agricole este prezentă la nivelul tuturor UAT-urilor, contribuind semnificativ la
formarea cifrei de afaceri.
În ceea ce priveşte desfacerea produselor agricole şi a celor animale, acestea se vând

individual după cum urmează: laptele de vacă este predat la punctele de colectare săteşti,
laptele de oaie este transformat de către crescători în brânză şi vândut individual pe la
târgurile din zonă, tineretul bovin este predat tot individual fie la abatoare, fie direct de
acasă comercianţilor de ocazie.
77
Telefon 0786.038.824
Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul produselor agricole.
Un număr semnificativ de întreprinderi desfăşoară comerţ cu produse alimentare,

numărul întreprinderilor care desfăşoară comerţ cu produse agricole fiind insa extrem de
mic, de numai 6,54% din numărul total al întrepinderilor care desfăşoară acivităţi de
comerţ.
Situatia comertului cu produse agricole
6%
Comert cu produse agricole

Alte tipuri de comert
94%
Acest lucru denotă faptul că produsele agricole sunt valorificate direct , fără a se
acorda importanţă pregătirii pentru vânzare în sensul de aplicare a unor operaţii de
prelucrare a lor.
Acest mod de valorificare a produselor agricole are un efect negativ evident asupra
veniturilor realizate de populaţia din teritoriul GAL – ORIZONTURI 2012, constituind în
acelaşi timp o oportunitate pentru dezvoltarea unor activităţi de procesare a produselor
agricole, cu beneficii evidente generate de adăugarea de valoare acestora.
78
Telefon 0786.038.824
5.9. Punctele forte si slabe, oportunităţi şi ameninţări ale zonei GAL Orizonturi 2012 ca
destinaţie turistică (Analiza SWOT)
A1.Valorificarea resurselor si a produselor locale
Puncte tari Puncte slabe
Zona cu valoare peisagistica
Lipsa acţiunilor de promovare activă a
imaginii şi valorilor teritoriului
Zona cu accesibilitate relativ usoara catre Activităţi economice puţin diversificate,

obiectivele turistice pondere mică a celor cu valoare
adăugată mare şi a prestărilor de
servicii
Climat placut, cu parametri meteorologici ce Capacitate redusă de procesare a

ofera posibilitatea practicarii turismului pe tot produselor agricole
timpul anului
Existenţa unui sit natural protejat de Lipsa unor branduri locale, gastronomie,
importanţă comunitară pe teritoriul GAL produse locale, artizanat, suveniruri
Practicarea legumiculturii si a cresterii Poluarea Dunării, datorită deversărilor

animalelor pe scară largă, ceea ce poate necontrolate
constitui o premisa extrem de favorabila
agroturismului
Condiţii naturale bune pentru activităţi de Lipsa mecanismelor de sprijin pentru

turism în aer liber – drumeţie, sporturi întreprinzătorii care doresc sa implementeze
nautice, observarea faunei şi a păsărilor, un model de bune practici în turism rural si
turism ecvestru, cicloturism, alpinism etc. agro-turism
Lipsa unei politici coerente pentru sprijinirea
sectorului de afaceri mici din mediul rural
Reprezentativitate slabă a agroturismului si
turismului rural în strategiile de dezvoltare
locală
79
Telefon 0786.038.824
Rata mare a migrării din mediul rural spre

mediul urban şi a emigrării în străinătate
Oportunitati Riscuri
Posibilitati de practicare a turismului piscicol Risc crescut de inundaţii în zona limitrofă
Dunării
Posilitati de certificare a marcilor de origine Costuri mari de conformare la
standardele de mediu
Posibilitati de productie/valorificare a Nivel redus de constientizare – la nivelul

produselor naturale, ecologice populatiei locale, a oportunitatii pe care o
reprezinta turismul rural si agroturismul
Existenţa unor zone rurale (etnofolclorice Dificultăţi in accesarea surselor de finantare
tradiţionale), în care se poate experimenta nerambursabila ca urmare a posibilităţilor
stilul de viaţă local reduse de asigurare a cofinanţării
Suportul de care se bucură turismul rural si Dificultati in obtinerea certificatelor de marci
agro-turimul la nivel internaţional si de origine, datorita reticentei la asociere a
european producatorilor agricoli si alimentar
Tendinţa de creştere a numărului de Tipul de abordare a controalelor din partea
turişti/vizitatori care au ca motivaţie autorităţilor statului (de exemplu securitate
principală turismul rural si agro-turismul alimentară etc), birocraţia şi taxele pentru
eliberarea de autorizaţii fac ca o bună parte
din afacerile mici din mediul rural să
dorească să lucreze la negru.
Existenţa fondurile europene (de exemplu Situaţia economică existentă la nivel naţional
PNDR - Axele 2, 3, 4) şi internaţional, determină o concurenţă
puternică pentru atragerea surselor de
finanţare, lucru ce face ca resursele pentru
realizarea obiectivelor legate de turismul
rural si agro-turism să fie limitate;
In perioada de criză economică riscul aferent
investiţiilor este destul de mare şi în creştere;
Ameninţări naturale – inundaţii
80
Telefon 0786.038.824
A2. Cultură si patrimoniu cultural

Zona pastratoare de traditii populare Obiectivele de interes turistic sunt insuficient
pregatite si corespund, in acest moment, cel
mult pentru turismul de tranzit
Patrimoniu cultural material si imaterial Gradul de conştientizare scăzut a ceea ce
generos înseamnă patrimoniu natural
naţional şi local şi a importanţei acestuia în
prezent dar, mai ales, în viitor
Elemente de interes turistic religios
Elemente de interes turistic istoric
Sarbatori si obiceiuri locale interesante din

punct de vedere turistic
Ospitalitatea tradiţională a locuitorilor zonei

Existenţa unor modele replicabile de bune Riscul urbanizării populaţiei rurale cu
practici în domeniul turismului rural si eco- implicaţii directe în pierderea
turismului, in tarile Europene si chiar in patrimoniului cultural imaterial/material
Romania existent
A3. Infrastructură, transport si comunicaţii

Accesibilitate relativ bună spre destinaţiile Structuri de cazare si alimentatie inexistente
turistice (distanta relativ mica fata de
aeroportul Craiova, reţea
feroviară, reţea de drumuri relativ bine
intretinuta)
Accesul facil la obiectivele turistice Lipsa / precaritatea utilitatilor
(apa,canalizare, comunicatii, colectarea
deseurilor)
81
Telefon 0786.038.824
Obiective turistice nesemnalizate
Lipsa informaţiilor despre transportul public

spre obiectivele turistice din zona
Nerespectarea elementelor arhitecturii
tradiţionale în cazul construcţiilor noi din
mediul rural al teritoriului
Investiţii şi costuri de intreţinere relativ mici Slaba capacitate de a implementa politici de
pentru infrastructura necesară realizării unei dezvoltare la nivelul teritoriului pe termen
destinaţii agro-turistice în comparaţie cu mediu şi lung care să aducă în prim plan
investiţiile în ale forme de destinaţii turistice soluţii competitive de turism rural şi agro-
(staţiuni de ski, staţiuni balneo, etc.) turism
82
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 6
Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltarea turismului rural si agro-
turismului in zona Vadastra din cadrul GAL Orizonturi 2012, concomitent cu
dezvoltarea turismului cultural
6.1 Prezentarea zonei
83
Telefon 0786.038.824
Daca in unele zone rurale specificul vietii contemporane a diminuat – pana la

disolutie – specificul existentei traditionale, in altele nu numai ca s-a pastrat ci a evoluat spre
valorificarea acesteia in folosul intregii comunitati.
Este si cazul comunei Vadastra, purtatoare a numelui uneia dintre cele mai vechi
culturi neolitice, situata judetul Olt, regiunea Sud-Vest - Oltenia, Romania.
Comuna Vadastra are o suprafata de 2142 ha si 1647 de locuitori, grupati in 552 de

gospodarii.
In momentul de fata, activitatile economice principale sunt cultura cerealelor, cultura

plantelor tehnice, legumicultura, creşterea animalelor, morăritul.
6.1.1.Istoria asezarii
Spaţiul geografic al sud-estului Romanaţiului, în care se încadrează
Vădastra, a fost locuit din cele mai vechi timpuri.
Cercetarile arheologice efectuate au dus la identificarea unui număr impresionant de

aşezări în toate epocile iar în ceea ce priveşte Vădastra există marturii ale locuirii
ei neîntrerupte de cel puţin 6000 de ani.
Studierea perioadei presitorice in zona se inscrie intre cele mai timpurii demersuri
arheologice. Încă din 1871 Cezar Bolliac, îndemnat de Alexandru Odobescu s ă
acorde atenţie şi antichităţilor de alt tip decât cel greco-roman, a făcut
săpături arheologice la Vădastra. Rezultatele săpăturilor din 1871-1874
ce căutau ‘altu ceva’ au f o s t p u b l i c a t e î n s t u d i i l e ‘ C e r a m i c a ’ î n ‘ T r o m p e t a
C a r p a ţ i l o r ’ n r 9 6 5 d i n 1 8 7 2 ş i ‘ Ceramica preistorică a Daciei, Vădastra’
în revista “Trompeta Carpaţilor” nr. 1255 din 1 8 7 6 .
Vasile Pârvan a realizat importanţa săpăturilor de aici şi a introdus în

planul desăpături a muzeului noi săpături la Vădastra. Arheologul V. Cristescu a săpat în
1926şi publică rezultatul săpăturilor încântat fiind de ceramica descoperită. Ion Nestor analize
ază descoperirile făcute şi ajunge la concluzia că este vorba de o cultura specifică Olteniei şi
o numeste dupa locul primelor descoperiri - Vădastra. Ion Nestor a fost
deci‘ n a ş u l ’ c u l t u r i i a r h e o l o g i c e n e o l i t i c e a t â t d e c u n o s c u t e ş i c e l c e a
f ă c u t c a t o p o n i m u l Vădastra să fie cunoscut, prin intermediul arheologiei, departe în
84
Telefon 0786.038.824
lume.
Următoarea contribuţie importantă o are Dumitru Berciu care în 1934 se

ocupăde stratigrafie şi descrie cu amănunte materialele descoperite. Începând cu anul
1946 cercetarile arheologice de la Vădastra şi Cruşov au fost încredinţate
arheologului Corneliu Mateescu care a desfăşurat campanii arheologice în
1946, 1948, 1956, 1959,1961 şi 1964. Arheologul Corneliu Mate
escu a publicat rapoarte şi comunicări în care a pus probleme precum:
stratigrafia, evoluţia pe faze aculturii, geneza şi relaţiile cu alte culturi. El s-a
folosit de progresele stiinţei pentru a f a c e a n a l i z e a s u p r a s o l u l u i , l u t u l u i d i n
c a r e e r a f a c u t ă c e r a m i c a n e o l i t i c ă , o a s e l o r d e animale determinând existenţa
boului de tracţiune, reconstituind câinele şi oaia din acea perioadă.
Săpăturile la Vădastra nu au continuat ulterior, considerân

du-se necesară studierea altor aşezări de acelaşi tip pentru a se trage
concluzii pertinente. Prin urmare s t u d i e r e a u n o r c e n t r e n o i a f o s t m a i
r e c o m a n d a t ă ş i s - a o p t a t p e n t r u a c e a s t ă v a r i a n t ă chiar daca în solul
Vădastrei, la adâncimi de până la 3 m, sunt înca multe de dezvelit şi asteaptă
momentul descoperirii.
6.1.2. Mestesuguri specifice zonei
Aproximativ din 1960, cu scurte întreruperi a funcţionat la Vădastra o

clasa de cojocărie. Meşteşugul acesta este vechi la Vădastra iar cojocul din zona Romanaţi
chiar s e n u m e ş t e c o j o c d e V ă d a s t r a .
Comparând motivele decorative cu cele ale culturii neolitice se

constată asemănari multiple de unde opinia că acest tip de cojoc a fost
contemporan sau a succedat culturii Vădastra. Meşter cojocar a fost Liceanu
Nicola ecare a făcut cojoace inclusiv soţilor Ceauşescu iar apoi, tradiţia a fost
preluată de fiul său Liceanu Dumitru care şi în prezent îndrumă copii din
Vădastra în tainele acestui meşteşug. Diverşi solişti de muzică populară apelează
la meşterul Liceanu pentru confecţionarea cojoacelor.
Alaturi de consateanul sau, olarul Ionel Cococi si de Alexandrina Filip, tesatoare,

cunoscuta pentru iile de Cezieni, mesterul Dumitru Liiceanu si-a expus cu succes creatiile
traditionale in tara si peste hotare, participand inclusiv la expozitia organizata la Bruxelles, in
85
Telefon 0786.038.824
piata Sainte Catherine, din primavara anului trecut.
Cojocul şi ceramica de Vadastra constituie adevarate marturii ale pastrarii modului de

viaţa al societaţii tradiţionale, comunitaţi preponderent agricole şi practicante ale unor
mestesuguri casnice. Exista, in acest sens, argumente care sustin ca elementele de decor de pe
ceramica si cojocul de Vadastra sunt contemporane culturii Vadastra, adica aproximativ 6000
de ani.
Au existat şi numeroase expoziţii în ţară: Craiova,Deva, Slatina, Bucureşti, etc şi

în străinătate: sediul UNESCO din Paris, Strasbourg,Parlamentul European din
Bruxelles, în Germania, etc.
Un pas înainte s-a făcut în 2002 prin înfiinţarea clasei de ceramică

neolitică V ă d a s t r a î n c a d r u l Ş c o l i i P o p u l a r e d e A r t e ş i M e s e r i i S l a t i n a c e
a p a r ţ i n e C o n s i l i u l u i Judeţean Olt. Această clasă s-a înfiinţat în urma Proiectului de
cercetare şi revitalizare aceramicii neolitice Vădastra condus de profesorul Dragoş Gheorghiu
de la Universitatea de Arte Bucureşti. Meşterul Nelu Cococi care conduce clasa de ceramică
şi elevii săi au făcut vase expuse în ţară: Iaşi, Sibiu, Deva, Craiova, Rădăuţi şi
despre care s-au scris a r t i c o l e î n r e v i s t e d e s p e c i a l i t a t e d i n s t r ă i n ă t a t e .
V a s e f ă c u t e l a V ă d a s t r a a u a j u n s î n Japonia la Târgul International de

Ceramică Mino – 2005. În iunie 2006 ceramica deVădastra a participat la
expoziţia de la sediul Unesco din Paris, în noiembrie 2006 prin Institutul Cultural
Român a ajuns la Strasbourg, în februarie 2007 a ajuns la o expoziţie din Parlamentul
European de la Bruxelles reprezentând judeţul Olt iar în iunie a fost văzută la
Nurenberg în Germania.
Clasele de cojocărie şi de ceramică au colaborări cu Liceul de Arta

86
Telefon 0786.038.824
Craiova, M u z e u l Ţ ă r a n u l u i R o m â n , e t c . T o t d a t o r i t ă l o r , l a V ă d a s t r a
a u a j u n s t u r i ş t i – 7 5 d e francezi în 2005.
Elevi in atelierul de cojocarie Vadastra
Alt meşteşug practicat este olăritul.
Elevi in atelierul de ceramica Vadastra
Şi in acest caz a existat o veche tradiţie, dovadă fiind ceramica

culturii Vădastra. Tradiţia, după o perioadă de întrerupere, a fost
reluată şi este continuată în prezent. Copiii din Vădastra sunt învăţaţi
87
Telefon 0786.038.824
s ă f a c ă v a s e asemănătoare celor ale culturii Vădastra şi folosesc pentru aceasta

lut adus de la Oboga sau de provenienţă locală .
Se mai practică la domiciliu unele meserii specifice mediului rural:

croitorie,cizmărie, frizerie, vulcanizare şi reparaţii auto, repara
ţ i i d e frigidere şi alte obiecte.
De mai mare importanţă sunt activitaţile desfăşurate la moară, o moară mare

şi performantă, şi la benzinărie. Există un magazin de dimensiuni mari ce oferă
locuitorilor îmbrăcăminte,încălţăminte, obiecte necesare în gospodarie, etc. şi numeroase
magazine de dimensiuni mici de unde populaţia se aprovizionează cu cele necesare.
În sat sunt şi trei cazane mari pentru făcut ţuica (dar mulţi locuitori o
prepară acasă în cazane proprii de dimensiuni mai mici), un dărac, o presă de ulei şi trei
mori de uruit cereale pentru consumul animalelor.
6.1.3. Cultura Vadastra, cel mai important factor de atractivitate turistica al zonei
Pe teritoriul judetului Olt, cea mai importanta marturie a preistoriei o constituie

cultura Vadastra (c.4500-3500 i.H.) – specifica partii de est a Olteniei si nord-vestului
Bulgariei, caracterizata printr-o ceramica decorata, apreciata drept cea mai inalta expresie a
ceramicii neoliticului european.
Cultura Vadastra se dezvolta in prima jumatate si inceputul celei de-a doua jumatati a
mileniului 4 i.e.n, fiind denumita dupa comuna Vadastra, unde Cezar Bolliac a realizat, in
1871, primele sapaturi in punctul numit magura Cetate. Sapaturi ulterioare, realizate in 1926
de Vasile Christescu, au scos la iveala in punctul numit Magura Fetelor o ceramica
splendida, cu motive decorative formate din caneluri sau cu motive rezultate din prin crestare
88
Telefon 0786.038.824
si incrustare cu alb. Decorul ceramicii culturii Vadastra era realizat la inceput prin caneluri
fine, iar mai tarziu executat in tehnica exciziei adanci, cu motive spiralo-meandrice, trasate
admirabil si cu alte motive geometrice, toate incrustate cu multă pasta albă. Acestea
reprezinta una dintre cele mai remarcabile realizări ale artei olaritului din intreaga epoca neo -
eneolitica.
Olarii culturii Vadastra au desavarsit ceramica excizata si incrustata masiv cu

substanta alba, provocand admiraţia arheologului Corneliu Mateescu, care a sapat la
Vadastra, acesta considerand-o de „o splendoare nemaiintalnită pana atunci in mediul
neoliticului mijlociu“. Ulterior, frumusetea ceramicii de Vadastra l-a determinat pe Vladimir
Dumitrescu sa aprecieze in lucrarile sale „Arta preistorica in Romania“ şi „Arta neolitica în
Romania“ ca, alaturi de ceramica pictată a culturii Cucuteni, olaria culturii Vadastra
constituie cea mai inalta expresie a artei decorative a ceramicii din tot neo-eneoliticul
european.
Ceramica de Vadastra se distinge prin varietatea formelor, tehnica prin care este
realizat decorul și motivele ornamentale. Materialul ceramic descoperit (vase și statuete
antropomorfe feminine) a oferit oportunitatea cunoașterii aprofundate a genezei și evoluției
culturii cu acelasi nume. Prin intermediul culturii Vadastra se stabilește, de fapt, contactul a
doua mari arii culturale: Boian (in Muntenia, sud-vestul Transilvaniei, Moldova și nord-vestul
Bulgariei) și Vinca (in fosta Iugoslavie).
89
Telefon 0786.038.824
Asa cum am aratat, aria de raspandire a culturii Vadastra nu se limiteaza la zona

Olteniei, cuprinzand si zona de sud-est a Munteniei, precum si nord-estul Bulgariei. Insa pe
teritoriul comunei Vadastra ceramica neolitica - predominant în stare fragmentara, este in
cantitate mult mai mare decat in restul teritoriilor mentionate.
II.
Importata culturii Vadastra pentru intreg teritoriul Romaniei si frumusetea obiectelor

ceramice neolitice restaurate din fragmentele descoperite pe teritoriul comunei ar fi motive
suficiente cel putin pentru infiintarea aici a unui muzeu rural care sa integreze o parte a
descoperirilor arheologice scoase la lumina de-a lungul timpului.
90
Telefon 0786.038.824
6.1.4. Situl arheologic Vadastra
Cultura Vadastra se dezvoltă în prima jumatate și începutul celei de-a doua jumătăți a
mileniului 4 i.e.n, epoca neoliticului mijlociu, fiind denumită după comuna Vădastra , județul
Olt.
Descoperirile apartinand culturii Vadastra dateaza din a doua jumatate a sec. XIX,
odata cu inceputurile arheologiei romanesti. Primele descoperiri ce privesc direct cultura
Vadastra au fost realizate in asezarea eponima a culturii, in punctul “Magura Cetate”, in anul
1871, de catre Cezar Bolliac. Desi destul de primitive, aceste sapaturi au permis
cercetatorului unele consideratii asupra artefactelor deosebite descoperite aici.
Rezultatele sapaturilor arheologice intreprinse de Cezar Bolliac vor fi folosite de catre

Alexandru Odobescu si de Grigore Tocilescu in lucrarea sa “Dacia inainte de romani”.
Rezultatele cercetarilor de la Vadastra vor fi folosite si de Grigore C. Butureanu in lucrarea
cu titlul “Vremile preistorice din Romania” care a ramas – din pacate – nepublicata.
Dupa moartea lui Cezar Bolliac sapaturile vor inceta fiind continuate iar din 1924 de
catre Ioan Andriesescu, care sesizeaza importanta uriasa a acestui sit arheologic.
Planul sapaturilor care urmau a fi realizate la Vadastra a fost gandit de arheologul

Vasile Parvan, directorul Muzeului national de Antichitati din Bucuresti in acea perioada.
Conducerea cercetarilor a fost incredintata tanarului arheolog Vasile Christescu.

Acesta va publica rezultatele cercetarilor realizate in 1926 in revista “Dacia Recherches et
decouvertes archaeologiques en Roumanie’. Urmatoarele cercetari au fost realizate in punctul
“Magura fetelor” la inceputul anilor’30 ai secolului trecut, de catre arheologul Alexandru
Meunier.
In anul 1934, Dumitru Berciu va efectua noi sondaje arheologice reusind sa precizeze
– in linii mari, situatia stratigrafica a celor doua asezari. Pentru denumirea primelor doua
straturi de cultura, Dumitru Berciu va utiliza pentru prima data termenul de cultura Vadastra.
91
Telefon 0786.038.824
Cultura Vădastra a atins în cursul evoluţiei sale un înalt grad de dezvoltare, evidenţiat
între altele şi de realizările din domeniul plasticii antropomorfe. Întâlnim figurine atât
ornamentate cât şi neornamentate, confecţionate dintr-o pastă de lut de foarte bună calitate.
Ornamentele sunt executate în tehnica inciziei şi încrustaţiei cu pastă aibă, iar între motivele
decorative folosite frecvent se numără spirala şi meandrul. Spirala incizată larg este motivul
ornamental folosit cu precădere în zona inferioară a figurinei, marcând fesele şi picioarele.
Meandrul incizat fin, pe toată suprafaţa corpului, este motivul cel mai des folosit, se mai
întâlnesc romburi sau zig-zag-uri.
Figurina "FETIŢA DE LA HOTĂRANI" impresionează în mod deosebit este

redarea amănunţită a fiecărei piese de port împreună cu motivele ornamentale dintre care
unele foarte apropiate de cele actuale, intalnite pe cojocul si ceramica de Vadastra.
92
Telefon 0786.038.824
6.2. . Situatia actuala a turismului in zona Vadastra
În zona se afla muzeele de la Corabia, Caracal, Orlea dar şi cetatea de la Sucidava.

Pentru ieşiri în natura sunt folosite bălţile din zonă : Obârşia, Cruşov, dar se
merge şi la Dunăre sau la Olt şi la pădurile din zona.
La Vădastra se pot vizita micul muzeu din cadrul Căminului cultural şi clasele de
ceramică şi cojocărie. Un loc plăcut şi relaxant este parcul din centrul satului, cu
castani şi alţi arboric e o f e r ă o a m b i a n ţ ă p l a c u t ă i n d i f e r e n t d e s e z o n .
De un interes deosebitar putea fi parcul arheologic aflat în

p r o i e c t . Evenimente de interes turistic sunt Floriile (Govia), bâlciul de Sf. Dumitru sau
marile sărbători creştine, cu prilejul carora se practica numeroase obiceiuri
traditionale.
Actualmente, nu exista nici un fel de infrastructura turistica
6.3. Necesitatea infiintarii, in localitatea Vadastra, a unui centru de informare turistica

si posibilitatea de a include localitatea intr-un traseu turistic specializat
Bogatia vestigiilor arheologice de pe teritoriul comunei, diversitatea mestesugurilor

traditionale practicate precum si inrudirea ceramicii de Vadastra cu ceramica de Horezu,
Oboga sau Vladesti face posibila initierea unui traseu turistic specializat, un „Drum al
Lutului” de-a lungul Olteniei si justifica infiintarea la Vadastra a unui Centru de Informare
Turistica.
Pentru o relevanta sporita a acestui punct de vedere vom descrie, pe scurt, cele mai
importante potentiale obiective turistice ale zonei Vadastra:
1. Situl arheologic-neolitic (cultura Vadastra) - Cod LMI: OT-I-s-A-08538, din

punctul ,,Măgura Fetelor”
2. Cercetarile efectuate in 1926 de catre Vasile Christescu si ulterior intre 1948- 1970
de catre Corneliu N. Mateescu, au relevat o asezare care se prezinta ca o ridicatura
de pamant cu diametrul de circa 50 m şi o inaltime de 1,40 m deasupra terasei din
jur. Descoperirile sunt numeroase: fragmente ceramice, vase intregi şi intregibile,
figurine antropomorfe şi zoomorfe, unelte de piatră, silex, os, cupru, locuinte de
suprafata, gropi ale unor locuinte adancite in sol, vetre de foc, oase de animale
domestice si salbatice. Asezarea a fost prevazuta cu un sant de ingradire care se
93
Telefon 0786.038.824
pare ca avea un traseu circular. Descoperirile facute in acest punct ilustreaza o

intensa locuire in decursul primelor doua faze ale culturii Vadastra.
3. Atelierul ceramistului Ionel Cococi din Vadastra
Chiar daca de-a lungul secolelor arta ceramica specifica locului inca din neolitic parea
ca se pierduse ca mestesug, „VADASTRA 2000” - proiectul profesorului universitar Dragos
Gheorghiu, avand ca obiectiv tocmai revitalizarea ceramicii romanesti de Vadastra, a reusit sa
trezeasca interesul comunitatii locale fata de mestesugul pierdut.
Pana atunci, in Romania ceramica veche nu fusese studiata din punct de vedere al
experimentarii pastelor si arderilor, aşa cum se procedeaza in Occident de aproape o jumatate
de secol. Procesul tehnologic propriu zis era inca o necunoscuta nu numai pentru arheologii
romani dar şi pentru cercetatorii străini. De aceea, proiectul initiat de Universitatea de Arte
din Bucuresti sub coordonarea profesorului Gheorghiu a reusit sa introduca in circuitul
european nu numai valorile ceramicii preistorice din Romania ci si tehnologiile specifice,
respectiv modul de constructie a acestora.
Una dintre componentele proiectului a fost si transferul informatiei stiintifice sub

forma de lectii practice localnicilor din satele Visina Noua si Vadastra, in scopul revitalizarii
traditiei ceramice locale.
„Scoala de vara” de la Vadastra s-a finalizat cu doua expozitii: una la Centrul Centrul
de Studii Avansate în Arte Vizuale al Universităţii de Arte din Bucureşti iar cealalta la
Lisabona, in luna septembrie a anului 2000. Ambele expozitii au prezentat atat rezultatele
stiintifice ale cercetarii cat si primele lucrari ceramice ale localnicilor. Clasa de Ceramica la
es si la Nurenberg, in Germania.
Ionel Cococi , primul olar din Vadastra dupa 7500 de ani, este astazi in masura sa
transmita atat localnicilor cat si turistilor mestesugul arhaic al ceramicii traditionale: din lutul
gri, scos de la aproximativ doi-trei metri, se realizeaza mai intai fundul vasului, iar apoi un
snur ce se pune roata, se bate, se finiseaza, dandu-se astfel forma dorită. Apoi, vasul se
decorează cu diverse motive ca: spirala simpla, spirala dubla, simpli şi dubli colti de lup sau
colti de lup in zig-zag, simbolizand continuitatea vietii pe pamant. Munca olarului nu se
termina odata cu inaltarea vasului din corzi spiralate de lut, ci continua cu razuiri,
smirgheluiri, arderi în cuptor la 850-900 de grade Celsius.
4. Atelierul mesterului cojocar Dumitru Liiceanu

94
Telefon 0786.038.824
Alaturi de consateanul sau, olarul Ionel Cococi si de Alexandrina Filip, tesatoare,

cunoscuta pentru iile de Cezieni, mesterul Dumitru Liiceanu si-a expus cu succes creatiile
traditionale in tara si peste hotare, participand inclusiv la expozitia organizata la Bruxelles, in
piata Sainte Catherine, din primavara anului trecut.
Cojocul şi ceramica de Vadastra constituie adevarate marturii ale pastrarii modului de

viaţa al societaţii tradiţionale, comunitaţi preponderent agricole şi practicante ale unor
mestesuguri casnice. Exista, in acest sens, argumente care sustin ca elementele de decor de pe
ceramica si cojocul de Vadastra sunt contemporane culturii Vadastra, adica aproximativ 6000
de ani.
III.
Acest potential traseu turistic local - situl arheologic Vadastra alaturi de atelierele
mesterilor locali, se structureaza ca parte componenta a potentialului turistic al zonei,
potential care poate fi descris pe un traseu turistic extrem de interesant care incepe la Slatina
si se termina la Corabia.
Bisericile cu valoare de patrimoniu cultural - istoric – printre care manastirea

Cicicov, atestata documentar in timpul domniei lui Neagoe Basarab si manastirea Strehaia –
ridicata in 1665, „centrul vechi” al orasului, podul de pe raul Olt (primul pod statator din fier
pe un rau intern romanesc, construit intr 1888 si 1891), Muzeul Judetean Olt sunt doar cateva
dintre obiectivele turistice importante care pot fi vizitate in municipiul Slatina.
Traseul turistic astfel inceput poate continua spre orasul Piatra Olt, unde pot fi vizitate
Castrul Roman Acidava, Drumul lui Traian, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Manastirea
Brancoveni, Conacul generalului Argesanu din Criva de Sus.
Urmatorul popas ar putea fi comuna Valeni, unde pot fi vizitate Biserica Sf.
Constantin si Elena - una dintre cele mai impresionante cladiri de acest gen din tara, din punct
de vedere arhitectonic, Conacul Lekemann, Conacul Colibasanu si unde arta populară a
comunei se distinge prin frumusete si originalitate.
Mai departe, in comuna Falcoiu, poate fi vizitat Conacul Dinu Marin.

Langă Reşca, la nord de Caracal, pe malul drept al Oltului, se afla colonia
romană Romula, dezvoltată în secolele II-III pe locul unei mai vechi asezari dacice, Malva.
Aşezarea a fost ridicată la rang de Municipium in timpul impăratului Hadrian și la cel
de Colonia în timpul lui Septimiu Sever. Aici au fost identificate urme de edificii publice,
95
Telefon 0786.038.824
temple, ateliere, terme, cuptoare de ars caramida, inscriptii şi fragmente de statuete.
Urmeaza orasul Caracal, extrem de generos in atractii turistice: Biserica Domneasca

Ovidenia, pastrata din secolul XVI, Biserica Toti Sfintii in anul 1818, Casa memoriala Iancu
Jianu, Muzeul Romanatiului, Parcul Constantin Poroineanu - unul dintre parcurile naturale
cele mai frumoase din Romania, fiind recunoscut in Europa ca cel de-al treilea parc natural ca
dimensiune, Ruinele Curtii Domnesti din Caracal - fosta resedinta domneasca in timpul
domnitorilor Mihai Viteazul (secolul XVI), Matei Basarab si Constantin Brancoveanu,
Teatrul National construit intre 1896-1901 in stil baroc.
La Visina Noua poate fi vizitat Muzeul etnografic Gheorghiţa Bărbucean – situat la 3

km de zona arheologica Vadastrita si care poarta numele unuia dintre cei dintai dascali ai
localitatii.
Vadastra, cu potentialul turistic descris anterior, poate deveni urmatorul punct de

interes al acestui traseu local si totodata destinatia finala a unui posibil „Drum al Lutului”,
proiect care poate deveni realitate prin cooperarea interteritoriala a Grupurilor de Actiune
Locala constituite in cadrul Axei 4 / LEADER a PNDR.
Ultimul obiectiv al acestui traseu – orasul Corabia, ofera vizitatorilor posibilitatea de

a vizita cetatea Sucidava, important centru economic si militar dacic, distrusa de romani si
reconstruita succesiv – de catre imparatii Aurelian si Constantin cel Mare, ca una dintre cele
mai importante fortificatii romane de pe terioriul actual al Romaniei.
96
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 7
ANALIZA POTENTIALULUI DE PRACTICARE A TURISMULUI RURAL
SI AGROTURISMULUI ÎN ZONA GAL ORIZONTURI 2012
Importanţa acordată revitalizării zonelor rurale şi transformării acestor zone în "eco-

etnosate", constituie o parte a strategiei de dezvoltare turistică la nivel european. Pentru acest
motiv satul din această zonă, ca unitate administrativ-teritorială, a trebuit urmărit atât sub
aspectul funcţionalităţilor economice dominate de peisajul geografic dunărean, dar şi sub
aspectul dimensional agricol pe care s-a axat întotdeauna.
Dimensiunile economice ale satului şi produsului turistic
Caracteristici privind amplasarea şi profilul satelor din zona GAL Orizonturi 2012
sunt legate de elementele de interferenţă specifice turismului rural, dintre care amintim:
tradiţional, modern, popular şi cult, etc.
Şi în zona GAL Orizonturi 2012 se pot constitui tipuri de clasificare funcţională a
aşezărilor rurale, cu referire asupra unor indicatori privind structura fondului funciar,
animalelor şi echipamentelor agricole. Funcţia economică a comunităţii rurale, cu referire la
agricultură, oferă şi surse pentru agroturism.
Infrastructura teritorial rurală,potential suport al economiei turismului rural din
zona GAL este un punct tare al teritoriului dar, din pacate, structurile de primire cu
funcţiuni de cazare din zona GAL sunt cu totul inexistente, fiind necesare politici si
actiuni de initiere a activitatilor de turism rural si agroturism, incepand de la facilitare
comunitara si continuand cu formarea localnicilor ca potentiali intreprinzatori in aceste
domenii.
Economia investiţională agroturistică şi susţinerea acesteia în zona GAL
Orizonturi 2012
Analizată sub o formă trivalentă, şi anume: strategie-investiţie-afacere, cele trei
elemente sunt într-o permanentă interferenţă.
a) Strategia investiţională în crearea şi dezvoltarea activitatilor agroturistice, se
poate delimita prin următoarele variante: varianta ”gospodărire extinsă” (cu referire la
creşterea “cantitativă” a spaţiului destinat turismului); varianta “management de gospodărie”
b) Susţinerea investiţiilor şi posibilităţilor de finanţare în agroturismul zonei GAL
c ) Modalităţile de finanţare şi execuţie a planurilor propuse;
d) Forma de finanţare pe bază de fonduri proprii;
97
Telefon 0786.038.824
e) Finanţarea pe baza creditelor bancare româneşti;

f) Finanţarea pe baza creditelor externe, cooperări;
g) Facilităţile fiscale.
Strategia turismului şi agroturismului este conturată de evoluţiile şi tendinţele în turismul
mondial, premisele dezvoltarii turismului românesc, obiective strategice şi specifice privind
dezvoltarea turismului din România, analiza principalelor produse turistice, acţiuni ce vizează
dezvoltarea turismului.
Orientări şi coordonate privind turismul rural în UE
Coordonatele în politicile europene privind dezvoltarea turismului rural, sunt axate pe
principalele orientări în relaţia turism-agricultură. Se pot enumăra orientările următoare: în
formarea şi educarea potenţialilor turişti; alegerea celor mai bune soluţii de utilizare a spaţiului
rural în scopuri turistice; promovarea formelor de turism cu impactul cel mai redus asupra
agriculturii; realizarea proiectelor sau a soluţiilor pe baza conceptului de complementaritate a
activităţilor; includerea proiectelor turistice într-un cadru global; iniţierea unor acţiuni de
informare, de mediatizare a soluţiilor tehnice.
Astfel, noile coordonate în adoptarea şi aplicarea măsurilor ce decurg din politica agricolă
şi cea turistică cuprind un evantai larg de obiective, socio-economice şi de promovare. În acest
context se poate arăta că strategia promovării agroturismului include direcţii şi elemente noi, în
sensul:
a) intensificării şi adaptării acesteia la condiţiile concurenţei actuale ale pieţei internaţionale
prin: acţiuni de promovare, de consolidare a imaginii ofertei agroturistice româneşti;
b) de folosire eficientă a ameliorării imaginii generale a României în lume prin noile canale
de mass-media.
Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea turismului rural, este legat de compensarea
efectelor politicii agricole a U.E. şi implicit îmbunătăţirea ofertei turistice, permanenţa unor
orientări esenţiale în relaţia turism-agrement rural-agricultură.
Concomitent se impune şi impulsionarea programelor agricole şi susţinerea exploataţiilor
prin acţiuni novatoare, prin deschiderea de noi activităţi (dezvoltarea culturii de trufandale,
horticultura, creşterea cailor, artizanat etc.).
Managementul strategic şi promovarea produsului agroturistic.
Managementul strategic şi factorii ce fundamentează dezvoltarea turismului rural este
legat de rolul important al factorului uman. Atuurile esenţiale în managementul strategic al
turismului rural, inclusiv in zona GAL Orizonturi 2012, il constituie progresul înregistrat în
transporturi şi confortul oferit în locuinţe. Alături de problemele logisticii teritoriale şi a ofertei un
98
Telefon 0786.038.824
rol important revine ciclului de sezonalitate în activitatea turistică, care se refera la capacitatea de
cazare, sosirea turiştilor şi înnoptarea lor în spaţiile de cazare.
Din toate acestea rezultă că strategiile de amenajare în turismul rural au un caracter
deosebit întrucât înşăşi factorii de influenţă reflectă elemente ale specificităţii cadrului de
manifestare a acestei forme de turism. Faţă de toţi aceşti factori, principalele obiective ale
strategiei de amenajare agroturistică pot fi considerate următoarele: valorificarea superioară a
potenţialului agroturistic; păstrarea şi conservarea si valorificarea mediului înconjurător şi a
patrimoniului cultural.
În elaborarea şi aplicarea strategiilor de amenajare turistică, sunt delimitate principii cu
valabilitate şi în turismul rural.
Strategiile de amenajare în turismul rural, pot fi încă diferenţiate sub aspectul diversificării
şi flexibilităţii structurilor. Prin aceasta sunt posibile următoarele forme de delimitări strategice:
strategia de flexibilitate sau a structurilor evolutive; strategia de diferenţiere.
Este astfel necesară cunoaşterea/implementarea tuturor acestor aspecte, printr-un amplu
proces de dezvoltare rurală la care se integrează amenajarea şi dotarea zonelor considerate agricole
sau numai agricole, în scop turistic, cu referire la resursele acestora.
În acest context intervine cunoaşterea riscului în turismul rural; pentru unii gospodari din
subzona analizată, agroturismul poate fi afacere profitabilă pentru ei şi familiile lor, pentru alţii,
este un risc major asumat în mod inconştient, iar pentru o altă categorie, este concomitent şi risc şi
afacere. Pot fi enunţaţi o serie de factori de risc ai turismului rural, care au un impact destul de dur
asupra acestuia, cum ar fi: poluarea, catastrofele ecologice, cele atmosferice, urbanizarea excesivă
a zonelor limitrofe etc.
Acesta este motivul pentru care orice strategie de diferenţiere a unităţii de turism rural,
trebuie permanent urmărită, aceasta fiind rezultatul unor factori generali şi specifici redaţi în mod
succint anterior.
Elaborareza strategiilor de promovare a produsului agroturistic şi a alternativelor
strategice ce pornesc de la filierele tehnologice. Efectuarea unui diagnostic al teritoriului rural de
tranziţie implică rezolvarea a două tipuri de constrângeri şi anume: acţiuni rapide, dar cu resurse de
capital relativ reduse; o înnoire şi o modernizare permanentă a resurselor bazei materiale din
gospodăria agroturistică.
În cadrul unor asemenea strategii, satul delimitează un segment al pieţei agroturistice, iar
capacităţile structurale şi organizaţionale ale fiecărui sat vor trebui adaptate pentru a răspunde unei
cereri specifice ( de1 - 3 stele în cazul fermelor turistice şi până la 4 stele în cazul pensiunilor
99
Telefon 0786.038.824
turistice ).
În elaborarea unor cataloage este necesar ca activităţile desfăşurate să fie structurate în
următoarele etape:
- formularea cererii
- expertizarea locuinţei
- clasificarea gospodăriei (conform normelor internaţionale)
- eliberarea certificatului
- prezentarea grafică şi descriptivă a cadrului natural
- Realizarea materialelor de promovare. Motivul existenţei unui logo pentru turismul
rural românesc se doreşte a deveni în timp o marcă de calitate.
Acţiunile de promovare prezentate, cărora li se adaugă participări la târguri şi expoziţii

interne şi internaţionale, cât şi organizarea de evenimente în lumea satului, dar înainte de toate
calitatea prestaţiilor turistice, pot forma/amplifica, făurirea unei imagini a produsului turistic rural
românesc. Astfel, în urma sondajelor şi anchetelor întreprinse, în cadrul cercetării pieţei turistice
rurale din perioada 1993 – 1996, a reieşit o imagine favorabilă a produsului turistic rural şi o
creştere constantă a numărului celor ce-şi petrec vacanţa la ţară.
Acestea sunt motivele care susţin formularea politicilor de lansare a produsului turistic rural
românesc, şi de care trebuie să se ţină seama de următorii factori: naturali, ai existenţei umane,
infrastructura generală şi specifică, calitatea serviciilor şi realizarea standardelor de confort.
În programul de lansare a produsului turistic nou românesc, este necesară parcurgerea
următorilor paşi în realizare:
- identificarea trebuinţei sociale
- cercetarea şi inventarierea ideilor de produs nou
- filtrajul tehnico-economic şi selectarea ideilor
- proiectarea produsului turistic rural care se află în curs de finalizare
- testarea produsului turistic rural
- delimitarea produsului
- lansarea pe piaţă a produselor turistice
- urmărirea comportării produselor turistice ale turismului rural.
Particularizând, se poate arăta că satul românesc, pentru a putea deveni produs turistic,
trebuie să îndeplinească o serie de exigenţe, ce privesc: clarificarea obiectivelor, dirijarea
eforturilor, coordonarea, aprecierea şi micşorarea costurilor.
100
Telefon 0786.038.824
Capacitatea strategică a gospodăriei şi satului turistic în dezvoltarea spaţiului rural

Turismul rural, în dezvoltarea aşezărilor rurale şi pentru formele de manifestare a
turismului religios, implică existenţa unui cadru considerat pitoresc, cu case şi gospodării
confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală, ecumenică şi artistică proprie, cu
mesteşugari şi artizani talentaţi.
Astfel, turismul rural si agroturismul, reprezintă o reconsiderare a relaţiilor tradiţionale, a
raporturilor producţie materială-servicii în mediul rural, constituind astfel o reală şansă pentru
economia locală.
Asamblând toate aceste probleme se pot contura obiectivele strategice ale agroturismului,
prin următoarele laturi caracteristice: stoparea migraţiei populaţiei din mediul rural; asigurarea
condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural, conservarea şi protecţia mediului rural.
Turismul religios, considerat o formă de manifestare a turismului rural, este legat de
existenţa mănăstirilor, schiturilor, precum şi de pelerinajele realizate de credincioşi. Se pot
evidenţia şi următoarele argumentări suplimentare: obiectivele religioase se află în spaţiul rural;
sejurul este minim de o zi; deplasarea se face individual, cu mijloace de transport în comun;
pelerinii apelează la serviciile de cazare, masă şi transport local; se realizează schimburi
comerciale şi de altă natură, valorificând astfel resursele locale.
Reiese că gospodăria agroturistică şi capacitatea strategică în cadrul spaţiului rural, este
legată de identificarea acestei gospodării, alături de modernizarea acesteia. În prezent, piaţa
turismului rural se caracterizează printr-o globalizare a concurenţei între zonele cu vocaţie turistică,
şi nu printr-o activitate de globalizare a serviciilor agroturistice. În acest context se înscrie şi
activitatea de turism rural, care pe ansamblu promovează o direcţie concurenţială regională a zonei
de câmpie, iar pe de altă parte o concurenţă a vocaţiei pentru însăşi gospodăria şi/sau satul turistic.
Se pune problema cunoaşterii nevoilor limită ale regionalizării turismului rural, prin care se
poate viza dezvoltarea gospodariei ţărăneşti în zonele de sud respectiv regiunea Sud Vest Oltenia.
Nivelul veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor de ţărani în perioada 1997 – 2007 redă elemente de
sugestibilitate privind tendinţele acestor laturi, ce conturează însăşi nivelul de trai din mediul rural
al zonei analizate. Astfel, dacă veniturile şi cheltuielile totale sunt în creştere, cele care privesc
veniturile băneşti au tendinţă de diminuare.
În actuala etapă, pentru gospodăria agroturistică din zona GAL orizonturi 2012, se
înregistrează atât o criză de identitate cât şi criză economică. Aceasta din motivul că, în
prezent, gospodăria ţărănească este considerată o întreprindere căreia trebuie să i se găsească noi
principii de dezvoltare, cu structuri şi dimensiuni specifice. O ierarhizare a asigurării serviciilor
agroturistice în sistemul gospodăriilor structurează sistemul turismului rural sub forma
101
Telefon 0786.038.824
gospodăriilor cu pensiune completă, a satelor agroturistice şi a sistemului mobil itinerant.

Ca atare, se pune problema conversiei gospodăriei ţărăneşti într-o pensiune
agroturistică, pentru o primă etapă evaluându-se gradul de . Numai în acest cadru, casele ţărăneşti
pot lua locul complexelor hoteliere în topul preferinţelor turiştilor. Dintre motivele cele mai
importante avute în vedere în alegerea ca destinaţie a pensiunilor turistice, se pot enumera
elemente ce privesc: confortul, mesele tradiţionale, legătura gazdă-turist, mediu puţin poluant.
De aici conluzia că oferta agroturistică potenţială în gospodăria rurală constă în reunirea în
jurul unui sistem strategic a divesificării de elemente potenţiale, într-o structură inovatoare, care
poate constitui dimensiunea pieţei geografice agroturistice.
Strategiile privind identificarea şi amenajarea satelor turistice. Trebuie să cuprindă
elemente reprezentative ce caracterizează satul turistic rural, aceste strategii fiind necesare nu
numai pentru regiunile cu un patrimoniu bogat, ci şi pentru acele regiuni în care există atât
potenţialităţi, cât şi dorinţa generală antrenată de un lider. Regiunile de câmpie, din ţara noastră, în
actuala etapă se găsesc într-o astfel de situaţie; pot fi menţionate elemente considerate constante ce
dirijează dezvoltarea strategică turistică şi pentru zonele de câmpie, cum sunt: aplicarea unei
strategii de întreprinzător agroturistic; organizarea şi formarea metodică în materie de turism a
specialiştilor şi lucrătorilor prin: studii universitare; căutarea şi obţinerea de ajutoare materiale,
financiare pentru această acţiune; constituirea unei agenţii în jurul unui lider (conducător care să
aibă repercusiuni asupra produselor turistice, în acord cu aşteptările clientelei vizitate); acordarea
de timp şi încredere responsabililor acestor dezvoltări (acţiuni strategice).
Anvergura geografică, materializată într-o strategie agroturistică în zona de câmpie care
presupune în primul rând stabilirea tipurilor specifice de sate turistice, care se poate încadra într-o
relaţie resurse-producţie-venituri. Eficienţa ecologică şi impactul determinat de lansarea satului
turistic asupra ecosistemelor pretinde măsuri de asigurare a unor echipamente, dotări şi amenajări
raţionale, cu efecte scontate atât în domeniul eficienţei economice, dar şi ecologice. Se constată din
acest punct de vedere că o dezvoltare necontrolată antrenează distrugerea mediului înconjurător, a
monumentelor istorice, de artă sau naturale, a ritmului vieţii locale, chiar exprimarea şi prin cultura
locală.
Referindu-ne la criteriile impuse, se pune problema privind legătura ce există între turismul
rural românesc şi normele europene în domeniu, cum sunt următoarele:
- UE este direct interesată şi dispune de un pachet de norme ce vizează problematica
ruralului din ţările membre, norme ce au în centrul lor interesele prezente, dar mai ales viitoare ale
comunităţilor rurale;
- România şi-a manifestat dorinţa de aderare la UE, ea fiind obligată să cunoască cu
102
Telefon 0786.038.824
exactitate aceste norme prezentate sub formă de recomandări şi, implicit, să le aplice în practică,
inclusiv prin adoptarea unor norme legale interne.
Şi pentru zona rurală romaneasca se pune problema obţinerii unor produse la parametrii
calitativi superiori. Se fac astfel referiri cu privire la următoarele coordonate: apropierea
marketingului de activitatea de turism rural, adecvarea studiilor de piaţă pentru clienţii ţintă,
construcţia şi adaptarea ofertei, preţul produsului, alegerea distribuţiei, amplificarea activităţilor
agroturistice etc., toate acestea conform noilor dorinţe ale consumatorului de produs turistic. Dar,
în actuala etapă agroturismul grevează bugetul satelor (cu referire la eforturile investiţionale pentru
o serie de amenajări pe perioade de mai mulţi ani, referitoare la lucrările de infrastructură).
Ca atare, consolidarea gospodăriei ţărăneşti trebuie să aibă la bază o macrostabilizare şi
pentru spaţiul rural, bazată însă pe trei categorii de politici: structurale, de ajustare şi de mediu.
Prin conţinutul său, delimitarea regională a resurselor agroturistice aferente satului
agroturistic are o importanţă naţională deosebită, în sensul materializării relaţiilor existente
între turism şi agricultură, cu repercursiuni asupra dezvoltării şi modernizării întredului
spaţiu rural românesc.
Strategiile de lansare pe piata a satului turistic românesc trebuie sa stabileasca acele
obiective care urmăresc viziunea consumator-turist sub forma unui produs turistic nou. Acesta este
motivul pentru care analiza produsului turistic rural trebuie efectuată şi prin viziunea de marketing.
Dimensiunile spaţiilor de practicare variază în funcţie de patrimoniul turistic al zonei, de
circulaţia turistică şi puterea economică a proprietarilor, prin componentele corporale şi acorporale
ale serviciilor agroturistice.
Acţiunile de promovare prezentate, cărora li se adaugă participări la târguri şi expoziţii
interne şi internaţionale, cât şi organizarea de evenimente în lumea satului, dar înainte de toate
calitatea prestaţiilor turistice, au condus la conturarea unei imagini a produsului turistic rural
românesc, dar pentru care în continuare este necesară o extindere..
Turismul rural, dependenţa acestuia de exploataţia agricolă
Structurile dimensionale ale exploataţiei agricole şi implicaţiile în strategiile de susţinere a
turismului rura, sunt considerate elemente de echilibru permanent ale dimensiunii spaţiului rural,
deoarece constituie efectiv locul de desfăşurare a serviciilor de turism rural. Din analiza acestor
structuri, reiese că zona analizata deţine suprafeţe agricole foarte intinse comparativ cu alte zone
din tara.
103
Telefon 0786.038.824
CAPITOLUL 8
Concluzii, diagnostic si recomadari
CONCLUZII
La nivelul GAL Orizonturi 2012 nu exista, in acest moment, nici un fel de
infrastructura turistica existand, in schimb, un urias potential de dezvoltare a turismului
rural si agroturismului, datorita patrimoniului cultural material si imaterial deosebit,
traditiilor gastronomice si – complementar – datorita resurselor agricole existente.
DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI
Recomandări pentru autoritatea locală
⇒ Prin Planul de Urbanism al localităţilor care fac parte din GAL Orizonturi 2012 – in
special localitatea Vadastra, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planşa de reglementări,
turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia locală, având în vedere bogăţia de
resurse existente, dar şi pentru că este un domeniu care generează activităţi economice colaterale
(servicii, mică producţie, meşteşuguri) şi creează noi locuri de muncă.
⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriilor din zona GAL Orizonturi 2012 este necesar a
fi înfiinţat un Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea
activităţii turistice locale şi acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism.
⇒ Pentru orientarea şi informarea turiştilor sosiţi în zonă, este necesara înfiinţarea unui
Centru de informare turistică, amplasat in localitatea Vadastra.
⇒ Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare
de pensiuni agroturistice. Aparitia si dezvoltarea unei reţele de pensiuni agroturistice poate fi
stimulată de autoritatea locală prin acordarea unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozite pentru
perioade determinate.
Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în zona GAL Orizonturi 2012 sunt
necesari mai mulţi paşi care să pregătească condiţile pentru ca acesta să acceadă spre statutul de
zona turistica rurala, între care menţionăm :
- îmbunătăţirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securităţii circulaţiei
pentru a permite accesul permanent catre obiectivele de interes turistic
- realizarea, la nivelul intregului teritoriu, a două dintre utilităţile de bază: canalizarea
apelor menajere şi realizarea unei staţii de epurare;
- amenajarea unor puncet de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu politica
de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării durabile a
104
Telefon 0786.038.824
zonei;
- infiintarea de structuri turistice în cadrul gospodariilor rurale din zona
- dezvoltarea ofertei de agrement, inclusiv agrement de interior
- realizarea de investiţii în dotări tehnico-edilitare şi de interes general, cum ar fi:
centre de schimb valutar, bancomate, mici magazine de produse traditionale,
cafenele şi ceainării ş.a.;
- amenajarea unui punct de informare turistică, in zona care prezinta cel mai mare
interes turistic , respectiv localitatea Vadastra
- extinderea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit la toate
structurile turistice şi obiectivele de interes general; este recomandat ca pentru
fiecare structură de primire turistică să existe posibilitatea rezervării on line;
- realizarea unei pagini web a zonei turistice Vadastra, unde să poată fi găsite toate
informaţiile necesare turiştilor interesaţi de petrecerea unei vacanţe in zona
- amplasarea, in zonele cheie pentru circulatia rutiera, a unor panouri informative
însoţite de harta turistică a zonei
Pentru introducerea în circuitul turistic al bisericilor monumente de arhitectură sunt

necesare a fi amenajate unele facilităţi de vizitare în apropierea acestora, cum ar fi:
- parcare + grup sanitar
- chioşcuri pentru vânzări de suveniruri, pliante, vederi, ghiduri turistice şi băuturi
răcoritoare.
⇒ Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice este necesar a
se amenaja un Muzeu al satului oltenesc (poate fi chiar in localitatea Vadastra), care să
cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate cu obiecte de mobilier specific
zonei), instalaţii tehnice populare şi alte utilaje specifice unei gospodării rurale.
⇒ Reabilitarea si conservarea culelor oltenesti si, in general, a tuturor clădirilor vechi
şi valoroase şi inscripţionarea lor prin aplicarea de plăcuţe cu text explicativ (anul construirii,
stilul arhitectonic).
⇒ Editarea unui ghid turistic al localităţilor de mare interes turistic
⇒ Organizarea de evenimente culturale al căror calendar să fie promovat în media, pe
site-ul primăriei sau prin trimiterea acestuia către agenţii de turism, asociaţii profesionale
interesate, administraţii centrale sau locale.
⇒ Revigorarea tradiţiei şi obiceiurilor legate de sărbătorile religioase, sărbătorile de
iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt un prilej de a atrage mai mulţi turiştii care să-şi petreacă
105
Telefon 0786.038.824
vacanţa în zonă. Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări care pot
avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia mediului,
întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a.
Recomandări pentru potentialii agenţi din turism

- Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru
toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţei.
- Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o
garanţie pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită
ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe termen lung.
- Serviciile diversificate şi de calitate oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de
piaţă realizate în decursul anilor de către INCDT, reprezintă una din motivaţiile
importante în alegerea unei destinaţii, de aceea agenţii din turism trebuie să îi se
acorde atenţia cuvenită. În plus, calitatea serviciilor oferite în structurile turistice
este şi o obligativitate, aşa cum rezultă şi din textul Ordinului 510 / 2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice.
- Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii şi a structurilor de primire
turistică chiar si la nivel national, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi
capacitate. Creşterea atractivităţii zonei este influenţată pozitiv de un agrement
diversificat.
- Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit
turiştilor: materiale informative şi de promovare (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri
sau monografii ale obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj,
mijloace de transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de
transport în comun, servicii care satisfac nevoia de cunoaştere a turiştilor şi le
oferă un plus de confort şi relaxare.
Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti este utilă colaborarea permanentă
cu agenţiile mari de turism, încheierea de contracte ferme care să acopere activitatea turistică
în toate perioadele anului.
106

Studiu de Zona II GAL Orizonturi 2012 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Zona II GAL Orizonturi 2012 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect finanțat prin Axa 4 Leader – ASOCIAŢIA GRUP DE ACŢIUNE LOCALĂ

PNDR | Contract de finanțare ORIZONTURI 2012

CAPITOLUL I - Turismul rural – definitie, tipologie, functii si obiective…………….6

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural…………………………. 13

I.5. Implicaţiile turismului rural în procesul creşterii economice……………….. 16

CAPITOLUL 2. - Turismul rural si agroturismul – evolutii si forme la nivel international

CAPITOLUL 4 – Metodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice…..29

CAPITOLUL 5 – Cadrul natural-teritorial economico-organizatoric al zonei GAL

5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului……………………………………….72

CAPITOLUL 6 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltarea

6.1.3. Cultura Vadastra, cel mai important factor de atractivitate turistica

6.2. . Situatia actuala a turismului in zona Vadastra...............................................93

6.3. Necesitatea infiintarii, in localitatea Vadastra, a unui centru de informare

CAPITOLUL 7 – Analiza potentialului de practicare a turismului rural si agro-

CAPITOLUL 8 - Concluzii, diagnostic si recomadari……………………………….105

In Uniunea Europeana, sectorul “turism” reprezinta in momentul de fata peste 5% din

In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare,

Fata de celelalte categorii de turism, turismul rural prezintă o serie de avantaje:

Actualmente nivelul de cunoștințe, de informare și de practici manageriale ale

În România, precum si în Uniunea Europeana, au aparut diferente majore între

Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca puncte

- prevenirea migratiei populatiei de la sate

În ideile prezentate în Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele de dezvoltare

au avut diverse semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.

Alături de cadrul natural, spaţiul românesc beneficiază şi de un potenţial etnografic şi

De aceea, in cadrul proiectului de cercetare „Crearea unei oferte agroturistice

I.1. Turism rural și agroturism. Definire, caracteristici, functii

Ca definiţie unanim acceptată, turismul rural reprezinta un tip de servicii turistice

"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi

umană, de la simpli localnici până la remarcabili artizani şi meşteşugari, cu intimitatea

Satenii trebuie sa fie actorii privilegiati si primii beneficiari ai turismului rural.

Forme ale turismului rural:

Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spatiului

Agroturismul constituie o forma particulară a turismului rural, fiind limitat la nivelul

1.2. Bazele si motivatiile turismului rural

- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina

- abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

- cresterea somajului în rândul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la

- slaba folosire a cladirilor traditionale

- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor

- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

- veniturile foarte mici provenite din agricultura

- dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile

- surplusul de produse agricole

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta în general un factor important al

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor dintr-un

Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate se

Linistea si confortul psihic

Afirmarea individualitatii pe piata

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru câstigarea unui

În pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,

Avantajele care se obţin în urma practicării turismului rural pot fi de natură

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural

Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile (absenta

Turismul sportiv, turismul de aventura

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica manageriala a

Poate avea de asemenea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin

Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spirituale remarcabile, au

Se practica sub forma neorganizata si consta în petrecerea partiala sau integrala a

Este tipul de turism care se desfasoara în zone naturale cu o ridicata valoare