Sunteți pe pagina 1din 42

Release by MedTorrents.

com

Întrebări rezolvate la Medicina socială


1. Medicina socială ca ştiinţă şi obiect de studiu. Noțiune. Obiective. Metode de investigație.
Medicina sociala este o ramura a medicinii care se ocupa cu studiul starii de sanatate a populatiei si a
factorilor care o influienteaza.
Obiective:
 Ocrotirea sanatații;
 Promovarea sanatatii;
 Prevenirea maladiilor;
 Recapatarea sanatatii;
Metode de investigatie:
a) Metoda statistica: permite cunoasterea sanatatii unei populatii si stabilirea eficacitatii activitatii
organelor si institutiilor sanitare, la aceasta metoda se recurge in cercetarile stiintifice din domeniul
igienei, fiziologiei, biochimiei. Aceasta metoda determina: distributia, diversitatea,
reprezentativitatea, corelatia.
b) Metoda sociologica: se realizeaza prin prognozare, verificarea ipotezelor, metodologia studierii
documentelor, anchetarii, intervievarii, observarii, analiza structurala;
c) Metoda social-psihologica: studiaza procesele realitatii obiective care se reflecta in fenomene
psihice, alt obiect al studiului fiind starea pshica si particularitatile personalitatii omului,
interactiunea indivizilor in sistemele sociale;
d) Metoda experimentala: metode noi, elaborarea modelelor de asistenta medicala, aplicarea experientei
inaintate, controlul noilor proiecte, ipoteze, crearea bazelor experimentale, centrelor medicale;
e) Metoda istorica: aprecierea starii de sanatate a unei populatii in decursul unei perioade istorice;
f) Metoda economica: studiaza corelatia dintre economie si ocrotirea sanatatii, folosirea rationala,

2. Managementul sanitar ca știință și obiect de studiu. Noțiune. Funcțiile managementului.


Fiecare persoană poate fi promovată într-un post de conducere. Pentru a putea face față solicitărilor,
trebuie sa studieze managementul. Studiul managementului ajuta la o mai bună gestionare a resurselor
umane, resurselor materiale, resurselor financiare și a timpului.
Funcțiile managementului:
a) Planificare - elaborarea unui plan care să îndeplinească următoarele caracteristici: unitate, continuitate,
flexibilitate, precizie și să asigure utilizarea optima a resurselor
b) Organizare - stabilirea relațiilor de autoritate și responsabilitate pentru ca să poată fi atinse obiectivele
propuse.
c) Funcția de personal - include recrutarea și selectarea personalului, descrierea posturilor, plasarea
angajaților la posturi de muncă conform perfecționării, consultarea pentru performanță, carieră, determinanți
plăților și recompenselor.
d) Conducerea - stabilirea pentru subordonați a drepturilor și obligațiunilor, menținerea comunicării pentru
coordonarea muncii în colectiv.
e) Controlul - monitorizarea și evaluarea performanței, îmbunătățirea calității continue. Implică stabilirea de
standarde și compararea rezultatelor obținute cu ele.
Release by MedTorrents.com

3. Rolurile managerului și stilurile de conducere.


Rolul managerului sunt grupate in 3 domenii:
1) Interpersonale:
a) Reprezentare – pozitia simbolica si autoritatea formala;
b) Rol de lider – manager pentru subordonati;
c) Rol de legatura – mentinerea de relatii si contacte in interiorul si exteriorul organizatiei;
2) Informationale:
a) Rol de monitor – informatii despre munca celorlalti;
b) Rol de difuzor – managerul alege informatiile care trebuie sa le cunoasca ceilalti;
c) Purtator de cuvint – ofera explicatii publice referitor la activitatea organizatiei;
3) Decizionale:
a) Antrepenor – decizii in privinta mersului organizatiei;
b) Factori de solutionare a perturbarilor – decizii in fenomenele imprevizibile care nu se afla sub
controlul sau;
c) Factor de alocare a resurselor – planifica timpul, organizeaza munca, programeaza si
autoriazeaza actiunile;
d) Negociator – reprezinta o explorare a resurselor in timp util, negociaza conditii si contracte
favorabile organizatiei;
Stiluri de conducere:
- Stil formal, dur – centralizat(toate legaturile dintre subunitati se afla la acelasi nivel organizational),
pe baza actelor normative si intructiunilor functionale rigide;
- Stil neformal, permisiv – nu interzice colaboratorilor sa actioneze mai simplu, de la ei se asteapta ca
ei singuri sa-si indeplineasca functiile fara sa primeasca ordine, incurajeaza initiativa si creativitatea.
4. Etapele de dezvoltare a sistemului de sănătate din Republica Moldova.
Etapa 1:
- Crearea infrastructurii instituțiilor medicale in localitatile rurale și urbane;
- Implementarea noilor metodelor de studiere și promovare a sănătății;
- Rol major au avut: M. Ghehtman, N. Testemițanu, V. Kant;
Etapa 2:
- Conceptul: "Lichidarea diferențelor dintre acordarea asistenței medicale populatiei urbane și rurale"
prevăzută de N. Testemițanu.
- În această perioadă are loc dezvoltarea asistenței medicale specializate, modului de amplasare a instituțiilor
sanitare, determinarea capacității lor;
- În 1971 ai fost inițiate cercetări științifice vizând perfecționarea asistenței medicale acordate populației
rurale siv conducerea profesorului N. Testemițanu.
Etapa 3:
- Realizarea reformelor în perioada de tranziție de la sistemul Semașco la sistemul Bismark.
- În realizarea reformelor a participat și catedra de Sănătate Publica și Management a USMF N. Testemițanu.
Etapa 4:
- Implementarea Asigurărilor Medicale Obligatorii 2001 – 2004
- În această perioadă au fost elaborate principiile, actele legislaltive și normativele pentru realizarea eficientă
activităților instituțiilor medico-sanitare publice în condiții economice noi.

5. Structura şi principiile fundamentale ale sistemului de ocrotire a sănătăţii în Republica


Moldova, conform prevederilor Legii Ocrotirii Sănătății.
Sistemul de ocrotire a sănătăţii este constituit din unităţi curativ-profilactice, sanitaro-profilactice, sanitaro-
antiepidemice, farmaceutice şi de altă natură, avînd la bază următoarele principii:
a) conducerea descentralizată;
Release by MedTorrents.com
b) responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, unităţilor economice şi a factorilor
de decizie pentru promovarea politicii statului în domeniul asigurării sănătăţii populaţiei;
c) responsabilitatea organelor şi unităţilor medico-sanitare pentru accesibilitatea, oportunitatea, calitatea şi
volumul prestaţiilor medico-sanitare, pentru calitatea pregătirii profesionale şi perfecţionarea calificării
personalului medico-sanitar şi farmaceutic;
d) utilizarea realizărilor ştiinţei, tehnicii şi practicii medicale moderne în activitatea unităţilor medico-
sanitare;
e) apărarea drepturilor personalului medico-sanitar şi controlul asupra exercitării obligaţiunilor lui
profesionale;
f) orientarea profilactică a asigurării sănătăţii populaţiei în toate sferele de activitate vitală;
g) diversitatea formelor de asistenţă medicală (de stat, prin asigurare, privată);
h) garantarea de stat în apărarea intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin sistemul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, acordarea de asistenţă medicală primară de către medicii de
familie, de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească, de asistenţă medicală spitalicească, în
limitele şi în volumul stabilit;
i) libertatea pacientului de a alege medicul de familie şi instituţia medicală primară;
j) responsabilitatea fiecărei persoane pentru sănătatea sa.

6. Autorizarea exerciţiului profesiunilor medico-sanitare şi farmaceutice. Înlesnirile pentru


lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici, conform prevederilor Legii Ocrotirii Sănătății.
1) Exerciţiul profesiunilor medico-sanitare şi farmeceutice este autorizat titularilor unei diplome, unui atestat
sau certificat eliberat de o instituţie de învăţămînt superior sau mediu de specialitate respectivă din republică
ori din străinătate.
2) Exerciţiul profesiunilor medico-sanitare şi farmaceutice poate fi independent (libera practică) sau
dependent.
3) Exerciţiul profesiunilor medico-sanitare şi farmaceutice este supravegheat de Ministerul Sănătăţii.
4) Exerciţiul ilegal al profesiunilor medico-sanitare şi farmaceutice este pedepsit conform legislaţiei în
vigoare.

Înlesnirile pentru lucrătorii medico-sanitari şi farmaceutici


1) Lucrătorilor medico-sanitari şi farmaceutici li se stabilesc înlesniri, conform legislaţiei în vigoare.
2) Absolvenţii studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi ai învăţămîntului mediu medical şi farmaceutic
care, imediat după absolvire, se angajează, conform repartizării, în oraşe şi sate (comune), inclusiv din
componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, cu excepţia celorlalte teritorii ale acestor municipi, în primii 3
ani de activitate beneficiază din contul bugetului de stat, prin intermediul instituţiei medico-sanitare publice
respective, de dreptul la:
a) compensaţie a cheltuielilor pentru închirierea locuinţei sau la locuinţă gratuită acordată de
autoritatea administraţiei publice locale;
b) o indemnizaţie unică în mărime de 30 mii de lei pentru medici şi farmacişti şi 24 mii de lei pentru
personalul medical şi farmaceutic mediu, care se achită cîte 7,5 mii lei, respectiv cîte 6 mii lei după
expirarea primei luni şi, ulterior, la finele fiecărui an de activitate;
c) compensare lunară a costului a 30 kW/oră de energie electrică şi compensare anuală a costului
unui metru cub de lemne şi al unei tone de cărbuni, inclusiv în cazul încălzirii cu gaze.

7. Minimul asigurării medicale gratuite cetăţenilor Republicii Moldova, conform prevederilor Legii
Ocrotirii Sănătății.
Sistemul asigurarii obligatorii de asistenta medicala are un caracter obligatoriu si ofera tuturor
cetatenilor posibilitati egale la obtinerea unui volum definit de servicii medicale, acordat fara plata.Acest
volum este prevazut in Programul Unic al asigurarilor obligatorii de asistenta medicala care se aproba anual
de Guvernul Republicii Moldova.In Programul Unic sunt incluse servicii medicale considerate importante
pentru societate si necesare pentru mentinerea si refacerea sanatatii.
In cadrul prezentului Program, persoanele asigurate beneficiaza de urmatoarele tipuri de asistenta
Release by MedTorrents.com
medicala:
-asigurarea medicala urgenta la etapa prespitaliceasca acordata de serviciile raionale. Municipale, zonale
de asistenta medicala urgenta;
-asistenta medicala primara acordata de medicul de familie in conditiile centrelor medicilor de familie si
structurile lor sau la domiciliu
-asistenta medicala specializata de ambulatoriu acordata de medicul specialist de profil din sectiile
consultative ale institutiilor medicale spitalicesti si asociatiilor medicale teritoriale
-asistenta medicala spitaliceasca acordata in institutiile medicale spitalicesti
-servicii medicale de inalta performanta
-eliberarea de medicamente compensate 100% pentru tratamentul ambulatoriu al copiilor sub 5 ani,
preparatelor ce contin fier si acid folic pentru femeile gravide si a medicamentelor antihipertensive
compensate
-ingrijiri medicale la domiciliu

8. Sănătatea individuală şi sănătatea populației. Definiţii. Indicatorii de măsurare a stării sănătății


populației. Factorii determinanţi care influenţează sănătatea populaţiei şi structura lor.
Sanatatea populatiei-reprezinta o sinteza a sanatatii individuale apreciata intr-o viziune sistemica
globala, determinata de actiunea complexa a factorilor sociali si de ordin biologic, ai mediului, fiind estimata
prin intermediul indicatorilor demografici, caracteristicii dezvoltarii fizice, morbiditatii si invaliditatii, care
depind de conditiile vitale ale colectivitatii umane.
Indicatorii de masurare a starii sanatatii populatiei:
1.Indicii medico-demografici:
-Indicii miscarii naturale a populatiei:mortalitatea generala si dupa viste, longevitatea, natalitatea,
fertilitatea, sporul natural al populatiei, sporul absolut al populatiei.
-Indicii miscarii mecanice a populatiei:migratia populatiei
2.Indicii morbiditatii si raspindirii bolilor
3.Indicii invaliditatii si invalidizarii
4.Indicii dezvoltarii fizice a populatiei
Factorii care influenteaza sanatatea populatiei si structura lor:
1.Factorii biologici:maturizarea si imbolnavirea, genetica, sisteme interne complexe
2.Factorii comportamentali:riscuri profesionale, riscuri in timpul liber, obiceiuri alimentare si de
consum
3.Factorii socio-economici:public, fizic
4.Factorii sistemului sanitar:curativ, preventiv, recuperator

9. Demografia. Definiţia, obiectul de studiu. Compartimentele. Scopul studierii populaţiei şi


modalităţi de culegere a datelor.
Demografia reprezinta stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane si care se caracterizeaza
printr-un sistem de indicatori.
Obiectul de studiu al demografiei este populatia, care poate fi studiata sub diferite aspecteȘmedical, social,
economic, politic, juridic.
Demografia are 2 compartimente:
Statica populatiei- care analizeaza populatia sub raportul numarului, distributiei demografice,
structurii, dupa diverse caracteristici demografice:sex, grupa de virsta, stare civila si socio-
economice:ocupatie, nivel de instruire.
Dinamica populatiei-care analizeaza populatia sub raportul numarului si structurii ei in functie de
diversele caracteristici demografice si economice, care se afla in permanenta schimbare.
Modalitati de culegere a datelor :
1.Sistemul informational curent- detine informatii despre nasteri, decese, casatorii, divosturi,
plecarile si intrarile intr-un anumit teritoriu
Release by MedTorrents.com
2.Statica starii civile- furnizeaza informatii despre principalele evenimente demografice :nasteri,
decese, casatorii, divorturi.
3.Documentele medicale purtatoare- sunt constituite din acte de stare civila care cu cu exceptia celui de
divort se completeaza in momentul producerii evenimentului, si buletinele statistice demografice.
10. Conceptele fundamentale cu care operează demografia și metodele generale de măsurare a
fenomenelor demografice.
Conceptele fundamentale cu care opereaza demografia sunt:
- Evenimentul demografic –reprezinta un caz individual purtator al unei informatii cu caracter
demografic.
- Fenomenul demografic- frecventa aparitiei unor evenimente demografice intr-o populatiei si intr-o
anumita perioada de timp.
Se calculeaza dupa urmatoarea formula:
Raza= nr.de evenimente demografice/nr.populatiei X1000
- Riscul-reprezinta probabilitatea unei persoare dintr-o populatiei sau subpopulatiei de-a suferi de un
anumit eveniment.
- Cohorta-totalitatea persoanelor care sufera acelasi eveniment in aceeasi perioada de timp.
- Generatie- este un caz particular al cohortei.Ea este definita ca fiind totalitatea persoanelor nascute
intr-un an calendaristic.
Metode generale de masurare a denomenelor demografice:
1.Numarul absolut- se refera la consemnarea numarului diverselor evenimente demografice-numarul de
nasteri, decese, divorturi, casatorii inregistrate intr-o localitate si intr-o perioada de timp.
Structura evenimentelor demogracie:
-Pentru nou nascut viu este caracteristic:greutatea la nastere, sexul, lungimea, rangul,mediul de
rezidenta, locul nasterii
-Pentru deces este caracteristic :sexul, virsta, cauza decesului, religia decedatului, starea civila
-Structura poate fi evaluata prin 2 tipuri de masurari:
 Exprimare prin %
Rata eveniment cu o caracteristica=Nr de evenimente cu o caract./Nr.total de
evenimenteX1000
 Exprimarea evenimentului prin proportii
2.Rata- modalitate de masurare a frecventei, intensitatii de aparitie a unui eveniment demografic intr-o
populatie si intr-o perioada de timp.
Rata= Nr.de evenimente/PX1000
Clasificarea ratelor:
-globale(pt populatia generala)
-specifice(pt subpopulatie)
-brute(masoara intensitatea reala a unui eveniment)
-standardizate(structura populatiei)

11. Statica populaţiei. Definiţia, caracteristicile principale. Recensământul populaţiei. Clasificare,


caracteristici.
Statica populatiei- analizeaza populatia sub raportul numarului, distributiei demografice, structurii, dupa
diverse caracteristici demografice(sex, grupa de virsta, stare civila) si socio-economice(ocupatie, nivel de
instruire)
Caracteristicele staticii populatiei sunt :
-Numarul populatiei
-Densitatea populatiei
-Structura populatiei dupa mediul de resedinta
-Structura populatiei pe sexe
-Structura populatiei pe grupe de virsta
-Structura populatiei in functie de starea civila
-Repartitia populatiei in functie de participarea la viata economica
Release by MedTorrents.com

Recensamintul populatiei-reprezinta o cercetare statistica care are ca scop inregistrarea populatiei la un


moment dat, sub raportul numarului si al unor caracteristici demo-economice :anul nasterii, starea civila,
categoria socio-profesionala, nationalitatea, religia.
Caracteristicele recensamintului :
-scop statistic
-este initiat pe baza unor cote normative(hotariri de guvern)
-se refera la un teritoriu bine definit
-universalitate(inregistreaza toate persoanele care traiesc in teritoriul stabilit)
-simultaneitatea-indiferent de momentul concret, real al inregistrarii

Clasificarea recensamintelor:
1.Gradul de cuprindere a populatiei:
-recensaminte generale- cuprinde intreaga populatie
-recensaminte partiale- cuprinde numai o subpopulatie
2.Modul de culegere a datelor
-autoinregistrarea
-culegerea informatiilor prin interviu ;

12. Densitatea populației. Structura populației pe sexe, mediu rezidențial și grupe de vârstă.
Densitatea polupatiei: se exrpima prin frecventa populatiei (P) pe unitatea de suprafata (K) si se calculea
prin formula D=P/S.
D- densitatea populatiei
P- populatiei
S- suprafata exprimata in km2
Inversul acestui raport poarta numele de indice de ariealitate. Suprafata se exrpima in hectare.
Pentru a obtne o imagine a impactului populatiei asupra resurselor agricole si economice, se calculeaza
indicele de densitate fiziologica, ca un raport intra numarul de locuitori si suprafata cultivate, si indecele de
densitate Agricola, ca un raport intre numarul de locuitori incadrati in agricultura s suprafat cultivate.
Structura polulatiei dupa mediu de resedinta.
Repartitia teritoriala a populatiei studiaza raspindirea populatiti pe un teritoriu dat, in mod obisnuit aceasta
se suprapune pe unitatile administrative-teritoriale.
Indici: a)ponderea populatiei cu domiciliu stability in mediul rural sau urban.
b) distributia populatiti in functie de timpul si marimea localitatilor
c) indicia de densitate
%U=Pu/P %U=Pr/P
P-populaia totala
Pr-populatia din mediu rural
Pu- populatia din mediu urban
Structura polupatiei pe sexe
Analiza structurii populatiei pe sexe se justifica, prin particularitatile biologice de reactivitate in caz
si fata de imbolnavire, sociale si culturale pe care le au indivizii celor doua sexe , se mai justifica prin
functiile si rolurile pe care ea au in familie si in societate. Ea este descrisa cu ajutorul unor indici simpli.
Ponderea populatiei feminine sau masculine: PF(M)=PF(M)/Px100 unde:
PF- nr locuitori de sex fem
PM- nr de locuitori de sex masc
P -populatie totala
Indicele de masculinitate: difineste numarul de personae de sex masculine care revin la 100 sau la
1000 de personae de sex femenin. Intro populatie data in timp indecele de masculinitate are o anumita
stabilitate. Formula de calcul IM=Pm/Pfx100
Release by MedTorrents.com
indicele de feminitate este o imagine in oglinda a indecelui de masculinitate
Excedentul femeilor se determina prin formula: EF=Pf-Pm/Px100
Structura populatiei pe grupe de virsta.
Azi se folosesc grupele de virsta 0-19copii, 20-64 adulti, 65si peste vistnici.
Graficul present pe str pe virsta este in forma unei piramide. Poate fi construita pe ani de virsta sau pe grupe
cincinale sau decenale de visrta.
Clasic se descriu 4 tipuri de piramide a vistelor
1. In forma de accent baza larga si un virf ascutit, pentru populatie tinara
2. Forma de stog character pentru populatie cu o fertilitate ridicata si un process de imbatrinire accentuat
3.Forma de urna specifica pentru populatia cu fertilitate scazuta si un process de imbatrinire accentuat
4. Forma de trefla reflecta populatie imbatrinita.

13) Dinamica populaţiei. Definiţia. Tipurile de mişcări ale populaţiei, caracteristica lor.
Populatia sub raportul numarului si structurii ei in functie de diverse caracteristici demografice si
economice, este in permanenta schimbare- fenomen cunoscut sub denumirea de ‘”Dinamica populatiei”

Miscare Naturala
Decedati
Nascuti vii
Sistemul Populatiei

Imigrati Emigrati
Miscare Migratorie
In dinamica poplatiei deosebim miscare naturala( determinate de puterea populatiei si reproducerea si
de mortalitate) si mecanica( migratorica), care cuprinde deplasarea locuitorilor in teritoriu unei tari-
migratia interna, sau in afara granitelor tarii- migratia externa.

14. Mişcarea naturală a populaţiei. Indicatorii reproducerii populaţiei.


Din punct de vedere demographic nasterea poate fi difinta ca fiind actul prin care produsul de
conceptie este extras sau eliminate comple din corpul mamei dupa o perioada de gestatie de cel putin 28
saptamini.
Nascutul viu este porodusul de conceptie extras sau eliminate complet din corpul mamei care
indifferent de durata gestatiei, si care dupa separarea corpului mamei prezinta un semn de viata : respiratie
bataie cardiac, pulsatia cordonului ombelical. Daca sunt prezente semen de viata este un nascut viu.
Nascut mort: este produsul de conceptie care provine ditro sarcina de peste 28 saptamini si care
dupa separarea complete de corpul mamei nu manifesta nici un semn de viata.
Avortul: este produsul de conceptie care provine dintro sarcina cu o durata sub 28 saptamini si care
dupa extragere complete din corpul mamei nu prezinta nici un semn de viata. Se pot utiliza criteria de
greutate sub 1000gr si lungimea sub 35cm.
Rangul nasterii difineste a cita nastere a mamei este cea in cauza
Rangul nascutului arata al citelea nascut viu sau mort este nascut considerat.
Intervalul protogenezic este intervalul de timp scurs din momentul casatoriei pina la nasterea
primul copil.
Interval intergenezic este intervalul de timp care separa nasterile de rangul seccesiv.
Comportamentul demografic este atitudinea unui cuplu fata de numarul de copii in familie, fata de
dimensiunea familiei.

15.Mişcarea naturală a populaţiei. Mortalitatea populaţiei. Ratele brute şi specifice. Structura după
cauze de deces în Republica Moldova. Mortalitatea în RM - 11,1 prom
Miscarea naturala a populatiei- reprezinta un comportament al dinamicii populatiei si este
determinata de puterea populatiei de reproducere si de mortalitate.
Release by MedTorrents.com
Mortalitatea populatiei- este al doilea aspect important al miscarii naturale a populatiei, fiind
fenomenul demografic al frecventei aparitiei deceselor intr-o populatie si intr-o perioada de timp.Unitatea
statistica de observatie este constituita din ,,deces,, si documentele purtatoare de informatii, ca si in cazul
natalitatii sunt:
-Documentele medicale:certificatul medical constatator al decesului
-Documentele statistice:buletinul statistic, de deces si certificatul de deces
Mortalitatea generală poate fi:
a) joasă > 9 promile;
b) medie 9-15;
c) mare >15;
În Republica Moldova rață mortalității este 11,1 promile.
1.Rata bruta de mortalitate- masoara intensitatea fenomenului de mortalitate intr-un an calendaristic si
intr-un teritoriu dat.Formula de calcul:
RBM=Nr.de decese produse intr-un an calendaristic si intr-un teritoriu/Nr.de populatie intr-un teritoriu
dat X1000
2.Rata specifica de mortalitate
-Rata de mortalitate specifica pe medii-masoara intensitatea fenomenului de mortalitate in cele
doua medii, calculele se fac in functie de mediul de rezidenta al decedatului, indiferent de locul unde se
produce decesul.
Rata de mort.specif.pe medii=Nr.de decese la pers.cu domiciliul in mediul U/R/Nr. De locuitori cu
domiciliul in mediul U/RX1000
-Rata de mortalitate specifica pe sexe- masoara intensitatea fenomenului de mortalitate in
subpopulatiile de sex feminin si masculin.
Rata de mort.specific.pe sexe=Nr.de decese la pers de sex M/F/Nr. De populatie de sex M/FX1000
-Rata de mortalitate specifica pe virste- virsta este unul din elementele cele mai importante, care
influenteaza nivelul fenomenului de mortaliate.Riscul este maxim intre cei 2 poli ai vietii:primul an de viata-
batrinete.Reprezentarea grafica a mortalitatii specifice pe grupe de virsta are aspectul literei ,,J,,,
niv.mortalitatii infantile determina inaltimea ramurii stingi a literei.niv minime-grupele de virsta 10-14, 15-
19 ani.
-Rata de mortalitate specifica pe cauze=Nr.de decese datorite unei cauze/Nr.de populatieX1000
Structura după cauze de deces în Republica Moldova 2006:
-locul I-bolile aparatului circulator 57,9%
-locul II-tumori maligne 15,9%
-locul III-bolile aparatului digestiv 9,2%
-locul IV-traume si otraviri 7,7%.
Mortalitatea masculina e mai mare de 3,5 ori decât ceea feminină.

16.Mişcarea naturală a populaţiei. Mortalitatea maternă și mortalitatea infantilă. Metodele de calcul


a indicatorilor. Structura mortalității infantile după cauze de deces în Republica Moldova.
Miscarea naturala a populatiei- reprezinta un comportament al dinamicii populatiei si este determinata de
puterea populatiei de reproducere si de mortalitate.
Mortalitatea materna-fenomenul demografic al deceslor materne produse din cauza complicatiilor sarcinii,
nasterii si lauzei(42 de zile de la terminarea acesteia), raportat la 100 000 de nascuti vii.
Mortalitatea materna=Nr. De decese materne/Nr. De nascuti vii la 1 iulieX100 000
Acest indice ne vorbește despre nivelul de dezvoltare al unui stat, deoarece, într-un stat dezvoltat, se
învestește mult în sistemul de sănătate și se atrage atenția asupra mamei și copilului.
Release by MedTorrents.com
Mortalitatea infantila- fenomenul demografic al aparitiei deceselor inaintea implinirii virstei de un
an in populatia nascutilor vii, intr-o perioada de timp si intr-un teritoriu.Unitatea statistica de observare este
decesul 0-1 an.Documentele purtatoare de informatii sunt certificatele medicale conservatoare ale decesului
si fisele decesului 0-1an.
Metodele de calcul a indicatorilor
1.Masurarea mortalitatii infantile intr-un an calendaristic
-rata de mortalitate infantila
-ratele corectate de mortalitatea infantila
-ratele de mortalitate infantila pe trimestru, semestru,luna
-ratele speciale de mortalitate infantila:
 Pe sexe
 Pe grupe de virsta
 Pe medii
 Pe cauza de deces
2.Masurarea mortalitatii infantile pe o generatie
-rata de mortalitate pe generatie
-ratetele diferentiale de mortalitate pe o generatie –aceleasi ca in cazul abordarii transversale
3.Tabele de mortalitate infantila
Structura mortalității infantile după cauze de deces în Republica Moldova:
-locul I- afectiunile a caror origine se plaseaza in perioada perinatala 34.2%;
-locul II- malformatiile congenitale si cromozomiale 30,2%;
-locul III- bolile aparatului respirator 15,8%;
-locul IV-leziunile traumatice si otravirile 8.6%;
-locul V-bolile infecțioase si parazitare 6.0%;
-locul VI- bolile sistemului nervos 1,5%;
-locul VII- alte cauze 3.6%

17. Perioadele distincte, utilizate în măsurarea mortalității infantile. Metode de calcul a ratelor de
mortalitate infantilă pe vârste.
Clasificarea mortalitatii infantile,cuprinde 3 perioade unitare,2 sumare de timp cu 5 indicatori
respectivi de analiza:
1) Perioada antenatală 22 săptămâni - naștere;
2) Perioada intranatală - de la începutul nașterii până la sfârșitul ei;
3) Perioada neonatală precoce: naștere - 6 zile și 23h;
Pentru aceste perioade se calculează:
a) mortalitatea perinatală (22 sapt. - 6 zile si 23h): (nr de nn morți+ nr celor care au murit)/nr
nn vii *1000; (RM 11,7 prom);
b) mortinatalitatea: (nn morți/ nr nn vii)*1000 (RM=6,8 promile);
4) Perioada neonatală tardivă: o sapt - 4 săptămâni;
5) Perioada postneonatală: 4 sapt - 1 an;
Pentru aceste perioade se calculează:
-Rata de mortalitate neonatala=Nr de decese 0-27 zile/Nr de nascuti vii x1000;
-Rata de mortalitate neonatala precoce=Nr de decese 0-6 zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Rata de mortalitate neonatala tardiva=Nr de decese 7-27 zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Rata de mortalitate postneonatala=Nr de decese 28-364 de zile/Nr de nascuti vii x 1000;
-Mortalitatea infantila pe cauze medicale de deces=Nr de decese 0-1an din cauza X/Nr de nascuti vii
in perioada data x 1000.
Perioada neonatală este dominată de cauze endogene: afecțiuni respiratorii, digestive, cardiovasculare,
congenitale, prematuritate.
Mortalitatea neonatală precoce: hipoxie, anoxie, malformații congenitale, prematuritate, leziuni
obstetricale.
Release by MedTorrents.com
Mortalitatea postneonatala-cauzalitate exogena-afectiuni respiratorii,boli infectioase,accidente in mediul
casnic,boli digestive,boli ale Sys NC,boli ale organelor de simt.
În țările cu standardul de viață ridicat, majoritatea deceselor infantile, au drept cauza anomalii congenitale,
pe când în țările cu standardul de viață scăzut cauzele principale sunt afecțiunile respiratorii și traumele.

18. Mortalitatea copiilor sub 5 ani. Caracteristica. Structura după cauze de deces.
Decesele de la 1 an pina la 4 ani sunt inregistrate de catre indicatorul ,,mortalitatea primei copilarii’’ si nu se
includ in indicatorul de mortalitate generala.Mortalitatea sub 5 ani se calculeaza conform formulei:
Mortalitatea sub 5 ani=Nr de decese 1-5 ani/Nr de copii 1-5 ani x 1000.
Este un indicator de evaluare a starii de sanatate a unei populatii.In tarile cu un nivel scazut al starii de
sanatate se inregistreaza valori crescute pentru acest segment populational. In RM acest indicator comparativ
cu anul 1993 s-a micsorat de 2 ori si constitue 14,0 la 1000 de nascuti vii in 2006.
Cele mai frecvente cauze de deces pentru mortalitatea 1-5 ani,in tarile unde se inregistreaza o mortalitate
scazuta aprimei copilarii ,o reprezinta accidentele, anomaliile congenitale si tumorile. In tarile unde
mortalitatea primei copilarii este crescuta, drept cauze de deces sunt afectiunile respiratorii si accidentele.
Structura mortalității infantile după cauze de deces în Republica Moldova:
-locul I- afectiunile a caror origine se plaseaza in perioada perinatala 34.2%;
-locul II- malformatiile congenitale si cromozomiale 30,2%;
-locul III- bolile aparatului respirator 15,8%;
-locul IV-leziunile traumatice si otravirile 8.6%;
-locul V-bolile infecțioase si parazitare 6.0%;
-locul VI- bolile sistemului nervos 1,5%;
-locul VII- alte cauze 3.6%

19. Speranţa de viaţă la naştere. Îmbătrânirea populației. Caracteristica şi importanţa lor.


Speranţa de viaţă la naştere, cunoscută şi ca durata medie a vieţii, reprezintă numărul mediu de ani pe care îi
are de trăit un nou născut dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de
referinţă. Indicator sintetic al stării de sănătate a populaţiei a fost elaborat pe baza datelor privind numărul
populaţiei, precum şi a deceselor pe ani de naştere şi vârste, din perioada de referinţă. În RM bărbați - 67,5
ani; femei - 74,9 ani;

Imbatrinirea populatiei - fenomen demografic ce se datoreaza modificarilor inregistrate de evolutia


principalilor indicatori ai miscarii naturale a populatiei -natalitatea si mortalitatea- caracterizati printr-o
tendinta constanta de scadere a natalitatii si fertilitatii, pe de o parte, si prin scaderea mortalitatii generale
(mai ales a acelei infantile, a copiilor si adultilor tineri) pe de alta parte, fenomen cunoscut sub denumirea de
,,tranzitie demografica’’. Fenomenul imbatrinirii demografice se evalueaza cantitativ prin proportia
populatiei de 60 ani si peste (%) din totalul populatiei. Se manifesta o corelatie directa intre nivelul
indicatorilor de imbatrinire demografica si nivelul dezvoltarii social-economice. Astfel, in tarile in curs de
dezvoltare, se observa niveluri scazute ale imbatrinirii, ponderea persoanelor virstnice fiind in general sub
5%, in timp ce tarile dezvoltate inregistreaza indici de imbatrinire peste 15%.
In RM-13,2%.
Durata vietii este, de obicei, mai scazuta la bărbați, ca urmare a ,,supramortalitatii masculine’’,
fenomen care se manifesta la toate virstele. Din aceasta cauza, diferenta dintre durata medie a vietii la cele
doua sexe ajunge la 9 ani. In RM-7,4 ani.
Importanta:
-Consecintele imbatrinirii populatiei pe planul proiectiei sociale si al asistentei medicale persoanelor
virstnice, care reprezinta cel mai inalt grup de populatie ca adresabilitate;
Release by MedTorrents.com
-Morbiditatea persoanelor virstnice , dominata de bolile cronice si degenerative, generiaza probleme noi si
dificile;
-Sanatatea si capacitatea functionala a virsticilor, difera in raport cu virsta acestora, fiind unul dintre
obiectivele majore ale politicii sociale si sanitare;
-Supraadaugarea consecintelor invalidante ale bolilor cronice la limitarile fiziologice datorita virstei
inaintate determina scaderia capacitatii de munca si a posibilitatii autodeservirii batrinului, generind
numeroase si complicate probleme de natura sociala ca: nevoie de ingrijire medicala, de intretinere
materiala, de ingrijire personala etc.
Coeficient de îmbătrânire: (pers peste 60 ani/P medie)*100

20. Mişcarea mecanică a populaţiei. Caracteristica, metode de calcul a indicatorilor. Aspectele


medico-sociale ale migraţiei populaţiei.
Miscarea migratorie ( dinamica mecanica) a populatiei este deplasarea populatiei dintr-un teritoriu in altul
intr-o unitate de timp.(zile,luni,ani).
Ea poate fi :
-Interna (prin imigratie) -
Externa(prin emigratie)
Migratia poate fi: -
Intrastatala -
Intercontinentala
In dependenta de termen migratia poate fi:
-Permanenta
-Temporara (5-6 ani)
-Sezoniera
-Pendulatorie
Sursa de date: sectiile de pasapoarte, departamentele de migratie.

Indicii ce caracterizeaza miscarea migratorie a populate:


1.Migratie bruta- suma persoanelor imigrate si emigrate
2.Migratie neta- diferenta dintre persoanele emigrate si imigrate
3.Sporul migratiei nete- este indicele migratiei net la 1000 populatie
4.Sporul migratiei brute-este indicele migratiei brute la 1000 populatie
-Miscarea migratorie influienteaza asupra:
Sanatatii populatiei, reproducerii populatiei, nuptiabilitate, divortabilitate, mortalitatii, natalitatii, structurii si
densitatii populatiei, necesitatilor in servicii medicale ale populatiei.
-Calcularea acestor indici se efectuiaza prin formule:
I+E= M br I-E=Mn
Smbr =(I+E)/L x 1000. Smn=(I-E)/L x 1000
I – persoanele imigrate. E- persoanele emigrate
M br – migratie bruta. Mn -migratie neta
S mbr- sporul migratiei brute. Smn-sporul migratiei nete
L- numarul populatiei din teritoriul dat.
Probleme sanitaro-epidemice: germeni nespecifici teritoriului dat, vaccinuri necesare, nerespectarea
igienei în taberele pentru imigranți, tensiunile sociale, tensiunile economice.

21. Morbiditatea populatiei. Definitie. Metode de studiere. Incidenta , prevalenta, afectiunea


patologica.
Morbiditatea- e fenomenul imbolnavirilor la populatia unui teritoriu sau unei colectivitati. Cuprinde
totalitatea cazurilor de imbolnavire intr-o perioada de timp, constatate la un moment dat , sau in dinamica.
Release by MedTorrents.com
*Metodele de studiere a morbiditatii: m. adresabilitatii populatiei in institutiile medicale
(determinarea subtipurilor: morb. generala, m. infectioasa, m. spitaliceasca, m. neepidemica, m. cu
incapacitatea temporara de munca); m. examenului medical complex; m. studiului cauzelor deceselor.
Sursele de informative sunt datele colectate despre adresabilitate in institutiile mediacale, datele ex medical
complex, datele cauzelor deceselor colectate prin institutiile curative-profilactice, sindicatele, organele
protectiei sociale, organelle statistice.
*Termenii speciali care caracterizeaza morbiditatea:
Incidenta- totalitatea maladiilor depistate pentru prima data la un grup de populatie si inregistrate pentru
prima data in anul de gestiune.
Prevalenta- totalitatea maladiilor depistate la un grup de populatie inregistrate.
Afectiune patologica- totalitatea afectiunilor morfo-functionale depistate in timpul examenului medical
complex.
Acestea depind de adresabilitatea populației, starea financiară, cultură, cunoștințe, atitudini.
22. Tipurile de morbiditate. Formuralarele statistice de evidenta.
Tipuri de morbiditate:
I. Morbiditatea dupa datele adresabilitati:
a) M. generala
b) M. infectioasa
c) M. spitaliceasca
d) M. cu incapacitatea temporara de munca
e) M. neepidemica
II. Morbiditatea dupa datele examenului medical complex si dispensarizarii
III. Morbiditatea dupa datele cauzelor deceselor.
*Fiecare tip de morbiditate isi are formularul sau statistic de evidenta si totalizare.
M. generala- in studiu se folosesc tichetul statistic 025-2/e si cartela ambulatorica 025/e
M. infectioasa- se foloseste fisa de comunicare urgenta ( formularul nr. 058/e), fisa epidemiologica de
examinare a focarului de examinare a focarului cu afectiune infectioasa
M. spitaliceasca- se foloseste fisa de externare (formularul nr. 066/e), fisa bolnavului in stationar (form. nr.
003/e)
M. cu incapacitatea temporara de munca- se foloseste certificatul de concediu medical
M. neepidemica- se foloseste documentul statistic “ Avizul despre bolnavul cu diagnostic, caz de boala…” (
formularul nr.089/e) 1 - TBC, 2- boli sexual transmisibile, 3- tumori maligne;

23. Morbiditatea generala. Modul de completare a tichetului statistic. Structura incidentei si


prevalentei in RM.
La studierea morbiditatii generale, ca unitate de observatie este cinsiderata prima adresare cu maladia
data in institutiile medicale sau la domiciliul bolnavului in decurdul anului calendaristic.
Ca sursa de informative serveste tichetul statistic pentru inregistrarea diagnosticelor finale ( formularul nr.
025-2/e).
Se completeaza in modul urmator: in rubrica diagnosticului depistat si precizat de medic pt prima
data in viata se scrie (+), daca boala a fost depistata in anii precedent si s-a adresat prima data in anul
current se scrie (-). Tichetele cu semnul (+)- permita calcularea incidentei absolute, iar impreuna cu (-) la
calcularea prevalentei absolute. La adresarea repetata in decursul anului cu aceiasi boala in tichet nu se pune
nici un semn sau se pune (0). Acestea sunt vizitele repetate care impreuna cu (+) si (-) evidentiaza volumul
asistentei medicale acordate in timpul anului.
In boli acute fiecare prima adresare poate si socotita primara ( fractura, angina, fruncul).
Tichetele sunt completate de asistenta medicala sub indicatiile medicului, care ulterior sunt transmise in
cabinetul statistic al institutiei respective.
Informatia despre nivelul morbiditatii generale si particularitatile ei de virsta, se, character sezonier,
localitate, profesie asigura posibilitatea elaborarii masurilor concrete de profilaxie primara si secundara.
Release by MedTorrents.com
In RM conform structurii incidentei si prevalentei a morbiditatii observam ca cele mai frecvente
maladii sun: bolile organelor respiratorii, traumatismele si intoxicatiile, bolile infectioase si parazitare. Cel
mai mare nivel a morbiditatii se determina in virsta copilariei si adolescentei (0-18 ani) si la virstele
inaintate (>60ani). La barbatii predomina boala ulceroasa, gastrita iar la femei affect cailor biliare.

24 Clasificarea internatională a maladiilor.


CIM este o oportunitate de unificare a terminologiei diagnostice pentru a asigura posibilitatea colaborarii si
compararii realizarilor dintre diferite state si tari. Prima CIM a fost aprobata in 1960 care ulterior sa fie
revazuta la fiecare 10 ani si sa suporte schimbari in dependenta de progresul medico-stiintific.
CIM este o clasificare alfa-numericadin 25 litere a alfabetului din cele 26 ( exceptie U), pentru fiecare
capitol se utilizeaza o litera, iar pt cele mari 2-3. Fiecare capitol contine 100 grupe de boli din 3 caractere,
fiecare grupa de 3 caractere se divide in 10 coduri.
I. Boli infectioase si parazitare.
II. Tumori
III. Bolile sistemului sanguine, hematopoietic si imun
IV. Bolile sist endocrine, nutritive, metabolism, imunitate
V. Tulburari mentale si de comportament
VI. Bolile SN
VII. Bolile ochiului si anexelor sale
VIII. Bolile urechii si apofiei matoide
IX. Bolile SCV
X. Bolile SR
XI. Bolile sist digestive
XII. Bolile pielii si tesutului cellular subcutanat
XIII. Bolile aparatului locomotor si tes conjunctiv
XIV. Bolile sist uro-genital
XV. Sarcina, nasterea si lauzia.
XVI. Afectiuni perinatale
XVII. Anomalii congenitale si malformatii cromozomiale
XVIII. Simptome clinice si alte manifestari neclasate
XIX. Traumatisme, intoxicatii si alte afectiuni exogene
XX. Cauze externe si interne ade morbiditate si mortalitate
XXI. Factori influenti ai sanatatii, motivul de solicitare a serviciului de sanatate.

25. Structura organizationala a serviciului de Asistenta Medicala Urgenta in RM. Organizarea


asistentei medicale urgente prespitalicesti. Tipuri de transport medical ce tine de serviciul republican
AVIASAN.
Structura serviciilor asistenta medicala urgenta include Centrul National Stiintifico-Practic Medicina
de Urgenta, 4 statii zonale, Asistenta Medicala Urgenta, care au in component lor 42 de substatii asistenta
medicala urgenta, amplasata in centrele rationale, si 84 de puncte asistenta medicala urgenta, amplasate in
localitatile rurale.
1. Institutul de Medicină Urgentă include: clinica cu 589 paturi;
2. Centrul National Stiintifico-Practic Medicina de Urgenta - serviciul republican AVIASAN, 4 substatii
(Centru, Sud, Nord, UTA), 5 puncte AMU (Centru, Botanica, Buiucani, Riscani, Ciocana satele
municipiului);
3. Substatia zonala AMU Nord cu 12 puncte: mun Balti, Glodeni, Falesti, Singerei, Riscani, Drochia, Soroca,
Floresti, Edinet, Ocnita, Briceni,. Donduseni si 24 puncte AMU.
Release by MedTorrents.com
4. Substatia zonala AMU Centru cu 17 puncte: Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Dubasari, Straseni, Ungheni,
Nisporeni, Calarasi, Hincesti, Cimislia, Basarabeasca ,Orhei, Telenesti, Rezina, Soldanesti, Causeni, Stefan
Voda si 35 puncte AMU.
5. Substatia zonala AMU Sud: cu 4 puncte: Cahul, Cantemir, Leova, Taraclia si 13 puncte AMU.
6. Substatia zonala UTA Gagauzia cu 3 puncte: Comrat, Ceadirlunga, Vulcanesti si 7 AMU.

Pentru a asigura operativitatea deservirii urgentelor medico-chirurgicale structura organizatorica a


serviciului AMU in republica prevede acoperirea geografica a populatiei in raza de 25km cu subdiviziuni a
serviciului prespitalicesc AMU. Numarul de substatii si puncte AMU, teritoriile si nr popultiei de deservire
se stabilesc de MS a RM in corespundere cu legislatia si normativele in vigoare. In component statiilor sunt
organizate echipe AMU al caror numar este stabilit din normativul 0.8 echipe-tura si cu unitati de transport
specializat 1autosanitara la 10 mii loc. Solicitarea serviciului de urgenta se efectuiaza la numarul de
telefon unic pe tara 903. Serviciul AMU asigura timpul de alarmare sub 90sec, timpul de ajungere la caz 10
minute in centrele municipal, orase si sub 15 min in localitatile rurale. Serviciul AMU nu deserveste
solicitari neintemeiate, nu elibereaza certificate vizind incapacitatea de munca, nu efectuiaza starii de
ebrietate, sau toxicomanie, nu efectuiaza expertiza medico-legala si nu elibereaza nici un el de certificate in
scris, nu efectuiaza consultative si tratament programat, nu deserveste solicitarile pentru constatarea
cazurilor de deces si nu asigura transportarea cadavrelor medico-legale.
Tipuri de transport medical asistat ce tine de serviciul AVIASAN:
1) Transportul specialistilor consultant din cadrul spitalelor republican si municipal, la solocitare, in alte
spitale din teritoriul tarii,pentru rezolvarea urgentelor medicochirurgicale.
2) Transportul medical supravegheat din spitale a lauzelor si nou nascutilor, in caz de urgenta
medicochirurgicala, si a gravidelor cu risc major de nastere prematura, la solocitarea pers medical, pentru
tratament in centrele perinatale la nivelul III.
3) Transportul la solicitarea institutiilor medicosanitare, a produselor biologice, aparatajului medical si
specialistilor consultati, in scopul acordarii asistentei medicale de urgenta.
4) Transportul supravegheat al bolnavilor, in caz de urgenta medicochirurgicala majore care pun in pericol
viata pacientului , in spitalele republicane, sau municipal de profil, la solicitarea institutiilor medicosanitare
publice si rationale/municipale/republicane.

26. Documentația de evidență și indicatorii de activitate ai serviciului de Asistență Medicală Urgentă.


Indicii activitatii serviciului de asistenta medicala urgenta:
1)Indicele de asigurare cu personal medical(medici,personal mediu):
=Nr de medici/Nr populatiei x 10000;
2)Indicele de asigurare cu transport sanitar:
=Nr de unitati de transport sanitar/Nr de locuitori deserviti x 10000;
3)Indicele de asigurare a populatiei cu echipe de AMU:
=Nr de echipe AMU pt acoperirea tutelor de 24h/Nr de locuitori deserviti x 10000;
4)Cota echipelor de AMU specializate (%):
=Nr echipelor AMU specializate/Nr total de echipe AMU x 10000;
5)Indicele asigurarii populatiei cu locuri de dispeceri pentru receptionarea apelurilor de la populatie:
=Nr de locuri pentru receptionarea apelurilor/Nr de locuitori deserviti x 10000;
6)Indicele incidentei apelurilor populatiei la asistenta medicala de urgenta:
=Nr solicitarilor indeplinite de echipele AMU/Nr mediu anual de populatie deservita x 100;
7)Indicele de incidenta a solicitarilor indeplinite:
=Nr apelurilor inregistrate in dispeceratul 903/Nr mediu anual de populatie deservita x 1000;
Indicele de incidenta se determina in medie pe tara,statie,precum si dupa
profil:pediatrie,cardiologie,neurologie,psihiatrie,traume si otraviri etc.Se determina ,de asemenia,indicele de
incidenta in medie pe an,trimestru si semestru.
Release by MedTorrents.com
8)Indicele solicitarilor neargumentate:
=Nr sol. Neargumentate din componenta retelei teritoriale/Nr total de sol. Indeplinite x 100;
9)Indicele de profilitate a echipelor specializate:
=Nr de solicitari de profil indeplinite/Nr total de sol indeplinite de echipele de profil x 100;
10)Indicele letalitatii la etapa de prespital in total,pe grupe de virste,pe unitati nosologice si grupe
nosologice:
=Nr de decedati de infarct Ac de miocard/Nr total de bolnavi cu infarct Ac de miocard deserviti x 100;
11)Indicele de coincidenta a diagnosticului stabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de coincidenta a diagnosticului/Nr total de bolnavi transportati in spital x 100;
12)Indicele de divergenta a diagnosticului stabilit de serviciul AMU cu cel de spital:
=Nr de cazuri de divergenta a diagnosticului/Nr total de bolnavi transportati in spital x 100.
Documentația de evidență: formularul 114/e în care sunt stipulate detaliile chemării, stării pacientului și
diagnosticul prezumtiv.

27. Structura organizațională a serviciului de Asistenţă Medicală Primară în Republica Moldova.


Funcțiile medicinii de familie.

Consiliul Raional
Centrul medicilor de familie Centrul de sanatate

Centrul de sanatate Oficiul medicilor de familie

Oficiul medicilor de familie Oficiul de sanatate

oficiul de sanatate

Consiliul Municipal

Asociatia medicala teritoriala Centrul de sanatate

Centrul medicilor de familie Oficiul medicilor de familie

Oficiul de sanatate
Funcțiile medicinii de familie:
- evidenta si supravegherea sanatatii persoanelor inregistrate ,conform familiei,virstei si grupelor de
sanatate;
- promovarea modului sanatos de viata si educatiei pentru sanatate;
- imunizari conform calendarului de vaccinari si indicatiilor epidemiologice;
- examene medicale profilactice pentru maturi;
- examenul medical profilactic in institutiile medicale,de invatamint si bugetare,conform standartelor
aprobate de ministerul sanatatii;
- planificarea familiei;
- Supravegherea dezvoltarii copilului;
Release by MedTorrents.com
- prescrierea medicamentelor compensate integral pentru copiii de virsta 0-5 ani;
- supravegherea gravidelor,prescrieria preparatelor ce contin fier si acid folic,compensate integral,pentru
femeile gravide;
- intervntii medicale in scop profilactic,depistare,supraveghere si tratament pentru unele grupe de
maladii,acordate la nivel de asistenta medicala primara,inclusive pescrierea preparatelor antihipertensive
compensate in conformitate cu regulamentul aprobat de Ministerul Sanatatii;
- vizite si ingrijiri la domiciliu
- interventii medicale acordate conform indicatiilor medicale in cabinetul de procedure,stationaul de
zi,inclusiv la domiciliu,si biletul de trimitere a medicului de familie;
- organizarea si efectuarea masurilor antiepidemice primare in focarele deboli infectoase etc.

28. Clasificarea instituțiilor de asistență medicală primară.


Institutiile de asistenta medicala primara se clasifica dupa urmatoatele criterii:
a)Dupa locul de desfasurare a activitatii;
b)dupa nr pupulatiei deservite;
c)dupa forma juridica de organizare;
d)dupa complexitatea serviciilor dedicale primare acordate.

In functie de criteriile mentionate,asistenta medicala primara se acorda in:


a)Centre ale Medicilor de Familie;
b)Centre de Sanatate,inclusiv autonome;
c)Oficii ale Medicului de Familie;
d)Oficii de sanatate.
Centrele Medicilor de Familie se organizeaza in localitatile urbane,locul de resedinta a administratiei
publice locale teritoriale si sint contractate la direct de catre CNAM.
Centrele Medicilor de Familie se clasifica dupa cum urmeaza:
1)CMF de categoria III - pina la 40 000 populatie;
2)CMF de categoria II - 40 000-80 000 populatie;
3)CMF de categoria I - 80 000 populatie si mai mult.
29. Structura recomandată a Centrului Medicilor de Familie/Centrului de Sănătate de nivelul I
(municipal și raional).
1-Sectia medicina de familie,cu:
a)Registratura;
b)Sala de triaj;
c)Cabinetele medicului de familie;
d)Sala de tratamente/stationarul de zi;
e)Cabinetul de imunizari;
f)Cabinetul copilului sanatos;
g)Cabinetul de examinari profilactice ginecologice;
h)Sala de studii/de sedinte.
2-Cabinetul de sanatate a reproducerii;
3-Serviciul de sanatate prietenoase tinerilor;
4-Serviciul reabilitare medicala si medicina fizica;
5-Serviciul laborator,imagistica si diagnostic functional;
6-Sectia asistenta cu medicamente si dispozitive medicale;
7-Serviciul informatica si statistica;
8-Serviciul personal si kuridic;
Release by MedTorrents.com
9-Serviciul economic si contabilitate;
10-Serviciul auxiliar si gospodarie.

30. Programarea activității instituției de asistență medicală primară.


Programarea activitatii institutiei de asistenta medicala primara are ca scop eficientizarea activitatii la
nivelul asistentei medicale ambulatorii in vederea cresterii calitatii actului medical in cadrul sistemului de
asigurari obligatorii de asistenta madicala.
Programarea:
-se efectueaza de catre personalul medical din cadrul receptiei,la adresarea directa a pacientului sau prin
intermediul telefonului;
-se efectueaza prealabil,indicind ora si data vizitei;
-pentru realizarea programarii telefonice a serviciilor medicale,institutiile medico-sanitare au abligatia sa
afiseze la loc vizibil nr de telefon la care se pot efectua programarile;
Toate programarile efectuare,indiferent de mijloacele prin care au fost realizate,se consemneaza
obligatoriu in documentatia de evidenta medicala primara existenta.
In vederia cresterii calitatii actului medical,la programarea serviciilor medicale se vor lua in considerare
cel putin urmatoarele criterii:
1-programul zilnic de activitate a medicului de familie,luind in considerare faptul ca timpul
mediu/consultative este 20 min;
2-luarea in consideratie/programarea posibilei vizite a pacientului cu maladie urgenta;
3-includerea in programul zilnic de activitate a medicului de familie a timpului preconizat pt lucrul cu
documentatia medicala si statistica,alte activitati posibile.
In situatia in care bolnavul nu poate respecta,din motive justificate ,data si ora programarii,acesta va
anunta institutia medico-sanitara la care a fost programat,dar nu mai tirziu de ziua anterioara programarii
stabilite.

31.Serviciile profilactice incluse în Asistența Medicală Primară, conform prevederilor


Programului Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Serviciile profilactice incluse in Asistenta Medicala Primara,se bazeaza pe:
-acordarea asistenţei medico-profilactice şi consultative privind imunizarea, alimentaţia, educaţia igienică a
copiilor, profilaxia şi depistarea precoce a patologiilorla copii, investigarea medicală a copiilor pentru
admiterea, inclusiv la inceputul anuluişcolar, in instituţiile preşcolare şi preuniversitare, asigurarea sănătăţii
reproducerii,planificarea familiei, asigurarea gravidităţii fără risc, contracepţie, etică, psihologie;
- identificarea persoanelor din grupurile de risc, organizerea şi desfăşurarea activităţilor de profilaxie in
vederea depistării factorilor de risc, precum şi identificării formelor precoce şi tardive ale maladiilor,
inclusiv social-condiţionate şi sănătatea reproducerii;
- realizeazarea examenilor medicale profilactice anuale, inclusiv la angajare şi periodice, inmatriculare in
instituţiile de invatamint, alte examene profilactice, ce ţin de competenţa medicului de familie, in
conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare;
- asigurarea, realizarea programelor de imunoprofilaxie a populaţiei;
- efectuarea examinărilor medicale profilactice de bilanţ a copiilor conformactelor normative in vigoare.

32.Serviciile medicale curative incluse în Asistența Medicală Primară, conform prevederilor


Programului Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Asistenţa medicală primară se acordă în cazul maladiilor şi stărilor menţionate în pct.5 al Programului
unic şi include activităţi de profilaxie, de consultanţă, cu scop curativ şi de suport, orientate spre satisfacerea
necesităţilor de sănătate ale persoanelor înregistrate la medicul de familie, în limita competenţei acestuia,
stabilită de actele normative în vigoare.
Release by MedTorrents.com
Serviciile medicale curative incluse în Asistența Medicală Primară:
a) consultaţie (anamneză, examen clinic) în caz de boală sau accident, cu stabilirea diagnosticului,
recomandarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale şi prescrierea tratamentului, acordată, la solicitare
persoanei, ori de cîte ori are nevoie aceasta în baza datelor obiective;
b) manopere de mică chirurgie în stările urgente, la indicaţii medicale - tratamentul chirurgical al plăgilor,
inclusiv suturarea plăgii şi aplicarea pansamentului, disecţia panariciului, furunculului (cu excepţia
localizărilor în regiunea capului şi gîtului), extragerea corpilor străini din ţesuturile moi, localizate
superficial;
c) tratament în cabinete de proceduri şi la domiciliu (injecţii intramusculare, intravenoase, inclusiv asigurare
cu consumabile) la indicaţia medicului de familie şi/sau a medicului specialist de profil;
d) prescriere de tratament medical şi igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, în tratament
ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, conform regulamentului aprobat de Guvern, precum şi actelor
normative ale Ministerului Sănătăţii;
e) monitorizarea tratamentului şi a evoluţiei stării de sănătate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor,
conform planului de recuperare, şi modificarea acestuia în funcţie de evoluţia parametrilor clinico-
paraclinici, cu consultarea, în caz de necesitate, a medicului specialist;
f) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare, inclusiv cu utilizarea
testelor expres de laborator, precum şi a serviciilor de fizioterapie şi reabilitare medicală cu metode fizice, ca
o consecinţă a actului medical propriu şi în concordanţă cu diagnosticul prezumtiv, pentru confirmarea,
infirmarea sau diferenţierea diagnosticului în scop profilactic, de supraveghere şi tratament, inclusiv de
reabilitare;
g) referirea (trimiterea) pacientului către specialiştii de profil, după caz, pentru cazurile care depăşesc
competenţa medicului de familie în modul stabilit de actele normative în vigoare ale Ministerului Sănătăţii;
h) luarea în evidenţă a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil şi a persoanelor contacte
din focarele TBC, supravegherea şi aplicarea strict observată a tratamentului în condiţii de ambulator, pînă
la scoaterea din evidenţă;
i) asistenţa medicală la domiciliu, inclusiv în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, acordată în limitele
competenţei medicului de familie şi în conformitate cu actele normative în vigoare ale Ministerului Sănătăţii
copiilor în vîrstă de 0-5 ani aflaţi sub tratament pentru diferite afecţiuni; persoanelor de orice vîrstă cu
insuficienţă motorie a membrelor inferioare din orice cauză; bolnavilor în fază terminală sau cu afecţiuni
grave care necesită examinare, supraveghere şi tratament; persoanelor de orice vîrstă care au solicitat
serviciul de asistenţă medicală urgentă şi solicitarea a fost transmisă pentru deservire; persoanelor de orice
vîrstă după externare din secţiile spitaliceşti, care necesită supraveghere în dinamică la domiciliu; depistarea
contactelor cu boli contagioase, organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice primare în focarele de
boli contagioase; supravegherea medicală şi tratamentul preventiv al contacţilor, inclusiv prescrierea, prin
bilet de trimitere, a investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare, conform prevederilor actelor normative ale
Ministerului Sănătăţii;
j) prestarea serviciilor medicale persoanelor cu probleme de sănătate mintală la nivel de comunitate;

33 .Serviciile medicale pentru situații de urgență și activitățile de suport incluse în Asistența Medicală
Primară, conform prevederilor Programului Unic al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
Servicii medicale pentru situaţii de urgenţă:
a) asistenţa medicală în cazul urgenţelor medico-chirurgicale (anamneză, examen clinic, medicaţie - din
trusa de urgenţă), în limita competenţei medicului de familie şi posibilităţilor tehnice medicale;
b) solicitarea ambulanţei pentru cazurile care depăşesc competenţa medicului de familie şi posibilităţile
tehnice medicale, pentru trimiterea către medicul specialist de profil din serviciul de ambulator sau pentru
internare în spital, după caz;
Activităţile de suport:
a) expertiza incapacităţii temporare de muncă, inclusiv eliberarea şi evidenţa certificatelor de concediu
medical, în modul stabilit de actele normative în vigoare;
Release by MedTorrents.com
b) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii, inclusiv completarea documentelor
necesare, în modul stabilit de actele normative în vigoare;
c) eliberarea şi evidenţa certificatelor medicale despre starea sănătăţii, inclusiv persoanelor înainte de
căsătorie, pentru îngrijirea copilului bolnav, adeverinţelor medicale, certificatelor de deces etc., în modul
stabilit de actele normative în vigoare;
d) organizarea activităţii de evidenţă, completarea şi ţinerea la zi a documentaţiei medicale primare şi
statistice medicale spre a fi prezentate Ministerului Sănătăţii şi Companiei Naţionale de Asigurări în
Medicină.

34.Indicatorii de bază ai activității medicului de familie. Documentația de evidență utilizată în


serviciul de Asistență Medicală Primară.
Indicatori cantitativi:
1. Numarul de bolnavi deserviti la domiciliu ( vizite active si prin chemari)
2. Nr de vizite eliberate la CMF (primare, repetate)
3.Nr bolnavi trimisi la stationar de zi, spitalizari in mod programat si de urgenta
4.Nr de bolnavi aflati la evidenta medicala si supraveghere, inclusiv copii, adolescenti, femei gravide,
invalizi si participanti la diferite razboaie, conflicte militare
Indicatori calitativi:
1. Natalitate
2. Mortalitate generala, inclusiv in virsta apta de munca, infantila, perinatala, materna
3. Sporul natural al populatiei
4. Morbiditatea generala si complicatiile ce pot aparea pe parcursul anului la urmatoarele grupuri de bolnavi
aflati sub supravegherea medicala:
-La grupul de bolnavi cu maladii cardio vasculare: infarct miocardic, accidente cerebrovasculare
- la grupul de bolnavi cu maladii gastro enterologice: hemoragii gastro intestinale, perforatia ulcerului
stomacal, penetratia ulcerului stomacal, stenozarea ulcerului , malignizarea, ulcerul duadenal, cirozei
hepatice.
- la grupul de bolnavi cu maladii ale sistemului respirator: Astm bronsic, abces pulm, hemoragii pulm, TBC,
tumori.
- cazuri depistate in cazuri avansat a : procese canceroase, TBC, DZ, glaucom
5. Inpediatrie : cota copiilor sub un an alimentati natural, indicele sanatatii copiilor primul an de viata,
ponderea copiilor de virsta fragida in grup de risc si structura ei.
6. Obstretica genicologie: evidenta gravidelor pina la 12 saptamini de sarcina, ponderea nasterilor inainte de
termen, planificare familiala
7. Indicii cuprinderii prin metode imuno profilaxie a contingentelor respective de populatie.
Indicatorii performantei:
1. Promovarea sanatatii cuprinde strategiile bazate pe populatii si axate pe factori de risc majori ai
maladiilor , in principal prin eforturile de a modifica comportamentul privind sanatatea. In subgrupa de
indicatori pentru promovarea sanatatii este reprezentat indicatorul pentru monitorizarea precoce a gravidelor.
Un alt aspect al promovarii sanatatii este consumul excesiv de alcool si fumatul.
2. Profilaxia abordeaza serviciile organizate axate pe populatia in domenii precum vaccinarea, screeningul
si asistenta prenatal. Subgrupul de indicatori pentru profilaxie este reprezentat prin: ----profilaxia anemiei la
gravide
- screeningul pentru anemie al gravidelor
-monitorizarea desvoltarii intrauterine a fatului
- malformatii congenitale
-screeningul cancerul de col uterin
-screeningul cancerului mamar
-depistarea HTA
- depistarea DZ
Release by MedTorrents.com
-controlul contactilor in focare de TBC
3.Diagnosticul si tratamentul include activitatile de diagnostic si terapeutice considerate ca fiind prima
linie de asistenta medicala. Este reprezentat prin:
-managmentul HTA
-depistarea TBC
-tratamentul TBC
-abandonul tratamentul TBC
Medicul de familie este obligat sa intocmeasca un sir de formulare noi care au drept scop formarea bazelor
de date medico-sociale ce vor reflecta starea sanatatiii populatiei dupa virsta, sex, si prezenta maladiilor
cronice, pentru determinarea prioritatilor in activitatea sa cotidiana si perspectiva mai ales in conditiile
asigurarii medicale obligatorii. Aceste formulare reprezinta urmatoarele documente de baza:
- Formularul nr 025/e ,, fisa medicala a bolnavului de ambulatoriu,,
-formularul 075/e ,, registru medicului de familie privind evidenta gravidelor,,
- formularul nr 166/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( date generale ),,
- formularul 166-1/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( boli cronice ),,
- formularul 166-2/e ,, registru de evidenta a starii sanatatii populatiei ( femei),,
- Formularul 166-3/e ,, registru de avidenta sanatatii populatiei ( copii),,
35. Structura organizațională a servicului de Asistență Medicală Spitalicească în Republica Moldova.
Spitalul. Definiţia, clasificarea spitalelor.
Spitalul - unitatea sanitară cu paturi, de utilizare publică, ce asigură servicii medicale de specialitate.
Clasificarea spitalelor:
o După teritoriu:
- republicane;
- municipale/orășenești;
- raionale.
o După specificul patologiei:
- generale;
- de urgență;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afecțiuni cronice.
o După organizare:
- publice;
- private;
- mixte.
o După finanțare:
- fonduri publice;
- fonduri private;
- fonduri mixte.
o După învățământ și cercetarea științifică:
- clinice;
- universitare.
o După conținut:
- general, contine specialitățile: medicină internă, pediatrie, obstetrică-ginecologie, chirurgie;
- specialitate: una de bază + altele complementare;
- urgență: dispune de o structură complexă de specialități, dotate cu tehnică specializată, aici
funcționează Departamentul de Urgență, care are echipe mobile de reanimare și transport specializat;
- bolnavii cu afecțiuni cronice: durata de spitalizare prelungită datorită specificului patologiei;
- municipal/orășenesc: cel puțin specialitățile de bază;
- comunal: pentru populația din mai multe localități rurale, au în componență medicină internă,
pediatrie și obstetrică;
- clinic: au cel puțin 2 clinici universitare care asigură asistență medicală, desfășoară activitate de
învățământ, cercetare și educație;
Release by MedTorrents.com
- universitar: toate secțiile de specialitate sunt secții clinice;

36. Criterii pentru asistența medicală prin internare în spital, conform prevederilor Programului Unic
al Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală.
 Diagnosticul stabilit reprezintă pericol pentru viață pacientului sau/și pentru sănătatea publică;
 Diagnosticul/tratamentul se poate face doar în condiții de spital;
 Pacientul necesită supraveghere continuă;
 Pacientul necesită tratament de recuperare după o maladie acută (infarct acut de miocard, accident
cerebro-vascular), traumă sau intervenție chirurgicală;
 Maladia diagnosticată reprezintă risc de invalidizare;
 Internare pentru precizarea diagnosticului privind aptitudinea efectuării serviciului militar;
 Pacientul necesită asistență medicală care se efectuează prin formă de internare de zi;
 Întreruperea sarcinii în baza indicației medicale, sociale, acte normative;
 Pacientul necesită îngrijiri paliative în secțiile paliative sau cele acordate de echipa mobilă
specializată.

37. Tipurile de spitalizare, conform prevederilor Programului Unic al Asigurării Obligatorii de


Asistență Medicală. Modul de efectuare a internării de urgență (Normele Metodologice).
Conform Programului Unic sunt 2 tipuri de spitalizare:
- Integrală – formă de internare prin care se asigura asistență medicală curativa neîntreruptă. Poate fi:
e) De scurtă durată;
f) De lungă durată.
- Parțială – formă de internare de zi sau atunci când starea pacientului permite aflarea acestuia în afara
spitalului.
Modul de efectuare a internării de urgență:
d) Internarea de urgență se efectuează indiferent de statutul persoanei: asigurat/neasigurat sau de
prezența/absența poliței medicale;
e) Cu bilet de trimitere de la medicul de familie;
f) Cu bilet de trimitere de la medicul specialist de profil;
g) Prin serviciul AVIASAN a pacienților cu urgențe medico-chirurgicale;
h) Fără bilet de trimitere la prezentarea directă a pacientului în cazuri urgente.

38. Indicatori de activitate a spitalelor. Documentaţia medicală utilizată în spitale.


a) Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat:
Nr zile pat/Nr pacienți externați,decedați;
b) Rulaj pat:
Nr bolnavii internați/Nr paturi mediu anuale;
c) Durată medie de utilizare a părului în an:
Nr zile pat/Nr paturi mediu anuale;
d) Letalitatea spitalicească:
(Nr bolnavii decedați în staționar/Nr bolnavi externați, decedați)*100;
e) Durată medie de inactivitate a patului:
365-Nr mediu de zile pat exploatat în an/Rulaj pat;
f) Ponderea locuitorilor rurali:
(Nr locuitori rurali internați/Nr total internați)*100;
g) Durată mediere de tratare:
Nr zile-pat spitalizare/Nr bolnavi externați;
h) Durata medie de tratare după unele maladii:
Release by MedTorrents.com
Nr zile-pat spitalizare cu maladia dată/Nr bolnavii externați cu maladia dată;
i) Letalitatea spitalicească după unele maladii:
(Nr decedați cu maladia dată/Nr externați+decedați cu maladia dată)*100;
Documentaţia medicală utilizată în spitale:
1) 001/e – Registrul de evidență a internărilor bolnavilor și renunțătorilor la spitalizare;
2) 002/e - Registrul de evidență a internărilor gravidelor, parturientelor și leuzelor;
3) 003/e – Fișa bolnavului în staționarul de zi în spital(epicriza, foaia de temperatură, foaia de indicații,
zilnic);
4) 003-3/e – Fișa medicală de întrerupere a sarcinii;
5) 007/e – Foaia de evidență a mișcării bolnavilor și fondului de paturi pe staționar;
6) 008/e – Registrul de înregistrare a intervențiilor chirurgicale în staționar;
7) 010/e – Registrul de înregistrare a nașterilor în staționar;
8) 014/e – Fișa de trimitere la investigație histopatologică;
9) 015/e – Registrul de înregistrare a primirii și eliberării cadavrelor;
10) 017/e – Act de constatare a morții biologice;
11) 018/e – Fișa de evidență a prelevării țesuturilor;
12) 020/e – Pașaport de homotransplant;
13) 027-1/e – Extra din fișa medicală a bolnavului de staționar cu neoformațiune malignă;
14) 066/e – Fișa statistică a persoanei externate și decedate din staționar;
15) 096/e – Fișa de naștere;
16) 097/e – Foaie de observație a nou-născutului;
39. Structura organizațională a serviciului de Asistență Medicală acordată Mamei şi Copilului în
Republica Moldova. Succesivitatea etapelor de organizare și prestare a serviciilor.
Deosebim următoarele etape ale asistenței curativo-profilactice:
Etapa I - planificarea familiei și pregătirea femeii către maternitate, pregătirea familiilor tinere în
problemele igienei casnice, profilaxia avorturilor și cunoașterea metodelor de contracepție.
Etapa II – organizarea unor măsuri cu scop de ocrotire prenatală a fătului. Aceasta sarcină revine Asistenței
Medicale Primare.
Etapa III – ocrotirea intranatală a fătului(ajutorul la naștere): Centrele Perinatologice de nivelurile I, II, III.
Etapa IV – ocrotirea sănătății nou-născutului, efectuată în CMF, CS, OMF și secțiile specializate. Aceasta
include controlul alimentației, supravegherea dezvoltării fizice, îngrijirea nou-născutului.
Etapa V – ocrotirea sănătății copiilor în perioada preșcolară, controlul asupra dezvoltării fizice și mentale,
alimentației raționale și statutului imunologic al copilului.
Etapa VI – ocrotirea sănătății copilului în perioada școlară, controlul periodic asupra dezvoltării fizice și
psihice, aprecierea funcțiilor de bază ale sistemelor organismului, depistarea și corectarea devierilor în starea
sănătății.

40. Programul de investigare a gravidelor, conform standardelor de examinare a gravidelor în


condiții de ambulator.
Supravegherea gravidelor în condiții de laborator se realizeaza în 7 perioade:
I – la luarea la evidență(până la 12 săptămâni de sarcină);
II – 16-18 săptămâni;
III – 22-24 săptămâni;
IV – 28-30 săptămâni;
V – 32-33 săptămâni;
VI – 35-36 săptămâni;
VII – 38-40 săptămâni.
Programul de investigare a gravidelor:
1. Consultația medicului de familie;
2. Examenul clinic;
3. Masa corpului și talia(IMC);
4. Tensiunea arterială;
Release by MedTorrents.com
5. Administrarea acidului folic;
6. Administrarea preparatelor de fier;
7. Eliberarea îndreptărilor pentru următoarele investigații/consultații;
8. Testul de sarcină;
9. Înălțimea fundului uterin;
10. BCF (bătăile cordului fetal);
11. Poziția fătului și stabilirea părții prezentative;
12. Grupa de sânge și Rh factor;
13. Titrul de anticorpi la Rh- negative;
14. Hemograma;
15. Glucoza în sânge;
16. Urograma;
17. Proteina în urină;
18. HBsAg la gravidele nevaccinate;
19. RMP;
20. Testarea la marcheri a virusului HIV;
21. Consultația medicului obstetrician-ginecolog;
22. USG;
23. Dublu test;
24. Triplu test;
25. Date despre starea sănătății soțului;
26. Recomandări: alimentația, igiena, comportamentul sexual, pregătirea psihoprofilactică a gravidei și
consiliere;
27. Evaluarea profilului și gradului de risc;
28. Oferirea concediului de maternitate;
29. Consiliere privind sarcina prolongată(peste 41 săptămâni).

41. Principiile de organizare a activității serviciului de asistență medicală perinatală de nivelul I.


Acest nivel include în sfera sa de activitate punctele medicale, oficiile medicului de familie, centrele
de sănătate, secţiile consultative şi maternităţile raionale existente până la finalizarea reformei asistenţei
medicale primare, cabinetele obstetrico-ginecologice şi pediatrice consultative, cabinetele de sănătate a
reproducerii raionale din Drochia, Donduşeni, Ocniţa, Briceni, Floreşti, Râşcani, Glodeni, Făleşti, Sângerei,
Rezina, Teleneşti, Călăraşi, Şoldăneşti, Anenii-Noi, Ştefan-Vodă, Criuleni, Străşeni, Nisporeni, Cimişlia,
Basarabeasca, Ialoveni, Leova, Cantemir, Comrat, Vulcăneşti, Taraclia şi maternitatea nr.2.
În instituţiile asistenţei medicale primare activează medicul de familie cu 2 asistente medicale, una
dintre ele fiind specializată în problemele perinatologiei. Pentru a asigura o pregătire adecvată a asistentei
medicale a medicului de familie cu profil perinatal a fost elaborat programul special de pregătire a ei în
Colegiile de medicină şi Şcolile de perfecţionare a cadrelor medicale medii.
În cabinetele obstetrico-ginecologice ale secţiilor consultative activează medicul obstetrician-
ginecolog consultant şi moaşa, în cabinetele pediatrice, respectiv, medicul pediatru consultant şi asistenta
medicală. În cabinetele de planificare a familiei a CMF activează obstetricianul-ginecolog şi moaşa.
În maternităţile nivelului I activează medici obstetricieni-ginecologi, medici neonatologi, moaşe
şi asistente medicale pentru nou-născuţi conform listei de state.
Instituţiile medicale de nivel I asigură asistenţă medicală obstetricală gravidelor fără antecedente
obstetricale grave şi maladii extragenitale în afara unui risc prognozat, asistarea naşterilor fiziologice la
săptămânile 38-42, îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de ≥2500 g. Concomitent, toate
maternităţile de nivelul I sunt obligate să dispună de toate cele necesare, pentru acordarea ajutorului medical
în cazuri de urgenţă ce pot surveni imprevizibil, inclusiv stabilizarea maternă şi neonatală înainte de
transportare. Echipamentul necesar pentru aceste scopuri trebuie să se afle în permanenţă în perimetrul sălii
de naştere.
La acest nivel, se recurge la operaţia cezariană, dar numai în caz de urgenţă şi lipsă a condiţiilor
de transportare a gravidei.
Release by MedTorrents.com

42. Principiile de organizare a activității serviciului de asistență medicală perinatală de nivelul II.
Asistenţa medicală perinatală de nivelul II este efectuată la nivel de ambulatoriu consultativ
specializat şi spitalicesc. La nivel de ambulatoriu gravidele sunt supravegheate în secţia consultativă de
perinatologie din Centrul Perinatologic de nivelul II de către medicii obstetricieni-ginecologi ai cabinetelor
specializate, prematuritate, sterilitate, internist, genetician, medicul-psiholog, diagnostic prenatal al viciilor
congenitale (USG) şi de către jurist. Structura secţiei consultative de perinatologie este următoarea:
Cabinetul sterilitate a cuplului; Cabinetul andrologic; Cabinetul de consult juridic;Cabinetul consult
psihologic; Cabinet de consult medico-genetic; Cabinetul diagnostic prenatal (ultrasonografic şi
cardiotocografic); Cabinetul prematuritate (infertilitate); Cabinetul terapeutic (patologia extragenitală în
sarcină) şi Cabinetul informaţional-metodic.
Secţia consultativă de perinatologie inter-raională prestează servicii pentru femeile gravide din
raza fostului judeţ, cu alte cuvinte din raioanele alăturate ce au făcut parte din fostul judeţ. Pe lângă
serviciile consultative şi practice (femeilor gravide din regiune şi femeilor din grupul de risc major din
raioanele limitrofe) secţiile consultative de perinatologie acordă suport organizator-metodic instituţiilor
medico-sanitare teritoriale (maternităţilor de nivelul I care organizatoric sunt incluse în componenţa
centrelor perinatale interraionale de nivelul II).
Medicii de familie din instituţiile AMP raionale trebuie să refere gravidele din grupurile de risc
pentru consultaţia specialiştilor menţionaţi mai sus în secţiile consultative de perinatologie a Centrului
perinatologic inter-raional. Referirea gravidelor din grupurile de risc se efectuează actualmente conform
ordinului nr. 97 din 31.03.04 „Cu privire la eşalonarea asistenţei medicale acordate copiilor”, care
a abrogat ordinul nr. 27 din 28.01.1999 al MS “Referitor la acordarea asistenţei medicale perinatale
în corespundere cu criteriile de referinţă a maternităţilor”. Criteriile de referire a grupurilor de risc
sunt stipulate şi în Carnetul medical perinatal (Supravegherea grupurilor de risc matern/neonatal la
nivelurile I, II şi III de asistenţă perinatală).
Nivelului II îi corespund Centrele perinatologice existente la baza maternităţii SCM Nr.1 din
mun. Chişinău şi mun. Bălţi şi a spitalelor raionale din Edineţ, Soroca, Orhei, Ungheni, Hînceşti,
Căuşeni, Cahul şi UTA “Gagauz Eri” (Ciadâr-Lunga).
În aceste centre activează medici obstetricieni-ginecologi, neonatologi şi alţi specialişti de înaltă
calificare, selectaţi prin concurs, conform listei de state aprobate.
La acest nivel se asigură asistenţa medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat,
conduita naşterii în săptămânile 32 - 37 şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între
2000 şi 2500 g.
De asemenea, Centrele perinatologice de nivelul II asigură servicii perinatale femeilor cu sarcină
fiziologică în raza municipiului/raionului respectiv.

43. Principiile de organizare a activității serviciului de asistență medicală perinatală de nivelul III.
Centrul Perinatologic al Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul III acordă asistenţă
medicală de policlinică şi asistenţă spitalicească. Asistenţa de policlinică este prestată de:
1)Policlinica Republicană pentru Femei,
2) Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală,
3) Policlinica pentru Copii.
Asistenţa medicală perinatală spitalicească de nivel III va fi asigurată de maternitatea IMSP Institutul
de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului în care activează specialişti,
colaboratori ştiinţifici, profesori universitari în domeniul obstetricii, neonatologiei, pediatriei şi altor
disciplini medicale.
Maternitatea IMSP ICŞOSMşiC are în componenţă următoarele secţii clinice (secţia internare,
secţia obstetrică, secţia observaţie, secţiile specializate patologie a gravidităţii, secţia reanimare a nou-
născuţilor, secţia reanimare pentru femei şi secţiile îngrijire continuă a nou-născuţilor: secţia îngrijirea şi
terapia intensivă a prematurului cu masa între 500 - 1499 g, secţia prematurii cu masa de 1500 g şi mai mult,
Release by MedTorrents.com
secţia patologia nou-născuţilor, secţia neurologie a nou-născuţilor, secţia chirurgie a nounăscuţilor, echipa
de transportare a gravidelor şi nou-născuţilor de la nivelul II).
La acest nivel se asigură asistenţa medicala perinatală femeilor cu un grad înalt de risc obstetrical,
dirijarea naşterii la termenul de gestaţie de 28 - 32 săptămâni de sarcină şi îngrijirea nou-născuţilor cu o
greutate la naştere mai mică de 2000 g.
Centrul perinatologic de nivelul III (IMSP ICŞOSMşiC) şi asigură servicii perinatale de nivelul II
femeilor din raioanele Criuleni, Ialoveni, Străşeni şi Anenii-Noi.

44. Programul examinărilor profilactice ale copilului sănătos de la naștere până la 12 luni, conform
standardelor de supraveghere a copiilor în condiții de ambulator.
1) Medicul de familie la domiciliu;
2) Medicul de familie în instituția medicală;
3) Pediatru;
4) Neurolog;
5) Oftalmolog;
6) ORL;
7) Chirurg/Ortoped;
8) Analiza generală a sângelui;
9) Analiza generală a urinei.

45. Programul examinărilor profilactice ale copilului sănătos, vârsta 1-7 ani, conform standardelor de
supraveghere a copiilor în condiții de ambulator.
1) Medicul de familie;
2) Pediatru;
3) Screening test de depistare precoce a autismului;
4) Neurolog;
5) Oftalmolog;
6) Stomatolog;
7) ORL;
8) Chirurg;
9) Ortoped;
10) Psihiatru;
11) Logoped;
12) Analiza generală a sângelui;
13) Analiza generală a urinei;
14) Analiza maselor fecale la o/h;
15) Glicemia.

46. Programul examinărilor profilactice ale copilului sănătos, vârsta 8-17 ani, conform standardelor
de supraveghere a copiilor în condiții de ambulator.
1) Medicul de familie;
2) Pediatru;
3) Neurolog/Psihiatru;
4) Oftalmolog;
5) ORL;
6) Chirurg/Ortoped;
7) Stomatolog;
8) Ginecolog;
9) Analiza generală a sângelui;
10) Analiza maselor fecale la o/h;
11) Analiza generală a urinei;
12) Glicemia;
Release by MedTorrents.com
13) MRS/RW.

47.Indicatori de activitate a serviciului de asistenţă medicală perinatală. Documentaţia medicală


de evidență.
-luarea precoce a gravidelor la evidenta
- Ponderea avorturilor anterioare la gravide la prima nastere
-Numarul mediu de vizite la obstretician genicolog ce revin unei gravide in perioada graviditatii pina la
nastere (7)
- ponderea gravidelor consultate la 12 septamini de gestatie
- proportia gravidelor la care au fost depistate patologii congenitale la examenul ecografic
- ponderea gravidelor examinate ecografic la 18-21 saptamini
- procentul graivdelor cu boli exttra genitale
- raportul dintre nasteri si avorturi
- frecventa maladiilor extragenitale si complicatiile graviditatii bolnavilor de profil ginecologic
- activitatea pentru profilaxia cancerului si avorturile

48.Expertiza medicala a vitalitatii. Notiune. Sarcini. Clasificarea dezabilitatilor si pierderea


vitalitatii
I. Dispoziţii generale
Expertiza medicală a vitalităţii prezintă o activitate medicală şi socială, care are ca sarcină principală
determinarea şi evaluarea dereglărilor funcţionale şi structurale ale organismului uman, însoţite de reducerea
activităţii şi capacităţilor individului cu vîrstă aptă de muncă de a participa la realizarea unor probleme
situaţionale vitale.
Deregralarea functiilor organismului determina scaderea vitalitatii. Prin reducerea vitalitatii se intelege
orice limitare sau lipsa a capacitatilor de activitate intrun cadru considerat normal pentru om. Reducerea
vitalitatii poate fi temporar sau permanent.
Sarcinile expertizei vitalitatii temporare sunt:
- concediul medical se acorda de catre medicul de familie precum si de cei a unutatilor sanitare ce se
subordoneaza altor departamente de pe teritoariu RM.
-medicul curant are dreptul sa acorde de unul singur cconcediul medical pe toata perioada cit dureaza
restabilirea vitalitatii
- certificatul se elibireaza salariatilor si studentilor asigurati dein mijoacele bugetului asigurarilor sociale de
stat.
-certificatul pentru maternitate se elibereaza femeilor salariate , studentelor, si sotiilor aflate la intretinearea
salariatiilor
- certificatul se elibereaza si in cazurile in care incapacitatea temporara de munca a survenit in timpul
concediului de odihna anuala, in perioada de proba sau in ziua concedierii.
La stabilirea dizabilitatii se tine cont de urmatorii factori : psihologici, clinici, sociali, habituali, profesionali
-Caracterul bolii si consecintele ei
- gradul de dereglare a functiei
-eficacitate tratamentului si masurilor de reabilitare
-starea mecanismelor compensatorii
-prognosticul clinic si de munca
- posibilitatea acordarii unui complex de masuri de asistenta sociala
-conditiile concrete si caracterul muncii
-nivelul pregatirii profesionale
-visrta
Pierderea capacitatii vitale poate fi evaluata dupa urmatoarele grade de severitate:
-reducerea capacitatilor vitale de grad mediu (25-49%)
- reducerea capacitatilor vitale de grad accentuat (50-74%)
Release by MedTorrents.com
-reducerea capacitatilor vitale de grad sever sau pierderea totala 75-100%

49.Concediul medical. Noțiune. Tipuri. Termene, reguli de eliberare și funcțiile certificatului de


concediu medical
Concediu medical- Interval de timp determinat în care salariații sunt scutiți, în mod legal, de a veni
la locul de muncă și a presta munca, primind pentru tot acest interval remunerația bănească cuvenita
Tipuri:
-concediu medical in caz de boala sau traumatism
- concediu medical pentru ingrijirea bolnavului
- concediu medical in caz de carantin
-concediu medical in legatura cu transferul de serviciu
- concediu medical pentru tratamentul balneo sanatorial
- concdiul medical pentru protezare
-concediul de maternitate

Termene, reguli de eliberare și funcțiile certificatului de concediu medical


-certificatul se elibereaza numai in cazurile in care salariatul sau studentul in urma unor boli pierde
temporar capacitatea de a exercita functiile si obligatiunele de serviciu
-In conditii de tratament ambulator certificatul se elibereaza din ziua in care assiguratul se adreseaza la
institutia medico sanitara si este stabilita incapacitatea temporara de munca.
- in conditii de tratament ambulatoriu se elibereaza de catre medicul de familie iar in cazurile de traumatism
si in unele cazuri justificate dein punct de vedere medical certificatul poate fi eliberat de catre medicul
specialist de profil.
- certificatul pentru caz de boala sau traumatism se elibereaza bolnavului pe toata perioada tratamentului, pin
ala restabilirea capacitatii de munca insa cel mult pentru 180 zile pe parcursul unui an calendaristic
-dupa expirarea 120 zile de incapacitate temporara de munca bolnavul este trimis in consiliu de expertiza
medicala a vitalitatii pentru aprecierea gradului de pierdere a capacitatii de munca si este prelungit cu cel
mult 60 zile calendaristice
-dupa expirarea 180 zile de incapacitate temporara de munca bolnavul este trimis in consiliu de expertiza
medicala a vitalitatii pentru aprecierea gradului de pierdere a capacitatii de munca si este prelungit cu cel
mult 30 zile calendaristice
- in caz de imbolnavire de tuberculoza, sida si cancer, certificatul se prelungeste cu respectarea cerintelor
privint prelungirea lui si cu avizarea consiliului de expertiza medicala a vitalitatii durata lui este de cel mult
1an pe parcursul cel mult a ultimilor 2 ani
- certificatul pentru incapacitatea temporara de munca in legatura cu sarcina se elibereaza conform
indicatiilor medicale pe toata durata incapacitatii de munca fara restrictii
-medicul de familie are dreprul sa elibereze de unul singur certificatul pe o perioada de 3 zile calendaristice
iar in total pe cel mult 6 zile, in caz de boli infectioase 5 zile
- in cazul tratamentului in conditii de ambulatoriu certificatul pentru ingrijirea copilului bolnav in virsta de
pina la 7 ani si pentru ingrijirea copilului cu handicap pina la 17 ani se elibereaza mamei sau tatalui pe 14
zile.
- certificatul pentru tratamentul balneo-sanatorial se elibereaza in cazul cind concediu de odihna anual si cel
suplimentar ale salariatului nu sunt suficiente pentru efectuarea tratamentului deplins si deplasarea tur retur
- certificatul pentru concediu de maternitate se elibereaza o singura data, incepind cu a 30 saptamina de
gestatie pe o durata de 126 de zile calendaristice si include concediul prenatal cu o durata de 70 zile si
concediu post natal cu o durata de 56 zile.

50.Componenţa şi funcţiile de bază ale Consiliului Medical Consultativ.


Consiliu medical consultativ este principalul in asigurarea realizarii intregului complex de masuri
pentru atingerea si mentinerea unui nivel inalt de asistenta medicala a populatiei. Are ca scop sa asigure
existenta si cresterea continua a profiseonalismului cadrelor medicale, respectarea de catre medic a
normelor si principiilor morale si etice. Consiliile medicale consultative exista in cadrul diferitor unitati
sanitare. Din componenta lor fac parte medicul sef adjunct pentru probleme curative, un consultant si unul
curant. Presedintele CMC este membru permanent al consiliu iar ceilalti doi membri medici se schimba in
funtie de afectiunea de care sufera bolnavul examinat
Release by MedTorrents.com
Functiile:
-CMC sanctioneaza prelungirea concediuliu medical in corespundere cu ,, instructiunea cu privire la modul
de acordare a concediului medical in RM,,
- ia decizia de indrumare a bolnavilor si invalizilor la organele de expertiza medicala a vitalitatii in vederea
expertizei sau reexpertizei.
-CMC de la institutiile sanitare publice pentru copii incadreaza in invaliditate copii sub 16 ani
In confermitate cu ,, lista bolilor si a starilor patologice pentru care se acorda dreptul la pensii sociale
pentru copii invalizi din copilarie pina la 16 ani .
- analizeaza desfasurarea si eficienta reabilitarii medicale, contribuie la elaborarea programelor
individuale de reabilitare medico-social a bolnavilor si a invalizilor
-propaga cunostintele si practica expertizei medicale a vitalitatii printre cadrele medicale analizeaza
greselile la trimiterea bolnavilor la expertiza medicala a vitalitatii, precum si cazurile de divergenta
dintre propriile decizii si cele ale consiliului de expertiza medicala a vitalitatii
-CMC examineaza:
-toate cazurile de incalcare a legislatiei privind acordarea concediului medical
- plingerile privind actiunea medicilor legate de acordarea concediului medical
-plingerile privind actiunile medicilor in procesul acordarii asistentii medicale

51.Atribuțiile Consiliului de Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (CDDCM). Cauzele și


gradele dizabilității
Pierderea capacitatii vitale poate fi evaluata dupa urmatoarele grade de severitate:
-reducerea capacitatilor vitale de grad mediu (25-49%)
- reducerea capacitatilor vitale de grad accentuat (50-74%)
-reducerea capacitatilor vitale de grad sever sau pierderea totala 75-100%
Cauzele invaliditatii:
1. Invaliditate de boala obisnuita
2.invaliditate de accidente de munca
3. Invaliditate de boala profesionala
4. Invaliditate din copilarie
5. Invaliditate de sindromul ,, cernobil,,
6. Invaliditate legata de serviciu militar

Atribuțiile Consiliului de Determinare a Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (CDDCM);


1 incadrarea in invaliditate sau sanctionarea prelungirii concediului medical
2 determinarea gradului de reducere a capacitatii de munca in urma accidentelor de munca, anumite
prescriptii legate de procesul de munca
3 reexaminarea invalizilor
4 evaluarea conditiilor de trai si necesitatii in ajutor social pentru invalizi
5 examinarea cu scop consultativ
6 determinarea cauzei decesului capului familiei in urma accidentului de munca, boli profesionale, sau
actiunilor de lupta in timp de conflicte militare si in ate cazuri ce necesita stabilirea pensiei si despagubirilor
pentru membrii familiei
7 acordarea de ajutor cetatenilor la perfectionarea documentelor necesare pentru efectuarea expertizei
medicale

52. Sisteme de sănătate în străinătate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Structura. Direcțiile


prioritare de activitate.
In contextul international pentru prima data acreditarea in sanatate a luat nastere in SUA la inceputul
sec XX-lea la congresul clinic al chirurgilor americii de nord. Congresul din 1913 a luat 2 decizii
importante:
-stabilirea standartelor pentru determinarea calitatii serviciilor chirurgicale
- elaborarea standartelor ce vor permite evaluarea spitalelor
In 1918 a fost elaborate standartele pentru spitalele cunoscute ca Program de Standartizare a
spitalelor la baza caruia era stabilirea si aplicarea de catre spitale a principiilor fundamentale pentru
Release by MedTorrents.com
ingrijirea eficienta a pacientilor. In 1952 a fost formata comisia de acreditare a spitalelor, iar in 1978 isi
schimba denumirea in comisia de acreditare a institutiilor din sistemul de sanatate, care reflecta o evaluare
naturala a calitatii serviciilor medicale in SUA.
Canada deasemenea dispune de un program de acreditare national similar celui american natura
programului in 1958 era descrisa ca voluntara independenta, nationala, bilingva, non profit. Scopurile ei erau
promovarea si incurajarea prin metode voluntare a unui nivel optimal al calitatii serviciilor medicale in toate
aspectele ei prin atingerea standartelor de acreditare de toate spitalele si institutiile din sitemul de sanatate.
Acestea sunt aculte si astazi.
Consiliu australian de standarte pentru institutiile medicale a acreditat primul stpital in 1974.
Standartele stabilite acopera toate departamentele si serviciile unei institutii precum si managmentul ei.
Standartele se divizeaza in 2 parti generale si pentru fiecare serviciu specific.
Anglia a inceput studierea programului national de acreditare in anii 1980. A fost elaborat un document
proiect de standarte care ofera standarte in 3 grupe:
1 managment si servicii auxiliare
2 managment profesional
3 managment departamental
Franta pe baza experientei nord americane a anilor 70 primele recomandari pentru practicele clinice au fost
elaborate la sfirsitul anilor 80 de un grup de experti sub egida,, asociatia pentru dezvoltare si evaluarea in
medicina,,
Aderarea RM la cooperarea europeana la creditare poate fi realizata prin intermediul consiliul national de
acreditare si evaluare in sanatate din 2002.

53. Sistemul de sanatete Bismark.


Modelul bismark este un sistem de protectie sociala conceput de omul de stat german Otto Von
Bismark (1815-1898) potrivit caruia statul are nu numai o misiune de protejare a drepturilor cunoscute, dar
si sarcina de a promovaprin intermediul institutiilor specifice un trai mai bun pentru toti cetatenii, cu
prioritate pentru cei aflati in nevoie.
Se mai intilnesc sisteme de asigurari sociale de sanatete pe contributii obligatorii catre fondurile
speciale de sanatete in Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg, Austria, Japonia, etc.
Principile care stau la baza acestui sistem:
- orice cetatean trebuie sa fie protejat in mod obligatoriu in caz de imbolnavire de catre o casa de asigurari (
principul acoperii universale)
- cetatenii trebuie sa contribuie la plata asistentilor medicale in functie de capacitatea lor financiara cu o cota
procentuala aceiasi pentru intreaga populatie, dar care poate varia de la o tara la alta
- exista posibilitatea de libera optiune pentru medicul de familie in cazul oricarui asigurat
-intre diferitele categorii sociale se creeaza solidaritate: bolnavii ,consumatori de servicii cu cei sanatosi care
doar contribuie la fondul de sanatate, batrinii cu tinerii, cei bogati cu cei care au venituri mici, familiile fara
copii cu cei cu numerosi copii( principul solidaritatii)
In Germania ca si in alte tari cu asigurari sociale, finantarea serviciilor de sanatate este mixta, in
sensul ca pe linga fondurile de boala constituie din primele de asigurari, mai intilnim si alte surse:
impozitarea, plata directa, co-plata si asigurarile private. Medicii de familie si cei din spital sunt platiti cel
mai frecvent in functie de serviciile prestate.

54.Sistemul de sanatete Beveridge


Sistemul national de sanatate fondat in 1948 de guvernul aburist dupa al doilea razboi mondial,
urmareste acoperirea universala sub aspectul de ingrijire de sanatate si are ca sursa principala de finnantare,
taxele generale. Cheltuielile pentru sanatate au fost 3771$ SUA per capitum reprezentind 8.7% PIB. Altele
caracteristici SNS sunt:
-accesul la ingrijire de sanatate libera pentru toti cetatenii
-exista in paralel un sector privat cu unitati medicale private si case medicale private
- conducerea intregii asistente se asigura prin intermediu autoritatirlor de stat, SNS are un grad relativ ridicat
de centralizare comparativ cu sistemul de asigurari sociale
-eficienta crescuta a SNS britanic este datorat medicilor de familie care sunt platiti per capita si pot primi
sume suplimentare pentru numarul de imunizari, examinari tip screening pentru diferite timpuri de cancer.
Release by MedTorrents.com
Medicii specialisti din spitale de stat sunt majoritatea salariati. Principalul incovininet in sistemul
national de sanatate este reprezentat de ,,listele de asteptare,,
pe care se inscriu pacientii cornici pentru a beneficia de consulatii in cabinetul medicului de familie.
Pacientii isi pot alege liber medicul de familie, existind o serie de limitari pentru medicul specialist
spitalul unde ar putea fi referiti ulterior. Ca si in tara noastra medicul de familie reprezinta primul contact al
individului cu sistemul de ingrijire de sanatate , fiind cel care decide opurtinitatea trimiterii pacientului la
specialist. Asfel cei doi indicatori sintetici care reflecta nu numai eficienta serviciilor de sanatate dar si
nivelul de dezvoltare socio economic sunt : speranta de viata la nastere la femei 81ani , la barbati 76 ani,
mortalitatea infantila de 5,2 decese 0-1 la 1000 nou nascuti vii.

55.Noțiunea de asigurare obligatorie de asistență medicală. Obiectul și subiecții asigurării, conform


prevederilor Legii cu privire la Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală (AOAM).
Asigurare obligatorie de asistenta medicala reprezinta un sistem garantat de stat de aparare a
intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii, din conturile primelor de asigurare a unor fonduri
banesti destinate acoperii cheltuielilor de tratare a evenimentelor asigurate. Sistemul asigurarii obliggatorii
de asistenta medicala trebuie sa ofere cetatenilor RM posibilitatii egale in obtinerea asistentei medicale
oportune si calitative.

Obiect al asigurarii obligatorii de asistenta medicala este riscul asigurat , legat de cheltuielile
pentru acoldarea volumului necesar de asistenta medicala si farmaceutica, prevazut in programul unic.
Asigurarea are caracter universal si este obligatoriepentru intreaga populatie a tarii.
subiectii ai asigurarii obligatorii de asistenta medicala sunt:
- asiguratul –intreprinderea, institutia , organizatia, cu orice forma de prorpietate
-persoana asigurata –guvernul , care achita primele de asigurarea pentru copii de virsta prescolara, levii
invatamintului primar, gimnazial si liceal, someri, pensioneri etc
-asiguratorul –pot fi atit cetateni ai RM cit si cetateni straini
-institutii medicale- institutiile curativ profilactice, institutii cercetari stiintifice, clinicele universitatii de stat
USMF, alte insitutii care presteaza servicii medicale.

56.Principiile de organizare a Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală, stipulate în Legea cu


privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.
Principiile de organizare a asigurării obligatorii de asistenţă medicală
Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează avînd la bază
următoarele principii:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul asigurării obligatorii de
asistenţă medicală bazat pe aceleaşi norme de drept;
b) principiul egalităţii, potrivit căruia tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală (plătitori de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prestatori de servicii
medicale şi beneficiari de asistenţă medicală) li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
c) principiul solidarităţii, potrivit căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală
în funcţie de necesităţi;
d) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a
participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se
exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;
e) principiul contributivităţii, potrivit căruia fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor
de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie;
f) principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală realizate se
redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, conform
legii;
g) principiul autonomiei, potrivit căruia sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se
administrează de sine stătător, în baza legii, iar prestatorii de servicii medicale care acordă asistenţă
medicală în sistemul respectiv activează pe principii de autofinanţare şi nonprofit.
Release by MedTorrents.com
57.Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală. Sursele de constituire. Repartizarea
mijloacelor financiare pe fonduri. Mărimea primei de asigurare în formă de contribuție procentuală
și în mărime fixă.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală


In scopul realizării asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Compania Naţională de Asigurări în
Medicină constituie, din contul mijloacelor totale acumulate, şi gestionează următoarele fonduri:

a) fondul pentru achitarea serviciilor medicale;


b) fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
c) fondul măsurilor de profilaxie.
d) fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale;
e) fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.
Compania Naţională de Asigurări în Medicină are dreptul să investească mijloacele băneşti temporar
disponibile ale fondurilor menţionate în hîrtii de valoare de stat şi depozite bancare. Venitul obţinut din atare
investiţii va fi utilizat pentru completarea acestor fonduri.
Soldurile de mijloace băneşti constituite în urma executării fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală în anul bugetar precedent se transferă pentru anul de gestiune următor, fiind repartizate prin legea
anuală a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală sau prin rectificarea legii fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală pentru anul respectiv, conform următoarelor cote: 25% – în fondul pentru
achitarea serviciilor medicale, 25% – în fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală,
50% – în fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale. Consiliul de
administrare al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină va monitoriza corectitudinea distribuirii şi
utilizării soldurilor de mijloace băneşti.

Mijloacele financiare ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nu intră în componenţa
bugetelor şi altor fonduri şi nu sînt supuse sechestrării şi impozitării.
Modul de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se stabileşte
printr-un regulament aprobat de Guvern.
Cota maximă a cheltuielilor prevăzute pentru salarizarea angajaţilor instituţiilor medico-sanitare publice
încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi principiile şi criteriile pentru
determinarea coeficientului de multiplicare se stabilesc anual prin negocieri între Ministerul Sănătăţii,
Compania Naţională de Asigurări în Medicină, sindicatul de ramură, separat pe tipuri de asistenţă medicală.
Salariul tarifar pentru categoria I de calificare pentru angajaţii instituţiilor medico-sanitare publice
încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se stabileşte anual prin legea fondurilor
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în funcţie de posibilităţile financiare ale fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală.

58. Condițiile generale de organizare a asistenței medicale în cadrul AOAM, conform prevederilor
Normelor Metodologice de aplicare a Programului Unic al AOAM.
Organizarea asistentei medicale In cadrul asigurarii obligatorii de asistenta medicala se efectueaza conform
urmatoarelor conditii generale:
a) In caz de boala cit si In caz de vizita profilactica, persoana se prezinta initial, cu actul de identitate si/sau
polita de asigurare obligatorie de asistenta medicala la medicul de familie, care organizeaza asistenta
medicala necesara In volumul stabilit de Programul unic ~i prezentele Norme metodologice;
b) In toate cazurile In care neacordarea la timp a asistentei medicale pune In pericol viata pacientului ~i/sau
a celor ce-1 lnconjoara sau prezinta urmari grave pentru starea sanatatii pacientului sau a sanata1ii
publice, asisten1a medicala urgenta se acorda de orice medic, din orice institutie medico-sanitara
indiferent de forma juridica de organizare ce a 'incheiat contract cu Compania Nationala de
Asigurari 'in Medicina 'in regim continuu, p'ina la stabilizarea starii sanatatii pacientului ~i/sau
t transmiterea pentru tratament 'in alta institutie medicala;
c) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca ~i asistenta medicala primara se acorda tuturor persoanelor,
inclusiv celor ce nu au statut de persoana asigurata, cetateni ai Republicii Moldova, 'in volumul stabilit
de Programul unic ~i prezentele Norme metodologice, inclusiv prescrierea medicamentelor compensate
Release by MedTorrents.com
'in volumul stabilit de actele normative in vigoare, rara a fi conditionata plata pentru prestarea acestor
servicii;
d) statutul de persoana asigurata/neasigurata se confirma prin interogarea, 'in modul stabilit, de catre
lucratorii medicali autorizati a sistemului informational al CNAM, utilizand codul numeric personal
(IDNP) din actul de identitate al persoanei sau numarul politei de asigurare obligatorie;
e) În toate cazurile, c'ind este necesara acordarea asistentei medicale urgente, informatia privind statutul
persoanei 'in sistemul AOAM (asigurat/neasigurat) se solicita/verifica doar la finalul acordarii asistentei
medicale urgente;
f) În cazul urgentelor medico-chirurgicale, c'ind persoana necesita asistenta medicala specializata de
ambulator ~i/sau spitaliceasca consultul/intemarea se efectueaza la trimiterea medicului de familie,
serviciului de asistenta medicala urgenta prespitaliceasca, medicului specialist de profil ~i la adresarea
persoanei fără bilet de trimitere;
g) asistenta medicala specializata de ambulator programata se acorda 'in institutiile raionale ~i municipale,
conform principiului teritorial, 'in baza biletului de trimitere (formular 027/e) emis de medicul de familie
in cazurile in care pacientul necesita asistenta medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la lit. b) a
prezentului punct, iar asistenta medicala specializata de ambulator programata 'in institutiile de nivel
tertiar se acorda 'in baza extrasului-trimiterii (F-027/e), eliberat ~i completat 'in modul stabilit de
medicul specialist din teritoriu, conform principiilor stabilite 'in sectiunea Asistenfa medicala
specializata de ambulator;
h) asistenta medicala spitaliceasca programata:
1) 'in institutiile medicale raionale și municipale, se acorda conform
principiului teritorial/zonal (pentru zonele, stabilite conform actelor normative 'in vigoare) 'in baza biletului
de trimitere (formular 027 /e) emis de medicul de familie 'in cazurile 'in care pacientul necesita asistenta
medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la lit. b) a prezentului punct.
2) 'in institutiile medicale republicane se acorda, 'in baza biletului de trimitere (formular 027/e) emis de
medicul specialist 'in cazurile 'in care pacientul necesita asistenta medicala, 'insa lipsesc starile mentionate la
lit. b) a prezentului pun ct.
3) 1n institutiile medicale departamentale ~i private contractate pentru prestarea serviciilor medicale, se
acorda, 'in baza biletului de trimitere (formular 027 /e) emis de medicul de familie/specialist 'in cazurile 1n
care pacientul necesita asistenta medicala.

59. Tipurile de asistență medicală, contractate pentru anul 2016 și metodele de plată a prestatorilor de
servicii medicale, pentru fiecare tip de asistență medicală, conform prevederilor Normelor
Metodologice de aplicare a Programului Unic al AOAM.
Pentru anul 2016 este prevazuta contractarea urmatoarelor tipuri de asistenta medicala:
a) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca;
b) asistenta medicala primara;
c) asistenta medicala specializata de ambulator;
d) asistenta medicala spitaliceasca;
e) servicii medicale de inalta performanta;
f) ingrijiri medicale comunitare si la domiciliu.
Pentru contractarea serviciilor medicale vor fi utilizate urmatoarele metode de plata a
prestatorilor de servicii medicale:
- per capita;
- per serv1cm;
- per caz tratat;
- per zi-pat;
- per vizita;
- buget global;
- plata retrospectiva per serviciu in limitele bugetului contractat;
- bonificatia pentru indicatori de performanta.
In cadrul procesului de contractare se va tine cont de fluxul real format al pacientilor asigurati si de
realizarea treptata a echitatii in distribuirea resurselor financiare.
Release by MedTorrents.com
Plafoanele de cheltuieli pentru fiecare tip de asistenta medicala sunt stabilite in Ordinul CNAM
nr.661-A din 23.12.2015 ,,Privind fondurile provizorii ale asigurarii obligatorii de asistenta medicala
(bugetul provizoriu) pe anul 2016", du pa cum urmeaza:
a) asistenta medicala urgenta prespitaliceasca - 404 500,0 mii lei;
b) asistenta medicala primara - 1 580 000,0 mii lei, inclusiv medicamente
compensate - 335 000,0 mii lei;
c) asistenta medicala specializata de ambulator - 360 000,0 mii lei;
d) asistenta medicala spitaliceasca - 2 387 078,0 mii lei;
e) servicii medicale de inalta performanta - 160 000,0 mii lei;
f) ingrijiri medicale comunitare si la domiciliu - 8 000,0 mii lei.
In cazul depasirii sumei semestriale planificate (sumei de referinta) pe tara pentru compensarea
medicamentelor, aceasta depa~ire va fi retinuta proportional din contul institutiilor medico-sanitare, care au
depasit suma-limita pentru prescrierea medicamentelor compensate.

60. Indicatorii speciali de supraveghere a copilului primului an de viață, îndeplinirea cărora este
temei pentru achitarea bonificației în asistența medicală primară
Supravegherea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ, în conformitate cu
actele normative ce ţin de supravegherea dezvoltării copilului sănătos, aprobate de Ministerul Sănătăţii:
- numarul copiilor, care au efectuat vizite la medicul de familie în termenele stabilite de actele normative
în vigoare. Valoarea realizariiindicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata în
trimestrul de raportare;
- numarul copiilor carora li s-a indicat administrarea profilactica a vitaminei D, cu prescrierea retetei
compensate. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata în
trimestrul de raportare;
- numarul copiilor, care au efectuat vizitele la medicii specialiști de profil In termenele stabilite de actele
normative în vigoare;
- numarul copiilor, care au efectuat investigatiile (analiza genera/a a sîngelui, analiza genera/a a urinei)
în termenele stabilite de actele normative învigoare. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5
puncte pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
- numarul copiilor, care au realizat programul de vaccinare pentru vîrsta de un an. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata In trimestrul de raportare.
Rata copiilor supravegheati de catre medicul de familie conform standardelor In vigoare In anul de
raportare constituie 85% din numarul total a copiilor care au lmplinit 12 luni In anul 2015 Volumul
bonificatiei pentru performanta se estimeaza trimestrial pentru lndeplinirea indicatorilor de proces/,,per
serviciu" anual pentru indicatorii de rezultat, In modul stabilit de Ministerul Sanatatii și Compania
Nationala de Asigurari în Medicina.

61. Indicatorii speciali de supraveghere a gravidei, îndeplinirea cărora este temei pentru achitarea
bonificației în asistența medicală primară.
 numarul gravidelor luate la evidenta în termen de gestatie pîna la 12 saptamlni. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 20 puncte pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
 numarul gravidelor carora li s-a indicat administrarea acidului folic, cu prescrierea retetei
compensate, în primul trimestru al sarcinii. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
 numarul gravidelor carora li s-a indicat administrarea preparatelor de fier, cu prescrierea retetei
compensate, în primul trimestru al sarcinii. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
 numarul gravidelor investigate prin examen ultrasonor în termenele stabilite. Valoarea realizarii
indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata In
trimestrul de raportare;
Release by MedTorrents.com
 numarul gravidelor investigate prin RMP (MRS) în termenele stabilite.Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3 puncte pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
 numarul gravidelor, care au efectuat vizitele la medicul de familie în termenele stabilite. Valoarea
realizarii indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare persoana
prezentata în trimestrul de raportare;
 numarul gravidelor, care au efectuat vizitele la medical obstetrician-ginecolog în termenele stabilite.
Valoarea realizarii indicatorului la fiecare termen raportat constituie 5 puncte pentru fiecare
persoana prezentata în trimestrul de raportare.
Rata gravidelor supravegheate de catre medicul de familie conform standardelor în vigoare In anul de
raportare constituie 85% din numarul total a gravidelor la care sarcina s-a finalizat cu nașterea In anul 2015
Volumul bonificatiei se estimeaza trimestrial în dependenta de numarul de puncte acumulate de institutia
medico-sanitara și valoarea calculata a unui punct.

62. Indicatorii speciali de prevenire, depistare precoce și supraveghere a maladiilor cardiovasculare și


diabetului zaharat, îndeplinirea cărora este temei pentru achitarea bonificației în asistența medicală
primară
- Maladiile cardiovasculare
1) numarul persoanelor cu hipertensiune arteriala care se afla la evidenta și primesc tratament antihipertensiv
conform protocolului clinic national sub supravegherea medicului de familie. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3,5 puncte pentru fiecare persoana prezentata 1n trimestrul de raportare;
2) numarul persoanelor cu vîrsta cuprinsa între 40 și 65 ani, fără complicatii cardiovasculare (infarct
miocardic, ACV) carora li s-a apreciat indicele SCORE. Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte
pentru fiecare persoana prezentata 1n trimestrul de raportare;
3) numarul persoanelor primar depistate cu hipertensiune arteriala instruite conform programului ,,Scoala
pacientului hipertensiv". Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana
prezentata in trimestrul de raportare.

- diabetul zaharat
4) numarul persoanelor peste 40 ani și din grupul de risc investigate la glicemie. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
5) numarul persoanelor cu diabet zaharat care se afla la evidenta și primesc tratament conform protocolului
clinic national sub supravegherea medicului de familie in trimestrul de raportare. Valoarea realizarii
indicatorului constituie 3,5 puncte pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
6) numarul persoanelor primar depistate cu diabet zaharat instruite conform programului ,,Scoala pacientului
cu diabet zaharat". Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata in
trimestrul de raportare.
Rata adultilor cu hipertensiune arteriala a caror tensiune arteriala este sub control In anul de raportare
constituie 25% din numarul total a adultilor cu hipertensiune arteriala.
Volumul bonificatiei pentru performanta se estimeaza trimestrial pentru lndeplinirea indicatorilor de
proces/,,per serviciu" și anual pentru indicatorii de rezultat, In modul stabilit de Ministerul Sanatatii și
Compania Nationala de Asigurari In Medicina.

63. Indicatorii speciali de prevenire, depistare precoce și supraveghere a maladiilor oncologice și


tuberculozei, îndeplinirea cărora este temei pentru achitarea bonificației în asistența medicală
primară
- oncologice;
7) numarul femeilor de vîrsta 25 - 61 ani care au efectuat o data la 3 ani testul citologic Babeș - Papanicolau.
Valoarea realizarii indicatorului constituie 5 puncte pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de
raportare;
Release by MedTorrents.com
8) numarul femeilor, depistate cu patologie în baza testului citologic Babeș-Papanicolau, care au fost referite
și investigate prin colposcopie/consultate de catre medicul oncolog-ginecolog din Institutul Oncologic.
Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul
de raportare;
9) numarul femeilor peste 18 ani și din grupul de risc care au fost examinate anual prin palparea glandei
mamare și au fost instruite în efectuarea autocontrolului. Valoarea realizarii indicatorului constituie 3 puncte
pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
10) numarul femeilor, inclusiv din grupul de risc, cu patologie suspectata in baza palparii glandei mamare,
care au fost referite și investigate prin mamografie/USG. Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte
pentru fiecare persoana prezentata în trimestrul de raportare;
11) numarul persoanelor luate la evidenta primar cu tumori maligne in trimestrul de raportare: forme vizuale
- st.I, formele nevizuale - st.I-IV. Valoarea realizarii indicatorului constituie 10 puncte pentru fiecare
persoana prezentata in trimestrul de raportare.

- tuberculoza
12) numarul persoanelor investigate la tuberculoza. Valoarea realizarii indicatorului constituie 4 puncte
pentru fiecare persoana prezentata in trimestrul de raportare;
13) numarul persoanelor luate la evidenta primar cu tuberculoza. Valoarea realizarii indicatorului constituie
10 puncte pentru fiecare persoana prezentata In trimestrul de raportare;
14) numarul de cazuri finalizate de tratament a pacientilor cu tuberculoza In conditii de ambulator conform
standardelor DOTS. Valoarea realizarii indicatorului constituie 80 puncte pentru fiecare persoana prezentata
în trimestrul de raportare.
Criteriile de lndeplinire și modul de evaluare a indicatorilor de performanta se efectueaza In modul stabilit
de Ministerul Sanatatii și Compania Nationala de Asigurari In Medicina.

64. Boala netransmisibila. Notiune. Criterii pentru selectarea si prioritizarea bolilor cu impact
medico-social:
Bolile netransmisibile (BCN) prezintă o povară tot mai mare, afectând dezvoltarea economică şi
socială a populaţiei de pe glob.
Criterii pentru selectarea si prioritizarea bolilor cu impact medico-social:
a) importanța problemei pentru sănătatea publică:
- Incidență, prevalență;
- Gravitate, sechele, handicap;
- Mortalitate;
- Impact socio-economic;
- Comunicabilitate;
- Potențial epidemic;
- Percepție publică;
- Cerințele internaționale.
b) Abilitatea de a preveni, controla sau trata problema de sănătate:
- prevenție;
- măsuri de control și de tratament.
c) Capacitatea sistemului de sănătate de a pune în aplicare măsuri de control:
- Viteza de răspuns;
- Aspecte economice;
- Disponibilitatea resurselor;
- Ce supraveghere necesită această problemă.
Mesaje cheie:
- La nivel mondial BNT sunt principalele cauze de deces;
- afecteză preponderent țările cu venit mic și mediu;
Release by MedTorrents.com
- mortalitate, morbiditate și invaliditate crescute;
- Povară grea pentru sistemele de sănătate;
- impact economic negativ asupra veniturilor naționale(zile pierdute per angajat, economiii pierdute din
cauza morbidității, pierderi de venit – cauzate de pierderea temporară a capacității de muncă);
- contribuie la sporirea nivelului sărăciei;
- împiedică dezvoltarea social-econmică a țării.
Măsuri recomandate de OMS:
1) politici de control a tutunului;
2) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
3) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
4) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
5) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.

65. Bolile netransmisibile principale la nivel global. Factori de risc, caracteristici principale.
Consumul de tutun Dieta nesănătoasă Inactivitatea fizică Consumul abuziv de
alcool
BCV + + + +
Cancerul + + + +
Diabetul + + + +
Bolile +
respiratorii
cronice

Caracteristici principale:
 nu au etiologie cunoscuta
 Perioada de latenta mare
 Debut greu de repetat in timp
 Managementul sanitar sustinut
 Apar si in tarile dezvoltate
 Factorii de risc au efecte diferite pe anumite grupuri de populatie
 Necesita interventii sutinute la nivel national si international
 Nr total de decese 68% la nivel global;
 Cele mai frecvente cauze de deces in lume;
 Tendința de creștere a deceselor;
 Majoritatea deceselor sunt înregistrate la vârstele până la 70 ani;
Decese:
a) BCV – 17,5 mln de decese / 46,2% BNT;
b) Cancerul – 8,2 mln / 21,7% BNT;
c) Boli Respiratorii Cronice – 4 mln/ 10,7%
d) Diabet Zaharat – 1,5 mln / 4,0%

66. Bolile cardiovasculare – problemă importantă de sănătate a populației. Impactul medico-social.


Factori de risc. Prevenirea BCV.
- Principala cauza de deces în lume – 31% din toate;
- 80% din ele revin BIC, AVC;
- fără diferențe esențiale între femei și bărbați;
- tendița de creștere.
- majoritatea factorilor de risc sunt modificabili;
Maladiile cardiovasculare cuprind un nr mare de boli prezente in toate teritoriile de pe glob, iar
morbiditatea inalta in randul populatiei are in general tendinta de crestere. BCV este cea mai frecventa cauza
Release by MedTorrents.com
de deces. Implicatiile Cv intereseaza colectivitatea, familia si individul prin multiplele sale aspecte sociale,
economice, demografice si familiale, prin nr mare al pierderii de vieti, mai ales premature, BCV
influenteaza reducerea duratei medii de viata, cca 1/3 cazuri duc la incapacitate de munca, abstenism in
productie (imbolnaviri grave in varsta scolara).
Factori de risc:
Biologici: Faactori genetici, de sex, varsta, constitutionali, rasă, grupa de sânge;
Patologici: reumatism poliarticular, boli transmisibile, focare de infectii, diabet, boli cronice pulmonare,
HTA, obezitatea, hipercolesterolemie, etc.
Mediu ambiant: supraalimentatia, inactivitate fizica, tabagism, alcool, cafeaua, stresul, oligoelementele.
Prevenirea bolilor BCV: prevenirea cuprinde actiuni si activitati generale si medicale inscrise intrun
program teritorial special. Are la baza masuri prfilactice, ce ar reduce factorii de risc si minimalizarea
gravitatii bolii. Planul mondial OMS combaterea si prevenirea: in serviciu medical, HTA, ischemia cardiaca
si cerebrala, cardiomiopatii, cord pulmonar, boli vasculare periferice.
Promovarea si dezvoltarea factorilor de protectie: alimentatie rationala, practicarea sportului,
deprinderi sanatoase de viata si de munca, evitarea riscurilor de imbolnavire, educatia pt sanatate a grupelor
de persoane expuse riscurilor, familiei si individului, depistarea activa cu tratament complet, asigurarea
asistentei medicale ambulatorii si spitalicesti cu medicamente pt diverse forme de BCV.
Întreaga acțiune cuprinde:
A. Elaborarea Programului:
1. Cunoașterea populației și situației socio-economice;
2. Stabilirea prinncipalelor obiective profilactice și de asistență medicală în BCV;
B. Aplicarea;
C. Evaluarea măsurilor profilactice.

Măsuri recomandate de OMS:


6) politici de control a tutunului;
7) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
8) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
9) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
10) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.

67. Cancerul – problemă importantă de sănătate a populației. Impactul medico-social. Factori de risc.
revenirea cancerului.
-8,2 mln decese – 14,6% din totalul deceselor;
-30% cauzele sunt: IMC mare, aport scăzut de fructe și legume, lipsa de activitate fizică, consumul de tutun
și alcool.
-consumul de tutun - 20% din decesele de cancer și 70% decesele de cancer pulmonar;
-HVB/HVC și HPV sunt cauza a 20% din decesele prin cancer în țările cu venituri mici și medii;
-tendință de creștere a deceselor;
-Bărbați: diagnosticate cel mai frecvent pulmonar, prostată, colon, stomac, ficat;
-Femei: diagnosticate cel mai frecvent sân, colon, pulmonar, uterin, stomac;
Cele mai frecvente cauze de deces:
1) Cancerul pulmonar – 1,59 mln decese;
2) Cancerul de ficat – 745 mii decese;
3) Cancerul de stomac – 723 mii decese;
4) Cancerul de colon – 694 mii decese;
5) Cancerul de sân – 521 mii decese;
6) Cancerul de esofag – 400 mii decese.
Maladiile canceroase sunt una dintre cele mai importante probleme medico-sociale ale ocrotirii
sanatatii. Se manifesta printrun grad inald de afectare a sanatatii populatiei si o mortalitate, care enumera
milioane de vieti dupa OMS 500mln pe an. Caracterul medico-social se confirma prin etiologie si patogenie
Release by MedTorrents.com
complicata, raspandire larga, mortalitate inalta, locul II dupa Cardio-vascular, si prin fenomenul de
intinerire. O alta problema medico-sociala este nivelul inalt de invaliditate primara, raspandit in grupele apte
de munca, prejudicii economice si sociale enorme, durata lunga de spitalizare, influenta asupra nivelului
mediu al sperantei de viata care este o pierdere social-economica incontestabila pt societate.
Factori de risc:
a) Factori fizici: termic, traumatic, lumina solara determina dezvoltarea cancerului : leucemie, cancer
tiroidian, cutanat, osos, pulmonar
b) Factori chimici:
1. cancerigeni demonstrati(nichel, crom, arseniu); derivati organici azotatati( hidrocarburi); derivati
neazotati (clorura de vinil)
2. cancerigeni potentiali inclusiv subst minerale, derivatii organici, produsi chimici naturali
3. cancerigeni chimici ce patrund prin caile respiratorii (fumatul, poluarea atmosferica)
4. cancerigeni chimici ce patrund pe cale digestiva (sol, plante, apa)
c) Factori biologici:agenti microbieni, virali, parazitari, protozoare, mucegaiuri
d) Factori alimentari: cantitatea caloriilor din dietă si raportul lor, cantitatea fibrelor alimentare, originea
animalieră, efectul nociv al unor obiceiuri.
e) Factori toxici: tutunul, alcoolul
f) Factori metabolici: individual ce stimuleaza sau inhiba actiunea agentilor asupra organizmului
g) Factori hormonali: inclusiv cei sexuali(estradioliul, hormonii sexuali naturali și sintetici
anticonceptionale hromonale)
h) Profesionali, diversi;
i) Genetici;
O alta clasificare de factori de risc:
a) Naturali climaterici;
b) Starea economica;
c) Schimbari in structura de varsta a populatiei;
d) Deprinderi nocive;
e) Factor psihoemotional;
f) Caracterul alimentatiei;
g) Metodele de preparare a alimentelor.
Prevenire:
- Analiza indicilior patologiei neoplazice si tendintele lor;
- Masuri de prifilaxie primara intreprinse de cadrele medico sanitare;
- Educatia pentru sanatate a populatiei;
- Factorul emoșional al cancerofobiei;
- Eficacitatea tratamentului;
- Rolul factorilor de risc;
- Importanța depistării precoce;
- Progresele știintei medicale în domeniul profilaxiei și tratamentului.
Măsuri recomandate de OMS:
11) politici de control a tutunului;
12) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
13) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
14) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
15) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.

68. Diabetul zaharat și bolile cronice ale aparatului respirator – problemă importantă de sănătate a
populației. Impactul medico-social. Factori de risc. Prevenirea
- rata morbidității adulților – 9%;
- a dus la 1,5 mln decese;
Release by MedTorrents.com
- peste 80% în țările cu venituri mici și medii;
- Tendință de creștere a numarului de decese;
- prevenirea se bazează pe dieta sănătoasă, activitate fizică regulată, menținerea greutății corporale normale,
evitarea consumului de tutun.
Dz a devenit o problema de SP atat in tari dezvoltate cat si in curs de dezvoltare. Prin cresterea
mortalitatii si a riscului de complicatii vasculare, renale, renopatii si neuropatii diabetul a devenit o maladie
cu impact major asupra individului familiei, societatii si care ridica probleme serioase de depistare,
profilaxie si tratament al serviciilor de sanatate in acest domeniu. OMS considera problema preventiei
diabetului zaharat ca poate deveni pe locul 3, daca nu se vor lua masuri de interventie primara, secundara si
tertiara.
Diabetul Zaharat este o boala cu evolutie cronica si larga raspandire, fara cauza precizata, in care
rolul principal il detin tulburarile secretiei de insulina cu perturbari importante in organism, in special
metabolic si vascular.
Factori de risc:
a) Ereditatea – nu se transmite boala caatare ci doar predispozitia
b) Obezitatea - locul 2, persoane a caror greutate depaseste cu 20% greutatea ideala
c) Profesiunea – ocupatiile sedentare, activitati cu expunere la emotii mari, responsabilitate, frecventa mai
crescuta
d) Mediul geografic – morbiditatea diabetica este in stransa corelatie cu nivelul de trai, cu conditiile de
munca sau gradul de civilizatie al respectivei zone geografice.
e) Varsta – poate surveni la orice varsta, prezentand o serie de variatii in raport cu acesta, mai rar in
copilarie, creste la pubertate, atingand valori maxime la varsta adulta.
f) Sexul - mai frecvent se considera in prezent la femei: ,odificarea modului de viata a acesteia, viata
cotidiana mai stresanta, prag de rezistenta nervoasa mai diminuat.
g) Mediu rural/urban - incidenta mai crescuta in urban
h) Factori specifici feminini – avorturi spontane repetate.
i) Factor iatrogen – administrarea sulfamidelor
Prevenire:
1. Elaborarea si realizarea masurilor de combatere a factorilor de risc ai diabetului- depistarea si evidenta
persoanelor cu ereditate pozitiva;
2. Elaborarea actelor normative necesare pt asigurarea realizarii program national MolDiab;
3. Perfectionarea formelor si intensificarea activitatii profilactice la toate nivelurile sistemului de ocrotire a
sanatatii;
4. Instruirea lucratorilor medicali in problemele diabetologiei preventive;
5. Implimentarea in practica medicală a programului cu privire la profilaxia diabetului.
Măsuri recomandate de OMS:
16) politici de control a tutunului;
17) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
18) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
19) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
20) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.

Sistemul respirator Boli ale cailor respiratorii (boli pulmonare obstructive) - pot provoca
ingustarea sau blocarea cailor respiratorii. Includ: astmul, emfizemul pulmonar, bronșita cronică. Pacientii
care sufera de boli ale cailor respiratorii prezinta dificultati de respiratie
- a cauzat deceseul a peste 3 mln oameni- 6% din lume;
- peste 90% în țările cu venituri mici și medii;
- cauza principală: Consumul de tutun;
- afectarea : bărbați=femei;
- este incurabilă;
Release by MedTorrents.com
Factori de risc
a) Neinfluentabili: Vârsta si sexul , sunt asociati adesea riscului crescut. Astmul bronsic apare cu
frecvență crescută până la 40 de ani; până la pubertate este mai frecvent la băieti, apoi raportul se
inversează.
b) Influentabili: Tabagismul, Efortul fizic(Astăzi este recunoscut faptul că efortul fizic poate induce criza
de astm bronsic: exercise-induced asthma”. De asemeni, în efort creste frecventa respiratorie si
volumul de aer ventilat.) Factorii psihici (favorizează adesea instalarea/agravarea unor fenomene
respiratorii. Pot fi: emotii puternice, reflexe conditionate, situatii conflictuale, traume psihice,
personalitate nevrotică. Cumulul mai multor evenimente existentiale stresante, măreste susceptibilitatea
individului la boală) Habitatul (Confortul termic, numărul de persoane ce locuiesc оntr-o оncăpere,
ventilatia (aer viciat, aer conditionat), tipul de incălzire (sobe cu gaz, cărbuni - pericol de intoxicatie cu
oxid de carbon), prezenta mucegaiurilor); Conditiile meteorologice (influentează cert starea
respiratorie prin valori extreme si variatii mari ale: temperaturii ,umiditătii relative, presiunii
atmosferice); Poluarea mediului înconjurător ((inclusiv fumatul pasiv) prin: industrializare,
urbanizare noxe domestice Factorii de mediu ambiant intră de la nastere sau pe perioade lungi de timp
ca risc pentru individ sau comunitate);
Prevenire:
-Incercati sa utilizati hota in timp ce gatiti si evitati produsele de ingrijire care contin aerosoli.
-Practicati cat mai multe exercitii fizice; acestea sunt benefice pentru intreg organismul, inclusiv pentru
plamani, care au nevoie de oxigen.
-Daca suferiti de vreo boala pulmonara cronica (astm, BPOC), discutati cu medicul curant privind strategiile
prin care sa tineti simptomele sub control si sa evitati crizele.
-Acordati atentie sanatatii pulmonare si la locul de munca.
-Evitati inhalarea fumului toxic de la produse chimice, solventi si vopsele. Purtati o masca de protectie
atunci cand lucrati cu substante chimice sau in conditii nesigure de munca.
Măsuri recomandate de OMS:
21) politici de control a tutunului;
22) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
23) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
24) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
25) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.

69. Impactul medico-social al tabagismului, consumului abuziv de alcool, activitatii fizice reduse si
dietei nesanatoase.
Alcoolul:
- cel mai mare consum se atestă în Regiunea Europeană;
- al 3 factor valoric al morbidității după HTA, Tabagism;
- bărbații consumă de 2,2 ori mai mult decît femeile la nivel global;
- 3,3mln de decese la nivel mondial – 6%;
- Conduce la peste 200 de dereglări a stării de sănătate;
- Responsabil de 25% din nr total de decese la persoanele 20-39 ani;
- Este demonstrată legătura cauză-efect între consumul de alcool și morbiditatea prin TBC, precum și
evoluția infecției HIV/SIDA;
Consumul abuziv de alcool, dupa cum se stie, sporeste morbiditatea somatica si psihica a populatiei.
Mortalitatea cauzata de alcoolism si maladiile legate de el, conform datelor Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, cedeaza numai bolilor cardiovasculare si tumorilor maligne. Cercetarile stiintifice organizate de
companiile de asigurare sociala din SUA au aratat ca nivelul de mortalitate intre persoanele consumatoare
sistematic de alcool e de doua ori mai inalt decat la cele abstinente.
Release by MedTorrents.com
Exista o corelatie intre consumul de alcool si mortalitatea legata de hepatitele cronice si cirozele
hepatice. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (1990-1993),. in Republica
Moldova acest indice in anul 1995 alcatuia 90,5 cazuri.
Sunt cunoscute gastritele alcoolice cronice, ulcerul stomacal si duodenal, enterocolite la pacientii cu
alcoolism. Un impact deosebit are alcoolismul in maladiile cardiovasculare. Alcoolul ataca verigile
sistemului cardiovascular. Alcoolul are actiune depresiva asupra sistemului imun, modifica reactivitatea
organismului, favorizand astfel procesele inflamatoare, morbiditatea sistemului pulmonar, inclusiv
tuberculoza.
Activitatea fizica: Sportul reuneste toate formele de activitate fizica menite, printr-o participare
organizata sau nu, sa exprime sau sa amelioreze conditia fizica si confortul spiritual, sa stabileasca relatii
sociale, sau sa conduca la obtinerea de rezultate in competitii de orice nivel. Sportul inseamna sanatate,
optimism si pofta de viata. Efectele favorabile ale sportului asupra starii de sanatate, influenteaza functiile si
sistemele organismului uman.
Beneficiile aduse de practicarea sportului, corpului uman, sunt nenumarate:
- Sportul favorizeaza procesele de crestere si de dezvoltare fizica;
- Sportul previne si corecteaza atitudinile incorecte al corpului;
- Sportul corecteaza deficientele fizice;
- Sportul ajuta la eliminarea kilogramelor in exces si autoregleaza greutatea corporala. Scade masa totala de
grasime din structura viscerelor (ajuta la obezitate);
- Sportul elimina prin piele, cu ajutorul procesului de transpiratie, o gama larga de toxine, impuritati,
grasimi, hormoni.
- Creaza vasodilatatie, cantitatea de sange care circula prin organism se mareste, producand oxigenul necesar
proceselor ce au loc la nivelul celulelor si al tesuturilor;
- Regleaza in mod stralucit metabolismul organismului uman. Metabolismul grasimilor: creste capacitatea
muschiului de a prelua grasimile din sange si de a le utiliza pentru a produce energie (are rol benefic in
ateroscleroza); Metabolismul glucidelor: creste capacitatea muschiului de a extrage (prelua) glucoza din
sange (rol benefic in obezitate);
- Sportul intareste oasele, muschii, creste capacitatea functionala a aparatului locomotor;
- Sportul creste capacitatatea functionala a aparatului cardiovascular.
Tabagismul:
-ucide ½ din consumatorii săi;
-cauza de deces a 1/10 din adulți;
- 90% din cazurile de cancer pulmonar; 80%din BPCO; 50% din BCV;
-cauzează anual deceseul a peste 600 mii decese la fumătorii pasivi;
MPOWER (Monitor Protect Offer Warn Enforce Raise)
- Monitorizarea consumului de tutun și a politicilor de prevenire;
- Protecția oamenilor de consumul de tutun;
- Oferirea ajutorului pentru abandonarea consumului de tutn;
- Avertizarea cu privire la pericolele consumului de tutun:
- Impunerea interdicțiilor privind publicitatea tutunului, promovarea vânzărilor și sponsorizarea;
- Creșterea taxelor la produsele din tutun.

Tabagismul este considerat o maladie care are toate atribuţiile unei epidemii sau mai exact a unei
pandemii a secolului. S-a estimat, că pierderile anuale nete datorate tutunului, suferite de resursele financiare
ale planetei se ridică la 200 miliarde dolari US, fiecărei mii de tone tutun consumat îi revine
Efectele negative pe termen scurt în urma inspirării fumului de ţigară sunt: creşterea ritmului inimii,
creşterea tensiunii arteriale, lezarea mucoaselor cavităţii bucale, îngălbenirea dinţilor, eritarea naso-
faringelui şi a laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii respiratorii a organismului, iritarea
ochilor. Pe termen lung, efectele negative sunt mult mai grave: apare sindromul respirator al fumătorului cu
Release by MedTorrents.com
tuse, expectoraţie, respiraţie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronşite cronice, boli
cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaţii bucale, al esofagului, laringelui, vezicii urinare; cancer
pulmonar şi alte forme de cancer, etc.
Măsuri recomandate de OMS:
26) politici de control a tutunului;
27) impozitarea pentru reducerea consumului de alimente bogate în sare zahăr și grăsimi;
28) amenajarea pistelor pentru pietoni și bicicliști pentru a crește nivelul de activitate fizică;
29) strategii de reducere a consumului nociv de alcool;
30) asigurare a unei nutriții adecvate a copiilor în școli.
70. Obiectivele majore ale Planului Global de Actiune pentru prevenirea si controlul bolilor
nestransmisibile, 2013-2020.
OMS stabilește 10 direcții:
1) Leadership, conștientizare și angajament;
2) Măsuri de răspuns ale sistemelor de sănătate;
3) Acțiuni în comunitate la locul de trai;
4) Politici și măsuri de combatere a conducerii în stare de ebrietate;
5) Disponibilitatea alcoolului;
6) Comercializarea băuturilor alcoolice;
7) Politici de preț;
8) Reducerea consecințelor nefaste ale consumului de alcool și intoxicației cu alcool;
9) Reducerea impactului asupra sănătății populației a băuturilor alcoolice;
10) Monitorizare și supraveghere.
Planului Global de Actiune pentru prevenirea si controlul bolilor nestransmisibile, 2013-2020:
1) Sporirea priorității acordată prevenirii și controlului BNT în agendele globale, regionale, naționale și
obiectivelor de dezvoltare;
2) Consolidarea capacitășilor naționale de management, guvernare, acțiune multisectorială și
parteneriate pentru prevenirea și controlul BNT;
3) Reducerea factorilor de risc modificabili pentru BNT;
4) Consolidare și orientarea sistemelor de sănătate pentru a aborda și preveni BNT;
5) Promovarea și sprijinul capacităților naționale de cercetare de înaltă calitate și de dezvoltare pentru
prevenirea și controlul BNT;
6) Monitorizarea tendințelor și factorilor determinanți ai BNT și evaluarea progresului în prevenirea și
controlul lor.