DIVERSIFICAREA

ALIMENTATIA COMPLEMENTARA
Alimentaţia complementară (diversificată) reprezintă introducerea progresivă a altor alimente decât laptele,
solide şi semisolide în alimentaţia sugarului eutrofic cu vârsta mai mare de 4 luni, cu scopul de a acoperi nevoile
calorice pentru creşterea şi dezvoltarea fizică şi neuropsihică, concomitent cu maturarea enzimelor digestive şi creşterea
nevoilor nutriţionale ale sugarului
Alimentele complementare = alimente de diversificare =orice aliment solid sau lichid, altul decât laptele de mamă
sau formula de început sau continuare.
S-a propus că momentul diversificării se alege în funcţie de laptele primit anterior de sugar şi este:
- la 6 luni pentru sugarii alimentaţi la sân sau cu formule de lapte pentru sugari
- la 4 – 4 ½ luni (excepţie) pentru sugarii alimentaţi cu lapte praf standard sau cu lapte de vacă (laptele de vacă nu este
recomandat de Asociaţia Americană de Pediatrie până la vârsta de 1 an).
Sau o altă variantă:
La 6 luni pentru sugarii alimentaţi la sân
La 5 luni pentru sugarii alimentaţi cu formule
La 4 ½ luni pentru sugarii alimentaţi cu lapte praf standard sau cu lapte de vacă.

După vârsta de 4-6 luni, modul de alimentaţie al sugarului trebuie corelat cu etapa de dezvoltare neuromotorie a sugarului:
-stă la masă după vârsta de 6 luni
-soarbe din lingură după 6 luni
-mestecă şi înghite bucăţele mici după 8 luni
-de la 9-12 luni încep să se hrănească şi singuri

Estimarea nevoilor nutriţionale după vârsta de 6 luni se bazează pe faptul că alimentaţia la sân nu mai este suficientă:
- aport caloric insuficient
- nevoi proteice crescut
- aport insuficient de fier, zinc
- deficit de vitamina A şi D

Nu sunt permise:
- forţarea copilului să mănânce – scade apetitul copilului pentru acel aliment
- restricţionarea unui aliment – creşte dorinţa copilului de a-l consuma
Zahărul nu va depăşi concentraţia de 5%; nu se vor oferi sugarului dulciuri concentrate şi nici produse care
conţin conservanţi.

REGULI GENERALE:
-alimentul nou se va introduce când sugarul este perfect sănătos
-administrarea alimentului de diversificare se va face cu linguriţa
-introducerea de alimente noi se va face progresiv,înlocuind o masă de sân
-se evită introducerea a două alimente în aceeaşi zi
-nu se introduc simultan două sau mai multe alimente noi, ci la interval de 10-15 zile
-se va administra un singur aliment nou, la un singură masă, în cantitate mică (20-30
grame), care se va mări treptat în zilele următoare, la aceeaşi masă, reducând proporţional laptele, astfel încât în 7-8 zile
să se înlocuiască complet masa de lapte cu noul aliment
-alimentul nou complementar se va administra înaintea laptelui pe care îl înlocuieşte (la începutul mesei, când copilul
este flămând
-la cele mai mici semne de intoleranţă (vărsături sau diaree) se sistează administrarea alimentului nou introdus
pe un timp de 1-2 săptămâni, până la refacerea toleranţei digestive, după care se va încerca reintroducerea lui cu
mai multă prudenţă (în cantităţi mai mici)
-alegerea primului aliment nou se face în funcţie de starea de nutriţie a sugarului: pentru sugarul eutrofic (cu masa
suficientă vârstei) - supă de legume, iar pentru cei cu nutriţie scăzută - terci de făinos fără gluten .
-alimentul nou introdus va fi propus, şi nu impus (evită anorexia psihogenă)
-copilul nu trebuie forţat să primească întreaga raţie oferită
-nu se va insista pentru introducerea unui aliment nou şi se va evita compromisul pentru
modificarea gustului (zahăr în piureul de legume, sau adaos de zahăr sau banană în supe)
-toate prânzurile de diversificare trebuie să aibă o valoare calorică mai mare decât masele de lapte care se scot din
alimentaţie
-alimentele noi vor fi pasate până la apariţia dinţilor, apoi vor fi triturate
-Înaintea vârstei de 6 luni se evită folosirea făinurilor cu gluten (grâu, orz, secară) în favoarea celor fără gluten
(orez, porumb).
-Făinoasele cu gluten (grâu, orz, secară) se introduc după ce copilul s-a obişnuit cu cele fără gluten şi după
vârsta de 6 luni.

A.Alimentaţia complementară a sugarului de la 6 la 8 luni

-legume, la început sub formă de supă şi ulterior sub formă de piure,cu adaos de unt sau ulei vegetal şi oferite la masa de
prânz
-sucuri de fructe şi legume 30-50 ml/zi
-piureuri de fructe la ora 17
-făinos fără gluten (orez, porumb, tapioca) care vor îmbogăţi o masă de lapte, supă (1-3%), piureul de legume sau fructe
-făinos cu gluten (grâu, orz, secară), se va introduce după 6 luni,după ce făinosul fără gluten a fost folosit iniţial
-carnea de pui sau vită, fiartă, tocată sau mixată
-carnea de porc şi oaie sunt contraindicate până după vârsta de 3ani
-iaurtul proaspăt, preparat în casă
-gălbenuşul de ou fiert de 2-3 ori pe săptămână
-brânza de vacă, oferită în piureul de fructe sau legume

B.Alimentaţia complementară sugarului de la 8 luni la 1 an

Medicul va recomanda ca alimentaţia complementară a sugarului între 8 luni – 1 an să se facă cu următoarele alimente:
-supa de perişoare cu carne, acrită cu borş sau lamâie
-papanaşi
-ficat de pasăre
-pâine albă, mămăliguţă cu brânză şi smântână
-prăjituri de casă, budinci de făinoase cu lapte,creme, dulceaţă.
La copilul sănătos, alimentat natural, alimentele complementare vor fi servite de 2-3 ori pe zi la 6-8
luni, de 3-4 ori la 9-11 luni şi 12-23 luni, cu 1-2 gustări suplimentare (fructe, piureuri, sucuri).

ALIMENTE INTERZISE SAU DE EVITAT LA SUGAR SI COPILUL PANA LA 3 ANI

-dulciuri sau alimente care le înlocuiesc pe cele nutritive şi încurajează folosirea dulciurilor (dulciuri
concentrate, băuturi carbogazoase cu arome artificiale, prăjituri din comerţ, cereale cu zahăr, cozonac, etc)
-alimente care pot provoca aspirarea lor sau înecul (seminţe, boabe, bomboane, floricele de porumb,
pufuleţi, porumb fiert, cartofi prăjiţi, ţelină, morcovi, peşte cu oase, carne tare)
-alimente alergizante (ciocolată, cacao, căpşuni,zmeură, fragi, mure, albuş de ou, lapte de vacă nefiert,
fructe de mare, carne de porc)
-fructe cu risc de a produce diaree (pere, prune,pepene, cireşe, vişine)
alimente greu de digerat (cărnaţi, şuncă, rântaşuri,
prăjeli, grăsimi animale, sosuri, condimente, seminţe)
-alte alimente: fasole boabe, mazăre, ceapă crudă, ou crud- pericol de infestare cu Salmonella
Medicul va supraveghea continuu copilul cu alimentaţie complementară privind starea de sănătate urmărind:
-curba de creştere
-starea generală,
-aspectul scaunelor
Concluzii:
Alimentaţia exclusivă la sân până la 6 luni este o ţintă de dorit
Alimentele complementare trebuie:
-să nu fie introduse în alimentaţie înainte devârsta de 17 săptămâni
-trebuie introduse în alimentaţie după vârstade 26 de săptămâni
Introducerea tardivă a alimentelor cu potenţial alergenic nu scade riscul de alergie
In timpul diversificării peste 90% din necesarul de fier trebuie asigurat de alimentele complementare
Laptele de vacă poate fi utilizat pentru alimentaţiacopilului după vârsta de 1 an
De dorit evitarea introducerii glutenului în alimentaţieînainte de vârsta de 4 luni şi după vârsta de 7 luni, de
dorit introducerea acestuia în paralel cu alimentaţia la sân